MEC: 71,4% - rata de promovare la Bacalaureat a promoţiei curente

Agerpres, 30 iunie 2020 14:20

Rata de promovare, înainte de contestaţii, înregistrată de absolvenţii studiilor liceale, promoţia curentă, care au susţinut probele examenului de Bacalaureat în sesiunea iunie - iulie, este 71,4%, a informat marţi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, rata de promovare, atât pentru promoţia curentă, cât şi promoţiile anterioare, a fost de 62,9%. Pentru promoţia curentă, rata de promovare este 71,4%, iar pentru promoţiile anterioare - 25%.În sesiunea iunie - iulie, au promovat 92.930 de candidaţi, dintr-un total de 147.790 candidaţi prezenţi.Dintre aceştia, 86.140 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar 6.790 - din promoţiile anterioare.Procente de promovare peste 70% s-au înregistrat în următoarele judeţe: Cluj (77,8%), Sibiu (71,8%), Iaşi (71,4%) şi Braşov (71%).În Capitală, rata de promovare s-a situat la 70%.Judeţele în care ratele de promovare au fost sub 50% sunt: Ilfov (32,2%), Giurgiu (42,4%), Mehedinţi (47,8%) şi Gorj (49,7%).MEC precizează că nota minimă de promovare, pentru fiecare disciplină, este 5 (cinci), iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6 (şase).Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.Rezultatele, înainte de contestaţii, au fost afişate marţi atât în centrele de examen, cât şi pe pagina web dedicată.Rezultatele finale vor fi anunţate duminică. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea) Citiţi şi: Bacalaureat: 232 de candidaţi au obţinut media 10

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Agerpres

Acum 5 minute
01:30
Decana judecătorilor Curţii Supreme a Statelor Unite, Ruth Bader Ginsburg, o progresistă foarte apreciată de democraţi, a fost internată marţi în spital pentru o posibilă infecţie, a anunţat marţi instituţia, potrivit AFP.Magistrata în vârstă de 87 de ani, supranumită RBG, a suferit o endoscopie la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore pentru a curăţa o endoproteză (stent) fixată în august 2019 pe căile biliare, a precizat Înalta Curte, subliniind că se odihneşte "confortabil" după intervenţia chirugicală.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.apnews.com
01:30
Milos Jakes, ultimul lider comunist cehoslovac răsturnat de la putere în 1989 de Revoluţia de catifea, a murit la vârsta de 97 de ani, a anunţat canalul de televiziune CNN Prima News TV, potrivit AFP.Canalul de informaţii cu sediul la Praga a indicat, citând două surse, că acest muncitor devenit om politic a fost îngropat marţi în capitala cehă, fără să precizeze data decesului său.Milos Jakes a fost numit secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac în decembrie 1987.Doi ani mai târziu, ţara sa a participat la prăbuşirea sateliţilor URSS din Europa Centrală şi de Est, iar Revoluţia de catifea condusă de scriitorul Vaclav Havel a pus capăt la 40 de ani de dictatură comunistă.Vaclav Havel a fost primul preşedinte ales al Cehoslovaciei postcomuniste, scindată în Slovacia şi Republica Cehă în 1993. El a murit în 2011.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.lidovky.cz
Acum 2 ore
00:30
Premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi în faţa camerei inferioare a parlamentului că este ''destul de pesimist'' cu privire la şansele unui plan de relansare al UE, fiind tot mai deschis la subvenţii, relatează AFP.Summit-ul european extraordinar din 17 şi 18 iulie se anunţă tensionat, în special din cauza reticenţelor statelor ''frugale'' faţă de planul de relansare, alcătuit din 250 de miliarde de euro proveniţi din împrumuturi şi mai ales din subvenţii în valoare de 500 de miliarde, care nu vor fi rambursate de statele beneficiare.Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, în special, sunt foarte precaute faţă de acest plan, de care vor beneficia în special ţările din sud, Italia şi Spania în principal, cele mai afectate de consecinţele socio-economice devastatoare ale pandemiei.În pofida întâlnirilor sale din ultimele zile cu mai mulţi lideri europeni - între care preşedintele francez, cancelarul german şi premierii italian şi spaniol - Rutte a declarat în faţa deputaţilor olandezi că este ''destul de pesimist în privinţa modului în care lucrurile se vor desfăşura'' la summit.Premierul Mark Rutte a subliniat că ţara sa rămâne ''în favoarea împrumuturilor'' condiţionate de reformele economice în ţările beneficiare, cum ar fi revizuirile sistemului de pensii sau din piaţa muncii. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor online: Alexandru Cojocaru)
00:30
Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a felicitat marţi partidele din tabăra pro-democraţie din Hong Kong pentru alegerile primare organizate în ziua precedentă, cerând alegeri legislative ''libere şi corecte'' în septembrie, relatează AFP.''Felicitări partidelor pro-democraţie din Hong Kong pentru aceste alegeri primare reuşite. Alegerea Consiliului Legislativ în septembrie va trebui să fie la fel de liberă şi corectă '', a scris el pe Twitter.''Observăm, cu o îngrijorare serioasă, ameninţarea şefei executivului din Hong Kong, Carrie Lam, potrivit căreia aceste alegeri ar fi putut încălca noua lege a Beijingului privind 'securitatea naţională' pe acest teritoriu, ceea ce arată încă o dată că Partidul Comunist Chinez se teme de democraţie şi de liberul arbitru al propriului popor'', a adăugat secretarul de stat american într-un comunicat.Peste 600.000 de oameni din Hong Kong au luat parte la acest scrutin neoficial în acest weekend, în pofida avertismentelor autorităţilor că ar putea încălca noua lege impusă de Beijing. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor online: Alexandru Cojocaru)
Acum 4 ore
23:30
Pandemia de COVID-19 a făcut cel puţin 574.278 de morţi în lume de când biroul OMS din China a semnalat apariţia bolii la sfârşitul lui decembrie, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale, marţi, la orele 19.00 GMT.Peste 13.178.180 de cazuri de infecţie au fost diagnosticate oficial în 196 de ţări şi teritorii de la începutul pandemiei, dintre care cel puţin 7.096.000 sunt considerate vindecate în prezent.Numărul cazurilor diagnosticate nu reflectă însă decât o parte din numărul real al contaminărilor. Unele ţări testează numai în cazurile grave, altele utilizează testele prioritar pentru urmărire şi numeroase ţări sărace dispun de capacităţi de depistare limitate.De la bilanţul prezentat cu o zi înainte, în lume s-au înregistrat 4.217 decese noi şi 172.069 de cazuri noi. Ţările care au numărat cele mai multe decese sunt Brazilia cu 733 de morţi noi, Statele Unite (713) şi India (553).SUA, care au înregistrat la începutul lui februarie primul lor deces legat de coronavirus, sunt ţara cea mai afectată atât în număr de morţi, cât şi în număr de cazuri, cu 136.113 decese pentru 3.394.033 de cazuri. Cel puţin 1.031.939 de persoane au fost declarate vindecate.După Statele Unite, ţările cele mai lovite sunt Brazilia cu 72.833 de morţi pentru 1.884.967 de cazuri, Regatul Unit cu 44.968 de morţi (291.373 de cazuri), Mexic cu 35.491 de morţi (304.435 de cazuri) şi Italia cu 34.984 de morţi (243.344 de cazuri).Dintre ţările cele mai grav afectate, Belgia are cel mai mare număr de morţi în raport cu populaţia, cu 84 de decese la 100.000 de locuitori, urmată de Regatul Unit (66), Spania (61), Italia (58) şi Suedia (55).China (fără teritoriile Hong Kong şi Macao) a raportat oficial 83.605 de cazuri (trei cazuri noi de luni până marţi), dintre care 4.634 de decese (zero noi) şi 78.674 de vindecări.Europa totaliza marţi, la orele 19.00 GMT, 203.285 de decese pentru 2.863.908 cazuri, America Latină şi Caraibe 146.735 de decese (3.424.235 de cazuri), SUA şi Canada 144.947 de decese (3.502.410 cazuri), Asia 44.687 de decese (1.819.605 cazuri), Orientul Mijlociu 21.009 decese (944.111 cazuri), Africa 13.476 de decese (612.088 de cazuri) şi Oceania 139 de decese (11.828 de cazuri). AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
23:30
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său american, Donald Trump, ale căror ţări sunt membre ale NATO, au decis marţi, cu prilejul unei discuţii telefonice, să acţioneze "mai strâns" în vederea reglementării conflictului din Libia, a anunţat preşedinţia de la Ankara, notează AFP.Recep Tayyip Erdogan şi Donald Trump "au căzut de acord să coopereze mai strâns, ca aliaţi, pentru a promova o stabilitate durabilă în Libia", potrivit sursei.Libia, care dispune de cele mai mari rezerve de petrol din Africa, este pradă unui conflict între două puteri rivale: Guvernul de uniune naţională (GNA), recunoscut de ONU şi al cărui sediu este la Tripoli, şi mareşalul Khalifa Haftar, care ţine sub control estul şi o parte din sudul ţării.Primul este sprijinit de Turcia, care a trimis militari la faţa locului, iar al doilea de Egiptul vecin, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Rusia.Parlamentul - al cărui sediu se află în estul Libiei, care îl susţine pe mareşalul Haftar -, a anunţat într-un comunicat difuzat în cursul nopţii de luni spre marţi, că este de acord cu o intervenţie militară a Egiptului împotriva Turciei în Libia în cazul unei "ameninţări".Intervenţia militară turcă a fost decisivă pentru GNA care a putut astfel să respingă ofensiva mareşalului declanşată în aprilie 2019 împotriva capitalei Tripoli şi să preia controlul asupra întregii regiuni de nord-vest a Libiei.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
23:30
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat că este dezamăgit de companiile de stat Romgaz şi Hidroelectrica pentru că nu intră pe piaţa de furnizare către clienţii casnici şi a avertizat că va lua măsuri în cazul în care nu se va schimba nimic în politica lor comercială."Sunt foarte dezamăgit de compania Romgaz, care este producător de gaze şi nu a înţeles până acum că, dacă rămâne doar la stadiul de producător de gaze şi vânzător agro de gaze, pierde piaţa. I-am avertizat în privat că nu e normal ca o companie a statului să vândă cu 90 de lei gazul către clientul casnic. E momentul să îşi revină să intre pe piaţa de furnizare pentru clienţi casnici, pentru că, de cât să vând mai ieftin la un furnizor, care la rândul lui să vândă mai scump la un client casnic, mai bine încerc să vând eu la un preţ. (...) Am gaz, am capacitate, am tot ce îmi trebuie şi pot să vând la clientul casnic. Romgaz din păcate are o politică comercială foarte proastă şi o afirm cu toată tăria. Lucrurile acestea nu pot să mai meargă aşa Le-am spus de atâtea ori că e momentul să intre pe această piaţă de furnizare. Văd că au o reticenţă în a face acest lucru. Înseamnă că trebuie să facă nişte schimbări acolo în politica lor comercială", a precizat, marţi seara, Virgil Popescu, la Digi 24.El susţine că o situaţie similară este şi la Hidroelectrica, companie care ar trebui să înveţe din lecţia liberalizării gazelor naturale, pentru că la 1 ianuarie 2021 se va întâmpla acest lucru şi pe piaţa energiei electrice."La fel pe piaţa de energie electrică avem un mare producător, Hidroelectrica. Văd în continuare că nu intră pe piaţa clienţilor casnici. Trebuie să înveţe din lecţia aceasta de liberalizare la gaze naturale, pentru că la 1 ianuarie ne aşteaptă liberalizarea la energie electrică. E acelaşi fenomen, de ce să vând mai ieftin unui furnizor care să vândă la rândul lui mai scump unui consumator casnic, decât să nu vând eu direct la consumatorul casnic şi îmi asigur o maximizare a preţului. Evident că voi vinde mai mult decât i-aş vinde furnizorului. Văd şi acolo aceeaşi politică comercială proastă. Nu înţeleg acest lucru. Probabil că şi răbdarea mea are o limită şi probabil că dacă nu se schimba nimic vom lua măsuri", a avertizat ministrul.Întrebat ce va face efectiv în cazul acestor companii, Popescu a precizat că va impune indicatori clari pentru intrarea pe piaţa de furnizare către clienţi casnici, iar cine "nu-i respectă, pleacă"."Vom intra prin pârghiile pe care le avem, prin Adunarea Generală, prin Consiliul de Supraveghere şi vom face schimbări efectiv. Vom impune în primul rând schimbarea contractelor de mandat şi vom pune indicatori clari pentru intrarea pe piaţa de furnizare către clienţi casnici. Nu-i respectă, pleacă. Nu se poate să fii obişnuit de ani şi ani de zile, ca tu, mare producător, să nu intri pe piaţa de furnizare către clienţi casnici. Să laşi piaţa de furnizare către jucători care îşi fac între ei jocurile, cum avem în gaze doi mari jucători, care au peste 90%. Gândiţi-vă că, dacă şi Romgaz era acolo, poate nu se mai întâmpla acest lucru. Poate le era teamă că intră Romgaz şi le pierde piaţa şi scădeau ei. Mie mi se pare lucrul acesta pe care îl fac şi Romgaz şi Hidroelectrica ca o înţelegere tacită între toţi, că s-au obişnuit să vândă angro mult la câţiva ca să nu facă efort. Nu mai merge. Nu merge, cel puţin cu mine ca ministru nu o să le meargă", a adăugat Virgil Popescu.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)
23:30
Decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB) pronunţată luni reprezintă un pas major în clarificarea aspectelor legale referitoare la achiziţia corvetelor multifuncţionale, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Apărării Naţionale (MApN)."Înzestrarea Forţelor Navale Române cu nave moderne, care să contribuie la întărirea securităţii naţionale ca stat riveran la Marea Neagră, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării Naţionale. Precizăm că Ministerul Apărării Naţionale va depune toate eforturile pentru finalizarea tuturor dosarelor aflate pe rolul instanţelor în conexiune cu acest program esenţial de înzestrare, astfel încât procedura de achiziţie să poată fi finalizată în cel mai scurt timp posibil, în condiţiile legii, cu maximă transparenţă şi cu protejarea intereselor esenţiale de securitate ale României", se precizează în comunicat.MApN aminteşte că, în acest moment, pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naţionale."După soluţionarea definitivă a dosarelor respective, Ministerul Apărării Naţionale va avea temeiul legal pentru finalizarea procedurii de achiziţie. Reamintim că programul de achiziţie se derulează în conformitate cu procedurile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 48 din 2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare 'Corvetă multifuncţională'", menţionează sursa citată.Potrivit MApN, scopul programului de înzestrare este achiziţia a patru corvete multifuncţionale pentru Forţele Navale şi achiziţia de muniţii şi a suportului logistic iniţial aferent navelor (pentru primii doi ani de la livrarea fiecărei nave). Construcţia şi dotarea navelor vor fi realizate într-un şantier naval din România.Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv cererea companiei olandeze Damen de anulare a procedurii de atribuire a contractului de 1,6 miliarde euro pentru construcţia corvetelor militare multifuncţionale, contract câştigat de asocierea Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa. CAB a respins ca nefondat recursul introdus de Damen şi a menţinut o decizie a Tribunalului Bucureşti din octombrie 2019.În iulie 2019, ministrul Apărării de la acea vreme, Gabriel Leş, a anunţat că asocierea dintre compania franceză Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat licitaţia referitoare la construcţia corvetelor multifuncţionale.Câteva zile mai târziu, grupul olandez Damen a înaintat o plângere la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, continuând un litigiu iniţiat anterior de compania italiană Fincantieri şi, în paralel, a sesizat instanţele, invocând multiple nereguli care ar fi afectat rezultatul Programului de înzestrare "Corvetă multifuncţională". AGERPRES/(AS-editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
22:30
Premierul Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată marţi în Monitorul Oficial.Comitetul va fi condus de ministrul Economiei, Virgil Popescu. Din componenţa organismului consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.Obiectivele principale ale Comitetului sunt analiza, cristalizarea şi fundamentarea deciziilor strategice şi a măsurilor necesare pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă.Printr-o altă decizie, şeful Executivului a decis abrogarea Deciziei prim-ministrului 318/2016 privind înfiinţarea Grupului de lucru pentru negocierea proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză privind cooperarea pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă (IGA). AGERPRES/ (AS - autor: Daniel Florea, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)
21:40
Personalul de pază existent la metrou va fi redistribuit în perioada următoare în cele 10 staţii cu trafic intens de călători, iar Poliţia Metrou va realiza acţiuni de patrulare în toate aceste zone, astfel încât regulile impuse pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, să fie respectate de către persoanele care circulă cu metroul, a anunţat, marţi, Metrorex."Suplimentar, pe lângă corespondenţele operative cu firmele de pază privind atribuţiile acestora în domeniul prevenirii răspândirii SARS-CoV-2, se desfăşoară întâlniri operative la care participă şi poliţia metrou fiind avute în vedere următoarele acţiuni: personalul de pază existent va fi redistribuit în staţiile cu trafic intens de călători (Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, Dristor, Nicolae Grigorescu, Eroilor, Basarab, Gara de Nord, Piaţa Sudului, Eroii Revoluţiei, Obor), prin redistribuirea personalului de pază mobil din staţiile cu grad de încărcare mai mic. Activitatea se va desfăşura zilnic în intervalele orare 7:00-10:00 şi 16:00-19:00.Poliţia Metrou va realiza acţiuni de patrulare în cele 10 staţii cu trafic intens de călători (Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, Dristor, Nicolae Grigorescu, Eroilor, Basarab, Gara de Nord, Piaţa Sudului, Eroii Revoluţiei, Obor) asigurând echipe cu caracter cvasipermanent în staţiile menţionate pentru respectarea regulilor de acces şi distanţare socială", se arată într-un comunicat al societăţii remis AGERPRES.Potrivit sursei citate, monitorizarea traficului se va face pe trei paliere: la nivelul trenurilor, prin mecanici, la nivelul staţiilor, prin IDM şi la nivel centralizat, prin Operatorii de Circulaţie. Situaţiile de supraîncărcare vor fi raportate de urgenţă la Dispecerul Central care va aviza operativ paza şi Poliţia Metrou în scopul ordonării/restricţionării accesului în staţiile cu probleme.De asemenea, Dispecerul Central dispune efectuarea de apeluri prin instalaţiile de sonorizare către călători pentru a înţelege să poarte masca, să păstreze distanţa şi să-şi limiteze accesul.Metrorex precizează că în situaţia în care există călători recalcitranţi şi sunt indicii că pot apărea situaţii conflictuale, organele de poliţie vor interveni şi vor informa operativ structurile de ordine publică abilitate, pentru sprijin."Vor fi avute în vedere, cu preponderenţă, staţiile nodale după cum urmează: Piaţa Unirii 1 si 2, Piaţa Victoriei 1 si 2, Gara de Nord 1 si 2, Dristor 1 si 2, Eroilor, Nicolae Grigorescu 1 şi 2. În funcţie de evoluţia numărului de călători şi în special în zilele lucrătoare, vor fi avute în vedere staţiile: Aurel Vlaicu, Pipera, Piaţa Sudului, Crângaşi, Lujerului, Eroii Revoluţiei, Obor cu menţiunea că la schimbul 1 sunt încărcate staţiile Piaţa Sudului şi Eroii Revoluţiei, iar la schimbul 2 staţiile Pipera şi Aurel Vlaicu.De asemenea, corelat cu numărul de călători, vor fi avute în vedere staţiile Aviatorilor, Universitate, Păcii şi Basarab", menţionează societatea de transport.Dispozitivele principale pentru controlul accesului în cele 22 de staţii se vor realiza la fiecare acces la nivel vestibul în faţa porţilor de acces, iar acestea vor fi constituite de firmele de pază sprijinite de poliţie şi jandarmerie, după caz, subliniază operatorul de transport.Nu în ultimul rând, Metrorex precizează că în această perioadă în care traficul de călători este de circa 250.000 persoane pe zi sunt în circulaţie 29 de trenuri şi 5 rezerve pe Magistralele 1 şi 3;17 şi 3 rezerve pe Magistrala 2; 4 plus o rezervă pe Magistrala 4, cu menţiunea că, începând din 15 iulie pe această magistrală numărul de trenuri se suplimentează de la 4 la 6 prin punerea în funcţiune a sistemului automat de urmărire a traficului.Totodată, în cele 53 de staţii cu 134 guri de acces şi pe trenurile aflate în circulaţie este asigurat un efectiv de 186 de agenţi de pază/ schimb, iar Poliţia Metrou asigură patrulare cu 18 poliţişti şi 10 jandarmi în sprijin/schimb în toate staţiile de metrou, atât în zona de acces, pe peron, dar şi în interiorul garniturilor de tren."Toate aceste măsuri au fost stabilite şi implementate pentru asigurarea siguranţei sanitare a publicului călător care utilizează serviciile Metrorex. Din evaluările periodice, făcute până în prezent, s-a constatat că, în cele mai multe cazuri, publicul călător a înţeles că purtarea măştii şi păstrarea unei distanţe fizice sunt măsuri prin care îşi protejează propria sănătate. În cazul persoanelor care, din diverse motive, nu respectă aceste măsuri, echipajele mixte formate din reprezentanţii firmei de pază ale Metrorex şi cei ai Jandarmeriei le aduc la cunoştinţă aceste obligaţii şi le solicită să se conformeze sau să părăsească spaţiul staţiei de metrou.La sancţiunile aplicate până în prezent au fost de fiecare dată avute în vedere ca ultimă soluţie amenzile, acţiunile derulate de către organele abilitate având caracter preventiv", mai spun reprezentanţii Metrorex.În ceea ce priveşte incidentul din ziua de 13 iulie 2020, din staţia Tineretului, în care un pasager nu a respectat măsurile de siguranţă sanitară (purtarea măştii), Metrorex precizează că dispozitivul de jandarmi, aflat în patrulare în acea zonă, a acţionat în consecinţă şi a aplicat măsurile prevăzute de dispoziţiile legale. Metrorex precizează că împreună cu organele abilitate vor avea toleranţa zero cu privire la încălcarea regulilor şi măsurilor impuse pentru asigurarea sănătăţii celorlalţi călători. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
21:40
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că începând de joi vor fi suspendate cursele aeriene regulate directe din România spre Austria."În continuarea informaţiilor transmise cu privire la circulaţia cetăţenilor români în Republica Austria, MAE precizează că, potrivit informaţiilor oficiale comunicate de către autorităţile austriece, începând cu data de 16 iulie a.c., ora 00,00, vor fi suspendate cursele aeriene regulate directe din mai multe state, printre care se numără şi România. Noile reglementări sunt valabile până la data de 31 iulie 2020", informează MAE într-un comunicat transmis marţi.Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autorităţile austriece şi va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea austriacă, precizează sursa citată.Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena: 0043-1-503.24.65 şi 0043-1-505.23.81, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0043-699.117.26027.Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51901, http://viena.mae.ro/ şi http://www.mae.ro/. AGERPRES/(AS - autor: Antonia Niţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
Acum 6 ore
20:40
Turneul de tenis din oraşul elveţian Basel, din circuitul ATP, care ar fi urmat să înceapă pe 24 octombrie, la 50 de ani de la prima sa ediţie, a fost anulat din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat marţi organizatorii, citaţi de presa internaţională. "ATP a aprobat oficial cererea noastră de anulare, după ce am declarat deja în luna iunie că ar fi iresponsabil şi imposibil să organizăm turneul ţinând cont de incertitudinile sanitare, sociale şi economice", au scris organizatorii pe pagina de Facebook a competiţiei."De la bun început pentru noi nu s-a pus problema să jucăm cu porţile închise", a indicat directorul turneului, Roger Brennwald.Viitoarea ediţie a turneului, cea cu numărul 51, va avea loc între 23 şi 31 octombrie 2021.Turneul a fost câştigat de 10 ori de Roger Federer, care este născut chiar la Basel. În 2018, Federer l-a învins în finală pe românul Marius Copil, ce a reuşit atunci cel mai bun rezultat al carierei.În 2019, proba de dublu s-a încheiat cu victoria perechii româno-olandeze Horia Tecău/Jean-Julien Rojer. Tecău şi Rojer au mai jucat două semifinale la Basel, în 2015 şi 2016. AGERPRES (AS/editor: Mircea Lazaroniu, editor online: Gabriela Badea) Sursa foto: (c) Swiss Indoors Basel / Facebook 
20:40
Ambasada României în Republica Italiană, Accademia di Romania - Roma şi asociaţia culturală ProEvent organizează vineri, 24 iulie 2020, ora 21:00, proiecţia filmului "Maria, Regina României", regizat de Alexis Sweet Cahill, conform unui comunicat remis AGERPRES.Evenimentul va avea loc la Casa del Cinema - Teatrul în aer liber "Ettore Scola" din Roma, iar proiecţia va fi în limba română, cu subtitrări în italiană. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.Filmul "Maria, Regina României" (2019) este o mărturie a zbuciumului, a controverselor, a încleştării minţii şi inimilor. Pelicula este o poveste bazată pe fapte reale care are în prim plan figura marcantă a Reginei Maria, pe fondul unei Românii devastate de Primul Război Mondial. Mult încercată de conflict, ţinută captivă foametei şi deznădejdii, soarta politică a ţării este extrem de incertă. În primăvara anului 1919, Regina pleacă la Conferinţa de Pace de la Paris să-i întâlnească pe cei mai puternici lideri ai lumii şi să lupte pentru o Românie Mare. Îşi salvează ţara, ce nu i-a fost natală, folosind cea mai puternică armă de pe Pământ: iubirea.Evenimentul face parte din programul de vară "Caleidoscopio" care se desfăşoară în perioada 6 iulie - 14 septembrie 2020 la Casa del Cinema. Prin această iniţiativă Ambasada României în Italia, alături de Accademia di Romania - Roma şi de asociaţia ProEvent, doresc să continue tradiţia filmului românesc la Roma, contribuind la promovarea artei cinematografice române şi a dialogului cultural româno-italian. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bãlu, editor: Ana Bîgu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Ambasada României în Italia / Facebook.com
20:40
Poliţia germană a anunţat marţi că se aşteaptă la căutări de durată pentru găsirea unui fugar în haine de camuflaj, prezentat drept "nebun după arme", care a dispărut în Pădurea Neagră, în sud-vestul Germaniei, după ce a ameninţat şi a dezarmat duminică patru poliţişti, informează AFP."Nu vom relaxa" eforturile noastre pentru a-l găsi, a declarat şeful poliţiei din Offenbourg, Reinhard Renter, în timpul unei conferinţe de presă asupra modului în care avansează ancheta. "Suntem perseverenţi", a adăugat el, în timp ce în jur de 200 de poliţişti îl caută în prezent pe fugar.Deja supranumit "Rambo" de presa de mare tiraj, cu referire la eroul din cunoscuta serie de filme, bărbatul de 31 de ani fără domiciliu stabil este dat în urmărire de duminică dimineaţa în împrejurimile Oppenau, un mic oraş german situat la 40 de km de oraşul francez Strasbourg.Poliţia s-a declarat convinsă că Yves Rausch, puternic înarmat, se află în continuare în pădurea de lângă Oppenau pe care o cunoaşte foarte bine. "Pădurea este pur şi simplu sufrageria lui", a spus Renter."Nu ştim ce l-a făcut pe suspect să acţioneze astfel", a precizat la rândul său procurorul Herwig Schoefer.Cu capul ras şi cu un mic barbişon, bărbatul "are o mare afinitate pentru arme", potrivit procurorului, care îl califică drept "nebun după arme", chiar dacă el nu a făcut niciodată parte, potrivit autorităţilor, din vreun club de tir.În acest stadiu al anchetei, autorităţile nu au descoperit motivaţii politice pentru gestul său.Din 2010, lui i s-a interzis portul de arme şi muniţii. Cunoscut de poliţie pentru diverse delicte, el a ispăşit o pedeapsă de trei ani şi jumătate de închisoare, pentru rănirea gravă a unei femei, cu tiruri de arbaletă.Poliţia a anunţat, de asemenea, că a descoperit imagini de pornografie infantilă în telefonul său portabil atunci când bărbatul era anchetat anul trecut pentru posesie de explozibili.Alertată de un martor, o patrulă a încercat fără succes să-l aresteze duminică într-o cabană unde a fost văzut. Însă el a reuşit să fugă, dezarmându-i pe cei patru poliţişti sosiţi la faţa locului. El i-a ameninţat "brusc şi într-un mod complet neaşteptat" cu o armă, potrivit poliţiei.Un mandat de arestare european a fost emis împotriva lui.Grădiniţele şi piscinele în aer liber au fost închise cu titlu de precauţie de municipalitatea din Oppenau, care evocă o "situaţie periculoasă".Plimbările în pădure şi activităţile în aer liber au fost de asemenea interzise, iar survolurile aeriene ale regiunii sunt suspendate.Anchetatorii cred că fugarul se deplasează pe jos, dar perimetrul de căutare, o pădure deasă, oferă numeroase ascunzători potenţiale."Orice persoană care îl întâlneşte pe suspect trebuie să rămână la distanţă. Bărbatul este într-o stare de suferinţă mentală", a avertizat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Oppenau.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
20:40
Guvernul din Grecia ar putea fi nevoit să restituie miliarde de euro pensionarilor ale căror drepturi au fost diminuate în timpul crizei financiare cu care s-a confruntat această ţară în deceniul trecut, a relevat o decizie judecătorească făcută publică marţi, citată de Reuters şi ANA.Consiliul de Stat, principala instanţă administrativă a Greciei, a stabilit că unele dintre reducerile de pensii impuse în 2015-2016 nu au fost în conformitate cu legea, dar versiunea publicată a deciziei nu conţine detaliile exacte.Grecia, care a primit trei pachete de asistenţă financiară internaţională între 2010 şi 2015, a tăiat pensiile în repetate rânduri în ultimii ani în ideea de a face "viabil" sistemul, scrie Reuters.Mii de pensionari ale căror pensii au fost reduse cu până la 50% au iniţiat deja acţiuni în justiţie în legătură cu aceasta.Kostas Bourlos, expert în piaţa muncii, a estimat costul potenţial al achitării de către stat a sumelor datorate pensionarilor la până la 3 miliarde de euro.Un reprezentant al guvernului de la Atena a menţionat pentru Reuters că executivul "trebuie să vadă toate detaliile acestei decizii înainte de a decide o strategie".Consiliul de Stat nu a specificat în documentul făcut public dacă decizia sa se referă la pensionarii care s-au adresat justiţiei sau la toţi cei 2,5 milioane de pensionari greci afectaţi de tăieri.Economia Greciei ar urma să se contracteze cu 7,5% până la 10,5% în acest an din cauza impactului COVID-19, în condiţiile în care deja a fost grav afectată de criza datoriei din 2009-2018.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
20:40
Parchetul General susţine că, în urma unui control efectuat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, nu au fost stabilite elemente de natură a reţine gestionarea necorespunzătoare de către procurori şi poliţişti a cazului fetei incendiate, însă vor fi efectuate verificări cu privire la angajaţii DGASPC Mehedinţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu.În luna iunie, procurorul general Gabriela Scutea a dispus efectuarea unui control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, unde victima depusese o plângere împotriva bărbatului pentru viol."În continuarea comunicatului de presă din data 15 iunie 2020 având ca obiect controlul dispus de către procurorul general cu privire la dosarul înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vânju Mare ca urmare a plângerii formulate de minora care a fost ulterior victima unei tentative de omor prin incendiere în judeţul Mehedinţi, comunicăm următoarele: (...) În urma controlului efectuat, nu au fost stabilite elemente de natură a reţine gestionarea necorespunzătoare a cauzei de către organele de poliţie şi de către procurorul care a supravegheat cercetările, actele de urmărire penală necesare stabilirii unui plan de anchetă fiind efectuate de îndată", se arată într-un comunicat al PICCJ transmis marţi.Parchetul General susţine că procurorii din Vânju Mare au fost în "imposibilitatea obiectivă" de a administra probele pentru că nu era gata expertiza medico-legală şi nu au putut lua o măsură preventivă împotriva agresorului doar pe baza unei plângeri penale."Neluarea unei măsuri preventive faţă de persoana vizată de plângerea penală a fost determinată de imposibilitatea obiectivă de a administra probatoriul necesar până la data săvârşirii prin incendiere a tentativei de omor asupra minorei, expertiza medico-legală nefiind finalizată la momentul respectiv, iar dispunerea unei măsuri preventive neputând fi bazată exclusiv pe existenţa unei plângeri penale. Intervalul de la formularea plângerii până la săvârşirea tentativei de omor prin incendiere a persoanei vătămate a fost de 74 de ore, timp în care, având în vedere riscurile pentru minoră decurgând din acţiunile anterioare ale persoanei vizate, organele de urmărire penală au solicitat DGASPC Mehedinţi luarea măsurii de protecţie a internării în regim de urgenţă", se precizează în comunicat.Pe de altă parte, Parchetul General va efectua verificări sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, care îi vizează pe angajaţii DGASPC Mehedinţi."Ca urmare a controlului dispus privind celeritatea şi rolul activ în efectuarea urmăririi penale în cauză, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus examinarea sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu a conformării reprezentanţilor DGASPC Mehedinţi la procedurile legale şi la obiectivul interesului superior al minorului, în condiţiile revocării măsurii internării într-un centru de plasament în regim de urgenţă după doar o zi", precizează PG.Pe 12 iunie, Ion Turnagiu a incendiat o fată de 17 ani dintr-o comună din judeţul Mehedinţi, după ce a stropit-o cu o substanţă inflamabilă.Bărbatul avea la activ cinci crime, primind o condamnare pe viaţă, însă el a fost eliberat condiţionat în mai 2019, după ce Tribunalul Mehedinţi a considerat că acesta îndeplineşte condiţiile necesare.Înainte de a fi incendiată, fata depusese o plângere împotriva bărbatului pentru viol.Pe 30 iunie, Ion Turnagiu a murit la spital, după ce a încercat să se spânzure în arestul IPJ Mehedinţi. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
20:40
Autorităţile elene instituie obligativitatea prezentării testului COVID-19 negativ pentru accesul în Grecia, de la miezul nopţii de marţi spre miercuri, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.Comunicatul vine în continuarea informaţiilor cu privire la condiţiile de intrare a turiştilor în Republica Elenă prin punctul de frontieră de la Kulata - Promachonas. Astfel, MAE precizează că, în conformitate cu informaţiile de ultimă oră publicate de autorităţile elene pe site-ul travel.gov.gr, a fost modificat termenul de la care se aplică obligativitatea prezentării testului molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19.Astfel, deşi iniţial autorităţile elene au comunicat că această condiţie se aplică începând cu data de 15 iulie, ora 06,00, conform informaţiilor comunicate public în cursul zilei de marţi, termenul a fost devansat, respectiv 15 iulie, ora 00,01. MAE reaminteşte că testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie emise în limba engleză şi să conţină numele şi prenumele persoanei testate, precum şi seria şi numărul cărţii de identitate sau ale paşaportului persoanei respective.De asemenea, MAE precizează că reprezentanţi ai Consulatului General al României la Salonic şi ai Ambasadei României la Sofia vor continua să fie prezenţi în cursul zilei de miercuri în punctul de frontieră Kulata-Promachonas.Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că se poate solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet www.mae.ro/node/51914, atena.mae.ro, salonic.mae.ro, ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
19:40
Antrenorul lui Tottenham Hotspur, Jose Mourinho, a criticat marţi ''decizia ruşinoasă'' a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) în cazul altui club din campionatul de fotbal al Angliei, Manchester City, informează Reuters.TAS a decis luni să autorizeze în apel participarea echipei Manchester City la viitoarele ediţii ale cupelor europene, după ce clubul fusese iniţial suspendat de UEFA pe o perioadă de doi ani şi amendat cu 30 milioane euro pentru încălcarea regulilor fair-play-ului financiar (FPF). TAS a anulat suspendarea lui City şi a redus valoarea amenzii la 10 milioane de euro."În orice caz, este o decizie ruşinoasă, fiindcă dacă City nu este vinovat, atunci nu trebuia sancţionat cu o amendă", a declarat Mourinho într-o teleconferinţă de presă înaintea meciului de miercuri al echipei sale împotriva lui Newcastle United."Dacă nu eşti vinovat, nu ar trebui să fii amendat. Dacă sunt vinovaţi, atunci decizia este tot o ruşine şi ar trebui excluşi din competiţie. Nu ştiu dacă City este vinovată sau nu, însă în orice caz este o decizie ruşinoasă", a adăugat portughezul.FPF interzice unui club angajat în cupele europene să cheltuie mai mult decât câştigă şi să primească injecţii de capital din partea proprietarilor.În opinia lui Mourinho, sistemul trebuie revizuit. "Cred că acesta va fi sfârşitul fair-play-ului financiar, fiindcă nu are sens. Aş dori să-l văd folosit într-un mod corespunzător. Acum vorbim despre Man City, dar în trecut alte cluburi au fost într-o situaţie asemănătoare. Cred că e mai bine să deschidem uşa circului şi să lăsăm toată lumea să se bucure", a spus el.AGERPRES (AS/editor: Mircea Lazaroniu, editor online: Gabriela Badea) Citiţi şi: * Fotbal: Juergen Klopp nu vede cu ochi buni decizia TAS în cazul Manchester City 
19:40
Premierul Thailandei a suspendat marţi toate zborurile către ţara sa, după ce un soldat egiptean, aflat în deplasare în Thailanda, a încălcat carantina, mergând la un centru comercial înainte de a fi testat pozitiv pentru noul coronavirus, informează AFP.Regatul, care nu a înregistrat niciun caz de contaminare locală de 50 de zile, şi-a redeschis spaţiul aerian la începutul lunii iulie şi a lăsat să intre anumite grupuri de vizitatori străini, cu speranţa de a-şi relansa economia, după trei luni de închidere totală.Însă toate zborurile cu destinaţia Thailanda sunt acum suspendate, după sosirea, pe 10 iulie, a unui grup de soldaţi egipteni pe aeroportul militar U-Tapao, situat la 150 de kilometri sud de Bangkok, fără să fi fost supuşi unui test la sosire.Militarii trebuiau să-şi petreacă perioada de carantină într-un hotel, însă unul dintre ei a ieşit la cumpărături, înainte de a afla că era purtător al virusului.Din ianuarie, Thailanda a înregistrat doar 3.200 de cazuri de contaminare şi 58 de decese asociate noului coronavirus.Autorităţile caută acum 1.700 de persoane care au vizitat mall-ul în care a fost soldatul şi care ar fi putut intra în contact cu acesta.Prim-ministrul Prayut Chan-O-Cha a declarat că "îşi asumă întreaga responsabilitate" pentru incident şi a prezentat scuze pentru trădarea "încrederii şi siguranţei" publicului."Toate zborurile care intră în ţară sunt suspendate - nu mai sunt date autorizări până nu rezolvăm problema", a adăugat el într-o alocuţiune televizată.Rarii vizitatori, thailandezi sau străini, autorizaţi până acum să reintre pe teritoriul ţării au fost plasaţi în carantină timp de 14 zile în structuri puse la dispoziţie de stat sau, pe cheltuiala lor, în anumite hoteluri.Anumite categorii, cum ar fi militarii sau diplomaţii, erau plasaţi în carantina fără o supraveghere specială.Thailanda, a cărui economie este tributară turismului, urmează să piardă în 2020 zeci de miliarde de dolari, în contextul în care în acest an sunt aşteptaţi doar 14 milioane de turişti faţă de aproape 40 de milioane în 2019. Milioane de lucrători din sectorul turismului, care reprezintă aproximativ 20% din PIB, au rămas şomeri de când ţara a intrat în izolare, la începutul lunii aprilie.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Bîgu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă juridică a ONU, s-a pronunţat marţi în favoarea Qatarului într-o dispută ce opunea din 2017 această ţară altor trei state din Golf şi Egiptului, care au instituit o "blocadă aeriană" împotriva Doha, informează AFP.Judecătorii de la CIJ "au respins în unanimitate" o cerere a Arabiei Saudite, Bahreinului, Egiptului şi Emiratelor Arabe Unite împotriva unei decizii favorabile pentru Qatar luată în 2018 de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI).Decizia Curţii de la Haga vizează un element-cheie al conflictului virulent care a izbucnit în urmă cu trei ani între Qatar pe de o parte şi cei patru vecini ai săi pe de altă parte.În iunie 2017, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahreinul şi Egiptul au rupt cu toate relaţiile cu Doha, pe care o acuzau că "finanţează terorismul" şi că susţine Iranul - în pofida dezminţirilor din partea Qatarului - şi au impus măsuri punitive.Cele patru ţări le-au interzis avioanelor qatariote accesul în spaţiile lor aeriene şi pe aeroporturile lor, au rupt legăturile comerciale şi maritime şi şi-au închis frontierele.Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahreinul şi Egiptul cereau la CIJ anularea unei decizii luate în favoarea Qatarului de către OACI, agenţie a ONU.OACI a decis în 2018 că are competenţa juridică pentru a se pronunţa în acest conflict la cererea Qatarului care îşi acuză vecinii de încălcarea unui acord ce reglementează libertatea de circulaţie a avioanelor comerciale într-un spaţiu aerian străin.Qatarul şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu decizia CIJ şi a afirmat că statele care au impus o blocadă aeriană împotriva sa vor fi traduse în justiţie, pentru că au încălcat regulile internaţionale."Ne exprimăm satisfacţia în legătură cu decizia luată azi (marţi - n.r.) de CIJ, ce va face ca statele care au impus o blocadă să fie aduse în sfârşit în faţa justiţiei pentru că au încălcat regulile aviaţiei internaţionale", a subliniat într-un comunicat ministrul qatariot al transporturilor şi comunicaţiilor, Jassim Saif Ahmed al-Sulaiti.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Alianţa USR PLUS acuză "politizarea excesivă" a demersurilor privind limitarea îmbolnăvirilor grave şi a deceselor din cauza COVID-19 şi solicită adoptarea de îndată a legislaţiei privind carantinarea şi izolarea."Împreună cu cetăţenii responsabili din România, Alianţa USR PLUS trage un semnal de alarmă şi condamnă politizarea excesivă a demersurilor legale şi sanitare menite să limiteze numărul de îmbolnăviri grave şi decese din cauza COVID-19. Dacă specialiştii din domeniul medical, forţele politice şi cetăţenii au reuşit să facă faţă primului val de pandemie, acum, această luptă este îngreunată de mesaje politicianiste distructive. Aşa-numiţi 'lideri' ai unor formaţiuni politice au reuşit, prin mesajele lor populiste şi inconştiente, să inducă o falsă stare de siguranţă, promovând, într-un mod profund iresponsabil, relaxarea prematură. Scopul lor este unul strict politic şi electoral", se arată într-un comunicat transmis, marţi, AGERPRES de alianţă.Potrivit USR PLUS, aceştia şi-ar dori să atragă votanţii "care văd în măsurile epidemiologice, precum distanţarea socială, purtarea obligatorie a măştilor de protecţie sau măsurarea temperaturii, nişte încălcări ale unor libertăţi fundamentale"."Este de datoria noastră, a celor responsabili şi perfect conştienţi de pericolul în care ne aflăm, să ne unim şi să luptăm împotriva dezinformării şi a tuturor celor care, din inconştienţă, incompetenţă sau lipsă de scrupule, promovează realităţi paralele", transmite alianţa.Conform sursei citate, "populismul fără margini, infecţiile nosocomiale, numirea politică a directorilor de spital, incompetenţa şi corupţia ucid din nou, azi, aici şi acum, exact aşa cum au făcut în cazul Colectiv, însă la o scară mult mai largă".Semnatarii comunicatului cer tuturor partidelor să adopte de îndată legislaţia ce reglementează carantina, izolarea şi internarea, tratamentul la domiciliu, în baza analizelor şi a recomandărilor specialiştilor în epidemiologie, boli infecţioase şi sănătate publică."Cerem sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis care, prin calitatea sa de lider ales al poporului român şi de mediator politic, are obligaţia de a transmite mesaje de echilibru, respectare a legii şi de conştientizare permanentă a pericolului", adaugă aceştia.De asemenea, se solicită Guvernului şi Ministerului Sănătăţii să asigure condiţiile necesare pentru continuarea tratamentului pacienţilor cronici, de la asigurarea disponibilităţii medicamentelor şi echipamentelor medicale în farmacii la ghiduri şi protocoale clare în întreg sistemul sanitar."Este nevoie de o campanie de conştientizare publică asupra riscului crescut pentru toate categoriile vulnerabile (diabet, obezitate, hipertensiune arterială, astm şi altele), prin mass-media, oameni de cultură şi sistemul medical (medici de familie, specialişti etc)", se mai precizează în comunicat.Se cere Guvernului şi o comunicare zilnică, uşor accesibilă şi transparentă în tot ceea ce priveşte capacitatea de testare în judeţe şi municipii a numărului de pacienţi cu infecţie activă SARS-CoV-2 pentru fiecare UAT, precum şi numărul şi locaţia pacienţilor din focarele active."Cerem Guvernului comunicarea numărului de paturi de ATI, unităţi ATI mobile, ventilatoare mecanice, capacităţi suplimentare de tratament înfiinţate ca răspuns la criza COVID-19 şi, de asemenea, prezentarea planurilor de contingenţă, în cazul apariţiei unor noi focare. Cerem comunicarea detaliilor asupra stocurilor de materiale şi echipamente de primă necesitate în lupta cu pandemia. Cerem Guvernului măsuri urgente pentru pregătirea spitalelor, a centrelor rezidenţiale şi a întregului sistem pentru eventualitatea unui nou val de îmbolnăviri. În această toamnă nu vom mai avea nicio scuză pentru lipsa materialelor sau neinstruirea personalului specializat", se arată în comunicat.Aceştia solicită colaborarea cultelor şi a reprezentanţilor acestora care să explice şi să accentueze, prin mesaje către credincioşi, pericolul la care se expun persoanele în vârstă şi pacienţii cu boli asociate.Semnatarii solicită şi organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor în toate Direcţiile de Sănătate Publică, precum şi supravegherea respectării stricte a regulilor epidemiologice."Relaxarea prost implementată ne-a pus pe un drum care duce către dezastru", se arată în comunicat.De asemenea, se solicită Guvernului să participe activ la programele europene ce vizează revenirea economiei şi să debirocratizeze de urgenţă regulile de acordare a sprijinului financiar, investiţional şi a fondurilor europene de care economia ţării are mare nevoie."Cerem tuturor liderilor de opinie să transmită în spaţiul public mesajele reale care pot ajuta la prevenirea bolii, contracarând astfel campania de ştiri false şi salvând nenumărate vieţi", se mai arată în comunicatul semnat de Radu Ciornei - imunolog, Adrian Wiener - senator şi medic, Manuel Rezeanu - medic, Dan Barna - preşedinte USR, Dacian Cioloş - preşedinte PLUS şi alţi 29 de reprezentanţi ai USR PLUS. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
19:40
Scandalul financiar din jurul societăţii germane Wirecard se apropie de Viena, unde dreapta şi extrema dreaptă s-au acuzat luni reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii, originari din Austria, scrie AFP.Totul a pornit din Germania, în siajul insolvenţei din luna iunie a procesatorului de plăţi electronice Wirecard, obligat să admită că o sumă de 1,9 miliarde de euro care lipsea din conturile sale nu există probabil deloc. Un scandal ''fără egal'' în lumea financiară, conform Berlinului.De atunci misterul nu a făcut decât să se adâncească, odată cu apariţia unei serii de informaţii de presă despre un controversat manager al Wirecard, Jan Marsalek, bănuit de legături cu diferite servicii de informaţii.Marsalek, la fel ca şi fondatorul Wirecard, Markus Braun, sunt austrieci şi binecunoscuţi în cercurile politice vieneze.Ultimele revelaţii au determinat luni Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Sebastian Kurz să convoace Consiliul Naţional de Securitate, organ consultativ al guvernului în materie de politică externă, securitate şi apărare.Acest partid spune că doreşte să facă lumină asupra legăturilor politico-financiare cu clasa politică austriacă ale lui Jan Marsalek - în prezent fugar - şi ale fostului preşedinte director general al Wirecard, Markus Braun - aflat acum în spatele gratiilor.Cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece.În urma acestei dezvăluiri, ''investigaţii interne intense'' au loc la Ministerul de Interne austriac pentru a găsi posibile ''cârtiţe'', conform presei austriece.Afacerea este cu atât mai stânjenitoare pentru Austria cu cât, potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU. De altfel, formaţiunea FPOe şi-a afişat de mai multe ori relaţiile privilegiate cu Moscova.''Securitatea şi neutralitatea Austriei sunt în joc şi trebuie să mergem în profunzimea acestor chestiuni'', a declarat luni vicepreşedinta partidului OeVP, Gabriela Schwarz. ''Care sunt legăturile, la ce nivel de intensitate, cine şi ce informaţie secretă a scos, toate acestea pot fi elucidate'' în cadrul Consiliului de Securitate care se va reuni în mai puţin de două săptămâni, a detaliat ea.Fost director de operaţiuni al Wirecard, Jan Marsalek ar fi încercat în 2018 să-şi impresioneze parteneri comerciali la Londra arătându-le un document secret despre folosirea în Marea Britanie a unei arme secrete ruseşti împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Die Presse bănuieşte că el a obţinut aceste informaţii în Austria, ţară care a avut acces la acest dosar clasificat, Serghei Skripal ajungând în Vest după un schimb de spioni organizat pe teritoriul austriac în 2010.Mai mult, sub acoperirea unui lăudabil proiect de ajutor pentru Libia, Jan Marsalek ar fi încercat să formeze în 2017-2018 o miliţie cu circa 15.000 de combatanţi, potrivit Financial Times. Pentru aceasta el ar fi bătut la uşa Ministerului Apărării austriac, condus atunci mai întâi de stânga, apoi de FPOe între sfârşitul anului 2017 şi mai 2019.Guvernul austriac a confirmat luni mai multe discuţii despre un proiect de asistenţă pentru reconstrucţia Libiei, dar fără ca acesta să se materializeze prin efectuarea vreunei plăţi.În faţa acuzaţiilor, extrema dreaptă a trecut la contraatac amintind de apropierea dintre Markus Braun şi formaţiunea cancelarului Kurz, căreia Braun i-a făcut o donaţie legală de 70.000 de euro în anul electoral 2017. Liderul grupului parlamentar al FPOe, Christian Hafenecker, a vorbit despre o ''reţea obscură'' care leagă partidul conservator al lui Kurz de societatea Wirecard.Markus Braun a fost de asemenea membru al unui grup de reflecţie care a lucrat pentru campania lui Kurz, iar fiul unui fost preşedinte austriac provenit din Partidul Popular a făcut parte din consiliul de supraveghere al Wirecard.Dar formaţiunea conservatoare a respins luni portretul de ''om al OeVP'' făcut lui Markus Braun şi a amintit că acesta a făcut o donaţie şi pentru partidul liberal NEOS.Dreapta şi extrema dreaptă (OeVP şi FPOe) au guvernat împreună în Austria între decembrie 2017 şi mai 2019, alianţă căreia Kurz i-a pus capăt după scandalul Ibizagate, declanşat după ce vicecancelarul şi liderul de atunci al FPOe, Heinz-Christian Strache, a fost filmat cu camera ascunsă într-o vilă din Ibiza în timp ce îi propunea unei pretinse nepoate a unui oligarh rus contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Guvernul premierului ungar Viktor Orban a obţinut marţi aprobarea parlamentului pentru a cere Uniunii Europene să distribuie pachetul de asistenţă economică pentru redresarea după coronavirus fără a condiţiona acest ajutor de situaţia statului de drept, relatează Reuters şi MTI.Liderii Uniunii Europene se reunesc săptămâna aceasta pentru a găsi un acord asupra detaliilor privind viitorul buget al blocului, inclusiv pentru revenirea post-pandemie. UE ar urma să cheltuiască 750 de miliarde de euro pentru recuperarea economică a statelor membre cele mai afectate de consecinţele pandemiei, aminteşte Reuters.În UE există voci care cer ca distribuirea fondurilor UE să fie condiţionată de statul de drept, iar partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, al premierului Viktor Orban a fost suspendat, anul trecut, din Partidul Popular European pentru nerespectarea acestor principii.Săptămâna trecută, Fidesz a depus în legislativ o rezoluţie în care cere ca resursele financiare ale Uniunii să nu fie asociate cu "condiţii politice sau ideologice - sub eticheta respectării statului de drept".Rezoluţia, adoptată marţi cu 128 de voturi pentru şi 16 împotrivă, plus o abţinere, solicită totodată guvernului să condiţioneze aprobarea pachetului de asistenţă de o distribuire echitabilă a acestui ajutor între statele mai sărace şi ţările bogate ale UE."(Liderii UE) vor să lege acordarea acestor bani de obligaţia întrunirii aşteptărilor politice ale unei elite a UE din ce în ce mai agresiv-globaliste, pro-imigraţie, anti-familie şi anti-naţionale", a afirmat preşedintele parlamentului unicameral ungar, Laszlo Kover.Kover - aliat al lui Orban - a subliniat că legislativul ungar "nu va accepta niciodată nicio condiţionare politică a pachetului de redresare".Viktor Orban şi-a rezervat dreptul de a folosi dreptul său de veto împotriva unui acord în acest sens, ca ultimă soluţie.Guvernul ungar nu are nevoie, legal, de susţinerea parlamentului, dar Orban a dorit să dea dovadă de unitate asupra poziţiei Ungariei, menţionează Reuters.Rezoluţia Fidesz a mai susţinut că procedurile UE împotriva Ungariei, precum şi a Poloniei pentru nerespectarea regulilor democratice "trebuie oprite" înainte de aprobarea bugetului şi a planului de salvare ale blocului.Şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE - cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania - şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.''Există două opţiuni pentru rambursarea acestor bani: fie creşterea contribuţiilor naţionale, fie constituirea de resurse proprii în bugetul european'', a precizat la finele lui iunie Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, într-o discuţie cu presa.Manfred Weber doreşte şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi s-a pronunţat pentru excluderea din PPE a premierului ungar Viktor Orban şi a partidului acestuia, Fidesz, el menţionând că o cerere pentru această excludere urmează să fie avansată de preşedintele PPE, polonezul Donald Tusk, la reuniunea PPE de la sfârşitul lunii septembrie.Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a ''condiţionalităţii'', adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.Instituţiile europene au lansat în ultimii ani mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei (pentru reformele în justiţie) şi Ungariei (pentru respingerea refugiaţilor, acţiunile împotriva universităţii lui George Soros, împotriva ONG-urilor şi presei critice faţă de premierul Viktor Orban) şi au activat împotriva acestor două ţări articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliu, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Uniunea Europeană a decis să scoată Serbia şi Muntenegrul de pe lista ţărilor terţe sigure, dinspre care sunt permise călătoriile neesenţiale, şi nici măcar nu a luat în discuţie includerea SUA pe lista respectivă dată fiind creşterea accentuată a numărului de noi cazuri de COVID-19 în această ţară, au declarat oficialităţi europene, citate marţi de Reuters.Preşedinţia germană a Consiliului UE a propus excluderea Serbiei şi a Muntenegrului de pe lista respectivă ca urmare a recrudescenţei cazurilor de COVID-19 în cele două state. Lista actualizată va fi publicată în viitorul apropiat.UE discută, de asemenea, despre posibila excludere a Algeriei şi a Marocului de pe lista ţărilor sigure, dar multe state membre se opun unui asemenea scenariu întrucât numărul noilor persoane infectate cu noul coronavirus în cele două ţări este relativ mic.După excluderea Serbiei şi a Muntenegrului, pe lista ţărilor terţe sigure rămân 13 nume: Algeria, Australia, Canada, China, Georgia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia şi Uruguay. În pofida prezenţei Chinei pe listă, călătoriile dinspre acest stat vor fi permise numai dacă autorităţile chineze vor permite intrarea călătorilor din UE. Condiţia reciprocităţii nu se aplică în cazul altor ţări aflate pe listă.Într-o reuniune desfăşurată luni, Luxemburgul şi Ciprul au susţinut includerea Emiratelor Arabe Unite pe listă pe baza datelor furnizate de autorităţile cipriote, dar alte state membre s-au opus, au explicat diplomaţi europeni.La 30 iunie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind ridicarea graduală a restricţiilor asupra călătoriilor neesenţiale dinspre ţări terţe, fiind elaborată o listă de 15 state din care vor fi permise călătoriile către blocul comunitar începând de la 1 iulie. Lista este reanalizată şi actualizată la fiecare 15 zile.Criteriile pentru determinarea ţărilor terţe pentru care actualele restricţii de călătorie trebuie să fie ridicate acoperă în particular situaţia epidemiologică şi măsurile de izolare, inclusiv distanţarea fizică, precum şi considerente de natură economică şi socială. Ele sunt aplicate în mod cumulativ.Referitor la situaţia epidemiologică, ţările terţe listate trebuie să îndeplinească următoarele criterii în special:- numărul noilor cazuri de COVID-19 în ultimele 14 zile şi raportat la 100.000 locuitori să fie apropiat sau inferior mediei Uniunii Europene;- tendinţă stabilă sau descendentă a noilor cazuri în această perioadă în comparaţie cu precedentele 14 zile;- răspunsul general la COVID-19 luând în calcul informaţiile disponibile, printre care aspecte precum testarea, supravegherea, urmărirea contacţilor, izolarea, tratamentul şi raportarea, precum şi fiabilitatea informaţiilor şi, dacă este necesar, scorul mediu total pentru Reglementările de Sănătate Internaţionale (IHR) - trebuie să se ţină cont, de asemenea, de informaţiile furnizate de delegaţiile UE cu privire la aceste aspecte;- reciprocitatea ar trebui să fie luată în calcul periodic şi de la caz la caz.Pentru ţările unde continuă să se aplice restricţii de călătorie, ar trebui să fie exceptaţi cetăţenii UE şi membrii familiilor lor şi rezidenţii în UE cu viză de lungă şedere, precum şi membrii familiilor lor.Această recomandare a Consiliului UE nu este un instrument cu obligativitate juridică. Autorităţile statelor membre rămân responsabile pentru implementarea conţinutului recomandării. Ele pot, în deplină transparenţă, să ridice doar gradual restricţiile de călătorie către ţările listate.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Acum 8 ore
18:40
Ciprul a înăsprit tonul şi a introdus amenzi usturătoare pentru turiştii străini care nu respectă regulile anticoronavirus la sosire, după ce un călător care a minţit cu privire la itinerariul său a fost testat pozitiv, informează marţi AFP.Zborurile comerciale spre insula din Marea Mediterană au fost reluate la începutul lui iunie. Pentru a combate epidemia de COVID-19, autorităţile cipriote le cer călătorilor, indiferent de ţara din care vin aceştia, să completeze înainte de sosire un formular ce conţine inclusiv itinerariul complet al călătoriei lor.Fără acest formular, pasagerii vor trebui "fie să plătească o amendă de 300 de euro pentru a putea intra pe teritoriul cipriot, fie să se întoarcă în ţara din care vin", a anunţat luni într-un comunicat Ministerul Transporturilor din Cipru.Majoritatea celor câtorva noi cazuri de coronavirus înregistrate în fiecare zi în Cipru sunt persoane sosite recent pe insulă.Ciprul a împărţit ţările în mai multe categorii (A,B sau C) în funcţie de riscul de contaminare pe care îl reprezintă. Călătorii ce vin din ţări incluse în categoria B (Franţa sau Spania, de exemplu) trebuie să furnizeze, în afară de formularul de la sosire, un certificat care să ateste că au fost testaţi negativ pentru COVID-19 cu cel mult 72 de ore înainte de plecare.Călătoriile din ţări din categoria C sunt limitate, în special la rezidenţii ciprioţi care trebuie să se izoleze la sosire."Recent, un călător a sosit în Cipru cu un formular de sosire prost completat, cu un zbor de provenienţă dintr-o ţară din categoria A, în timp ce ţara de plecare iniţială era una din categoria C", explică Ministerul Transporturilor cipriot. Acest călător "a notat informaţii greşite în ceea ce priveşte detaliile zborului său" şi a admis, după ce a fost testat pozitiv cu noul tip de coronavirus, că vine "iniţial dintr-o ţară din categoria C", adaugă ministerul.Ciprul se prezintă ca o declaraţie de vacanţă sigură în plină pandemie. Insula mediteraneană a testat 10% din populaţia sa şi a înregistrat 1.022 de persoane bolnave de COVID-19, dintre care 19 decese.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
18:40
Un proiectil exploziv a fost descoperit, marţi după-amiază, în curtea unei case din Praid, în urma unor săpături pentru conducta de apă, elementul de muniţie fiind ridicat în siguranţă de specialiştii pirotehnişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita.Potrivit Biroului de Presă al ISU Harghita, proprietarul imobilului a anunţat Poliţia iar oamenii legii au cerut sprijinul echipajului pirotehnic şi, până la sosirea acestuia, au asigurat zona."Echipajul pirotehnic a identificat elementul de muniţie ca fiind un proiectil exploziv de 76 mm, în urma cercetării zonei nemaifiind găsite alte elemente. S-a procedat la ridicarea, transportul şi depozitarea elementului de muniţie, în vederea distrugerii ulterioare", a informat purtătorul de cuvânt al ISU, Alina Ciobotariu.Săptămâna trecută, specialiştii pirotehnişti din cadrul ISU Harghita au executat o misiune de distrugere controlată a 90 de elemente de muniţie neexplodată identificate pe raza judeţului în ultimele trei luni ale acestui an.În Harghita, se descoperă în mod frecvent elemente de muniţie, cele mai multe atunci când se efectuează lucrări agricole sau de construcţii, dar sunt şi cazuri când sunt găsite accidental. AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)
18:40
Douăzeci de persoane au fost duse, marţi, la audieri în urma unor percheziţii efectuate într-un dosar privind traficul internaţional cu autoturisme în care este implicat şi un jandarm de la Gruparea Mobilă Ploieşti.Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, şapte percheziţii domiciliare au fost efectuate de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Prahova, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, în municipiul Ploieşti şi în oraşul Plopeni.De la adresele vizate au fost ridicate mai multe bunuri susceptibile a proveni din activitatea infracţională, precum telefoane şi înscrisuri (documente specifice înmatriculării de vehicule, contracte de vânzare-cumpărare, facturi)."Acţiunea a vizat o grupare specializată în trafic internaţional cu auto furate din străinătate, în cauză fiind efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale, fals sub semnătură privată şi uz fals. În fapt, începând cu anul 2019, persoanele bănuite ar fi achiziţionat autoturisme despre care cunoşteau că provin din săvârşirea unor fapte penale, solicitând unor terţe persoane falsificarea seriei de şasiu şi a documentelor de identificare ale acestora, în vederea valorificării pe teritoriul României, în scopul obţinerii de profit. Totodată, la cererea unor persoane interesate, ar fi solicitat şi întocmirea de documente specifice falsificate (card valabilitate inspecţie tehnică periodică şi poliţă de asigurare de răspundere civilă obligatorie), aparent emise de autorităţile bulgare, necesare circulaţiei autovehiculelor înmatriculate în Bulgaria pe drumurile publice din România", spun anchetatorii.În acest dosar este implicat şi un subofiţer din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Ploieşti, care în timpul liber desfăşoară activităţi de tractări auto, au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare.Un număr de 20 de persoane au fost aduse la sediul Poliţiei pentru audieri.La activităţi au participat şi poliţişti din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Prahova, iar suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română. AGERPRES/ (AS- autor: Anamaria Constantin, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)
18:40
Executivul se reuneşte miercuri în şedinţă extraordinară pentru a decide cu privire la prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.Actuala stare de alertă decisă de Guvern expiră în data de 17 iulie.Înaintea şedinţei va avea loc o reuniune a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
18:40
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) transmite că 28 de cetăţeni români care lucrează în Marea Britanie au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2.MAE precizează, într-un comunicat transmis AGERPRES, că Ambasada României la Londra s-a autosesizat ca urmare a informaţiilor apărute în presa locală cu privire la testarea pozitivă a 73 de lucrători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei ferme din Herefordshire şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale, Departamentul pentru Sănătate Publică şi pe lângă angajator pentru a obţine mai multe informaţii cu privire la cetăţenia, identitatea şi starea de sănătate a persoanelor în cauză.Totodată, Biroul Ataşatului pe Probleme de Muncă si Sociale a sesizat Autoritatea pentru Sănătate si Siguranţă la locul de muncă şi Autoritatea pentru Inspecţie şi Combatere a Abuzurilor în Muncă, solicitând date suplimentare cu privire la situaţia persoanelor menţionate şi măsurile aplicabile în acest context.MAE precizează că, potrivit informaţiilor preliminare obţinute în cursul serii de luni, din partea reprezentanţilor agenţiei de plasare a forţei de muncă, la ferma în cauză îşi desfăşoară activitatea aproximativ 100 de cetăţeni români, iar 28 dintre aceştia au fost testaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Potrivit MAE, cetăţenii români sunt asimptomatici, starea de sănătate este bună, beneficiind de monitorizare zilnică de către Serviciul de Sănătate Publică.De asemenea, conform datelor comunicate ambasadei de către reprezentanţii companiei britanice prin intermediul căreia unii dintre cetăţenii români îşi desfăşoară activitatea în cadrul fermei respective, lucrătorii au fost plasaţi în izolare, fiindu-le asigurate alimente şi alte bunuri necesare. Lucrătorii plasaţi în izolare au fost scutiţi de la plata chiriei în această perioadă.Totodată, la ferma în cauză sunt prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale britanice, inclusiv traducători. De asemenea, MAE precizează că, la acest moment, niciun lucrător nu mai desfăşoară activităţi în cadrul fermei.Ambasada României la Londra continuă dialogul cu autorităţile locale şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile britanice în contextul pandemiei de COVID-19.Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328, +44 20 7602 9833, +44 20 7603 6694, +44 20 76025193, +44 20 7603 0572, +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +44 7738716335. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
17:40
Jucătoarea ucraineană Elina Svitolina (5 WTA) s-a calificat marţi în finala turneului demonstrativ pe iarbă Bett1 Aces de la Berlin, după ce a învins-o pe letona Anastasija Sevastova (43 WTA) cu 7-6 (2), 6-3, într-o oră şi 18 minute de joc.În finala de miercuri a turneului berlinez, Svitolina va primi replica învingătoarei din semifinala ce le opune pe cehoaica Petra Kvitova (12 WTA) şi olandeza Kiki Bertens (7 WTA).În partidele de luni, Kvitova a eliminat-o pe germanca Andrea Petkovic cu 6-4, 6-1, în timp ce Anastasija Sevastova a beneficiat de abandonul germancei Juliei Georges, la scorul de 6-3, 4-3 în favoarea letonei.Atât la turneul masculin, cât şi la cel feminin de la Berlin, programat pe stadionul Steffi Graf între 13 şi 15 iulie, au participat câte şase jucători, respectiv şase jucătoare.Un alt turneu de tenis demonstrativ la Berlin, de această dată pe hard, va avea loc între 17 şi 19 iulie pe fostul aeroport Tempelhof.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor: Mircea Lazaroniu, editor online: Gabriela Badea) Citiţi şi: * Tenis: Italianul Matteo Berrettini, primul finalist la Bett1 Aces de la Berlin 
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.