Cinci muzee noi în Iași

Europa Libera, 22 iulie 2021 03:00

Cinci muzee noi în Iași

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 30 minute
22:20
În privința importantei funcții de procuror general, procedurile numirii diferă de la o țară la alta. Cu toate astea, numirea procurorului general trebuie să fie, practic peste tot, aprobată și semnată de șeful statului (într-un regat cum e Belgia, de către rege). Ei sunt în general numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, care e în același timp singurul organ ce poate exercita o acțiune judiciară sau disciplinară împotriva lor.În Franța si Belgia, unde sistemul juridic e cel mai apropiat istoric și funcțional de cel din România și Moldova, procurorul general este un magistrat, așa cum sunt și magistrați și diferiții procurori de rang inferior care formează structurile parchetului și care reprezintă statul în procese.În schimb, trebuie precizat că în Germania procurorul general e numit de ministrul justiției, după care numirea trebuie aprobată de parlament, fiind apoi înmânată președintelui țării spre semnare.Statele Unite nu au echivalentul unui procuror general, întrucât cel care pare a corespunde funcției, the attorney general, e mai degrabă echivalentul ministrului justiției prin alte părți.În Uniunea Europeană funcția de procuror general e văzută ca extrem de importantă pentru buna funcționare a justiției țărilor membre. UE a intervenit deja, în 2013, în procesul alegerii procurorului general din Bulgaria, unde magistrații se pregăteau să numească în aceasta funcție o figura controversată, favorabilă guvernului.Cât despre concedierea și inițiativa înlăturării și înlocuirii unui procuror general, diferitele sisteme juridice au fost studiate și prezentate de către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei în 2008. În sistemele de tip francez, „napoleonian”, executivul e cel care ia inițiativa demiterii, cu participarea unui tribunal de recurs final.În Croația, în schimb, doar parlamentul numește și demite procurorul suprem.Comisia de la Veneția nota însă o particularitate a țărilor care sunt foste republici sovietice, precum Moldova: în niciuna dintre acestea Constituția nu specifică independența procurorilor. În toate acestea, ei nu sunt decât parte a unei ierarhii. Procurorul, independent de puterea politicăÎn restul Europei, magistrații (procurorii și judecătorii) sunt independenți de puterea politică, ba chiar nu au dreptul să intervină în activități și dezbateri politice. Nu au dreptul să fie membri ai vreunui partid și nici să participe la reuniuni ale vreunui partid.Împreuna cu judecătorii, de care sunt însă despărțiți, procurorii în Europa formează așadar grupul - teoretic total apolitic - al magistraturii. Echilibrul între procurori și judecători este complex și a fost rodat de-a lungul multor decenii de exercitarea democratică a justiției independente. Astfel, pentru a reveni la cazul Belgiei, un procuror poate ordona deschiderea unei anchete, însă pentru o percheziție va avea nevoie de un mandat judecătoresc.La fel, un judecător poate deschide un proces, însă în cazul unor delicte minore procurorul poate superviza o mediere penală, prin care victima și făptașul ajung la o înțelegere în afara tribunalului, punând capăt procesului, indiferent de avizul judecătorului.Principiul central este însă că procurorii și judecătorii se țin cu totul în afara sferei politicului. Ideea că o anumită magistratură ar trebui să-i revină opoziției, iar o alta puterii, printr-un soi de târguială între partide, este în Europa nu doar străină, dar în contradicție totală cu spiritul corpului magistraturii.***În R. Moldova funcția de procuror general este inamovibilă, iar demiterea acestuia aproape imposibilă. El poate fi eliberat din funcţie de către şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza unor temeiuri legale foarte limitate, în general formale, şi, cu o singură excepţie, neaplicabile situaţiei în care şeful procuraturii generale nu livrează rezultate tangibile, ceea ce de fapt i se reproșează lui Alexandru Stoianoglo de către noua guvernare de la Chișinău.Directorul executiv adjunct al Institutului de Politici şi Reforme Europene, Iulian Rusu, constată că dintre toate temeiurile prevăzute în actuala legislaţie în baza cărora procurorul general poate fi demis doar unul ţine de performanța funcţiei.„El ţine de aplicarea sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie şi doar în situaţia în care ea a devenit irevocabilă. Este deci practic unicul temei, în virtutea legii actuale, şi aici vorbim obiectiv despre situaţiile în care efectiv procurorul general  nu livrează rezultate. În cazul nostru, actualul procuror general are mai mult de un an şi jumătate de aflare în exerciţiul funcţiei, iar ceea ce se întâmplă cu privire la multe cauze arată că nu se livrează pe rezultate.”Partidul Acțiune și Solidaritate care a reușit să obţină o victorie covârșitoare în recentele alegeri parlamentare având ca mesaj central reforma justiţiei intenţionează să revadă temeiurile în baza cărora procurorul general ar putea fi demis din funcţie, exprimându-şi nemulțumirea față de prestația acestuia. Una din fruntașele formațiunii, Olesea Stamate, declara recent că activitatea lui Alexandru Stoianoglo va fi evaluată foarte rapid, majoritatea parlamentară având de gând să ajusteze legea în acest sens imediat ce se va întruni.Intenţia noii guvernări este văzută contradictoriu în mediul experţilor. Unii contestă orice încercare de a manipula legea în scopuri politice, iar alţii, între ei şi expertul Iulian Rusu, consideră că legislaţia ar trebui totuşi ajustată, dar cu prudență.„Acest aspect legat de evaluarea performanțelor poate fi îmbrăcat în aplicarea sancţiunii disciplinare de către Consiliul Superior al Procurorilor şi asta ar putea servi temei de eliberare din funcţie, dar acesta trebuie să fie foarte bine justificat. Dacă dorim să rămânem în aria constituțională şi să nu riscăm să fie declarate iarăşi neconstituționale prevederile de modificare a Legii cu privire la Procuratură, atunci mecanismul trebuie să treacă prin prisma răspunderii disciplinare. Asta ar însemna că trebuie luată mai întâi o decizie de către colegiul disciplinar şi de etică. Iar Colegiu ia o astfel de decizie când inspecția procurorilor se expune, iar această inspecție se află în subordinea procurorului general. Normele din legea cu privire la procuratură pe alocuri se bat cap în cap şi nu există o logică. La momentul actual este practic lipsit de sens să iniţiezi o procedură disciplinară pentru că Inspecţia Procurorilor e în subordinea procurorului general. Mai mult, membrii de la colegiul de disciplină şi etică sunt cu mandat expirat. Ei nu pot să ia o decizie.”Avocatul Ion Guzun face parte din tabără celor care nu vede cu ochi buni orice  tentativa de a schimba legea, pentru atingerea unor scopuri de moment. El aminteşte că o încercare similară de a modifica procedură de numire și de demitere din funcție a procurorului general, operată în 2019 de majoritatea de atunci formată din blocul ACUM şi PSRM, a fost ulterior declarată neconstituţională.„Cred că prevederile existente de eliberare din funcţie sunt destul de corecte pentru a garanta activitatea şi independenţa procurorului general. Evident că societatea are foarte mare interes de a clarifica lucrurile cât de repede posibil în dosare ca spălarea banilor din Federația Rusă, frauda bancară etc., dar consider că trebuie să ne gândim în ce măsură activitatea procurorului general şi ceea ce şi-a asumat el atunci când a candidat în funcţie corespunde realităţilor pe care le avem.”În condiţiile actuale cea mai simplă cale ar fi aparent ca procurorul general Alexandru Stoianoglo, contestat de noua guvernare, să-şi dea benevol demisia, aşa cum au procedat aproape toţi predecesorii săi, care au renunţat la mandat imediat după schimbarea garniturilor guvernamentale. Numai că, în cea mai recentă apariţie publică Stoianoglo, respingând toate criticile care i se aduc, s-a declarat hotărât să rămână.
Acum o oră
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 4 ore
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
19:10
Acum 24 ore
08:30
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:00
Înțelegerea germano-americană cu privire la conducta Nord Stream 2 este privită cu scepticism atât în Congresul american cât și în Europa. Pe Colina Capitoliului, republicanul Ted Cruz a exprimat revoltă, în timp ce colegul său senatorul democrat Tim Kaine – îngrijorare. Ucraina și țări NATO susțin că conducta va facilita dorința Rusiei de a izola Ucraina și face presiuni asupra Europei. Rusia și Germania au motive să creadă acum că proiectul va fi finalizat, în ciuda faptului că actuala administrație de la Washington l-a caracterizat în trecut ca un proiect geopolitic al Kremlinului, menit să amenințe securitatea energetică a Europei.Casa Albă a explicat însă că Donald Trump a fost cel care a pierdut ocazia să oprească construcția conductei, impunând sancțiuni mai devreme. Oficialități de la Washington au spus că au obținut cel mai bun acord posibil, în negocierile cu Germania, în condițiile date.Germania s-a angajat să ia măsuri la nivel național și european, inclusiv sancțiuni, dacă Rusia încearcă să folosească energia ca o armă politică sau dacă blochează alimentarea cu gaze a Ucrainei.Administrația Biden susține că Kievul a fost consultat în legătură cu aceste negocieri, dar un consilier al președintelui Ucrainei a declarat că pașii anunțați miercuri nu răspund așteptărilor sau temerilor de securitate ale țării.Ucraina și Polonia au dat publicității o declarație care arată că măsurile de securitate preconizate la Washington și Berlin sunt insuficiente.În paralel, se lucrează în capitala americană la programarea vizitei președintelui Ucrainei, Zelenski, preconizată să aibă loc la 30 august. În acea perioadă Congresul va fi în vacanță, ceea ce limitează posibilitățile oferite liderului de la Kiev să facă lobby împotriva conductei.
05:10
    S-a discutat destul de mult despre talk-show-ul cu pumni de deunăzi, despre bătaia dintre Sergiu Tofilat şi Ghenadie Cosovan dintr-un studio, într-o emisiune live. Ce poţi să zici? E dezgustător, penibil, bizar. Nu aşa ar trebui să decurgă o discuţie despre poltică.    Apropo de talk-show-urile politice, vreau să vă spun că îmi este foarte greu de la o vreme să le urmăresc. Deseori acestea au nişte moderatori care nu prea ştiu să modereze şi se lasă dominaţi de invitaţi incisivi, categorici, grobieni. Nu-mi plac de asemenea moderatorii care au impresia că politica e cel mai important lucru din viaţa omului. S-ar putea să nu fie. Există şi nişte politicieni şi analişti politici omniprezenţi care apar într-o sumedenie de emisiuni. N-ai reuşit să te desparţi de marele expert şi el îţi apare într-un alt talk-show, înşirându-ţi aceleaşi idei arhicunoscute.    Şi mai e ceva. Cred că despre politică ar trebui să discute nu numai polticienii şi analiştii politici. Oare nu avem oameni deştepţi din alte domenii care să comenteze interesant evenimentele politice? Şi nu cumva ar trebui să avem, în aceste talk-show-uri, şi puncte de vedere dinafara politicii? Mi se pare de domeniul evidenţei că prezenţa unui actor-scriitor-dramaturg-pictor-medic într-un talk-show politic poate conferi discuţiei un suflu nou, poate scoate la iveală aspecte noi, despre care nu se prea vorbeşte.    Cu timpul, ar trebui să avem mai multe talk-show-uri axate pe alte teme, pe cultură, ecologie, medicină. Vorbim despre politică până la saţietate, vorbim de 30 de ani, într-o sumedenie de talk-show-uri, iar muntele politic  a născut un şoarece. Cred că sunt lucruri mai importante care merită atenţia noastră. Şi mai am impresia că jurnalismul nostru e excesiv de dependent de politică şi mereu se uită în gura politicienilor care roade nu aduc. În Moldova, jurnalistul şi politicianul sunt ca fraţii siamezi.
02:20
02:20
Ieri
22:20
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:50
Actuala administrație americană dorește să aprofundeze și să consolideze legăturile sale cu Ucraina, întrucât relația militară a celor două țări este de „o importanță capitală” pentru stabilirea de către Kiev a unei relații mai strânse cu NATO, a declarat serviciului ucrainian al postului nostru de radio un înalt oficial al Departamentului de Stat, Derek Chollet.Consilierul Departamentului de Stat a spus că va exista „un interes mare și reciproc” atunci când președintele american se va întâlni cu președintele ucrainean la Casa Albă, pe 30 august.„Ucraina face pași importanți pentru a avea o relație de parteneriat mai strânsă cu NATO. Relatia NATO-Ucraina este astazi mult diferită de cea de acum 10 ani, in termeni de cooperare între NATO și Ucraina. Și important, relațiile bilaterale militare între Ucraina si unele țări ale NATO, în primul rând cu Statele Unite, sunt mult mai profunde și mai puternice astăzi decit erau acum 7 ani. Așa că este în interesul Statelore Unite să contine să vadă relația dintre NATO si Ucraina crescînd și maturizându-se.”Chollet a fost la Kiev pe 21 iulie pentru a discuta despre sprijinul continuu al Statelor pentru Ucraina, despre eforturile de combatere a acțiunilor rusești în regiune și despre eforturile de reformă economică și de combatere a corupției. Chollet a subliniat îngrijorarea SUA cu privire la acțiunile Rusiei în apropierea frontierei sale cu Ucraina, Rusia continuînd să îi sprijine pe separatstii din estul Ucrainei într-o confruntare armată care durează de 7 ani....Înaltul oficial al Departamentului de Stat a declarat că întărirea prezenței militare a Rusiei lângă graniță de est a Ucrainei „este o preocupare” a administrației și că Biden i-a exprimat acest lucru președintelui rus Vladimir Putin la summitul de luna trecută de la Geneva. „Am arătat clar că amenințările din Rusia către Ucraina sunt inacceptabile și căutăm să le oferim ucrainenilor mijloacele pentru a se apăra",Chollet a declarat că Statele Unite vor acorda Ucrainei peste 400 de milioane de dolari asistență de securitate anul acesta, ajungând la peste două miliarde de dolari în șapte ani.Când președintele Zelenski va vizita Washingtonul pentru a se întâlni cu președintele Biden, relația de securitate militară, precum și relația de securitate energetică și toate celelalte aspecte ale acestui important parteneriat vor fi pe agenda de discuție, a mai spus înaltul oficial al Departamentului de Stat.Un purtător de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin declarase după summitul Biden-Putin de la mijlocul lunii iunie că apartenența Ucrainei la alianța NATO „este cu adevărat o linie roșie pentru Moscova ”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spusese cu câteva zile mai devreme că dorește un „da” sau „nu” clar de la președintele Biden cu privire la planul de acțiune pentru aderare (MAP) pentru Ucraina , un plan promis de NATO Ucrainei și care ar însemna un pas important către aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantica, un deziderat de politică externă a Kievului de ani de zile.Derek Chollet , a mai spus în interviul cu serviciul ucrainian al postului nostru de radio că în relația Ucrainei cu NATO lucrurile practice sunt importante în ceea ce privește asigurarea ca armata ucraineană să fie una modernă, asigurându-se că are capacitățile necesare pentru a se apăra”.În ceea ce privește evenimentele din apropierea Ucrainei , Chollet a spus că Washingtonul consideră în prezent Belarusul „mai mult ca o sursă de instabilitate decât de stabilitate”, iar „Calea pe care a ales-o Minskul nu este cea bună. Acestea fiind spuse, ceea ce vedem de la oamenii din Belarus este o dorință puternică de a-și putea alege propriul destin și de a putea apăra valorile liberal-democratice. Și asta este ceea ce noi, Statele Unite, împreună cu partenerii noștri europeni sprijinim foarte mult.”Statele Unite si Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni economice regimului de la Minsk și împotriva unor înalți oficiali ai regimului, tocmai în sprijinul unui Belarus democratic, cel pentru care zeci de mii de oameni au protestat acum un an iar protestele lor au fost înăbușite cu violență de regimul autoritar al lui Alexandr Lukașenka , a cărui legitimitate ca președinte al Belarusului nu este recunoscută de Statele Unite și de statele democratice occidentale. 
20:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
16:20
Revin la un subiect anterior. O bucată mică de drum, sub un pod de cale ferată, o bucată de drum care leagă orăşelul Străşeni de satele Negreşti, Saca, Ghelăuza şi Codreanca e de vreo 30 de ani un soi de mare băltoacă. Anii trec, dar aici nimic nu se schimbă. Doar problemele şoferilor rămân aceleaşi. În 30 de ani de zile nu s-a făcut nimic. Iar o voce lăuntrică maliţioasă îmi spune că nimic nu se va schimba şi în anii ce vin. Am postat câteva fotografii pe Facebook, cu maşini împotmolite în acel loc şi – surpriză! – a reacţionat Preşedintele Consiliului Raional Străşeni, Pavel Tamaciuc.Domnul Tamaciuc mi-a explicat iată ce. Porţiunea sus-pomenită e în grija SA Drumuri Sătrăşeni şi e nevoie de vreo 20 milioane lei pentru curăţarea albiei râului Bîc, bani pe care cei din Consiliu îi aşteptă ani de zile să vină de la Apele Moldovei. Ar mai fi posibilă o trecere peste calea ferată, dar CFM nu are bani pentru aşa ceva. Consiliul evacuează din când în când apa de acolo cu pompe, dar asta e cam tot ce poate să facă. Bani nu sunt. Asta mi-a spus domnul Tamaciuc care speră că viitorul va aduce poate nişte schimbări.Sincer să fiu, sunt foarte decepţionat. E vorba de 30 de ani, stimaţi ascultători. 30 de ani e deseori o jumătate din viaţa unui om. Şi în 30 de ani nu s-au găsit bani pentru această porţiune de drum. Şi mă tem că nu se vor mai găsi încă 30. Dar cine de fapt trebuie să-i găsească? Nu cumva chiar funcţionarii ar trebui să plămădească proiecte pentru obţinerea acestor sume? Când te gândeşti bine la faptul că drumul acela e de 30 de ani un soi de băltoacă şi când te gândeşti la oamenii care timp de 30 de ani îşi strică maşinile acolo, înţelegi imediat în ce ţară trăim. Vai şi amar de capul nostru! 
09:10
Disidența în țări precum România și Bulgaria a trebuit să se limiteze la forme individuale de protest. Cazul matematicianului și activistului pentru drepturile omului Mihai Botez (1940–1995) este ilustrativ în acest sens.În perioada 1977–1987, Botez s-a angajat într-o critică fără echivoc la adresa regimului Ceaușescu. A acordat interviuri pentru presa străină și a adresat guvernului comunist nenumărate memorii în care arăta că țara se îndreaptă spre catastrofă. Mihai Botez nu a contestat ordinea socială existentă, dar a semnalat eșecul regimului în a se ține de propriile promisiuni demagogice.În 1987, ca urmare a numeroase amenințări și a deciziei guvernului de la București de a-l trimite în exil intern într-un oraș de provincie, Botez a părăsit România pentru Statele Unite. Nu mult după plecarea sa, chiar și în România, sub impactul schimbărilor care aveau loc în întregul Bloc și al vizibilei deteriorări a structurii de putere reprezentată de clanul Ceaușescu, disidența a luat un avânt.În pofida ascensiunii formelor individuale și colective de disidență în România și în toate țările Pactului de la Varșovia, în pofida corupției, demoralizării și chiar disperării endemice, nomenclaturile, sau grupurile conducătoare, erau însă hotărâte să se agațe de putere cu orice preț. Liderii statelor Pactului de la Varșovia au încercat pentru o vreme să minimalizeze formele născânde de activism politic.În acele circumstanțe, nașterea Solidarității în Polonia a reprezentat o adevărată cumpănă. Crearea ei, precedată de activitățile KOR, a arătat că încremenirea și paralizia regimurilor brejneviste nu este inevitabilă, și că există încă metode de a slăbi presiunea sistemului asupra vieții sociale. Ca să înțelegem dezvoltarea inițiativelor societății civile, ar trebui să conștientizăm rolul instituțiilor independente din Polonia, în special al Bisericii Catolice și al cercurilor intelectuale catolice.Alte lucruri care au contat au fost legăturile din ce în ce mai strânse între activiștii civici polonezi și sursele americane și vest-europene de susținere și informare (inclusiv revista Kultura apărută la Paris, care asigura legătura între intelectualii din și din afara Poloniei).Solidaritatea a deschis un nou capitol în istoria Europei de Est, arătând că există posibilitatea redeșteptării unor mult timp adormite trenduri sociale și că acele „crăpături” în aparent monoliticul edificiu totalitar pot fi exploatate într-un fel imaginativ spre a restaura societatea civilă. În Polonia, precondiția resurecției societății civile a fost declinul, sau mai bine zis pierderea autorității partidului conducător, combinat cu din ce în ce mai multă nesiguranță printre elite.La toate acestea trebuie să adăugăm, desigur, și factorul internațional, care a jucat un rol proeminent în dezvoltarea mișcărilor cetățenești în Europa Est-Centrală: semnarea Acordurilor de la Helsinki în 1975 de către reprezentanții Pactului de la Varșovia, precum și recunoașterea acordurilor internaționale privind drepturile omului.Nu a contat dacă Brejnev, Gierek, Husák sau Kádár chiar au crezut în drepturile omului sau dacă erau ei într-adevăr pregătiți să-și respecte învoielile internaționale. Ceea ce-a contat cu adevărat pentru activiștii civici a fost că acei lideri recunoscuseră în mod oficial principii care transcend dogmele pietrificate de partid și confirmaseră disponibilitatea guvernelor lor (chiar dacă acesta era doar un gest ipocrit) de a se purta în acord cu documentele internaționale privind drepturile omului și ale cetățeanului.De atunci încolo, având aceste regimuri care au recunoscut principiile, s-a născut posibilitatea unor grupuri informale, în țările comuniste, care să sară în apărarea unor indivizi pe nedrept persecutați. În disperarea lor de a fi acceptați ca membri respectabili ai comunității internaționale, liderii comuniști le-au oferit criticilor lor interni foarte multă „muniție”: oportunitatea de a le pune la îndoială politicile și chiar promisiunile.Noua strategie adoptată de grupurile civile ale Europei de Est a fost combaterea comuniștilor cu propriile lor cuvinte și făgăduieli neonorate. Mai mult, solidarizarea cu victimele abuzurilor la adresa drepturilor omului a devenit unul din principalele puncte de întâlnire pentru opoziție. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:40
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:20
Astăzi se inaugurează la Iași nu mai puțin de cinci muzee: Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc din România, Muzeul Pogromului de la Iași, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Literaturii Române. Acest complex expozițional se află într-o clădire de pe strada Vasile Alecsandri, foarte aproape de Piața Unirii. Clădirea însăși are o poveste complicată. Datează din 1896 iar în 1914 a fost cumpărată de societatea „Viața românească”. A fost, între 1920 și 1934, sediul redacției și al tipografiei „Vieții românești”. Când, în 1934, revista s-a mutat la București, clădirea a devenit sediul Chesturii de Poliție: acolo, între 28 și 30 iunie 1941, au fost masacrați mii de evrei, în sinistrul Pogrom de la Iași. Ulterior, clădirea a adăpostit din nou o tipografie, apoi diferite birouri pentru ca, recent, să intre într-un amplu proces de restaurare. A ajuns să fie spațiu expozițional grație în primul rând eforturilor scriitorului Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Literaturii Române din Iași.Muzeul Poezie(i) este conceput de către cunoscutul și inventivul desenator Ion Barbu, care a deschis expoziții unice în România și în fostul oraș minier Petrila. Muzeul Teatrului Evreiesc din România ne reamintește că la Iași a fost întemeiat, în 1876, primul teatru profesionist de limbă idiș din lume. Muzeul Pogromului a fost inaugurat de fapt în urmă cu aproape o lună, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Iași. Muzeul Copilăriei în Comunism are două încăperi: una reconstituie o sală de clasă, cealaltă expune diferite obiecte legate de anii copilăriei. În Muzeul Literaturii o încăpere este consacrată memoriei poetului Emil Brumaru, cu imagini extraordinare ale locuinței sale realmente sufocată de cărți.Aceste cinci muzee se adaugă celor 12 muzee și case memoriale existente, printre care binecunoscutele Casa Pogor, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Dosoftei, Casa Sadoveanu etc. Cea mai recentă este Casa Negruzzi de la Hermeziu; să nu uităm casa Alecsandri de la Mircești, cu atât mai mult cu cât se împlinesc două sute de ani de la nașterea poetului. Casele memoriale din Iași sunt prețioase și fiindcă demolările masive din timpul regimului comunist au distrus bună parte din patrimoniul arhitectural al orașului. Strădaniile Muzeului Literaturii Române de a recupera și întreține o serie de clădiri emblematice trebuie, de aceea, salutate cu toată căldura. 
03:00
01:30
00:10
21 iulie 2021
23:20
Compania lituaniană Run Engineering a livrat filtre către compania rusă Voronez- Aqua – care au ajuns la două fabrici construite în Crimeea, regiunea ucraineană ocupată de Rusia în 2014, releva ancheta realizată de colegii noștri de la proiectul Scheme al serviciului ucrainian împreună cu postul public de radio din Lituania si cu proiectul Scanner. O contribuție la investigația internațională a avut și Deutsche Welle.Documentele de export și dovezile fotografice indică faptul că filtrele, inclusiv o componentă care necesită o licență de export, au fost expediate către compania rusă Voronezh-Aqua și același echipament a fost folosit și la centralele din peninsula Crimeea , a constatat investigația jurnalistică.Ar trebui să fie un obiectiv civil, fără nicio legătură cu CrimeeaRun Engineering a negat că ar greșit cu ceva și a declarat că nu a trimis niciun echipament pentru utilizare în Crimeea anexata.„Am furnizat toate documentele necesare, dovada că ar trebui să fie un obiectiv civil, fără nicio legătură cu Crimeea, ci într-o altă unitate", a declarat un oficial al companiei lituaniene, Povilas Medeksa, jurnaliștilorCu toate acestea, înregistrările exporturilor sugerează că o componentă cheie a filtrului de apă - membranele - a fost achiziționată de Run Engineering de la o filială germană a companiei americane DuPont- Inge - și au fost expediate partenerului rus al Run Engineering.Dovezile fotografice par să prezinte același echipament, cu aceleași etichete, la facilitățile din apropierea orașelor Simferopol și Sevastopol din Crimeea.Compania Run Engineering este înregistrată în Kaunas, în Lituania, o zonă economică gratuită care oferă companiilor reduceri fiscale și alte beneficii. A avut un parteneriat de ani de zile cu Voronezh-Aqua - care a fost contractat pentru a lucra la centralele energetice din Crimeea - și i s-a refuzat o licență de export pentru încălcarea regulilor privind posibilul comerț în Crimeea în 2018.Compania germane Inge, a recunoscut că a avut un parteneriat de afaceri cu Run Engineering, dar a spus că acesta s-a încheiat în 2020 și că nu știe că membranele produse de ea ar fi ajuns în Crimeea.„În niciun moment, pe parcursul acestei relații cu Run Engineering, Inge GmbH nu a avut cunoștințe sau chiar vreo indicație că produsele livrate acestui client ar fi utilizate la o altă destinație decât cea specificată de client”, a spus Daniela Drossler, purtătorul de cuvânt al DuPont pentru Deutsche Welle.Jurnaliștii care au făcut aceasta investigație au solicitat și o reacție de la Comisia Europeană cu privire la concluziile anchetei jurnalistice. Până la data publicării materialului Comisia Europeană nu a dat nici un răspuns.Aceleași două fabrici din Crimeea au fost și în centrul unui alt scandal internațional. Compania germană Siemens a declarat că turbinele sale electrice au fost instalate fără știrea sa în 2017 tocmai la aceste două fabrici , încălcând astfel sancțiunile UE. Rusia – care controlează peninsula ilegal anexată - a negat susținând că a modernizat turbinele existente folosind specialiști și echipamente rusești și nu pe cele de la Siemens.Siemens a declarat că turbinele au fost vândute Rusiei în 2015 și 2016 pentru o centrală electrică din Taman, în regiunea rusă Krasnodar, de-a lungul strâmtorii Kerch. Dar că ar fi fost apoi transferate în Crimeea de către clientul rus al Siemens, Techno prom eksport, și instalate în noile centrale electrice pe gaz din Crimeea.Instalarea turbinelor a condus la acțiuni în justitie și la impunerea de noi sancțiuni europene împotriva oficialilor și companiilor rusești.Siemens spune că turbinele pe gaz pe care le-a vândut către Techno prom export trebuiau instalate într-o fabrică din sudul Rusiei și că compania rusă a încălcat condițiile contractuale, trimițându-le în Crimeea.De la anexarea ilegală la Rusia în 2014 in peninsula Crimeea au fost înregistrate probleme majore cu furnizarea de apă și de energie , servicii care erau oferite de Ucraina, inainte de anexare. Rusia a promis că facilitățile vor satisface 90% din necesarul de energie al Crimeei.În martie 2019, președintele rus Vladimir Putin a vizitat Crimeea la cea de-a cincea aniversare a anxării și a participat la ceremoniile de deschidere a celor două fabrici.Construcția centralelor electrice din Crimeea, care au început să funcționeze la capacitate maximă în martie 2019, a fost realizată de compania de inginerie rusă Techno prom eksport, care face parte din conglomeratul de stat Rostec.Datele de export au arătat că firma lituaniana Run Engineering a livrat membranele către Voronezh-Aqua pe 17 decembrie 2018, conform anchetei efectuate de jurnalisti.În aceeași zi, licența Run Engineering de a exporta astfel de mărfuri a fost revocată din cauza suspiciunilor autorităților lituaniene că echipamentele furnizate ar putea ajunge în Crimeea. Ancheta jurnalistică a constatat că expedierea a fost efectuată cu doar câteva zile înainte de revocarea licenței de export.Un oficial vamal lituanian a declarat că mărfurile care fac obiectul unei interdicții de export pot uneori să evite controlul vamal.„Nu toate bunurile exportate sunt verificate", a declarat Asta Kriauceli unaite, directoarea Unității Teritoriale de Prevenire a Fraudelor Vamale din Kaunas, care a subliniat că articolele interzise nu vor mai fi disponibile pentru export ulterior.Pavilas Medeksa de la Run Engineering a declarat că firma sa nu a exportat nicio membrană furnizată de compania germana Inge după revocarea licenței din 17 decembrie 2018 și că nici nu a expediat articole în Crimeea anexata. „Am exportat echipamente, nu membrane care necesită o licență. Este ca și cum am exporta o mașină, dar nu un motor. Noi nu le furnizăm, compania și le cumpără singură. Poate fi votba de producători germani, olandezi, japonezi, chinezi ( care sa le furnizeze) ", a declarat Medeksa jurnalistilor care au facut investigația.Documentele arată că Run Engineering este deținută printr-o companie înregistrată în Cipru de Marina Karmișeva, care are cetățenie cipriotă și care are și alte legaturi de afacere cu Rusia si anume cu compania de stat Rosneft, gigantul petrolier rus condus de Igor Sechin, asociat de lungă durată al liderului de la Kremlin.Mai multe companii care au legături cu compania lituaniana conduisa de Marina Karmișeva au, de asemenea legaturi de afaceri si cu politicianul ucrainian Viktor Medvedciuk,un alt apropiat al lui Vladimir Putin.Medvedciuk este șeful consiliului politic al Platformei de opoziție-Pentru viață, cel mai mare grup de opoziție din parlamentul ucrainean și se află sub sancțiuni ucrainene fiind acuzat de înaltă trădare și de exploatare ilegală a resurselor naturale din Crimeea.Eforturile jurnalistilor care au realizat aceasta investigatie de a ajunge la Marina Karmișeva pentru comentarii fata de cele expise în acest articol, nu au avut success, precizeaza postul nostru de radio. 
Mai mult de 2 zile în urmă
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
19:20
15:30
Cum vede Comisia de la Veneția desființarea doar după trei ani a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție din România
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:40
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:10
Raportul guvernamental al Comisiei Independente privind antiţiganismul conţine şi trimiteri la România şi Republica Moldova.
05:10
O chestiune foarte-foarte bizară. Sergiu Sîrbu, un politician cu vastă experienţă, care a muncit în patru formaţiuni, a declarat deunăzi că părăseşte politica: „Eu nu am niciun regret, dar chiar am o mică ușurare, deoarece nu poți să fii în politică foarte mult timp. A venit timpul să mă dau într-o parte, vin oameni noi. Un deputat nu este niciodată în serviciul liderului de partid sau partidului, un deputat conform legii supreme este în serviciul poporului și atâta timp cât el servește interesele poporului și muncește pentru acele angajamente, nu trebuie să fie astfel de regrete…”Ei bine, n-a trecut nici o zi şi cel care simţea o mică uşurare şi care părăsea politica fără regrete s-a răzgândit. Omul a devenit în doi timpi şi trei mişcări vicepreşedinte al Partidului Şor. E ceva de-a dreptul halucinant şi dizgraţios. Păi, dacă gândul îţi este numai la interesele poporului, de ce le spui oamenilor baliverne? Cum poţi să le declari cetăţenilor că te dai la o parte şi imediat, ca şi cum n-ai spus nimic, să sari în a cincea echipă politică? Ce fel de om eşti şi cum să mai aibă moldovenii încredere în tine? Mai întâi le dai de înţeles oamenilor că politica n-a însemnat mare lucru pentru tine, că nu e cazul să fii poltician multă vreme, şi apoi sari voiniceşte într-o altă ambarcaţiune politică…Sincer să fiu, nu prea găsesc cuvintele potrivite pentru a comenta aşa ceva. Multe feluri de traseism moldovenesc am văzut, dar unul în care se sare în a cincea formaţiune, după ce e abandonată aparent politica, nu am mai văzut. Nici nu mă mai interesează ce anume l-a făcut pe Sergiu Sîrbu să se răzgândească. Mare-i grădina ta, Doamne!   
01:40
20 iulie 2021
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:00
Ministra austriacă a mediului, Leonore Gewessler, din Partidul Verzilor, a prezentat zilele trecute planul Austriei de combatere a schimbărilor climaterice, care în unele privințe este mai ambițios decât planul publicat recent, al Uniunii Europene: în vreme ce blocul cu 27 de membri intenționează să interzică vânzarea de mașini pe benzină și motorină în 2035, Austria vrea să facă acest pas încă din 2030.Este doar una din măsurile, referitoare mai ales la transporturi, care ar urma să facă din Austria, cel mai târziu în 2040, o țară neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.Potrivit planului austriac, transportul de persoane ar urma să rămână până în anul 2040 cam la nivelul actual, în vreme ce transportul de mărfuri va crește într-un ritm mai lent decât economia austriacă.Planul prevede schimbări de concepție în planificarea urbanistică, menite să reducă nevoia deplasării motorizate pentru locuitori. Ei vor fi motivați să folosească pentru deplasări bicicleta, mersul pe jos, sau să folosească în comun automobilul (car-sharing). În același spirit, urmează să se limiteze construcția de parcări. Un avantaj ar fi, în viitor, că oamenii vor munci mai mult de la distanță – din home office, cum s-a încetățenit mai ales de când cu pandemia.Ca și alte țări europene, de pildă Germania sau Franța, Austria plănuiește să elimine zborurile comerciale interne, dând preferință trenului, iar transportul de mărfuri va fi orientat și el prioritar spre calea ferată.Așa-numitul e-combustibil, un produs nou, va fi rezervat transporturilor aeriene.În vreme ce în 2018 austriecii au folosit mașina pentru 70% din călătorii, în 2040 procentajul ar urma să fie de numai 54%. Această măsură, și altele, ar urma să ajute Austria să devină independentă energetic.Prevederea principală a planului rămâne însă despărțirea de motoarele cu combustie. Potrivit ministrei Gewessler, în Austria deja sunt electrice 13,9% din mașinile vândute – plasând țara pe unul din primele locuri în UE. Cel mai târziu în 2030, austriecii nu vor mai putea înscrie în circulație mașini cu motor cu combustie – o interdicție care se va aplica nu doar mașinilor mici, ci și autovehiculelor de marfă de până la 18 tone. Camioanelor de mare tonaj le va veni rândul în 2035, iar autobuzelor în 2032. În spațiul european, mai ambițioasă decât Austria este în această privință numai Norvegia, care vrea să interzică vânzarea automobilelor „clasice” deja în 2025.Planul austriac și-a găsit de îndată nu doar suporteri, ci și critici. Oliver Schmerold, șeful asociației autocluburilor austriece, ÖAMTC, s-a plânsă că planul cuprinde mai ales interdicții și noi taxe pentru posesorii de automobile, care își văd deja mașinile pierzând din valoare. Schmerold consideră exagerate și alte măsuri – cum ar fi reducerea vitezei maxime în localitate la 30km/h, diferite interdicții de parcare și intrare în centrul orașelor, impozitarea sporită a combustibilului.Alte critici au venit de la reprezentanții industriei automobilistice austriece, care angajează cam 180.000 de oameni și se concentrează la Graz, unde se produc mașini mici ale diferitelor mărci străine, camioane MAN și motoare pentru BMW.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
19:30
18:30
12:30
Un scandal în grupul parlamentar al ITN (Există un astfel de popor) și intenția unor deputați de a demisiona l-a forțat pe liderul partidului care a câștigat alegerile, showmanul de televiziune Slavi Trifonov, să-și retragă candidatul la postul de premier și o parte din miniștri.Este prima demisie a unui guvern înainte de a fi votat în parlament. Trifonov a anunțat că renunță la candidatura lui Nikolai Vasilev ca o reacție la campania critică în presa de toate culorile și în rețelele sociale împotrivă fostului viceprim-ministru și ministru din guvernele Simeon de Saxa Coburg Gotha și Serghei Stanișev. Liderul ITN a respins informația apărută în medii apropiate de „Bulgaria democrată” și de PSB că Vasilev este om al oligarhului din partidul turc Ahmed Dogan.Fapt este însă că ITN care a exclus orice formă de colaborare cu partidele status quo-ului a ales un candidat la postul de prim-ministru – reprezentant de frunte al acestora. ITN va propune în următoarele zile un nou premier și o noua echipă de miniștri.La prima conferință de presă a partidului nu a apărut Slavi Trifonov ci doi din vicepreședinții acestuia care au anunțat că și componența celui de al doilea guvern nu va fi consultată cu celelalte două partide zise ale protestului. Sunt exluse înțelegeri cu partidul socialist, partidul turc și GERB al ex-premerului Boiko Borisov. Dacă cea de a doua propunere va fi respinsă de potențialii parteneri la guvernare din partidele protestului care au împreună numai 112 din totalul de 240 de deputați, partidul lui Trifonov va retrage din nou propunerile sale și nu va sprijini un eventual guvern de coaliție pe mandatul PSB sau al „Bulgariei democrate”. Aceasta ar echivala cu noi alegeri anticipate pentru care însă formațiunea lui Trifonov va transferă întreaga responsabilitate asupră „Bulgariei democrate” și „Ridică te! Mutrele criminale afară!”.Liderii celor două formațiuni au acuzat ITN că nu respectă regulile democratice și încearcă să-și impună poziția prin șantaj având în spate numai un sfert din deputații în cel ce al 46-lea parlament.Situația pare fără ieșire întrucât pentru a fi asigurată o majoritate parlamentară minimă este nevoie de voturile a cel puțin 9 deputați din a.z. partide ale status quo-ului – varianta respinsă de Trifonov.În presa au apărut informații neoficiale că o parte din deputații ITN au amenințat cu părăsirea partidului. În eventualitatea scindării grupului parlamentar ITN Trifonov a fost nevoit să retragă candidatura lui Nikolai Vasilev, implicat în privatizări dubioase în perioada guvernării partidului tzarist și a celui socialist. 
08:50
Cooptarea mentală a fost un scop crucial al sistemului comunist. Înfăptuirea lui însemna perpetuarea nesfârșitelor performanțe simbolice ideologice. Principalul obiectiv al acestei politici era să cauterizeze orice sens al unei transcendențe istorice, să prevină orice nuclee independente de gândire și acțiune.Însuși conceptul de adevăr fusese demult distorsionat (și negat) de Lenin cu a sa viziune maniheistă a fanatismului filosofic: pentru leniniști, adevărul este ceea ce servește interesele proletariatului, ele însele definite de către o autointitulată elită constituită din zeloți revoluționari.După 1956 însă, miezul dogmatic a început să se sfărâme. Totalitarismul cu drepturi depline nu a atins niciodată perfecțiunea, dar a fost principala ambiție în timpul etapelor revoluționare, atât ale nazismului, cât și ale stalinismului. În cazul sovietic, Raportul Secret a condus la deziluzionare și a condus spre detotalitarizare.Ipocrizia ideologică era generalizată, dar adevărații fanatici dispăruseră demult. În fapt, cu foarte puține excepții, nimeni nu credea în retorica bombastică a „socialismului real existent”. Totuși, deși toată lumea știa că era încarnarea unei mari minciuni, sistemul a continuat să opereze asfixiant de jalnic. Solidaritatea, ca mișcare social-politică, a reprezentat o breșă majoră, dar adevăratul început al sfârșitului s-a produs, așa cum am arătat, atunci când Gorbaciov a decis, în 1987–88, să abandoneze ideologia în favoarea francheței și adevărului.Camuflajul ideologic al robiei a fost principala fundație a ordinii post-totalitare. În acest sens, cineva ar putea argumenta în favoarea ideii unui etos totalitar continuu al acestor regimuri, în ciuda capriciilor lor reformiste: „Când vorbim de regimuri totalitare ne gândim nu la sisteme care au atins perfecțiunea, ci mai degrabă la acelea care sunt antrenate de un efort nesfârșit de a o atinge, de a înghiți toate canalele comunicării umane și de a eradica toate formele de viață spontane [sublinierea în original]” (L. Kołakowski, „Totalitarianism and Lie”, revista Commentary, 1983).Profilul regimurilor din fosta Europă de Est a fost determinat de specificități cu conținut ideologic (cineva ar putea spune chiar hybris) care umplu prăpastia dintre a lor auto-reprezentare și practică. De aceea, urmându-l pe Claude Lefort, natura lor a fost determinată de „auto-înțelegerea lor ca un proiect «distinctiv»” (The Political Forms of Modern Society), în contextul unei degenerări neotradiționaliste a sistemului socialist, unde „etosul luptei partidului a fost ritualizat”, agenții săi au fost transformați în „protagoniștii Partidului” iar chestiunea egalității politice a fost complet evitată și dislocată. În termeni arendtieni, comunismul ca regim a fost permanent prins într-un conflict elastic între putere și realitate.Vorbind în termeni generali, leninismul a încercat să cuprindă și filtreze prin matricea sa ideologică tot ceea ce avea potențial pentru discurs public, să intermedieze orice narațiune care se auto-definește. A creat un „nou tip de hegemonie culturală” care avea ca obiectiv înfăptuirea „unei «revoluții antropologice» prin intermediul unei politici esențialmente ritualistică și transformativă” (Ideology and Culture). Sfârșitul comunismului a generat spațiul pentru „sacralizări semiotice” alternative (Roger Griffin), care a determinat o proliferare a ceea ce eu însumi am numit „fantasme ale salvării”: surogate ideologice a căror principală funcție a fost unificarea discursului public și oferirea către cetățeni a unei surse de identitate ușor recognoscibilă, ca parte a unei foarte vag definite comunități etnice (sau politice).Aceste mitologii au minimalizat drepturile individuale și au subliniat în schimb nevoia de a menține un etos supra-individual organic care a determinat succesiv granițele dintre bine și rău, adevărat și fals. Într-adevăr, ele nu au fost ideologii, dar au împărtășit cu ideologia aparența unei narațiuni coerente.Evoluția democrației în Europa de Est post-leninistă a arătat că largi pături sociale nu agreau ideologia comunistă, dar apreciau garanțiile socialiste de stat privind siguranța și stabilitatea. Inventarele existente ale patrimoniului istoric și cultural născut de sub ruinele leninismului au oferit rezervorul pentru justificarea intențiilor noilor/vechilor actori politici.În trecut, pentru locuitorii lumii comuniste, mitul societății fără clase putea servi un asemenea scop. În prezentul post-comunist, nostalgia comunistă a idealizat „mobilizarea eroică”, văzută deopotrivă ca expresia unei unități pierdute și comunități dispărute, și o nemulțumire legată de pluralismul democratic și economia de piață.Într-o perioadă caracterizată de anemia capitalului social, de pierderea solidarității printre membrii comunității politice, dezorientarea, declinul și inerția societății civile, și de o erodare excesivă a autorității tradiționale, mecanismele de contrapondere la inflația de mituri au fost serios slăbite.Istoria primelor două decenii post-comuniste ale regiunii este o poveste a căutării unui grup coeziv de cetățeni, confruntat cu fragmentarea cumplită specifică moștenirii leniniste (în sensul lui Ken Jowitt, desigur). 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:40
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:40
Vremea se anunță instabilă mai ales în sudul și centrul țării, unde sunt posibile ploi însoțite pe alocuri de descărcări electrice. Maximele zilei vor oscila între 28 de grade în nordul țării și 30 de grade în sud. Câteva valori maxime așteptate astăzi pe continent: 26 de grade la Belgrad, 34 la Atena, 30 la Roma, 29 la Paris. Polul căldurii în regiune va fi la Ankara – 40 de grade!Să spicuim acum câteva dintre evenimentele din agenda internă:La Chișinău va avea loc azi online ședința Curții de Conturi de examinare a raportului auditului conformității utilizării de către Unitățile Administrativ Teritoriale a transferurilor din bugetul de stat destinate pentru infrastructura drumurilor;Este programată, de asemenea online, ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, pe fondul disputelor legate de evoluția prețului carburanților;Este programat de asemenea evenimentul de lansare a proiectului „Scut pentru apărătorii drepturilor omului – Sprijin apărătorilor drepturilor omului în Republica Moldova”;Va avea loc și evenimentul online organizat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România și Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană SNSPA cu tema „Prioritățile Parteneriatului Estic într-un cadru post-pandemic - Ce urmează după alegerile din Republica Moldova?”.Din agenda externă:Șefa exilată a opoziției din Belarus, Svyatlana Țihanouskaya, va fi primită la Washington, la Casa Albă;Tot la Washington se află în vizită, axată însă mai degrabă pe chestiuni economice, premierul socialist spaniol Pedro Sanchez;La Bruxelles, președinta CE Ursula von der Leyen și comisarul UE pentru buget Johannes Hahn țin o conferință de presă pe tema unei decizii privind resursele proprii;Tot la Bruxelles, vicepreședintele CE Valdis Dombrovskis ține o conferință de presă pe tema unor noi măsuri împotriva spălării banilor murdari, iar vicepreședinta CE Vera Jourova prezintă un raport despre domnia legii în UE în 2021 – un document care va tensiona probabil și mai mult relațiile Comisiei cu Ungaria și Polonia, mai ales; tot astăzi Ciprul marchează aniversarea invadării nordului insulei de armata Turciei în 1974 – după o tentativă de puci a grecilor ciprioți. 
02:10
Din sumarul ediţiei: Experții în sănătate avertizează că în lunile august-septembrie se așteaptă o nouă creștere a infecțiilor cu COVID-19, iar Organizația Mondială a Sănătății a anunțat începutul unui nou val al pandemiei cauzat de tulpinile Delta și Lambda, mai contagioase. O tânără din stânga Nistrului atrage atenția asupra faptului că discuțiile despre limitarea dreptului la vot pentru locuitorii regiunii transnistrene creează tensiuni nedorite între oameni. Ce însemnă victoria în alegerile parlamentare din 11 iulie a Partidului Acțiune și Solidaritate pentru regiune și pentru reglementarea transnistreană? Și date noi despre situația demografică din stânga Nistrului.***Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.Locuitorii regiunii transnistrene care s-au vaccinat în stânga Nistrului își pot confirma certificatul de vaccinare la instituțiile medicale de pe malul drept. Certificatele emise de Republica Moldova pentru vaccinurile administrate pe ambele maluri ale Nistrului sunt practic identice, însă mai multe țări, inclusiv Ucraina, nu recunosc acte ștampilate de instituțiile medicale din regiunea separatistă. Chişinăul a adoptat decizia respectivă după ce Ucraina a refuzat accesul pe teritoriul său a persoanelor vaccinate în regiunea transnistreană. Conformarea certificatelor de vaccinare se va putea face la instituțiile medicale publice amplasate în proximitatea liniei administrative, anunță un comunicat al Biroului de Reintegrare de la Chişinău. Această confirmare se va face după verificarea și constatarea corespunderii datelor cu cele din baza de date din Registrul electronic de vaccinare. Comunicatul mai anunță că până în prezent, în regiunea transnistreană s-au redistribuit din loturile de ajutoare umanitare, dar și din vaccinuri cumpărate cu bani din buget de Republica Moldova, 158 234 de doze de vaccin anti-COVID-19 și au fost administrate 109 166 de doze.Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a fost la Moscova, unde a cerut o nouă partidă de Sputnik V. Vaccinul rusesc este așteptat în regiunea transnistreană de la începutul anului, însă loturile donate de Rusia nu au fost suficiente nici pentru vaccinarea pensionarilor și a altor categorii prioritare. Vadim Krasnoselski spune că regiunea transnistreană ar fi de acord să cumpere vaccin, dar nici așa Rusia nu are stocuri disponibile pentru regiunea separatistă. „Noi suntem gata să cumpărăm orice cantitate de orice vaccin, avem bani pentru asta. Doar că nu putem cumpăra, asta e problema. Dar și Rusia are problemele ei. Ei au acum un nou val, acum vaccinul s-a dus în regiuni, există niște relații contractuale cu alte state, unde Rusia de asemenea ajută, și așa este corect. Și Transnistria va avea probabil rândul ei. Iată de ce voi merge la Moscova ca să lămuresc aceste lucruri”, a declarat Krasnoselski înainte de plecare.Autoritățile moldovene spun că doi angajați ai Inspectoratului de poliție Dubăsari au fost reținuți la 15 iulie de structurile paramilitare din stânga Nistrului. Diana Fetco, șefa serviciului de presă al Inspectoratului General al Poliției, a declarat Ziarului de Gardă că cei doi au fost reținuți în timp ce se aflau pe teritoriul regiunii transnistrene. Mai târziu Inspectoratul General al Poliției a anunțat că cei doi angajați au revenit acasă, „în urma acțiunilor întreprinse de autoritățile Republicii Moldova”. Un incident asemănător a avut loc în octombrie 2020, când patru cetățeni, inclusiv un polițist moldovean, au fost reținuți de către forțele transnistrene, în stânga Nistrului, fiind eliberați ulterior.Un tânăr înrolat în așa-numita armată transnistreană a fost împușcat mortal în timpul unor exerciții militare. Alexandr Ceban, un tânăr de 19 ani, a fost împușcat vineri în timpul unor exerciții de tragere, iar cazul a fost declarat drept accident de administrația de la Tiraspol. Vadim Krasnoselski a exprimat condoleanțe familiei tânărului. Cazurile de decese în „armata transnistreană” sunt destul de frecvente. Ultimul a avut loc în aprilie 2020, când un alt tânăr, de 19 ani, cetățean al Republicii Moldova din regiunea transnistreană, a fost împușcat mortal de un coleg de-al său, care a vrut să verifice dacă automatul este încărcat. Glontele a lovit în cap, iar tânărul a murit pe loc. Numeroase mărturii vorbesc și despre tratamente degradante și practici de tortură și mutilare aplicate tinerilor înrolați în armată în stânga Nistrului. „Armata transnistreană” este considerată de autoritățile de la Chişinău drept o formațiune paramilitară ilegală, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră o formă de privare de libertate.Forțele de securitate din Belarus au percheziționat vineri birourile și locuințele mai multor jurnaliști independenți, inclusiv biroul de la Minsk al Europei Libere. Forțele de securitate au atacat birourile și casele mai multor jurnaliști independenți din Belarus, pătrunzând prin efracție în biroul postului nostru de la Minsk. Noile razii au loc după raidurile de la birourile a peste 10 organizații pentru drepturile omului din Belarus. Președintele postului nostru de radio, Jamie Fly, consideră acțiunile Minskului drept „tehnici de intimidare menite să reducă la tăcere jurnalismul nostru” și „sunt o mărturie a disperării despotice a regimului lui Lukașenka de a se agăța de putere cu orice preț”. Represiunea masiva din ultimele luni este și împotriva participanților la proteste sau celor care le-au susținut chiar și numai prin mesaje pe rețele de socializare sau comentarii favorabile protestatarilor. Zeci de mii de oameni au fost aduși în fața instanțelor și condamnați la amenzi sau detenție. „Simt că ne-am întors în stalinism, undeva în 1937. În fiecare dimineață - pogromuri și raiduri", a scris Franak Viacorka, un consilier al liderului opoziției Svetlana Tihanovskaia, pe Twitter.Lidera opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia se va întâlni cu politicienii americani în timpul vizitei sale în Statele Unite, de săptămâna aceasta, menită să găsească modalități de rezolvare a crizei din Belarus.Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că el și cancelarul german Angela Merkel sunt uniți în a se opune folosirii de către Rusia a energiei ca „armă” împotriva vecinilor săi, în timp ce gazoductul Nord Stream 2 din Rusia către Germania este aproape finalizat. Biden și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu Nord Stream 2 la întâlnirea sa cu Merkel, joi, la Casa Albă de la Washington. În timp ce Washingtonul consideră că gazoductul amenință securitatea energetică a Europei, cancelarul german Angela Merkel a reiterat că acesta nu este un proiect să înlocuiască tranzitul de gaz prin Ucraina.Totalul deceselor pentru inundațiile recente din unele părți din vestul Europei a ajuns la 183. Zeci de oameni sunt dați dispăruți. În landul german Renania Palatinat, una din cele mai grav afectate zone din Europa, autoritățile se tem că numărul victimelor ar mai putea crește, zona de-a lungul graniței dintre Germania și Belgia fiind cea mai grav afectată. Inundațiile devastatoare au provocat cel puțin moartea a 133 de persoane în Germania, țara cea mai grav afectată. Viitura a distrus drumuri și poduri, întrerupând accesul în unele zone. Internetul și serviciile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, reduse, ceea ce a făcut dificilă estimarea numărului de persoane dispărute. Ploi masive au fost și în Elveția, Luxemburg și Olanda, unde premierul Mark Rute a declarat o provincie din sudul țării, zonă calamitată. În Belgia este anunțată pentru marți, 20 iulie, zi de doliu național. Uniunea Europeană a trimis ajutoare în zonele afectate.***Ministerul Sănătății de la Chişinău a avertizat că în lunile august-septembrie se așteaptă o nouă creștere a infecțiilor cu COVID-19, iar Organizația Mondială a Sănătății a anunțat începutul unui nou val al pandemiei. Angela Paraschiv, președinta Comisiei epidemiologice a Ministerului Sănătății, spune că această creștere s-ar putea produce din cauza noilor variante, mai contagioase, ale bolii – Delta și Lambda. La o conferință de presă, Angela Paraschiv a insistat că vaccinarea este cea mai eficientă cale de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, inclusiv grave și foarte grave, precum și a deceselor. Ea a remarcat că ritmul de infectare cu noile tulpini este foarte ridicat pentru că oamenii călătoresc în vacanțe, inclusiv peste hotare, multe din cazurile noi fiind „de import”.Potrivit oficialilor de la Ministerul Sănătății, până acum, cu prima doză de vaccin anti-COVID-19 a fost imunizată 14,5 la sută din populația Republicii Moldova, iar cu ambele doze – 9,16 la sută. Aceste date îi cuprind însă doar pe moldovenii vaccinați în R. Moldova, nu și în străinătate. O bună parte dintre cetățenii moldoveni au mers să se vaccineze în România, unde vaccinul este mai accesibil.Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Igor Curov, a subliniat că cea mai mică rată de vaccinare în rândul populației se atestă în continuare în regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Potrivit lui, în ultima săptămână, numărul cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19 în Republica Moldova a crescut cu 22 la sută, iar 45 la sută dintre cazuri s-au înregistrat în regiunea transnistreană a țării.Tiraspolul, la rândul său, anunță că a vaccinat complet peste 10 la sută din populație, iar 15,4 la sută dintre locuitori au primit prima doză de vaccin. Peste 45 de mii de persoane ar fi vaccinate complet, iar peste 71 de mii – cu prima doză.Administrația de la Tiraspol anunță livrarea în regiune a 15 mii de doze de vaccin Johnson & Johnson, fără să precizeze însă că este vorba despre o donație a Statelor Unite ale Americii. Presa transnistreană a anunțat că partida de Johnson & Johnson, la fel ca și noua donație de Pfizer din partea României, sunt „ajutoare umanitare oferite de Organizația Mondială a Sănătății”. În schimb, a fost pe larg mediatizată deplasarea liderului regiunii, Vadim Krasnoselski, la Moscova, unde acesta a cerut o nouă partidă de Sputnik.Chişinăul, amintim, transmite Tiraspolului 10 la sută din vaccinurile pe care le primește ca donații, dar și pe care le cumpără din surse bugetare, pentru a asigura proporțional imunizarea și a cetățenilor săi care locuiesc pe malul stâng al Nistrului.***Temperaturile ridicate din ultimele zile au adus un disconfort puternic în special locuitorilor din orașe, pentru care temperaturile de peste 35 de grade sunt mai greu de suportat în blocurile și pe străzile care se încing în timpul zilei. Corespondenții noștri din regiunea transnistreană au întrebat trecătorii, la Tiraspol și Bender, ce soluții au pentru a suporta mai ușor căldurile.- Eu stau acasă, am aer condiționat, doar așa pot suporta aceste călduri anormale. Și la serviciu am aer condiționat. Și mă strădui să ies acasă doar după ora 18.00. Și beau multe lichide – nu foarte reci însă, ca să nu fac angină, apă obișnuită, negazată.- Stăm acasă, ieșim doar serile. Ca să respirăm aer curat. Doar așa ne salvăm. Uneori chiar facem comprese cu gheață pe frunte.- Stăm acasă, nu umblăm prin soare, deschidem geamurile peste noapte mai ales ca să intre aer mai răcoros. Cumpărăm înghețată și apă rece. - Eu sunt la serviciu cea mai mare parte a zilei, acolo este aer condiționat. Altor oameni le recomand să bea cât mai multe lichide. Și cel mai bine să nu iasă afară în timpul zilei, cât e soarele cel mai arzător.- Ventilatoare sau aer condiționat – cine și ce are. Ajută foarte bine un duș făcut în tipul zilei, imediat se face mai ușor. Și n-ar fi de dorit de ieșit afară cât e arșiță, nu doar cei vârstnici, chiar și tinerii ar putea să nu reziste.- Suport foarte greu căldura excesivă. Stau cu aer condiționat. Iar afară – cât mai mult la umbră.- Noi folosim metodele cele mai banale – care și ce are: ventilator sau aer condiționat. Și să nu ieșim afară în mijlocul zilei, mai ales cei mai în vârstă, pentru că soarele arde, iar ei sunt mai sensibili la orice oscilații ale vremii.***Andrei Crivenco, un cercetător de la Tiraspol, urmărește și analizează de mai mulți ani procesele demografice din regiunea transnistreană. Împreună cu cercetătorul din Rusia Vladimir Kolosov, acesta a publicat un articol în care a analizat procesele demografice din regiunea transnistreană și restul teritoriului Republicii Moldova.Cei doi cercetători au constatat că din 1990 până în 2015 populația regiunii transnistrene s-a redus cu aproape o treime – 32,6 la sută. Pe malul drept al Republicii Moldova scăderea a fost de puțin peste 17 la sută. Iar procesele de depopulare duc regiunea transnistreană către situația existentă în anii 1960.În ceea ce privește natalitatea, tinerele de sub 20 de ani nasc mai rar, iar vârsta medie a femeilor care nasc a crescut la 24-26 de ani. Concomitent cu scăderea natalității a crescut și coeficientul mortalității – de la 10% la 14-15%, unul din cele mai mari în lume. Cauza este îmbătrânirea accentuată a populației pe fundalul unei speranțe de viață relativ mică după normele europene – în jur de 69 de ani la bărbați și 77 de ani la femei.Pe ambele maluri ale Nistrului se atestă fenomenul „exodului creierelor”. După ce s-au stabilit în străinătate, acolo unde au plecat la muncă, în ultimii ani, începând cu 2012, migranții au început să-și ia tot mai des cu ei și copiii. Cota copiilor în numărul total al celor care pleacă s-a ridicat la peste 15%.Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Andrei Crivenco despre rezultatele studiului publicat și despre ce se poate face pentru a schimba situația demografică din regiunea transnistreană. Serghei Ursul l-a întrebat mai întâi pe Andrei Crivenco care ar fi prognoza pentru următorii 5-10-20 de ani în cazul în care actualele tendințe se vor menține și pe viitor? Andrei Crivenco: „Procesul depopulării și criza demografică afectează în măsură aproximativ egală ambele maluri ale Nistrului. În ceea ce privește Ucraina, este greu de spus, pentru că date demografice recente nu există, un recensământ nu s-a mai făcut demult. Iar pentru astfel de studii avem nevoie de date obiective, nu doar de discuții și estimări.În ceea ce privește estimarea numărului populației, o evaluare aproximativă a acesteia, în baza tendințelor pe care le avem în ultimele două-trei decenii, putem vorbi doar despre o reducere constantă a numărului populației. Pentru că numărul populației este rezultatul a două procese – mișcarea naturală și mișcarea migrațională a populației.Tendințele de reducere naturală a populației nu avem cum să le soluționăm. Adică în perioada următoare la noi mortalitatea va depăși natalitatea, orice am face. Aceeași tendință există acum în practic toate țările Europei și dacă undeva numărul populației crește, acest lucru se întâmplă doar din contul celei de a doua componente – migraționale.În cazul nostru, putem afirma cu certitudine că numărul populației în Transnistria se va reduce. Nu știm doar viteza acestui proces. Și este foarte important și felul în care se va schimba componenta de vârstă a populației. Ne-am dori foarte mult ca tempoul de reducere a numărului populației să nu fie foarte ridicat, din contul reducerii declinului natural, din contul reducerii fluxurilor migraționale. Și ne-am dori de asemenea să nu aibă foarte mult de suferit structura pe vârste și să nu se accentueze îmbătrânirea populației.”Europa Liberă: Ar exista măsuri de natură să oprească exodul populației apte de muncă? Actuala situație, în care o persoană care lucrează întreține un pensionar este una critică pentru economie și pentru onorarea angajamentelor publice prevăzute de legislație.Andrei Crivenco: „Ipotetic, desigur că măsurile adoptate la nivel de stat pot să contribuie la oprirea exodului. Și putem da exemplul unor țări unde politica demografică a permis atenuarea impactului negativ în plan demografic. În ceea ce privește situația de la noi, din Transnistria, este greu să ne imaginăm că anumite măsuri ar putea opri criza demografică. Am putea vorbi doar despre o eventuală slăbire a crizei demografice.Se pot aduce exemple când politica de stat în domeniul susținerii natalității a adus anumite rezultate. În Elveția, de exemplu, sau în alte țări, dar nici măcar acolo aceste măsuri nu au rezolvat problema declinului natural. Acestea au putut eventual doar contribui la o anumită creștere a numărului de copii născuți. Sunt politici destul de complexe, costisitoare, care durează în timp, dar sunt funcționale. Putem aduce și exemplul Rusiei, unde politica „capitalului matern” acordat copiilor la naștere și-a făcut efectul într-o oarecare măsură.Însă eu nu sunt sigur că Transnistria are resurse semnificative care ar putea fi folosite pentru stimularea natalității. Altceva este că la noi s-ar fi putut lucra mult mai eficient pentru a soluționa problema migrației populației. Dar una din componente pentru a opri plecarea oamenilor este și reformarea sistemului economic, extinderea locurilor de muncă, crearea condițiilor bune pentru viață și activități. Anumite lucruri la noi se fac, dar nu în ritmul care ar permite oprirea exodului populației și mai ales al tinerilor.Uneori exodul tinerilor poate fi oprit nu datorită faptului că politica locală este una eficientă, ci pentru că vecinii au politici și mai puțin eficiente. Iată de ce Transnistria în acest context trebuie să analizeze ce se întâmplă în Ucraina și Republica Moldova. Vedem că salarizarea specialiștilor în Moldova este mai bună în unele domenii și acest lucru poate duce la exodul specialiștilor. De exemplu, din domeniul medicinii. Acest lucru s-a acutizat în perioada pandemiei.”***Alegerile parlamentare din Republica Moldova au adus o victorie convingătoare, de peste 52 la sută, Partidului Acțiune și Solidaritate, fondat de actuala președintă Maia Sandu. La cele 41 de secții de votare deschise pentru locuitorii regiunii transnistrene. La aceste secții, au votat 28.780 de alegători. Peste 62,21 la sută dintre aceștia au susținut Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.Numărul mare de secții pentru regiunea transnistreană a fost unul din subiectele controversate ale acestei campanii electorale, de rând cu numărul considerat de unele forțe politice insuficient de secții de votare pentru diasporă. Forțe politice de la Chişinău, dar și mai mulți analiști, au semnalat că locuitorii regiunii sunt slab informați despre realitățile politice de pe malul drept și sunt folosiți de partidele pro-estice de la Chişinău. Irina Bogdan este o tânără din Grigoriopol, stânga Nistrului, care este studentă la Chișinău. Irina spune că discuțiile pe marginea dreptului de vot pentru locuitorii regiunii transnistrene sunt contraproductive și îndepărtează cele două maluri ale Nistrului, în loc să le apropie. Am discutat cu Irina Bogdan în ziua în care a mers să voteze, la singura secție de votare deschisă pentru locuitorii regiunii transnistrene la Chişinău.„Salut! Sunt Irina Bogdan. Sunt din Grigoriopol, este stânga Nistrului și astăzi voi vota pentru a doua oară la alegerile din Republica Moldova. Acum am 18 ani și mă bucur deplin de această vârstă și de procesul electoral.Pentru mine este o motivație enormă de a veni și a contribui la viața politică, viața socială a țării a cărei cetățean sunt și cred că nimeni nu ar putea vreodată să-mi spună că nu am dreptul sau să-mi ia acest drept, care este al meu, fundamental, ca cetățean al Republicii Moldova. Și cred că de asta se pot bucura o mulțime de cetățeni din stânga Nistrului care au cetățenia Republicii Moldova și au tot dreptul să vină și să-și expună opinia: de cine vor să fie guvernați în următorii patru ani.Este a doua prezență la vot. Am votat în ambele tururi în scrutinul prezidențial din toamnă, dar am și monitorizat alegerile - și alegerile parlamentare din 2019 și, cumva, am fost mereu informată și cu ochii pe ceea ce se întâmplă.Mă simt vizată când sunt discuții despre faptul că persoanele din stânga Nistrului nu trebuie să voteze. Ele sunt la fel ca și discuțiile despre faptul că persoanele din diasporă nu trebuie să voteze. Stereotipurile care sunt foarte des promovate în dreapta Nistrului sunt că cetățenii din stânga Nistrului sunt neinformați, sunt inculți, sunt agresivi. Eu la modul practic m-am confruntat cu aceste stereotipuri. De fapt, eu cred că sunt mai informată decât unii cetățeni din dreapta Nistrului. Fiecare persoană, cumva, decide pentru cine să voteze sau nu. Și acest lucru este valabil atât pentru malul stâng, cât și pentru malul drept.Când cuiva, sau altcuiva, nu-i plac unele rezultate, atunci foarte ușor se manipulează cu această pârghie. Și mai ales eu cred că alegătorii din regiunea transnistreană sunt prea tare criticați și vulnerabili în acest proces și asta nu face decât să distanțeze oamenii.Eu cred că aceste discuții sunt totuși foarte descurajatoare. Foarte mulți oameni nu înțeleg că acest proces [de apropiere a malurilor Nistrului] nu pornește de la semnarea de documente și nu pornește din cabinetele mari. El pornește de la oameni. Respectiv, oamenii sunt forța din teritoriu și supărările care sunt, sunt vărsate direct peste oameni din cauza unor lucruri pe care ei de fapt nu le decid.Este și neplăcut, dar este și un pic de nedrept față de cetățenii din stânga Nistrului.***Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova au arătat că reformele pro-europene sunt foarte importante, dar că și influența Rusiei nu este de neglijat. PAS, partidul Maiei Sandu, a obținut 63 de mandate din cele 101 ale parlamentului. Analistul occidental Vladimir Socor explică ce înseamnă victoria PAS pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reglementarea transnistreană.Vladimir Socor: „Problema Transnistriei a fost practic absentă din această campanie electorală. Nici PAS-ul, nici socialiștii, nici alte partide nu au ridicat problema Transnistriei, au pus-o deoparte. Și, într-adevăr, cred că au avut unele motive bine întemeiate. Conflictul din Transnistria, care este un conflict interstatal, provocat de către Rusia pe teritoriul Republicii Moldova, nu-i un conflict local, această problemă nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat în termeni care să corespundă intereselor Republicii Moldova.Republica Moldova este încă prea slabă pentru așa ceva. Republica Moldova nu are capacitatea să absoarbă Transnistria, capacitatea instituțională, capacitatea politică. Nu are această capacitate și, mai presus de orice, Republica Moldova încă nici pe departe nu a devenit un stat de drept. A reintegra Transnistria în Republica Moldova, în condițiile în care în Republica Moldova nu există un stat de drept, condamnă Republica Moldova la domnia fărădelegii, nu la domnia legii. Asta ar însemna ca în Republica Moldova să pătrundă interesele Rusiei în mod direct, să pătrundă grupări de interese de pe malul stâng al Nistrului, care nu au nimic în comun cu interesele Republicii Moldova, înseamnă din nou tranzacționări, înseamnă din nou guverne de coaliție, înseamnă din nou blocaj. Atâta timp cât nu avem domnia legii în Republica Moldova, nu putem reintegra Transnistria. Aceasta nu înseamnă că trebuie să neglijăm problema...”Europa Liberă: Credeți că se va schimba poziția Moscovei în funcție de culoarea partidului care a venit la putere în Republica Moldova în raport cu soluționarea problemei transnistrene? Adică, dacă au fost forțele pro-estice la putere și nu s-a identificat o soluție pentru criza transnistreană, acum, pe timpul guvernării Republicii Moldova de către PAS, s-ar putea găsi mai ușor o soluție?Vladimir Socor: „Interesul fundamental al Rusiei este să nu rezolve problema, să mențină problema într-o stare nerezolvată, cu scopul ca o eventuală soluție să ducă la o paralizare internă a Republicii Moldova. Acesta este interesul Rusiei pe termen nedefinit, pe termen lung și chiar nedefinit, dar, în același timp, Rusia ar putea să coopereze la o rezolvare a problemei Transnistriei, dacă aceasta ar constitui un precedent pentru o rezolvare asemănătoare în Ucraina, și anume prin conferirea regiunii separatiste a unui statut special în cadrul Republicii Moldova sau în cadrul Ucrainei.Rusia are interesul să stabilească acest precedent în Republica Moldova, dar o rezolvare în interesul Rusiei, nu în interesul Republicii Moldova. Ceea ce Republica Moldova poate și trebuie să facă este să oprească procesul de de-suveranizare a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului și, corespunzător, de suveranizare treptată a Transnistriei. Este procesul numit al „pașilor mici”, pe care l-am moștenit de la dl Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, actualmente președinte, și nu am reușit să-l stopăm din anul 2016 încoace. Este meritul dnei Maia Sandu că a spus că acest proces trebuie stopat atâta timp cât nu vedem în ce direcție ne duc „pașii mici”. De fapt, vedem, vedem în ce direcție ne duc, ne duc în direcția intereselor Rusiei și intereselor Tiraspolului. Deci, misiunea Republicii Moldova, a politicii Chișinăului în perioada următoare este să oprească „pașii mici” și să nu permită îndepărtarea continuă și legitimizarea Transnistriei pe termen lung, pas mic cu pas mic.”Europa Liberă: Cum comentați participarea cetățenilor din stânga Nistrului la acest scrutin parlamentar anticipat și ce părere aveți despre votul etnic în cadrul acestor alegeri de duminică?Vladimir Socor: „Participarea foarte redusă a alegătorilor din stânga Nistrului face parte din politica generală a Rusiei față de aceste alegeri, și anume, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige aceste alegeri.” Europa Liberă: Chiar credeți că atât de categorică a fost decizia Moscovei?Vladimir Socor: „Categoric, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige nici în alegerile prezidențiale din 2020.”Europa Liberă: De ce nu și-ar fi dorit Rusia această victorie a partidelor de stânga?Vladimir Socor: „Deoarece Rusia nu dorește să preia întreținerea economică a Republicii Moldova și nu dorește să-și complice și mai mult relațiile cu Occidentul, după complicațiile imense pe care le are cu Ucraina. Rusia nu dorește să apară încă o dată în postura de cuceritor, de restaurator al imperiului. După tot ce s-a întâmplat în Ucraina, Rusia dorește să rezolve tensiunile cu Occidentul, nu să adauge încă un dosar la conflictul dintre Rusia și Occident. Acesta este un considerent.Alt considerent este că Republica Moldova nu prezintă interes strategic pentru Rusia, spuneam adineaori că Rusia este un imperiu al răului și dorește să restabilească vechiul imperiu, dar Rusia nu urmărește această prioritate absolută în toate regiunile și în același timp. Rusia are o agendă graduală și Republica Moldova în această perioadă nu se numără printre prioritățile Rusiei. Dacă Rusia ar fi reușit să aducă la putere Partidul Socialiștilor sau o coaliție pro-rusă de stânga, Rusia ar fi fost obligată să preia întreținerea economică a Republicii Moldova. Rusia dorește să mențină Republica Moldova într-o zonă gri, cu o politică zisă multi-vectorială sau echilibrată, așa cum propunea dl Dodon, și să dea Uniunii Europene și, eventual, României să le transfere sarcina de a întreține economic Republica Moldova. Ceea ce dorește Rusia este să aibă un pachet de blocaj în sistemul politic al Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor oferea un pachet de blocaj, să nu permită Republicii Moldova să meargă în mod consecvent spre Occident, dar să o mențină într-o mlaștină a politicii zise echilibrate, acesta era obiectivul Rusiei.”Europa Liberă: Dar fruntașii Blocului socialiștilor și comuniștilor vor insista și pe viitor că doar cu aportul lor pot fi rezolvate problemele care persistă în cooperarea moldo-rusă?Vladimir Socor: „Acum, ei nu mai pot să pretindă la așa ceva. Relațiile dintre Chișinău și Moscova vor fi preluate în mod legitim de guvernare și de președinție. Până acum, dl Dodon monopolizase această relație în calitatea lui de șef de partid, de fapt, și, mai ales, în calitate de șef de partid rusofil, în primul rând. Acum, acest monopol al socialiștilor dispare, relația între Chișinău și Moscova va fi preluată în mod legitim de către președinție și de către guvern, așa cum este și firesc.”Europa Liberă: V-am întrebat ceva mai devreme despre votul etnic o părere, ținând cont și de faptul că în Găgăuzia totuși de această dată s-a observat o prezență mult mai modestă la vot.Vladimir Socor: „Da, exact. Spuneam adineauri că Rusia nu a făcut efortul de a mobiliza alegători din Transnistria ca să voteze pentru Partidul Socialiștilor, Rusia n-a făcut nici cel mai mic efort și nu e prima dată, Rusia n-a făcut acest efort nici la alegerile prezidențiale din 2016, nici la alegerile parlamentare din 2019, nici la alegerile prezidențiale din 2020, Rusia nu i-a mobilizat pe alegătorii din Transnistria, nu i-a mobilizat nici pe gastarbeiterii din Rusia să voteze pentru Partidul Socialiștilor. Și iată o dovadă în plus a interesului foarte limitat pe care-l demonstrează Rusia față de politica Republicii Moldova, interes limitat, mai bine spus, obiectiv limitat de a-și asigura un pachet de blocaj, dar nu de a asigura victoria forțelor proruse.Rusia n-a acordat socialiștilor nici propagandă prin televiziune, nici vizitele lui Dodon la Vladimir Putin, nici implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse, nici măcar un împrumut pe care Rusia îl oferise la alegerile trecute, un ajutor cu vaccinul anti-COVID foarte modest, un număr foarte mic. Deci, Rusia a dovedit cu prisosință că nu dorește victoria Partidului Socialiștilor, în parte și deoarece Partidul Socialiștilor și dl Dodon personal au dezamăgit Rusia, întâi necâștigând alegerile din 2019, acceptând controlul lui Plahotniuc asupra Partidului Socialiștilor și apoi pierzând alegerile prezidențiale din 2020. Deci, dl Dodon a dezamăgit Rusia crunt de două ori, acum, dl Dodon este un abducted perdant...”Europa Liberă: Și Dvs. credeți că Moscova va căuta un alt lider pe stânga? Vladimir Socor: „Da, așa cred! Dar, între timp, Moscova va dovedi o deschidere, cel puțin la început, va demonstra o deschidere maximă pentru relații constructive cu guvernarea și cu președinta Maia Sandu. Cu puțin timp înaintea alegerilor, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a enunțat foarte clar obiectivul strategic al Rusiei. Îl parafrazez pe dl Lavrov: Rusia nu dorește o victorie completă a forțelor pro-occidentale, așa s-a exprimat dl Lavrov, nu dorește o victorie completă a forțelor pro-occidentale. Înseamnă că deja Rusia se dezamăgise de Partidul Socialiștilor și de dl Dodon. Sigur Moscova nu s-a așteptat ca Partidul Socialiștilor să piardă la un asemenea scor, așa de categoric, dar obiectivul Rusiei acesta era – să nu fie o victorie nelimitată a partidelor pro-occidentale.De asemenea, Rusia își dă seama și a spus asta și dna Maria Zaharova, a spus-o și analistul cunoscut Fiodor Lukianov, cu puțin timp înaintea alegerilor, o mare parte a electoratului partidelor pro-europene nu este dușmănos față de Rusia, are atitudini prietenoase sau de simpatie, sau de deschidere față de Rusia și nu dorește conflict cu Rusia. E o situație specifică a Republicii Moldova, pe care nu o întâlnim nici în Ucraina, nici în Georgia, nici în Azerbaidjan, este o vulnerabilitate a Republicii Moldova față de Rusia, dar asta este situația reală. Deci, ne putem aștepta ca în viitorul apropiat Rusia să manifeste deschidere față de relații constructive cu Republica Moldova.Rusia va pune condiții, va pune condiții pentru redeschiderea pieței rusești pentru agricultorii din Republica Moldova, va pune, probabil, condiții pentru un acord interguvernamental referitor la situația gastarbeiterilor din Republica Moldova, mai ales în ceea ce privește drepturile la pensie. Rusia desigur că va dori să organizeze o vizită a Maiei Sandu la Moscova, precedată, probabil, de o vizită a ministrului de externe sau a primului-ministru. O asemenea vizită era luată în considerare în anul 2019, dar nu a mai putut avea loc din cauza căderii guvernului Maiei Sandu de atunci.”
01:30
19 iulie 2021
23:20
22:00
Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea a condamnat reținerea de către autoritățile R. Belarus a încă unui corespondent al său, Ales Dașcinski, în cadrul unei campanii împotriva presei independente. Între timp, lidera exilată de opoziție Svetlana Tihanovskaia își continuă vizita în Statele Unite, unde așteaptă sprijin sporit pentru mișcarea pro-democrație din Belarus. Rudele ziaristului Ales Dașcinski au declarat Europei Libere că poliția l-a reținut pe 16 iulie, după ce i-a fost percheziționat apartamentul din Minsk și i-au fost confiscate computerul, telefonul și un card bancar.Acreditarea sa ca jurnalist a fost anulată în octombrie anul trecut, ca parte a campaniei liderului autoritar Alexandr Lukașenka împotriva disidenței și a presei libere în urma alegerilor prezidențiale disputate din august 2020, despre care opoziția a spus că au fost falsificate.Reținerea lui Dașcinski a avut loc în aceeași zi în care forțele de poliție și de securitate au făcut raiduri la birourile și locuințele mai multor jurnaliști independenți din Belarus, inclusiv la biroul EL din Minsk. Raidurile au dus la reținerea mai multor persoane, inclusiv a altor doi corespondenți REL/ RL, ale căror acreditări fuseseră și ele anulate în octombrie - Aleh Hruzgilovici și Ina Stuginskaya.„Arestarea lui Ales Dașcinski - la fel ca arestările colegilor săi Aleh Hruzgilovici și Ina Stuginskaya, și a multor alți jurnaliști independenți din Belarus - este cea mai recentă dovadă crasă a disperării lui Lukașenka (...) Ales și colegii săi trebuie eliberați imediat ", a declarat președintele REL/ RL, Jamie Fly, într-o declarație din 18 iulie.Autoritățile din Belarus au decis să închidă mijloacele de informare în masă critice, necontrolate de stat, ca și organizațiile pentru drepturile omului, în urma protestelor în masă după alegerile disputate. Opoziția și occidentul spun că Svetlana Tihanovskaia a câștigat, de fapt, votul și îl acuză pe Lukashenka că a falsificat rezultatul pentru a-și acorda un al șaselea mandat consecutiv la putere.Între timp, Svetlana Tihanovskaia se afla luni în cea de-a doua zi a vizitei sale la Washington, unde așteaptă sprijin sporit pentru mișcarea sa pro-democrație.Tihanovskaiaa declarat că se va întâlni cu secretarul de stat Antony Blinken și subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland pe 19 iulie „pentru a discuta despre sprijinul efectiv pentru cetățenii asupriți și pentru societatea civilă, ca și despre noile sancțiuni împotriva regimului din Belarus”.Echipa ei a declarat că la 20 iulie va avea discuții la Casa Albă.Lidera de opoziție exilată se va întâlni, de asemenea, cu membri ai Congresului din ambele partide și va participa la deschiderea primului grup Prietenii Belarusului din Congres, menit să susțină mișcarea democratică din țară. De asemenea, pe ordinea de zi figurează discuții cu șefa USAID, Samantha Power.Într-un interviu video cu Vocea Americii la Washington, la 18 iulie, Tihanovskaia a cerut Statelor Unite să „mențină Belarusul pe ordinea de zi” și să crească „presiunea politică, economică” asupra Minskului.„Când regimul distruge totul în Belarus, distruge presa, distruge toate organizațiile, este important ca acei oameni să primească sprijin”, a mai spus Svetlana Tihanovskaia.La sosirea ei în capitala Statelor Unite, Tihanovskaia a fost întâmpinată la aeroport de ambasadorul SUA în Belarus, Julie Fisher, care nu a putut să-și ia în primire postul de la Minsk, deoarece guvernul belarus i-a refuzat viza.Tihanovskaia s-a întâlnit apoi cu diaspora din Belarus la un mic miting în centrul Freedom Plaza din Washington. Biroul ei de presă a declarat că intenționează să viziteze New Yorkul și California săptămâna aceasta. 
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.