Să primeşti un diagnostic de cancer în România înseamnă o luptă dublă. Pe de o parte, cu boala necruţătoare, şi pe de altă parte, cu sistemul. Piedicile apar încă dinainte ca bolnavul să-şi afle diagnosticul şi se întind,mai ales, în timpul tratamentului. Lipsa medicilor oncologi, medicamente scumpe care nu se decontează şi timpul care se pierde în tot acest hăţiş birocratic duc, de multe ori, la un deznodământ tragic. Pentru că boala nu aşteaptă. În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în prevenţie, dar încă nu avem un registru de cancer şi nici o hartă cu medicii de care bolnavii ar avea nevoie pe traseu. Concret, un ghid clar care să-i ajute pe pacienţi să spere că au şansă la viaţă.