Lumea fotografului Zaharia Cușnir, în urmă cu peste șase decenii și acum

Europa Libera, 24 septembrie 2021 04:00

Demult nu s-a auzit muzică la Roșietici, un sat din raionul Florești, situat la poalele unui deal stâncos din lunca Răutului. Localnicii, o mână de oameni care au mai rămas în sat, nu prea au chef de petreceri. Și nici ocazii. Iată de ce s-au bucurat când satul a prins viață, grație expoziției în aer liber de lucrări realizate de fotograful Zaharia Cușnir, care a trăit în Roșietici la mijlocul secolului trecut. „Ia uite cum era înfășat copilul. Era măricel și înfășat. Au fost vremuri. Acum ce-ar spune lumea?”Numele satului a ajuns, în ultimul timp, și în paginile presei internaționale. S-a întâmplat după ce în jur de  4.000 de negative fotografice alb-negru au fost descoperite, în urmă cu cinci ani, în podul unei case în paragină de acolo. Ulterior, a fost identificat numele fotografului, iar negativele -  restaurate și developate.„Datorită lui [Zaharia Cușnir] ne vedem frații și surorile mai mari, părinții, neamurile. Sunt așa fotografii pe care noi nu le avem în albumele noastre”, ne spune o doamnă născută în Roștietici, dar care odată măritată s-a stabilit definitiv cu traiul în Ciutulești, la 10 km distanță de satul natal.„E tare dureros. Satul s-a mutat în deal, dar aici, în vale, nu trăiește aproape nimeni. Dar era tare bine aici. Cu părinții am trăit aici în vale. Mie, de pildă, îmi place la sat, dar să am condițiile de la oraș.”Printre cei pe care vestea amenajării unei expoziții în aer liber l-a readus de la Florești la baștină, fie și pentru o zi, este și acest domn în vârstă de 89 de ani. De altfel, el este printre puținii oameni prezenți la expoziție care s-a regăsit surprins   în fotografii de Zaharia Cușnir.„În 1957 m-am căsătorit și este [fotografie] nunta. Dansul când scoteam din casă mireasa. În altă fotografie sunt numai eu cu soția și cu o nepoțică. – De ce ați plecat din sat? – Trebuia să lucrez în colhoz. M-am dus la Florești după bani. – Regretați că ați plecat? – Nu. Acolo mi-am construit casă bună. Fetele le-am crescut, le-am învățat. Numai asta că ele sunt departe de mine. Sunt în Spania.”Peste 60 de fotografii împânzesc așezarea pitorească de pe malul Răutului. Sunt lucrări care ilustrează viața de zi cu zi a oamenilor din Roșietici și din satele învecinate în perioada anilor 1950-1970.- Vai, uite ce-s mascați toți. Iaca mai veselă era lumea înainte. Ia să te vadă cineva acum așa mascat, te-ar vorbi și vorbi… Înțelegea lumea că trăiește. - Ce ne-a făcut să pierdem gustul de a trăi? - Conducerea. Leafa nu ai unde să o lucrezi, mai ales în sat. Dacă nu s-ar fura, s-ar întoarce oamenii acasă. Expoziția oferă vizitatorilor posibilitatea să redescopere satul, comparând ceea ce este în prezent cu viața rurală surprinsă de Zaharia Cușnir.- Asta-i casa cu termopane. - Da, da, da.Evenimentul a fost prilej de discuții despre satele pustiite și, de cealaltă parte, oportunitățile pe care le oferă spațiul rural, despre care mi-au povestit mai mulți tineri cu care am stat de vorbă.„Mă bucură mult că s-a păstrat senzația de autentic. E ca o capsulă în timp. Mă întristează ca se simte că oamenii vor să plece unde viața este mai bună, deși noi putem face viața mai bună oriunde ne-am afla”, în spune Lucia.„Poate oamenilor de aici din sat le lipsește o baie, un duș în casă, nouă ne lipsește un duș afară. Chiar mă uitam la gardul de piatră și casele de lut. Nu ai nevoie de ciment sau tencuială nu știu de care. Totul îți oferă natura – piatră, lut, paie. Tu doar trebuie să știi cum să le folosești”, este de părere Mihai.Expoziția în aer liber de la Roșietici va fi deschisă publicului până la sfârșitul anului, spune Victor Maxian, cel care a descoperit negativele fotografului Zaharia Cușnir și i-a făcut cunoscută povestea.„În prezent, satul este în proporție de 90 % distrus și oamenii în continuare nu pun nicio valoare pe casele părinților, pe casele vechi, mai ales pe băști (bordeie) care nu prea se găsesc în alte părți. Expoziția are două scopuri: străinii care vin în sat să descopere frumusețea acestui loc și să compare cu trecutul. Și doi, localnicii să se obișnuiască cu turiștii și să fie interesați să nu-și mai distrugă casele, ci să se gândească că ele sunt o valoare.”Pe muzică, domnul de 89 de ani recită:„Satul în care m-am născut, astăzi e de necunoscut.Prin el când am trecut, inima-n piept mi s-a rupt.Casele au dispărut, n-o rămas nici piatră, nici lut din casa în care m-am născut.”  

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 6 ore
12:10
În anii ’30–40’, emisiunile postului Radio Moscova către Europa Est-Centrală au fost împărțite în două redacții: redacția pentru Balcani și redacția pentru Europa Centrală. Însuși Cominternul anticipase divizarea, creându-și propriul lui Birou Balcanic (ca o ironie a sorții, timp de câțiva ani, el și-a avut sediul la Viena).Se subînțelege că șefii Biroului fuseseră aleși de către Kremlin dintre comuniștii unguri și cehi: Béla Kun și Bohumír Šmeral. De cealaltă parte, Hitler îi trata pe români drept niște aliați de mâna a doua, în timp ce Horthy, Ante Pavelić și Jozef Tiso erau preferații lui. Un alt nume pentru aceeași dureroasă împărțire. A fost nevoie de întreaga cruzime a lui Stalin pentru a face întreaga zonă să pară omogenă: aceleași persecuții în Polonia și România, aceleași procese-spectacol la Praga și Sofia, aceeași vânătoare de vrăjitoare la Bratislava sau în Berlinul de Est.O unificare negativă ce nu putea însă să dureze: în 1953, România sporea represiunea, Ungaria iniția „noul curs” al lui Imre Nagy. Apoi, în 1956, se petrecea o re-jucare a lui 1919: „tovarășii” români îl ajută pe ocupantul străin să zdrobească Comuna din Budapesta. Membrii guvernului Nagy și familiile lor sunt capturați și aduși într-un azil al Securității din România.Părinții sunt dați pe mâna lui Kádár și executați sau condamnați la ani grei de pușcărie pentru „conspirație contrarevoluționară”. Copiii nu-și pot plânge morții pentru că regimul a declarat mormintele secrete de stat.   După 1956, mai precis în 1959, cel mai tânăr membru al Biroului Politic din România, Nicolae Ceaușescu, mergea la Cluj și veghea asupra unificării forțate a universităților română și maghiară. Rectorul Universității Babeș-Bolyai și mulți alți profesori se sinucid: să fi fost primul act al „epurării etnice”?Cu câțiva ani mai devreme, în 1956, virusul rebeliunii, detectat în mijlocul intelighenției maghiare din Transilvania, se cerea suprimat. Câteva încercări curajoase de a sprijini revolta din Ungaria au fost înăbușite în fașă. La București, Cluj și Timișoara au fost arestați studenți. Partidul resimțea tentația „revizionistă” și cămașa de forță a ideologiei era repusă în drepturi, după un scurt interludiu de speranță.Paul Goma avea dreptate: 1956 a fost l’occasion manquée (ocazia ratată) a României. Intelectualii locali au continuat să fie la fel de izolați de semenii lor din celelalte țări est-europene. În România n-a existat dezgheț, ci doar perpetuarea mecanismului terorii. Ar fi putut fi altfel? Ce s-ar fi întâmplat dacă baronii literari ai timpului, Petru Dumitriu, Marin Preda, Eugen Jebeleanu, G. Călinescu sau Geo Bogza s-ar fi decis să vorbească sau să spună adevărul?Disperarea lui Emil Cioran privitoare la țara sa natală își avea rădăcinile tocmai în acest sentiment de neputință istorică. Entuziasmul lui debordant față de Revoluția maghiară era egalat doar de regretul dureros că istoria a trecut încă o dată pe lângă România. Răspunsul lui Noica la scrisoarea primită de la Cioran avea drept scop să explice de ce tăceau intelectualii români. Pentru această justificare a eșecului, el a fost mai apoi condamnat la mulți ani de închisoare.Acolo, în loc să mediteze asupra responsabilității dialecticii hegeliano-marxiste pentru coșmarul leninist, Noica a învățat cum să-și iubească torționarii. La eliberare, în august 1964, s-a oferit chiar să devină „antrenor” de marxism al tinerei generații.Eșecul regimului de a-l recruta pentru o astfel de pedagogie este o altă dovadă că acei comuniști români erau slabi ideologi. Imaginați-vă, bunăoară, bucuria comuniștilor cehi, dacă Jan Patočka le-ar fi propus un astfel de târg!     
Acum 12 ore
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
07:00
Deznodământul era cunoscut, dar ritualul a fost respectat: miniștrii propuși au fost audiați în comisii și au fost respinși (cu excepția unuia, care a primit aviz favorabil … din greșeală !), s-a mers apoi în parlament și iarăși s-a trecut la vot: nicio șansă, bineînțeles, pentru ipoteticul guvern Dacian Cioloș. E de admirat, totuși, seriozitatea cu care atât prim-ministrul desemnat cât și toți candidații la poziția de miniștri și-au asumat rolurile, și-au prezentat programele, au răspuns la întrebări și au suportat atacurile, adesea grobiene, la care i-au supus adversarii politici dar și foștii aliați de la guvernare.Raționamentul pe care a mizat Cioloș era, în principiu, corect: situația este extrem de gravă, țara are nevoie de un guvern, ne oferim noi, cei de la USR, voluntari, făcând apel la luciditatea și, de ce nu, la patriotismul parlamentarilor. E drept, n-au lipsit bătăile patetice cu pumnul în piept și efuziunile lacrimogen-patriotarde: o retorică goală, care n-a mișcat lucrurile din loc. Suntem readuși în punctul de plecare și nevoiți să așteptăm ce va decide președintele Iohannis: se va încăpățâna să-l nominalizeze din nou pe Florin Cîțu sau, după cum umblă unele zvonuri, alesul va fi alt lider liberal ? Se va putea reface coaliția, deziderat pe care îl clamează președinții celor trei partide punând însă, în același timp, condiții ce fac imposibilă reconcilierea ?Criza politică are loc pe fondul unei foarte grave crize sanitare, România depășind nedorite recorduri în ce privește numărul de contaminați și numărul de decese provocate de noul coronavirus. Intervenția lui Iohannis nu mai impresionează pe nimeni, deoarece președintele a fost absent în ultima vreme și nu i se poate trece cu vederea acea declarație din vară, când a spus că România a învins pandemia. Culmea ironiei, acele posturi de televiziune care au sabotat campania de vaccinare și au răspândit tot felul de aberații au schimbat foaia și nu contenesc acum să jelească morții și bolnavii din spitale. Biserica îndeamnă pe credincioși, prin vocea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, să urmeze sfaturile medicilor dar o serie de prelați, unii cu rang înalt, spun exact contrariul și le cer oamenilor să nu se vaccineze. Situația e disperată în secțiile de terapie intensivă dar pe rețelele de socializare circulă aceleași teorii conspiraționiste inventate de minți dereglate și care au trecere la creduli.Devine tot mai pregnantă impresia că statul român a eșuat și că nu mai are cum să iasă din fundătura unde a rămas captiv. Și, mai ales, descurajantă este senzația că populația s-a resemnat și că trăiește această multiplă criză ca o fatalitate. Sunt exact condițiile de care pot profita demagogii, impostorii și populiștii. 
06:00
La Chișinău, se încheie conferința internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de fete și femei, și a violenței în familie.Institutul de Politici Publice organizează o conferință de presă cu tema „Cum și de ce Guvernele Moldovei și Ucrainei ar trebui să suspende și să amendeze Programul Strategic de Acțiuni pentru Bazinul Hidrografic al fluviului Nistru pe perioada anilor 2021-2035? Opt amendamente mici care pot preveni costuri mari”.Parlamentul se reunește în ședință ordinară.Pe plan extern (din agenda Reuters):La Bruxelles începe reuniunea de două zile a liderilor din țările membre ale Uniunii Europene, având pe agendă un bilanț al vaccinării anticovid și răspunsul comun la pandemie, „transformarea digitală” a Europei, prețurile la resursele energetice și migrația.Tot la Bruxelles, începe reuniunea miniștrilor apărării din țările membre ale NATO.Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, întreprinde o vizită la Seoul, în Coreea de Sud.La Washington, președintele Joe Biden va purta discuții cu președintele kenyan Uhuru Kenyatta.
Acum 24 ore
22:10
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
Ieri
17:10
Cel mai mare târg de carte din lume are loc între 19 şi 20 octombrie în oraşul Frankfurt pe Main, din Germania.
14:30
La șase luni după instalarea administrației Biden, politica americană și-a revenit, din perspectiva cetățenilor altor țări, după anii în care la conducere s-a aflat Donald Trump – aceasta este concluzia unui sondaj de opinie Gallup.Sondajul efectuat în 46 de țări dă la iveală o rată medie de apreciere de 49%, față de 30% în timpul lui Trump. Cifrele de acum sunt comparabile cu cele din primul an al lui Barack Obama, la capitolul apreciere, dar unde variază este la opiniile negative, unde Biden stă mai prost cu câteva procente decât Obama. În ciuda unor succese în ultima parte a administrației Trump – acordurile Abraham în Orientul Mijlociu sau înțelegerea cu talibanii în Afganistan – fostul președinte a creat nu puține resentimente pe scena globală, reflectate în popularitatea politicii sale externe de numai 30%. Dimpotrivă Biden a debutat cu revenirea Statele Unite la Acordurile de la Paris cu privire la climă și blocarea planului lui Trump de a părăsi Organizația Mondială pentru Sănătate, transmițând aliaților semnale că America revine pe scena internațională. Ca o consecință, popularitatea politicii americane a crescut cu peste 10 procente, în special în Europa Occidentală – țări ca Portugalia, Olanda, Norvegia și Suedia. Statele Unite au făcut progrese în opinia publică din țări ale Grupului G7 – 30 de procente creștere în Canada, 30 % în Marea Britanie, 22% în Italia, 18% în Franța și 11 procente în Japonia. În trei țări – Rusia, Serbia și Benin – popularitatea politicii americane a scăzut. În timp ce în Portugalia, numărul unu pe lista țărilor care și-au îmbunătățit opinia cu privire la politica americană, popularitatea administrației americane a crescut cu 52 la sută ( 64% fiind de acord și 19% dezaprobând), în România progresul de popularitate este de numai 12%, unul dintre cele mai scăzute din sondaj.Gallup a încercat să afle cum sunt apreciate politicile a patru mari puteri – Statele Unite, Germania, China și Rusia.Germania sub conducerea Angelei Merkel a rămas în frunte pentru al patrulea an consecutiv cu o medie de 52% opinii favorabile. Statele Unite, China și Rusia se află în jurul cifrei de 30% fiecare. 
14:10
Omenirea trebuie să taie mai mult de jumătate din producția de cărbune, petrol și gaze în următorul deceniu, pentru a putea preveni încălzirea globală până la cote periculoase, arată un studiu proaspăt sub egida ONU.Studiul a fost dat publicității de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) la 20 octombrie, cu 10 zile înainte de un summit despre climă, COP26, care va avea loc la Glasgow, în Scoția, și care este considerat crucial pentru menținerea obiectivelor asumate prin Acordul de la Paris, din 2015.Studiul constată că țările producătoare planifică să extragă o cantitate de combustibili fosili de peste două ori mai mare decât cea care ar face posibilă atingerea țintelor de reducere a emisiilor, așa încât temperatura planetei să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Producția de cărbune o să scadă, dar producția de gaze va crește substanțial și până la niveluri care nu corespund obiectivelor de temperatură stabilite de Acordul de la Paris.„Cercetarea arată clar: producția globală de cărbune, petrol și gaze trebuie să înceapă imediat să scadă și să scadă rapid, pentru a fi în concordanță cu limitarea încălzirii pe termen lung la 1,5 ° C”, a spus autoarea principală a studiului, Ploy Achakulwisut, de la Institutul pentru Mediu de la Stockholm.Ea a adăugat că, în ciuda acestor concluzii, guvernele continuă să-și planifice niveluri ale producției de combustibili fosili „cu mult peste ceea ce putem arde în siguranță”.În luna august, comisia ONU privind schimbările climatice a avertizat că temperatura globală medie va depăși probabil pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în următorii 20 de ani, cu excepția cazului în care se iau măsuri imediate, rapide și la scară largă pentru a reduce emisiile de gaze de seră.Estimările preliminare sugerează că producția globală de combustibili fosili ar fi scăzut cu 7% în 2020, dar scăderea a fost determinată în principal de închiderea economiei din cauza pandemiei de COVID-19, nu de un efort voluntar de a reduce emisiile.Studiul proaspăt arată că producția colectivă planificată de țările lumii pentru anul 2030 va fi cu 110% mai mare decât cantitatea care ar fi compatibilă cu o creștere a temperaturii de 1,5 grade Celsius și cu 45% mai mare decât este necesar pentru a menține creșterea temperaturii la 2 grade Celsius.Sunt analizate planurile pe care și le fac 15 mari țări producătoare, inclusiv Rusia. O nouă strategie energetică aprobată anul trecut de Rusia până în anul 2035 prevede creșteri importante ale extracției de cărbune și gaze și doar o ușoară scădere a producției de petrol. Dar planurile marilor producători de combustibili fosili pornesc de la anticiparea că și celelalte țări vor continua să consume cantități mai mari decât ar trebui pentru atingerea țintelor de reducere a încălzirii globale. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:40
05:20
La Chișinău, ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, va susține o conferință de presă cu ocazia lansării campaniei anuale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.Guvernul se va reuni în ședință ordinară.Pe plan extern (Reuters):La Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține o conferință de presă înaintea reuniunii de două zile a Alianței.La Vilnius are loc o conferință internațională de securitate, la care participă președinții Lituaniei și Poloniei, șefii diplomațiilor și miniștrii apărării din cele două țări.Secretarul de stat american Antony Blinken întreprinde prima sa vizită în Columbia.
05:10
04:20
Recentele declaraţii răsunătoare ale liderului PSRM, Igor Dodon, sunt acum analizate de toţi analiştii, de fauna politică şi de simplii muritori. Igor Dodon a spus răspicat că renunţă la mandatul de deputat şi chiar la funcţia de preşedinte al PSRM!E limpede şi pentru cei mai mari mocofani că PSRM era în derivă, după două înfrângeri grele, la alegerile prezidenţiale şi parlamentare, şi trebuia să facă ceva pentru a opri căderea liberă în prăpastie. Prea multe soluţii la îndemână PSRM nu avea şi pesemne minţile luminate ale socialiştilor s-au gândit la metamorfoza lui Dodon ca la o ultimă şansă. Ideea e simplă: un lider cunoscut, ajuns într-un con de umbră, face un salt poltic incredibil şi atrage privirile tuturor precum mierea atrage muştele. Şi, într-adevăr, acum toţi discută cu însufleţire despre Igor Dodon! Înainte să-şi realizeze scopurile anunţate, Dodon are deja o realizare, e în lumina reflectoarelor!Aşadar, Dodon pleacă pentru a reveni în forţă. El delcară: „Îmi voi finaliza mandatul de președinte al PSRM, dar voi rămâne în partid, voi rămâne alături de echipă pentru a pregăti revenirea socialiștilor la putere…” Ce să zic? Mă tem că toate aceste vânzoleli politice nu pot asigura revenirea la putere. Mai curând greşelile noilor conducători pro-europeni ar putea să le aducă socialiştilor nişte alegători. În fond, Dodon nici nu trebuie să plece nicăieri, ci pur şi simplu să aştepte gafele PAS-ului, unde mai pui că criza pandemică şi cea a gazelor naturale le pun beţe-n roate guvernanţilor actuali.În discursul său, Igor Dodon a invocat necesitatea apropierii de mase, de popor: “Voi vizita mult mai des raioanele țării, voi discuta cu oamenii, voi cunoaște mai bine problemele lor, îi voi ajuta. Lucrul de parlamentar eu îl schimb pe un lucru mai dinamic alături de popor, producătorii autohtoni și cu asta am de gând să mă ocup în următorii ani…” Apropierea de popor e un laitmotiv al discursurilor politice din RM. În fond, nu cred că funcţia de preşedinte al PSRM şi mandatul de deputat îl împiedicau prea tare pe Dodon să coboare spre mase. Abia aştept să văd coborârea anunţată şi roadele ei… 
00:40
Parisul a acuzat luni Rusia de amestec în Republica Centrafricană și în Mali, unde Emmanuel Macron încearcă de mult să implice NATO și Uniunea Europeană. Dar faptul că Rusia a anunțat luni, 18 octombrie, că își închide misiunea diplomatică de pe lângă NATO înseamnă că Alianța Nord Atlantică nu va mai avea de acum înainte nici o pârghie directă pentru a influența în vreun fel Moscova.Rusia și-a închis misiunea diplomatică de pe lângă NATO, anunțând că acea misiune nu va mai exista începând cu data de 1 noiembrie. Asta tocmai când, după multe încercări, târguieli în culise, bluf și dezamăgiri nefăcute publice, Emmanuel Macron a reușit să obțină din partea NATO promisiunea unui sprijin concret, direct, în uriașul Sahel, întreaga zonă sub-sahariană care se întinde până în Sudan, mare cât o treime din Europa și care este de un deceniu câmpul unor permanente înfruntări între diferite grupări jihadiste și forțele guvernelor din regiune, sprijinite peste tot de Franța.Acum, pe măsură ce Franța se retrage din Mali, în urma puciului din luna mai, noul regim pucist din Bamako (Mali) a făcut apel la mercenarii ruși din compania «Wagner», deja implicați în Libia, pentru a lupta împotriva jihadiștilor (despre mercenarii ruși din «Wagner» am mai scris aici).Totul vine după ce la începutul lunii NATO a expulzat opt diplomați din misiunea rusă de pe lângă Alianța Nord Atlantică, la Bruxelles, și a redus numărul membrilor delegației ruse la zece (acum câțiva ani, erau încă aproape o sută). Cum a scris-o, la Londra, Financial Times, NATO a explicat că măsura, surprinzătoare, a fost luată pentru că respectivii „diplomați” erau în realitate agenți nedeclarați ai serviciilor secrete din Rusia. Spioni, de fapt, cum a rezumat-o pe scurt Washington Post.Ministerul rus de externe a spus că pentru contactele oficiale NATO va trebui de acum înainte să se adreseze ambasadei Rusiei de pe lângă Regatul Belgiei. “Dacă membrii NATO au vreo chestiune urgentă să ne transmită, pot să contacteze ambasadorul nostru în Belgia”, a spus ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.Mercenarii ruși din «Wagner» în SahelÎntr-un interviu publicat astăzi în Le Monde, premierul „de tranziție” al puciștilor din Mali, Choguel Maïga, evită întrebarea în legătură cu prezența mercenarilor ruși, dar recunoaște că există un acord militar cu Rusia încă din 2019 și că instructori militari ruși antrenează forțele maliene.La fel, în ultimul său număr, săptămânalul politico-satiric Le Canard enchaîné, întotdeauna foarte bine informat în chestiunile militare și de securitate, anunță că pe 30 septembrie un Antonov-124 rusesc a adus la Bamako patru elicoptere MI-171, livrând în același timp (fără factură!) 100 de tone de armament divers.NATO și UE în ajutorul lui Macron în SahelÎnainte ca Franța să-și anunțe retragerea din Mali, NATO tocmai se angajase să participe la o bază tehnică și logistică în Mali, care să adăpostească elicoptere, în special italiene, în scopul eventual al unor evacuări sanitare, și circa 500 de oameni din NATO Support and Procurment Agency (NSPA). Este prima oară că Franța obține un sprijin NATO pentru o operațiune pe care o conduce în afara granițelor sale.NATO a avertizat însă de la început că nu va participa însă la operațiuni de luptă. Permanentele misiuni și operațiuni militare franceze din Sahel, începute de Sarkozy, menținute de Hollande și continuate acum de Macron, n-au reușit până acum să atragă entuziasmul celorlalți europeni sau al NATO. În decembrie anul trecut, la summitul NATO, Macron a prezentat Alianței o cerere de o implicare directă în această zonă de influență francofonă compusă din mai multe foste colonii ale Franței din Africa.Sahelul, zona deșertică extinsă pe teritoriul a cinci țări (Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger și Ciad), e controlat în bună parte de rebeli islamiști care aparțin fie nebuloasei Statului Islamic, fie Al-Qaeda. În unele din aceste țări se poate chiar spune că trupele franceze au rămas prezente practic încă de la independența lor. Ba chiar, una din țări, Ciadul, a rămas practic un stat clientelar al Franței.Pentru Macron, care s-a investit personal în acest proiect militar, succesul este o chestiune de onoare. Prezența militară franceză a devenit însă din ce în ce mai greu de justificat, pe măsură ce apare limpede că situația e departe de a se ameliora și în vreme ce se înmulțesc acuzațiile de proiect neocolonial, inclusiv din partea Moscovei.Încă de la începutul mandatului său, în 2017, Macron a căutat să-și atragă partenerii din NATO și din UE într-o vastă misiune militară în Mali, piesă centrală a ceea ce se numește colocvial „la Françafrique” regiunea care reconstituie limitele fostului imperiu colonial african al Franței, unde și astăzi se folosește franceza ca limbă oficială și unde Franța menține interese strategice.Refuzat politicos de NATO și confruntat cu absența unor autentice structuri militare ale UE, Macron a fost nevoit să se întoarcă spre participarea voluntară a unor țări prietene.NATO nu vrea să se implice în operațiuni de luptăO implicare militară directă a NATO a fost până acum considerată instituțional exclusă. Teoretic, carta NATO asigură în mod automat doar apărarea țărilor membre în caz de agresiune. Asta a permis, de pildă, ca NATO să își propună de îndată sprijinul Statelor Unite, în septembrie 2001, în momentul atentatelor de la New York. George Bush a refuzat însă atunci acel sprijin, din motive politice și de imagine, preferând ca SUA să intervină singură în Afganistan, unde a impus schimbarea regimului. Abia începând cu anul următor, 2002, NATO a fost invitat să se implice direct în Afganistan.Până atunci, Alianța dusese o singură dată operațiuni militare, în 1999 împotriva Iugoslaviei, mai precis a Serbiei lui Miloșevici, pentru apărarea populației albaneze din Kosovo.Ulterior, NATO avea să refuze să intervină în Irak, țara fiind în afara teritoriului țărilor membre și mai ales dat fiind că nici unul din membri nu fusese amenințat.NATO a intervenit în schimb în Libia, în 2011. Intervenția NATO a asigurat atunci o zonă de interdicție de zbor deasupra Libiei, care a permis forțelor franceze și britanice, trimise de Nicolas Sarkozy și Tony Blair, să învingă rezistența militară libiană și să îl răstoarne pe dictatorul Muammar Gaddafi, cu consecințele resimțite până astăzi.
19 octombrie 2021
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
Mai mult de 2 zile în urmă
18:00
În această ediție a podcastului „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Serge Kino, director de Marketing la Federația Moldovenească de Fotbal (FMF), despre succesul Sheriff Tiraspol în meciul cu Real Madrid, dacă și cum influențează acesta fotbalului moldovenesc.
17:10
17:00
15:20
13:40
12:10
Pentru multă vreme, în special sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, hagiografia oficială a descris Al V-lea Congres al PCR, desfășurat la Moscova în decembrie 1931, drept un moment crucial din istoria partidului. S-a spus că la acel Congres au fost abandonate cele mai contraproductive teze și a fost oferită o strategie realistă privind viitoarele confruntări revoluționare.În orice caz, Congresul a continuat pe linia vechilor ficțiuni legate de caracterul așa-zis artificial al statului român și nu a abandonat niciun moment descrierea social-democraților ca o forță coruptă în sânul clasei muncitoare și aliați „obiectivi” ai burgheziei.Evenimentul a reunit 38 de delegați români, precum și reprezentanți ai partidelor comuniste din URSS, Ucraina, Germania, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Finlanda. Principalele intervenții au aparținut liderului comunist maghiar Béla Kun, Elenei Filipovici, lui Aladar Imre (cunoscut ca Pavel Corneliu) și Eugen Iacobovici. Rezoluția finală anunța că România era pregătită pentru o revoluție burghez-democratică, înfăptuibilă nu de către burghezia națională, ci de proletariat în alianță cu țărănimea.Potrivit acestei viziuni, România nu avea vreun motiv să se teamă de vecinul ei răsăritean. Mai mult, se spunea acolo că țara își poate rezolva problemele și poate deveni o națiune industrială modernă doar într-o alianță cu Uniunea Sovietică.În remarcile ei finale, Elena Filipovici sintetiza și principalele teze ale Congresului:„Al V-lea Congres oferă linia politică corectă și cinci sloganuri fundamentale... Partidul Comunist Român se opune dictaturii fasciste; propune ziua de lucru de opt ore; împroprietărirea țăranilor; autodeterminare până în punctul secesiunii; și apărarea URSS. Aceste sloganuri trebuie să fie farul nostru călăuzitor în efortul de a transforma lupta cotidiană într-una superioară, care își propune să preia puterea și să înfăptuiască revoluția burghez-democratică”.Urmându-se instrucțiunile lui Béla Kun, care era la acea vreme una din cele mai autoritare voci din cadrul Cominternului și care se dovedise instrumental în organizarea unor „cutremure” la nivel de elită în partidele est și central-europene, Congresul l-a ales pe Alexander Danieliuk Ștefanski (Gorn), membru al Partidului Comunist Polonez, ca secretar general al PCR.Protagoniștii anterioarelor lupte fracționiste, dintre care mulți fuseseră fondatori ai Partidului Comunist Român, au fost înlăturați din ierarhia supremă. Se făceau vinovați de așa-zise propensiuni eretice, reprezentau potențialul critic, intolerabil acum că partidul trebuia să înceapă să funcționeze precum o unitate militară.Al V-lea Congres s-a asigurat de triumful unei noi generații politice, mai puțin legată de originile leniniste ale comunismului românesc și mai condiționată de ideologia unei solidarități fără rezerve cu conducerea stalinistă. De aceea, prin eliminarea „revoluționarilor romantici” și înlocuirea lor cu activiști Comintern de încredere, acest congres a perfectat stalinizarea PCR.Noul Comitet Central îi includea pe activiștii Bela Brainer, Elena Filipovici, Nicolae Goldberger, Emil Halițki, Eugen Iacobovici, Vanda Nicolschi (Seila Averbuch), Lucrețiu Pătrășcanu și alții, care considerau numirea lui Ștefanski o îmbunătățire a calității conducerii de partid.Prezența lui Lucrețiu Pătrășcanu era probabil legată de prestigiul lui în creștere în rândurile intelectualilor de stânga români. Dar, și mai important, în vara anului 1931, Pătrășcanu fusese ales membru al parlamentului pe listele Blocului Muncitoresc Țărănesc.În ciuda tentativei Cominternului de a limita facționalismul, tensiunea dintre conducerile autohtonă și străină a persistat. PCR-ul era de-acum operat de către un Politburo aflat la Berlin, condus de Alexander Danieliuk Ștefanski, compus din cei pe care i-am numit anterior (Filipovici, Iacobovici, Halițki, Nicolschi) și un secretariat intern (Brainer, Gh. Stoica, Dora Rotman, înlocuiți apoi de Alexandru Sencovici, Pătrășcanu, Vanda Nicolschi și Nicolae Goldberger). 
11:00
Bulgaria, penultima în UE, și-a trimis vineri la Bruxelles versiunea actualizată a Planului național de relansare și reziliență. Cu participarea vicepreședintelui CE Frans Timmermans la Sofia a avut loc o conferință dedicată tranziției verzi.Planul conține 59 de proiecte de investiții și 46 de reforme. Fața de versiunea elaborata de ultimul guvern Boiko Borisov el are 13 proiecte și reforme noi în sănătatea publică, energetică, sfera socială și supremația legii.Sofia așteaptă din noul fond european peste 6,5 miliarde euro. Întârzierea, ca și în cazul Țărilor de jos, se datorează crizei politice care a împiedicat formarea unui guvern în urmă alegerilor de la 4 aprilie și 11 iulie.Prima varianta nu a prevăzut o strategie de decarbonizare. Ultima propune închiderea centralelor pe cărbune din bazinul Marița în 2040 sau 2038. Este vorbă de aproape 40% din producția de energie electrică a țării.În cuvântarea sa la conferința dedicata tranziției verzi premierul interimar Stefan Ianev a avertizat că Bulgaria, cu o economie energofagă, nu este încă pregătită pentru inițiativa europeană și dorește ca măsurile prevăzute în ea să fie implementate treptat cu accent nu pe închiderea ci pe deschiderea de noi industrii.„Comisia va sprijini Bulgaria dacă aceasta va decide realizarea CAE Belene”, a declarat vicepreședintele Timmermans.La intrarea în sala unde a avut loc conferință el a fost întâmpinat de sindicaliști nemulțumiți de închiderea centralelor pe cărbune.Timmermans a avertizat că nu există un viitor în aceasta industrie dar trebuie asigurat un viitor mai bun angajaților acesteia. El nu a răspuns la întrebarea dacă Comisia va accepta varianta închiderii CET-urilor bulgare pe cărbune în 2040.Planul guvernului interimar va fi analizat foarte atent dar perioada mai lungă care precede închiderea va costa mai mult.Timmermans a mai spus că prețurile mari la energie se datorează în parte pandemiei care a redus oferta de gaze naturale.„Rusia î-și îndeplinește obligațiile și Bruxellesul nu are motive să creadă că ea exercită presiuni asupră pieței”, a spus comisarul european, adaugând – „De autoritățile germane depinde licențierea mai rapidă a gazoductului NordStream 2”.UE așteaptă angajamente mai ferme din partea Sofiei pentru reforma în justiție, în special în privința poziției procuraturii bulgare, despre care se crede că încă nu a ieșit din modelul sovietic. Comisia europeană a cerut ca propunerile în acest sector să fie coordonate cu Consiliul Europei și Comisia de la Veneția.  
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:00
La Chișinău are loc o conferință internațională dedicată prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei, și a violenței în familie.Centrul de Informare și Documentare privind NATO organizează o „masă rotundă” cu tema: „Impactul dezinformării asupra securităţii și importanța promovării culturii de securitate”.Institutului Național de Cercetări Economice va lansa o nouă ediție a publicației „Tendințe în Economia Moldovei”.Curtea Constituțională examinează o sesizare privind validarea unui mandat de deputat în Parlament.Pe plan extern (Reuters):La Bruxelles, primul ministru polonez Mateusz Morawiecki și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta despre primatul dreptului european sau a celui polonez.Miniștrii de externe din țările Uniunii Europene se întrunesc pentru pregătirea summitului din 21-22 octombrie, a dezbaterilor pe tema statului de drept și a conferinței despre viitorul Europei.Președintele Poloniei, Andrzej Duda, întreprinde o vizită la Vilnius.Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, întreprinde o vizită în Ucraina, unde va fi primit de președintele Volodimir Zelenski.Secretarul de stat american Antony Blinken va vizita Ecuadorul.OECD va face publice prognozele sale economice și fiscale pe termen lung. La fel și FMI, pentru regiunea Asia-Pacific.
18 octombrie 2021
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:00
După săptămâni în care forțele poloneze au blocat sute de imigranți ilegali la granița cu R. Belarus, încercând să oprească un influx despre care spun că ar fi dirijat de la Minsk, în Polonia au avut loc la 17 octombrie mitinguri în sprijinul imigranților.Mulți polonezi au fost mișcați de imaginile înfățișându-i pe imigranți - familii cu copii mici - care reușiseră să intre în Polonia, numai pentru a fi opriți și trimiși înapoi peste graniță în Belarus.La mitingurile care au avut loc duminică, la Varșovia și Cracovia, participanții au cerut guvernului un tratament mai bun pentru refugiați.Cei care folosesc ruta belarusă pentru a intra în Uniunea Europeană provin în special din Irak, dar și din Siria, Yemen și Iran.Autoritățile poloneze, ale altor țări vecine cu Belarusul și oficiali ai Uniunii Europene acuză regimul liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenka de faptul că ar încuraja sosirea imigranților ilegali, direcționând-i spre granițele vestice. Într-un soi de „război hibrid”, Minskul ar vrea să pedepsească în felul acesta guvernele europene pentru sprijinirea mișcării pro-democrație din Belarus.Mitingurile poloneze de duminică au avut loc pe fundalul măsurilor aspre introduse de autorități pentru a stopa valul imigranților. Polonia a declarat stare de urgență în două regiuni estice, fapt care restricționează deplasarea persoanelor străine într-un coridor de 3 kilometri de la graniță și autorizează reținerea lor. De asemenea, armata construiește la frontieră un gard permanent de sârmă ghimpată.La Varșovia, protestatarii adunați în fața Sejm-ului, camera inferioară a parlamentului, au scandat „opriți tortura la graniță” și au cerut încetarea deportărilor.„Ceea ce face guvernul nostru este o rușine”, a spus Dorota Moran, de 39 de ani, terapeută pentru copii cu autism, care a participat la miting împreună cu doi din cei trei copii ai săi. „Ne aflăm în Uniunea Europeană și ar trebui să solicităm sprijin din partea Uniunii Europene. Dar mai întâi de toate trebuie să fim oameni și să protejăm familiile și copiii”, a spus protestatara agenției AP. Guvernul polonez se află între două focuri. Pe de o parte trebuie să protejeze granița estică a Uniunii Europene de imigranții ilegali, iar pe de alta trebuie să facă față criticilor din partea activiștilor cu privire la tratamentul acordat acestor oameni.Recent, autoritățile germane s-au plâns că se confruntă cu un val al imigranților din Orientul Mijlociu, care vin prin Belarus și Polonia, estimând că numărul acestora a crescut cu peste 4 300, din luna august.Săptămâna trecută, parlamentul polonez a modificat legea, permițând comandanților de unități de grăniceri de la frontiera cu Belarusul să respingă arbitrar cererile de azil și să expulzeze imediat persoanele care intră ilegal în țară.Agenția ONU pentru refugiați a spus că măsura contravine Convenției ONU pentru Refugiați și încalcă dreptul fundamental al oamenilor la azil.„Suntem îngroziți de ceea ce să întâmplă la granița noastră estică”, a spus agenției AP un alt participant la mitingul de duminică de la Varșovia, Marcin Kacprzak, de 45 de ani. Unii participanți la protest au purtat drapele din folie de supraviețuire, o aluzie la faptul că vine iarna, iar emigranții blocați la graniță suferă deja de frig. 
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
18:40
14:30
De la 8 noiembrie, Statele Unite vor permite accesul vizitatorilor străini vaccinați – a anunțat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kevin Munoz. Frontierele americane au fost închise pentru numeroase țări și categorii de vizitatori, din martie 2020, pe fondul pandemiei coronavirus.Industrii din America și lideri din străinătate au făcut presiuni asupra administrației Biden să modifice politica, cel puțin în privința celor vaccinați. La începutul săptămânii, Washingtonul a anunțat deschiderea frontierelor terestre și maritime cu Canada și Mexic. Pentru canadieni una dintre întrebări – încă fără răspuns - este dacă Statele Unite recunosc și acceptă persoanele vaccinate cu vaccinuri diferite, o practică relativ comună în acea țară. Administrația americană va defini formularea ”vaccinare completă” până la data la care politica va fi modificată.Vizitatorii internaționali vaccinați complet cu vaccinuri omologate de Statele Unire și Organizația Mondială a Sănătății vor putea intra in țară. Jeff Zients care conduce grupul de lucru cu privire la pandemie din cadrul administrației americane a spus că vizitatori străini vor trebui să prezinte dovada vaccinării complete și un test negativ nu mai vechi de 72 de ore.Aceștia vor trebui să ofere și o adresă email și un număr de telefon, pentru a putea fi contactați. Cei autorizați să intre în Statele Unite nu vor fi supuși la carantine.Cerințele sunt mai dure în cazul americanilor nevaccinați care se întorc în țară: aceștia trebuie să prezinte un test Covid negativ efectuat în ziua plecării și li se solicită un teste și după sosirea în America.Liniile aeriene au salutat noile măsuri ale administrației, spunând că numărul de bilete de avion cumpărate a început de-acum să crească. Administrația urmează să vină cu clarificări în zilele următoare cu privire la aplicarea noilor măsuri. 
09:50
Tocmai a fost acordat, ca în fiecare an în luna octombrie, premiul -- important, dar numit înșelător -- „Nobel pentru economie".Poate că nu e lipsit de interes, atunci, să amintim câteva detalii importante: că premiul nu este dintre cele pe care le-a fondat, prin testament, inventatorul dinamitei si „baron al petrolului“ în Baku, Alfred Nobel; și că, oricum, nu întotdeauna premiul a fost acordat unor economiști.Iată, israelianul Daniel Kahneman, care l-a primit acum două decenii, în 2002, este în realitate un psiholog. El a scris însă despre raționalitate, sau, mai bine zis, despre deciziile iraționale în modelele economice moderne. Este un domeniu foarte important. George Soros, de pildă, a devenit atât de bogat printr-o decizie ce părea irațională, mizând împotriva băncii centrale britanice.Daniel Kahneman face distincția între "gândirea rapidă", liniștitoare, dar foarte des falsă; și "gândirea lentă", înceată, laborioasă și plictisitoare. Ei bine, asta i-a adus "premiul Nobel", ideea acestei simple distincții. Prin asta explică el erorile de judecată, acele "cognitive bias" de care ne facem vinovați de dimineață până seara.Dar nu pentru asta e influent Kahneman. El are un alt concept, mai important și mai puțin evident: cel de "zgomot" sau "gălăgie" (noise). L-a expus, explicat și decorticat în detaliu într-o carte pe care tocmai a publicat-o împreună cu francezul Olivier Sibony și cu Cass R. Sunstein. Cartea, apărută anul acesta și intitulată simplu Noise („Zgomot"), a devenit de îndată un bestseller mondial.„Zgomotul" sau „gălăgia" este informația inutilă din secvențierea ADN-ului, informațiile acelea acumulate de-a lungul evoluției care îngreunează programul și falsifică lectura secvențierii și rezultatul. Este așadar o noțiune din genetică; „noise” (în franceză, la fel de simplu: „bruit”). Dacă "zgomotul", acumularea de informație inutilă, balastul din mostra de ADN, se dovedește prea puternic și nu e identificat ca atare, asta face ca programul să comită erori în secvențiere. Rezultatul, așadar, nu va fi fiabil.Ceva similar facem noi când luăm decizii tâmpite: ignorăm "zgomotul" care ne încețoșează judecata: o masă prea grea și prea stropită, lipsa de somn, vlăguiala. Rezultatul poate fi foarte grav: un medic poate pune un diagnostic greșit; un jurat va vota o pedeapsă aiurea; sau faci o investiție catastrofală, când de fapt nici n-ar trebui să fii lăsat să te apropii de bursă. Totul – la propriu, pentru că autorii cărții (dintre care unul premiat cu "Nobel") iar altul, francezul Sibony, e Associate Fellow la Oxford – ne spun că e mai bine să mergi la medic dimineața, deoarece atunci riscul e mai mic ca el să ne ologească din oboseală și prea mult coniac la prânz.Sigur, ni se dau asigurări că inteligența artificială, AI, nu va avea această problemă, deoarece ea nu obosește niciodată și nu bea la prânz, deși știm cu toții că HAL 9000 din Odiseea Spațiului avea alte probleme în circuite, de-a ajuns de tot halul.Iar probleme vor fi întotdeauna. Cum o spunea expertul și eseistul Warren Bennis,"uzina viitorului va avea doar doi angajați, un om și un câine. Omul va fi acolo ca să hrănească potaia. Câinele – ca să nu-l lase pe om să saboteze instalațiile."În sfârșit, să mai spunem (și nu vom repeta niciodată îndeajuns) că „Premiul Nobel pentru Economie”, care răsplătește asemenea înțelepciune… nu e în realitate câtuși de puțin un premiu instituit de filantropul Nobel sau de fundația care îi poarta numele, ci un cec acordat de Banca Națională a Suediei, din 1968 încoace, și căruia i se spune, in mod insidios, „Nobel pentru economie”, doar pentru că e oferit in același timp cu premiile Nobel propriu-zise. Urmașii lui Nobel nu încetează să protesteze că numele familiei e folosit pentru a justifica această impostură. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate. În fiecare luni, „Dicţionar de sunete”, semnat de Lucian Ştefănescu.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:10
La Chișinău, agenția de știri IPN organizează o dezbatere care va încerca să raspundă la întrebarea „Pe ce se bazează optimismul guvernării privind criza energetică”.La sfîrșitul săptămânii, vicepreședintele Parlamentului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Mihai Popșoi anunța într-un interviu la RTR Moldova că la Chișinău este așteptat șeful-adjunct al administrației prezidențiale din Rusia Dmitri Kozak pentru a discuta despre prelungirea contractului R. Moldova cu Gazprom. Data vizitei nu este cunoscută. De pe 13 octombrie, în R. Moldova este stare de alertă în sectorul de gaze naturale.Patru regiuni din Ucraina, între care Odesa, intră de luni 18 octombrie în „scenariul roșu” epidemiologic, pe fundalul creșterii dramatice a numărului de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Sâmbătă au fost raportate aproape 13 mii de noi cazuri de infectare și 277 de decese legate de Covid.În capitala României, incidenţa COVID-19 continuă să crească, duminică se ajunsese la nivelul de 16, 2 cazuri la mia de locuitori. Cea mai ridicată incidență din țară, alături de județul Ilfov, este a Bucureștiului. Cu toate acestea, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a respins vineri propunerea Institutului Național de Sănătate Publică pentru punerea în carantină a Bucureștiului și a județului Ilfov.Tot în România, premierul desemnat, Dacian Cioloș, președintele Uniunii Salvați România, înaintează în Parlament lista cabinetului său și programul de guvernare, deși teoretic nu are nicio șansă să primească votul de învestitură.La Bruxelles are loc reuniunea miniștrilor de externe la care se va discuta Parteneriatul Estic. Summitul Uniunii Europene cu țările Parteneriatului este programat pentru mijlocul lunii decembrie. Iar miercuri va fi anunțat laureatul Premiului european Saharov pentru drepturile omului. Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut critic al Kremlinului în acest moment, este printre cei trei candidați.
03:50
02:00
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
17 octombrie 2021
19:50
„Iarna nu-i ca vara”, această expresie, devenită celebră, a intrat în folclorul politic și este valabilă ca niciodată pentru noi. Și asta o știu nu doar guvernanții, dar mai cu seamă cei pe care îi guvernează puterea de la Chișinău. Despre asta discutăm astăzi. Cu cine, aflați imediat. Reluăm discuțiile cu analiștii Nicolae Negru și Vitalie Călugăreanu despre ceea ce se întâmplă cu noi, cu toții, din voia celor care diriguiesc, din voia celor de la butoane și a celor care le dau peste mâini. Întrebarea de epigraf pentru emisiunea de astăzi: „S-a epuizat deja creditul de mare încredere pe care l-a câștigat puterea mai întâi la prezidențiale, apoi la anticipate? Bateria aceasta cu care aleargă iepurașul cum e?”Nicolae Negru: Duracell...Vitalie Călugăreanu: „Dacă nu s-a terminat, se cam termină deja. Cred că a mai rămas undeva credit de încredere, dar oricum lucrurile care se întâmplă în ultima vreme și această agitație legată de prețuri, tarife, acum și criza aceasta energetică o să le cam joace festa noilor guvernanți, dacă putem să le mai zicem că sunt noi.”Europa Liberă: De ce pun eu problema în felul următor? E una să te urci într-un tren care se cotilește la vale și alta e să prinzi a manevra trenul care urcă în deal. Or, COVID-ul, valul al patrulea, gestionarea subiectului cu gazele pe cât e de păgubos, pe atât e de avantajos pentru cineva care este manager, care poate să arate în situații de criză că este un căpitan mai bun și știe a întoarce nava în valuri așa încât să nu fie naufragiată.Vitalie Călugăreanu: „Depinde dacă realmente există soluții, pentru că în cele câteva situații de criză pe care le are de parcurs această guvernare și de gestionat nu există foarte multe soluții, inclusiv în criza pandemică, inclusiv în criza gazelor. Cu gazele – ori mergi la Putin, te închini și ai gaz un pic mai ieftin decât l-ai fi avut altfel, ori negociezi cu prietenii europeni ca să dea niște bani pentru a amortiza cumva această sigură creștere a prețurilor la gaze. Cu pandemia, aici cred că chiar nu pot face mare lucru, pentru că se tem...”Europa Liberă: Lockdown-ul e singura soluție.Vitalie Călugăreanu: „Nu știu dacă este soluție, pentru că ucide economia.”Europa Liberă: Dar asta înseamnă să te împuști în picior.  Vitalie Călugăreanu: „Ucizi economia și nu cred că este o soluție, și nici nu cred că o au în calcul în momentul acesta. Soluția ar fi o campanie de informare a cetățenilor, pentru că ceea ce vedem noi nu este informare. Or, impresia pe care o am eu în ceea ce privește comunicarea Ministerului Sănătății pe segmentul pandemie este mai proastă decât a fost, inclusiv la socialiști. De asta – cum să vă zic? – aici ar fi un pic de chestionat, dar oricum situația regională e ca la noi, adică, chiar dacă cineva poate gestionează un pic mai bine, rezultatele sunt cam aceleași, cifrele de infectați sunt cam aceleași, morții sunt cam aceiași.”Europa Liberă: Dvs., dle Negru?Nicolae Negru: „Euforia postelectorală începe să scadă desigur, se confruntă actuala guvernare cu viața reală. A existat o anumită inerție până acum, sondajele totuși arată destul de bine, sondajele pe care le avem noi arată destul de bine pentru actuala guvernare, mult mai bine decât cred cei din opoziție, comuniștii și socialiștii. Dar asta e! Se confruntă cu viața reală, trenul merge la deal sau mașina merge la deal și acum trebuie să se descurce în această situație. Opoziția desigur că ar dori, deci aproape că îți spune lucrul acesta – cu cât mai rău, cu atât mai bine. Auziți ce strigăte triumfale că, iată, au să crească tarifele, au să crească prețurile la gaze, că nu ați mers sau nu ați reacționat la timp, deși s-a reacționat la timp, am și scris azi (vineri, 15 octombrie) în editorial că Maia Sandu a vorbit cu Kozak despre gaze încă în luna august, când l-a invitat. Și el a venit la invitația Maiei Sandu. Prin urmare, nu se poate spune că târziu v-ați apucat de rezolvarea acestei probleme și, da, contextul regional, contextul european e foarte dificil, pe cât de favorizați de soartă au fost PAS-iștii sau Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate, pe atât acum de loviți de soartă, loviți de această conjunctură economică regională și europeană sunt ei.Eu, cel puțin, văd din partea cetățenilor o anumită indulgență, o anumită așteptare și, ați văzut, mitingul, de exemplu, de duminică – socialiștii și comuniștii i-au chemat pe cetățeni să vină la acest miting, și numărul cetățenilor nu a fost destul de mare. Atunci când nu se face organizat, atunci se vede, de fapt, atitudinea reală a cetățenilor față de o chemare, față de o inițiativă a unui partid. Prin urmare, deocamdată, eu cred că cetățenii sunt în așteptare, nu arde încă, dar mâine-poimâine o să înceapă să ardă, când se va răci vremea și când vor începe să înghețe.”Vitalie Călugăreanu: „O paranteză vreau să fac aici. Bateria încrederii în Partidul Acțiune și Solidaritate, în Maia Sandu s-a umplut pe fundalul sloganelor anticorupție pe care ei le-au promovat. Și, din punctul meu de vedere, cu asta ar putea să pluseze sau să compenseze cumva această situație de criză sau crizele pe care le are de înfruntat acest guvern. Aici ar trebui să se muncească la greu, pe segmentul anticorupție vedem niște mișcări, nu știu cât de juridic corecte sunt, pentru că nu mă pricep la asta, dar din ceea ce se vede, se pare că s-au apucat de lucru pe segmentul justiție.”Europa Liberă: În miting s-au produs câteva personaje notorii: unul cu chepkă, care, dacă te uiți la mesajul lui, el întotdeauna joacă rolul acesta, dar acum se pare că el și alte personaje au vrut să acrediteze ideea că e momentul decisiv acum – iaca, iaca îi dăm jos. Oare așa să fie?Nicolae Negru: „Păi e, într-un fel, ridicol, chiar grotesc. Și aceste chemări: alegeri anticipate organizăm mâine-poimâine, ori nu înțeleg politicienii în cauză pe ce lume se află, ori pur și simplu se îmbată și ei, sau pur și simplu sunt mânați de cineva să facă aceste mișcări ridicole, din punctul meu de vedere, sau rizibile, ca să folosim...”Europa Liberă: Dar nu cumva chiar e iresponsabil în plină iarnă să acreditezi...Nicolae Negru: „Păi, acesta e principiul – cu cât mai rău, cu atât mai bine pentru dânșii...”Vitalie Călugăreanu: „Dar nu cred că ei au mizat pe faptul că cineva se va speria și își va da demisia și vor fi alegeri anticipate. Asta-i clar. Eu cred că ei pur și simplu au sondat un pic terenul să vadă care sunt predispozițiile oamenilor, ale electoratului după aceste scumpiri, aceste gafe de început comise de noua guvernare.” Europa Liberă: Dar însăși formula aceasta: „Maia, nu uita, pușcăria-i casa ta”, pe formula lui Plahotniuc, arunci așa ceva pe un teren unde poate să crească ceva din asta? Nicolae Negru: „Se pare că e o dezorientare a socialiștilor, a comuniștilor, în general a opoziției, fiindcă victoria PAS-ului a fost zdrobitoare, să spunem așa, răsunătoare și acum ei trebuie să ia o decizie, trebuie să facă ceva, trebuie să întreprindă ceva și se agață de orice idee și unele pur și simplu sunt ridicole. Îmi venea să râd, auzindu-i pe socialiști, pe reprezentanții lor că „să restabilim statul de drept”, „Nu dictaturii!” (râsete), cei pe care s-a ținut regimul lui Plahotniuc acum vor să restabilească statul de drept. De cealaltă parte, eu ceea ce observ și îi dau dreptate dlui Călugăreanu, o proastă strategie de comunicare sau chiar o lipsă de strategie de comunicare, și nu numai în domeniul pandemic. Guvernarea ar trebui să explice ce face, chiar și acum cu gazele sau cu creșterea prețurilor. Lumea nu este chiar atât de naivă și nu pricepe ce se întâmplă sau nu este informată, dar totuși când faci ceva, chiar și cazul Stoianoglo, când faci ceva, trebuie să explici: iată, s-a întâmplat asta și asta; asta e poziția noastră, sunt lucruri care nu depind de noi. Chiar și cu Stoianoglo intră în joc alți factori interni din procuratură, poate unii procurori au anumite sentimente față de Stoianoglo...”Europa Liberă: Da, dar uitați-vă că socialiștii insistă că asta-i lucrătura, cel puțin, a lui Litvinenco, dacă nu cumva a președintei Maia Sandu? Exact în situația popii căruia i se reproșează că fiica lui îi ușuratică, dar el nu are fiică. Deci, cum acum Litvinenco sau Maia Sandu să demonstreze că nu-i scris în cabinetul Maiei Sandu scenariul acesta? Nicolae Negru: „Păi, asta și trebuie să le spună cetățenilor, să despartă politica, s-o despartă de legal, de juridic, să le spună oamenilor că procurorul decide, el a decis că pornește dosar penal sau nu.” Europa Liberă: Și aceștia sar și spun: „Dar în trei ore...” Nicolae Negru: „Da, exact, da, în trei ore, și asta trebuie să întrebe și guvernarea: „Dar de ce în trei ore”? Atunci, procurorul trebuie să apară și să spună: „Iată de ce în trei ore: eu am avut argumente, mi s-au prezentat niște documente care m-au convins pe mine și am mers la judecător și judecătorul a zis că da, într-adevăr, e ceva aici, hai să pornim și să clarificăm...” Pentru Stoianoglo și pentru societatea întreagă, toți suntem interesați să aflăm, până la urmă, adevărul. Se pornește într-o acțiune foarte importantă de curățare a sistemului juridic și dacă pornim cu un procuror în care nu prea avem încredere, pentru care avem niște semne de întrebare, nu unul singur, dar mai multe semne de întrebare. Eu cred că chiar și Stoianoglo trebuie să spună: „Oameni buni, iată, verificați-mă, îmi deschei cămașa și faceți ce vreți, dar eu sunt nevinovat”, dar așa, să te agăți de acest scaun, prin toate mijloacele să pui piedici unei anchete, să te duci la Consiliul Superior al Procurorilor și cumva să intimidezi pe cineva acolo... Un procuror dezinteresat, un procuror care chiar vrea lucrurile să se miște înainte în sistemul nostru ar proceda nițel altfel. Toate acestea trebuie explicate cetățenilor. Nu se explică, adică...”Europa Liberă: Dar procurorul de caz, procuratura acum, fără de Stoianoglo, a dat un comunicat sec și a spus: „Noi nu comentăm”, chiar invitați fiind de Maia Sandu, tocmai ca să iasă mai mult decât de obicei spun ei, acum ca niciodată este necesară nu o justificare, dar o explicație credibilă pentru societate.Nicolae Negru: „Sunt și acolo curente, sunt și acolo rivalități, nu știm ce se joacă acolo. Asta e! E un sistem închis procuratura.”Europa Liberă: Sunt trei versiuni, de fapt, și am intrat deja în subiectul procurorului, și aici o să rămânem: este versiunea că e reglare de conturi; versiunea că o anumită aripă a procurorilor vrea să placă noilor șefi și din cauza asta face exces de zel și versiunea pe care o călăresc cei din opoziție, ei spun că asta s-a făcut din statul major al noii puteri, de la PAS, de la președinție, de la aceștia care acum au intrat în pâine.Vitalie Călugăreanu: „La etapa aceasta, toate au dreptul la viață, inclusiv aceste supoziții.”Europa Liberă: Până nu-s dezmințite.Vitalie Călugăreanu: „Bun, eu nu știu cât poate procurorul de caz să deschidă parantezele în momentul acesta, având în vedere că este un dosar foarte important și care este urmărit cu lupa nu doar la Chișinău.” Europa Liberă: Dar procedural poate?Vitalie Călugăreanu: „Și procedural nu știu dacă poate în momentul acesta.”Europa Liberă: Nu? Dar cum spune Nicolae, să vină și să spună: „Da, eu am avut trei ore la dispoziție”, că Nicolae Eșanu îl întreabă: „Ia așază-te la tastatură și să vedem cât...”Vitalie Călugăreanu: „OK. Elementul acesta este adevărat, el trebuia explicat, de ce s-a întâmplat atât de rapid. Eu am încercat să extrag din procurorul de caz un răspuns la această întrebare, dar el nu mi-a răspuns.”Europa Liberă: A spus doar atât, asaltat de presă: „Am avut timp destul”.Vitalie Călugăreanu: „Pot doar să presupun că de dosarul Stoianoglo sau de capetele de acuzare care îi sunt aduse dlui Stoianoglo s-a ocupat cu timp în urmă Serviciul de Informații și Securitate. Este o presupunere, având în vedere, și am văzut, Serviciul de Informații și Securitate a fost cel implicat în reținerea dlui Stoianoglo și bănuiesc că i-au dat procurorului de caz anumite informații despre lucrurile care s-au petrecut în mandatul dlui Stoianoglo și anterior. Acum, aceste acuzații care îi sunt aduse, eu cred că ar trebui să avem un pic de răbdare și să înțelegem că este un dosar de rezonanță, este de interes sporit și, într-adevăr, există o așteptare mare în societate pentru ca anumite lucruri să fie dezvăluite. Procesul se va desfășura, din câte înțeleg, destul de rapid. Cel mai interesant pentru mine însă este unul din capetele de acuzare de acolo legat de ceea ce s-a întâmplat cu proprietățile din Ucraina. Anterior cu aceste argumente a fluturat Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție și atunci dl Stoianoglo a spus că sunt minciuni, nu sunt adevărate și iată că regăsim acest capăt de acuzare în lista imputată dlui Stoianoglo.” Europa Liberă: Dezavuat de avocații dânsului.Vitalie Călugăreanu: „Este foarte interesant să vedem care sunt argumentele pentru care procurorul de caz a găsit de cuviință să mențină acest capăt de acuzare. Dacă se adeverește ceea ce a spus anterior Morari...”Nicolae Negru: „Și presa ucraineană a scris...”Vitalie Călugăreanu: „Și presa ucraineană a scris și dacă se adeverește, în special că soția dlui Stoianoglo a mers personal la notar și a făcut cele imputate de Morari, atunci cred că e o probă palpabilă.”Europa Liberă: Dar avocații ați văzut ce au zis, că pașaport expirat, nu s-a mișcat din cauza asta de la Chișinău, adică ar fi total mincinoasă această versiune.Vitalie Călugăreanu: „Și supoziția că Morari ar sta în spatele acestui joc tot nu trebuie exclusă. Rivalitatea dintre Stoianoglo și Morari noi o cunoaștem, vedem că cei care cad după Stoianoglo sunt iarăși rivalii lui Morari: Popov, pe care Morari l-a „mușcat” de multe ori, după ce a fost suspendat din funcție. E un spectacol interesant.”Europa Liberă: Cel puțin, acum eu mă aștept ca și Dvs., probabil, mă aștept ca cei care au înscenat această făcătură vor trebui să răspundă, dacă au fabricat aceste probe.Vitalie Călugăreanu: „Dacă le-au fabricat...”Europa Liberă: Pentru că așa a fost întrebarea adresată lui Stoianoglo – dacă dânsul a găsit în dosarul lui Platon falsuri, în mod normal, trebuia să se vadă asta în acuzații, cei care au falsificat, cei care au pornit dosare la comandă ș.a.m.d.? N-am prea văzut Stoianoglo...Nicolae Negru: „Și nu e singurul caz.”Europa Liberă: Da, și interceptări ș.a.m.d.Nicolae Negru: „Alte cazuri, ei spun că a fost dosar politic sau l-au arestat din interese politice. N-a fost pedepsit nimeni pentru asta...”Europa Liberă: Deci, admitem că acest episod îi este retras, dar celelalte sunt suficient de grave, dacă se dovedește că Stoianoglo cu premeditare a făcut amendamentul respectiv sau l-a promovat din comanda cuiva. Și apropo, dl Slusari întreabă logic: dacă există capătul acesta de acuzare, în mod normal, oamenii care sunt conectați la asta ar trebui deja să fie întrebați, deranjați?Vitalie Călugăreanu: „Acesta-i unul din capetele de acuzare cel mai slab, din câte am înțeles. Procurorul de caz ar trebui să demonstreze legătura dlui Stoianoglo cu cei care au adus acest amendament la parlament, adică fostul CCCEC, Centrul Național Anticorupție, condus atunci de Viorel Chetraru, și să facă conexiunea cu paguba săvârșită prin acel amendament.”Europa Liberă: Cu profitul câștigat.Nicolae Negru: „Da, dar a fost încălcat regulamentul, nu s-au respectat anumite legi.”Vitalie Călugăreanu: „Da, este adevărat. Bun, asta e o chestie politică, dar răspunderea însuși a deputatului, în cazul dlui Stoianoglo pentru promovarea acelui amendament, dacă nu se demonstrează legătura cu lumea criminală, atunci nu poate fi decât politic acel amendament.”Europa Liberă: Da, și asta s-a văzut iarăși din discursul avocatului Munteanu care a spus așa: „Înseamnă că pe toți o mie de deputați trebuie să-i luăm acum pentru tot ce au votat”. Deci, versiunea aceasta de apărare deja...Nicolae Negru: „Dar nu e pentru ce au votat, din punctul meu de vedere e pentru cum s-a procedat.”Europa Liberă: Exact!Nicolae Negru: „Pentru că el a avut un amendament, acest amendament trebuie să treacă prin guvern, trebuie să treacă prin alte comisii, dar el a fost băgat acolo, nimeni nu l-a observat și pur și simplu a fost votat.”Europa Liberă: Asta și spune Vitalie că, dacă l-a calibrat, într-adevăr, Stoianoglo așa încât prin gaura asta să se strecoare spălătoria, dar asta trebuie demonstrat. Nicolae Negru: „Dar țineți minte cu cazinourile ce s-a întâmplat? Cândva, tot așa în lege s-a băgat o schimbare, o mică schimbare, înainte de a promulga Mihai Ghimpu legea aceasta a cazinourilor, și statului i-a fost adus un prejudiciu, fiindcă cazinourilor au plătit mai puțin decât stabiliseră inițial prin lege deputații. Țin minte că un anumit deputat a avut și de suferit, dar nu penal, l-au marginalizat, dar există această posibilitate să bagi ceva în text fără ca ceilalți să observe. Asta deja e falsificare, asta de-acum e...”Europa Liberă: Se numește lobby, de fapt.Nicolae Negru: „Nu-i lobby, lobby e atunci când te duci și-i convingi pe deputați să voteze pentru ceva, dar când falsifici, când introduci în textul legii ceva, ceea ce deputații nu au votat, n-au știut...”Europa Liberă: Adică lași pe noapte poarta deschisă la cetate?Nicolae Negru: „Da, lași pe noapte să intre cineva în cetate. Bine, li se poate reproșa deputaților: „Dar voi când ați votat, unde vă erau ochii?” sau: „Ghimpu, când ai promulgat, unde-ți erau?”. Dar Ghimpu a primit legea și a promulgat-o, ea conținând..., acolo era înjumătățit impozitul pe care trebuia să-l plătească cazinourile.” Vitalie Călugăreanu: „Da, dar revenind la cazul Stoianoglo, eu cred că mai e un element de care tot ar trebui să ținem cont – dorința PAS-ului de a-l scoate cât mai repede pe Stoianoglo din procuratură prin evaluarea procurorului general, au modificat legea. Toți am înțeles că de asta se face această modificare, pentru că altfel nu au cum să-l scoată în următorii...”Europa Liberă: Pentru că el nu a făcut așa cum îi sugerează Nicolae?Vitalie Călugăreanu: „Da, exact! Și noi așteptam ca această procedură să fie dusă până la capăt, pentru ca după ce Stoianoglo a ieșit cu acele declarații, inclusiv împotriva fostului șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și a împachetat-o el super-politic. Și o vedem pe Olesea Stamate la una din emisiuni că spune că s-au trecut, a, nu, Litvinenco a zis că s-au trecut liniile roșii, după care vedem situația la Consiliul Superior al Procurorilor, unde procurorul general...”Nicolae Negru: „Da, dar ședința procurorilor era planificată de mai înainte.”Vitalie Călugăreanu: „Era planificată, da, dar cumva...”Europa Liberă: Dar, fiți de acord, Consiliul Procurorilor era considerat cam conservator, nu se aștepta lumea că așa de disponibil o să fie?Vitalie Călugăreanu: „Da. Și vine această ședință a Consiliului Procurorilor, apare această idee de suspendare a dlui Stoianoglo, iar a doua zi procurorul desemnat deja îl reține pe Stoianoglo. Deci s-a întâmplat lucrul acesta rapid. Eu nu știu dacă anume declarațiile pe care le-a făcut Stoianoglo au dinamitat...” Europa Liberă: ...linia roșie.Vitalie Călugăreanu: „Da, au făcut ca această linie roșie să fie trecută. Din punctul meu de vedere, chestia asta a alimentat aceste supoziții sau aceste ifose ale opoziției.”Europa Liberă: De ce atât de urgent era nevoie să-l scoată pe Stoianoglo? Spun unii oameni versați și informați, că fiecare ceas, fiecare zi de aflare a lui Stoianoglo înseamnă ștergerea unor urme.Vitalie Călugăreanu: „Foarte de acord cu asta.”Nicolae Negru: „Păi se vedea, și am spus-o și mai înainte, el se ținea, nu știu de ce, foarte strâns de acest fotoliu, deși dacă, de exemplu, eu aș fi fost în locul lui sau altcineva care este interesat ca lucrurile să meargă, uneori există anumite incompatibilități dintre persoane și nu se mișcă trenul înainte și atunci cineva trebuie să facă un pas la o parte. Și în cazul de față nu poate să facă Maia Sandu acest pas, au existat conflicte evidente în public între procuror și președintă și atunci eu sunt sigur că în Occident un procuror sau oricine alt politician zicea: „Mă dau la o parte, nu avem această conlucrare cu președintele, nu pot să stau în calea acestor reforme”. Dl Stoianoglo, dimpotrivă, el făcea politică și această ieșire în conferința de presă a fost pur politică, chiar a trișat puțin, informația era din 2019, abia câștiga atunci concursul.” Europa Liberă: Da, era în discuție abia el.Nicolae Negru: „În afară de asta, ce subversiv a văzut în faptul că șeful delegației europene sau ambasadorul american, sau cineva acolo discută cu politicienii sau discută cu Viorel Morari? Așa fac ambasadorii, ei trebuie să se informeze despre ce se întâmplă pe scena politică.”Europa Liberă: Și ambasadorii nu doar cu Morari au vorbit chestiunile acestea.Nicolae Negru: „Da, și nu doar cu Morari au vorbit, și activitatea ambasadorilor nu se reduce numai la ceea ce se vede pe deasupra.”Europa Liberă: Taie panglici...Nicolae Negru: „Taie panglici sau se duce la emisiuni și spune ceva acolo: „Noi o să vă ajutăm”, dar și asta e – strânge informații. Prin urmare, procurorul general suspendat acum nu a procedat corect, a vrut să insinueze sau să arunce în societate această idee că împotriva lui se duce o campanie de mult și ceea ce face acum Maia Sandu sau nemulțumirile Maiei Sandu fac parte dintr-o campanie împotriva lui.”Europa Liberă: Și mai ales, pentru că, vezi Doamne, el ar cerceta guvernarea.Nicolae Negru: „Bine, dacă el a avut ceva, cine îl împiedică să spună acum? Mie îmi pare iarăși că e un argument ridicol, că „mi s-a închis gura”. Nu, nimeni nu-ți închide gura, ai avocații tăi, poți scrie - și am văzut că poate scrie -, dacă el scria textele acestea, dar dl Stoianoglo - cum să zic? - obsesiv se ținea de Veaceslav Platon, de dreptatea acțiunilor sale. Faptul că Platon totuși a fugit indirect îl incriminează pe procurorul general, înseamnă că ceva s-a ascuns, pe urmă erau dosare împotriva lui Platon. Cum poți să-l eliberezi, cum poți să-i dai drumul să fugă?! Nu e curat ceva în acest caz.”Europa Liberă: La sigur este justiție selectivă, așa cum li s-a făcut dreptate unora ca să iasă înainte de termen și după aia s-a văzut că e ceva găunos în chestiunea asta. Ceea ce spuneți Dvs. este valabil în condițiile în care alți demnitari care n-au fost de acord cu PAS-iștii și cu Maia Sandu au cedat de bunăvoie funcția, au înțeles că acum e timpul ăștia care guvernează să arate ce pot, să pună oameni care sunt mai competenți în aceste funcții.Nicolae Negru: „E un lucru obișnuit acesta, așa e normal să se facă, nu te cramponezi, nu devii piedică, te dai la o parte, interesul public cere, te dai la o parte.” Europa Liberă: Da, și te duci în tribună și spui: „Ia să vedem cum marcați voi”.Nicolae Negru: „Și o să câștigi, ai de câștigat din asta, lumea o să observe ce ai făcut și o să zică: „Uite, ăsta a pus interesul public mai sus decât propriul interes, înseamnă că e un om bun, hai să-l atragem.”Vitalie Călugăreanu: „Depinde la cine vă referiți din cei care au înțeles, spuneți că au înțeles și au cedat pozițiile. Senzația pe care o am eu e că unii au plecat mizând cumva pe mai multă clemență din partea noilor guvernanți sau a celor care au preluat cumva controlul asupra procuraturii, și aici nu mă refer la politic, mă refer la procurorul general interimar. Cred că mai degrabă pe asta s-a mizat, dacă ne referim la situația cu procuraturile specializate, de exemplu.” Europa Liberă: Dar m-aș referi și la agențiile care nu-s chiar atât de...Vitalie Călugăreanu: „Da. Credeți-mă că oamenii care au fost prin acele funcții până acum au suficiente păcate pentru care au de ce se teme, în cazul în care au văzut ce s-a întâmplat, că a căzut capul procuraturii, cel care cumva îi asigura că nu se va întâmpla nimic cu ei și atunci când au văzut că lucrurile s-au schimbat sus au înțeles că nu mai are rost să...”Europa Liberă: În legătură cu asta, ați deschis subiectul și să-l elaborăm un pic, să-l întoarcem pe ambele părți. A venit, în sfârșit, momentul ca averile dobândite ilicit să devină o probă în judecată și să devină penal?Vitalie Călugăreanu: „Da! Noi avem acest articol în Codul penal de cinci ani, și nu înțeleg de ce nu s-a aplicat.”Europa Liberă: Nu s-a aplicat, dar acum deja chiar e...Vitalie Călugăreanu: „Da, și vedem deja primele cazuri, inclusiv un judecător condamnat în prima instanță deocamdată, ce-i drept, pe îmbogățire ilicită. Acest articol trebuie valorificat din plin. După două regimuri cleptocratice pe care le-a avut Republica Moldova, acest articol trebuie aplicat, ceea ce vedem noi că s-a întâmplat sub Plahotniuc și sub Dodon în tabăra procurorilor și judecătorilor, un grup de procurori onești ar avea mult de muncă.” Europa Liberă: Avocații șmecheri încearcă să spună următorul lucru: „Mie demonstrați-mi că eu am furat banii din care mi-am construit palatul, că eu dacă am spus că am luat bani la nuntă sau am luat cu împrumut de la rude asta-i suficient”. Și Monica Macovei explica în interviu, referindu-se la experiența României inclusiv: dimpotrivă, este suficient să arăți discordanța între ceea ce se vede - palatul și costul de piață și salariul pe care l-ai luat și după asta mergi dumneata în fața procurorilor și demonstrează că n-ai furat bani. Poate, în sfârșit, se schimbă paradigma, formula și măcar bagă frica în ăștia care fură?Vitalie Călugăreanu: „E o prevedere în Constituție care ar trebui schimbată în sensul acesta, cea care zice că proprietatea privată se consideră a fi licită. Eu din ce am înțeles de la dna Stamate, ei vor să umble la articolul acesta din Constituție pentru a-l aduce anume în sensul în care spuneți Dvs. sau dna Monica Macovei și mie mi se pare firesc, felul în care a funcționat această prevedere până acum nu este OK și noi am văzut efectul acestei prevederi.”Europa Liberă: Da, cazuri peste cazuri...Vitalie Călugăreanu: „Ea trebuie schimbată pentru ca oamenii care vor să ajungă în funcții publice să-și șteargă din minte că eu mă duc într-o funcție publică, ca să fac bani și să-mi înalț palate pentru mine, pentru copiii mei, pentru toată dinastia.”Europa Liberă: Dacă un procuror are timp să facă agricultură, să cumpere hectare, sute de hectare, ascunzându-se...Nicolae Negru: „Dar nu el, mama lui, el a primit cadou...”Europa Liberă: Mama lui, da...Vitalie Călugăreanu: „Și e un studiu, din câte înțeleg, nu vreau să spun cine l-a făcut ca să nu greșesc, dar majoritatea procurorilor, 80 la sută, conform acestui studiu, 80 la sută din procurorii din Republica Moldova au donații din partea rudelor, din partea părinților de sute de mii de euro.” Nicolae Negru: „Sume fabuloase de la cumetrii, de la nunți...”Vitalie Călugăreanu: „Exact, da.”Europa Liberă: Eu voiam foarte scurt să vorbim și despre problema gazului. Nicolae spunea că Republica Moldova e năpăstuită de această situație, unii dimpotrivă spun că, tocmai fiind în barca europeană, Maia Sandu, Chișinăul, guvernarea n-o să fie lăsată de izbeliște.Nicolae Negru: „Eu spuneam că trebuie să separăm toate declarațiile politice, tot ce se vorbește în jurul acestei probleme, e o problemă importantă, într-adevăr. Cum a acționat guvernarea? Putem să zicem că s-a simțit o oarecare lipsă de experiență, dar totuși din luna august s-a văzut demonstrabil că președinta era implicată în acest proces. Nu exista o problemă, în fond, așa am înțeles din discuțiile pe care le-a avut cu Kozak, pe urmă această problemă, din august de fapt au început a crește prețurile pe piața europeană la gaze...”Vitalie Călugăreanu: „...internațională chiar.” Nicolae Negru: „Și pe piața internațională, dar pe cea europeană la 6 octombrie prețul a fost de 1.969 de dolari pentru mia de metri cubi la bursa din Londra, la 14 octombrie prețul era deja 1.230, e în scădere după ce Putin a zis că Rusia se va implica în stabilizarea pieței europene de gaze. Rusiei probabil i-a venit pe urmă această idee, că hai să-i punem la respect pe cei din Republica Moldova, pe Maia Sandu, pe cei care zic că vor spre Europa și, da, acest preț pe care-l cere Rusia, și am înțeles că nu-i 790 de dolari, pe care-l plătim în luna octombrie, dar e mai mare, e un preț abuziv. Rusia profită de această conjunctură și vrea ca Republica Moldova să semneze un contract pe termen lung cu un preț pe care nu-l poate suporta. Și are dreptate guvernul să refuze și să apeleze la această alternativă, Europa a și început a se implica în rezolvarea acestei probleme, există acest gazoduct Iași-Chișinău, există Ucraina, care, iată, ne ajută cu energia electrică, fiindcă Cuciurganul a zis că micșorează volumul de energie pe care-l va furniza, pe urmă a văzut că s-a împușcat în picior, Ucraina compensa această lipsă de energie. Cei care fac această politică anti-PAS, ei, de fapt, fac o politică în cazul de față anti-interesul Republicii Moldova.” Europa Liberă: Ceea ce voiam eu să vă întreb - dacă nu cumva după ce se trece vadul sau se trece de iarna aceasta foarte dificilă, dacă este o ocazie, este acea criză din care organismul poate să-și mobilizeze forțele și, în sfârșit, să facă conexiune plenipotențială cu țeava românească, să se caute energie verde, să se facă investiții în resurse de alternativă, inclusiv să ajungă la mintea oamenilor că nu mai poți cheltui într-o veselie?Vitalie Călugăreanu: „Eu cred că situația aceasta trebuie rezolvată nu după ce trecem iarna, noi deja trebuie să ne gândim cum gestionăm situația așa încât să ieșim din această iarnă cu problema deja rezolvată. Noi am avut o situație aproximativ similară atunci când Rusia ne-a impus embargouri economice la export în Federația Rusă și în spațiul CSI și noi am ieșit câștigători din acea bătălie, pentru că acum...”Europa Liberă: Vinificatorii la sigur au avut de câștigat.Vitalie Călugăreanu: „Da, pentru că toată lumea a înțeles că e o piață nesigură cea a Rusiei și haideți să ne reorientăm exporturile spre piața Uniunii Europene, una mult mai mare, din fericire am profitat atunci și de o deschidere foarte mare din partea Uniunii Europene, care ne-a venit cumva în ajutor. Exact așa trebuie să facem și în ceea ce privește situația cu energetica în general. Slavă Domnului, acum avem acest gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău, trebuie valorificat. Din ce înțeleg, noi avem gazoduct, dar nu are cine pompa gaz în el. Probabil, Uniunea Europeană va interveni în situația aceasta, va ajuta România, pentru ca România să poată ajuta Republica Moldova în situațiile complicate.”Europa Liberă: De fapt, nu are cine să absoarbă gazul acesta, cumpărătorii trebuie să-i spună, iată...Vitalie Călugăreanu: „Am înțeles, da, ori aici cumpărători se vor găsi dacă dispare gazul din țeava Gazprom-ului sau Moldovagaz. Problema trebuie rezolvată rapid, dar mai apare o problemă, cea legată de energia electrică, din noiembrie noi o să avem o problemă cu treaba asta, pentru că dacă utilizăm gaz prin conducta Iași-Chișinău, să zicem așa...” Europa Liberă: Monsieur Cuciurgan...Vitalie Călugăreanu: „...fără gaz rămâne Cuciurganul și tot malul stâng al Nistrului.”Europa Liberă: Da, și ucrainenii...Nicolae Negru: „Ei au trecut la cărbuni.”Vitalie Călugăreanu: „Deci, s-ar putea să nu mai avem curent de la Cuciurgan deloc.”Europa Liberă: Iar de la ucraineni, în anumite condiții comerciale, și sigur că situația e destul complicată.Vitalie Călugăreanu: „Și conexiuni energetice cu România, sunt trei linii de 110 kilovolți, care înseamnă foarte-foarte puțin, și nici nu mai știu dacă funcționează, am impresia că s-a...”Nicolae Negru: „Dar Ucraina poate să ne asigure, cum ne-a asigurat și mai înainte cu energie, e adevărat, nu la prețul pe care-l dă, dar e preț de dumping prețul de la Cuciurgan.” Vitalie Călugăreanu: „E adevărat, da, și de asta zic că populația trebuie să dea dovadă de maturitate și să înțeleagă niște lucruri care se vor întâmpla în următoarea perioadă.”Nicolae Negru: „Păi, lucrurile acestea trebuie de explicat populației, despre asta spuneam, da.”Vitalie Călugăreanu: „Exact asta trebuie să facă cei de la guvernare.”Europa Liberă: Exact despre asta vorbeam la începutul emisiunii, că e nevoie de solidaritate.Vitalie Călugăreanu: „De solidaritate și de comunicare, în primul rând, pentru că ceea ce vedem noi că se întâmplă în momentul acesta nu este OK. Am încercat să-l aduc pe dl Spânu în emisiune ca să ne explice care sunt problemele acum, cam care vor fi prețurile, pentru că toată lumea are nevoie să-și facă un buget, da? Fiecare familie are nevoie să-și facă un buget, bugetul de iarnă, ca să zic așa, pentru perioada rece. Haideți să comunicăm oamenilor ce se întâmplă, dar așa voi stați în birourile din guvern, noi ne dăm cu presupusul și nu avem date palpabile de la care să facem calcule.” Nicolae Negru: „Da, și cetățenilor trebuie să li se explice. Faptul că se va duce Maia Sandu și va umbla pe coridoarele Gazprom-ului sau ale Kremlinului, asta nu rezolvă problema, nu această loialitate așteaptă, sunt lucruri mult mai grave de cedat în cazul în care mergi să cerșești gazul de la Gazprom. Se face trimitere la Victor Orban, dar nu a mers Victor Orban la Gazprom să stea pe coridoare acolo sau la Kremlin să stea pe coridoare, pe urmă e cu totul altă situație și, într-adevăr, după embargourile Rusiei pentru produsele din Republica Moldova, primul embargou până la semnarea Acordului de Asociere, al doilea după intrarea în vigoare a acestui acord, Republica Moldova exportă două treimi din exporturile sale în Europa, în Rusia exportă undeva sub zece la sută. S-ar putea întâmpla că această criză să fie benefică pentru consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.”Vitalie Călugăreanu: „Da, noi altfel nu prindem la minte.”Europa Liberă: Balticii au oferit exemplul acesta. Înțelegem perfect că noua putere este sub tirul unor șicane propagandiste, reacția nu trebuie să fie simetrică, asta-i categoric, trebuie, într-adevăr, așa cum spun interlocutorii mei de astăzi, să aibă o replică strategică, tactică, dar și strategică, să vorbească peste capul opoziției cu alegătorii, inclusiv cu alegătorii acestor partide de opoziție, lor să le explice ce se va întâmpla în timpul apropiat, să-și facă bugetele și să recunoască, inclusiv făcând apel la solidaritate, la chiverniseală, au moldovenii așa un cuvânt deștept. Eu personal am făcut efortul, mi-am schimbat mașina, mi-am luat o mașină semi-electrică, tocmai bună de circulat prin oraș, consumă sub doi litri la suta de kilometri și mașinăraia asta care a umplut orașul, proprietarii lor, inclusiv trebuie să dea dovadă de solidaritate cu cei care aduc benzina, nu să se plângă de scumpiri, dar să meargă peste o zi, să se grupeze doi-trei atunci când au călătorii. Asta se face de mult în toată lumea, pentru că aceste probleme pe care le are, chipurile, guvernarea, de fapt sunt ale noastre, ale Republicii Moldova și sunt pe termen lung. Ceea ce a fost, e puțin probabil să mai fie. Pe curând! 
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
13:50
07:40
Luna de miere, aproape de final. Grijile zilnice risipesc euforia postelectorală Embed Luna de miere, aproape de final. Grijile zilnice risipesc euforia postelectorală Embed Link direct 240p | 93,0MB 360p | 131,4MB 480p | 197,1MB 720p | 718,8MB 1080p | 690,0MB Vezi comentarii ​...
04:20
02:10
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
16 octombrie 2021
20:00
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
19:10
De la proclamarea independenței, Republica Moldova a pendulat între Est și Vest, a pierdut mai mult de un milion de cetățeni din cauza migrației, iar sărăcia, corupția și separatismul au afectat grav statalitatea. Alegerile anticipate au dat pentru prima oară în cei 30 de ani de independență majoritatea în legislativ unui partid considerat pro-reformist și pro-european, chiar dacă în societate rămân încă pronunțate cele două tendințe: pro-occidentală și pro-rusă. „Republica Moldova între Est și Vest” este tema emisiunii de la acest sfârșit de săptămână.* * *În deschiderea reuniunii șefilor agențiilor de securitate din CSI ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, așa cum spune el, de „amestec fără precedent în treburile interne ale Republicii Moldova”, anunțând că Rusia pledează pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Lavrov speră că Chișinăul va acționa independent, fără sufleori din exterior. Și tot în această săptămână mai mulți europarlamentari s-au aflat în vizită la Chișinău și au vorbit despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Despre Republica Moldova mai aproape de Rusia sau de Uniunea Europeană am discutat cu localnicii din comuna Bălăurești, raionul Nisporeni.– „Care merg înspre Europa, care merg înspre Rusia, amu-i un haos în țară, nici nu știi care și încotro, de parcă am fi într-o căldare cu pește, s-a tulburat apa și nu știm încotro s-o apucăm.”Europa Liberă: Dar Dvs. încotro vreți s-o apuce țara?– „Băiatul e în România, soția mi-i în Europa, în Italia, tot înspre Europa noi trebuie să ne ducem, să avem dialoguri foarte bune cu Europa.”  Europa Liberă: Dar ați fost în Europa, ați fost la nevastă?– „Am fost!”Europa Liberă: Și câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă viața de acolo?– „Foarte mulți, nici un veac mătincă, nici 100 de ani nu ajungem noi Italia, cum trăiesc ei și cum trăim noi în Moldova.”Europa Liberă: Așa de neputincioși sunt moldovenii?– „Sunt alții putincioși, dar alții foarte neputincioși îs.”  Europa Liberă: De ce?– „Conducerea așa a fost. În Italia poate-s zece pe an milionari, dar la noi îs sute de milionari, într-o țară așa de săracă. Dar de unde sunt banii iștia? Înseamnă că organele de sus nu le acordă dreptate cetățenilor. Ce depinde de noi, noi facem, dar ce depinde de ei, nu fac.”Europa Liberă: Dar puterea și poporul cum ar trebui să stea la sfat, cum ar trebui să pună țara la cale?– „Aici îs 101 partide și, să mă scuzați de expresie, toți trag țărâna uscată sub dânșii, și adevărul tare greu îl găsim noi.”Europa Liberă: Cine vă insuflă încredere?– „Tot acești de sus, dar nu știm care-i drept, iaca ce-i. Te uiți la dânsul și el vorbește foarte frumos și foarte corect, spune că, da, dacă venim noi la putere, o să avem, o să vă dăm ș.a.m.d. și cum s-au așezat pe scaune moi, ei au uitat.”Europa Liberă: Dar pe cine ați ales la alegeri?– „Pe cine-i președintele amu, pe Maia Sandu am ales-o, noi avem încredere, dar îi trebuie o echipă foarte bună și să fie hotărâți.” Europa Liberă: Dar Dvs. astăzi cu ce comparați Moldova, cu ce o asemănați?– „Cu sărăcie, iaca cu ce, sărăcie. Părinții fără copii și fără nepoți, să strigi la ceruri de așa viață, nu pot să vină copiii uneori să vadă părinții sau părinții nu pot să se ducă la copii, mai ales și cu pandemia asta s-a prea agravat situația.”Europa Liberă: Cine sunt săraci și cine sunt bogați în Republica Moldova, dacă ați spus că Moldova e săracă?– „Noi nu zicem că guvernanții umblă în opinci, toți de pe la sate, toți acești care fac o bucată de pâine, lucrezi, dar tot nu-ți ajunge să te întreții și să mănânci o bucată de pâine, cu o bucată de unt și cu un ceai dimineața. Când și cum, trebuie să faci economii foarte mari, mai ales azi să ai un băiat la contract în Chișinău să învețe e foarte greu.”Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?– „Sănătate multă și pace și să facem cât mai repede o stabilitate, și să fie bine în țară.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, în satul Bălăurești, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Nici bine, nici rău. Care mai pășește și mai muncește, acela are și mai face ceva, dar care așteaptă numai să-i dea cineva, apoi de-amu...”Europa Liberă: Sunt mai mulți care muncesc sau sunt mai mulți care așteaptă?– „Sunt și care muncesc, dar mulți așteaptă, tare mulți. - Că, iaca, nu-mi dă ajutor. – Dar cine să-ți dea, dacă n-ai pășit tu și n-ai făcut?”Europa Liberă: Care sunt cele mai mari probleme din societatea moldavă? Iată, dacă ar fi să le înșirați în ordinea prioritară, care credeți că e problema numărul 1?– „Sărăcia. Sărăcie ce înseamnă? Că nu avem condiții de trai.”Europa Liberă: Sunteți la pensie?– „Sunt la pensie, da.”Europa Liberă: Câți ani ați muncit?– „Dacă am 67 de ani, cred că am muncit; peste 30 de ani am muncit.”  Europa Liberă: Unde?– „În colhoz, pe dealuri.”Europa Liberă: Și ce pensie aveți?– „O mie și patru sute.”Europa Liberă: Dacă v-o ridică la 2 mii, sunteți mulțumită?– „Tot îi puțin, când ai căta că ei toate celea au scumpit acum, când au auzit că se mărește pensia, amu au scumpit încă o dată, totul s-a scumpit.”  Europa Liberă: Iată, veniți de la magazin, prețurile sunt altele decât erau până acum?– „D-apoi cum? Toate celea s-a scumpit. Trebuie să fie pentru țăran și cei de sus, și cei de jos care mai sunt la conducere să ajute țăranul, că tare-i greu, tare-i greu. Iată am două luni de zile de când tușesc și mi-i rău și nu se uită nimeni, nici medicii... De două ori am fost să mă internez în spital și m-au scos ca pe câini, patru teste de COVID, mă scarpin în nas și amu, nu mai pot de-amu suporta.”Europa Liberă: Sunteți singurică sau...– „Îs singură, singură, am copii, dar îs duși. Greutate, nu aveau de lucru și i-a pus pe fugă, am rămas singură-singurică, iaca la casa asta, aici trăiesc și...”Europa Liberă: Și unde vă sunt duși copiii?– „Băieții mi-s în Franța, doi băieți și fata-i în Italia.”Europa Liberă: Ce spun, se vor întoarce acasă măcar unul din ei?– „Nu, n-au de gând, că au zis că n-au la ce. N-au la ce veni, n-au posturi de lucru, ei, unde să se ducă, aici în sat să vină, unde să vină? Am cotele, care mi s-a dat acolo oleacă de pământ, dar restul...”Europa Liberă: Și mai aveți ceva de strâns de pe deal?– „Am păpușoii, poama am adus-o.”Europa Liberă: Mergeți singurică sau căutați ajutor?– „Mai caut pe cineva de ajutor, mă dus eu și mai lucrez la cineva ș-apoi vine și mă mai ajută. Așa-i.”Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Moldovei?– „Dar nu știu cum să mai zic, sperăm că să fie mai bine.”Europa Liberă: Câți bani v-ar trebui Dvs. să ziceți că aveți un trai decent?– „Așa, pentru mine singură, măcar 3 mii, 4 mii, dar mulțumesc Domnului cum este.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Dacă e să luăm Europa și Moldova, după salariile noastre, la noi se trăiește foarte greu, foarte greu. Legumele la noi sunt mult mai scumpe decât în Europa și se aruncă la gunoi din cauză că oamenii nu pot să-și realizeze producția lor. Importăm din străinătate cu un preț dublu față de cum se vinde acolo, e o problemă mare.”Europa Liberă: Altă problemă?– „Altă problemă sunt salariile, salariul îi mic și dacă salariul îi mic, dar prețurile se majorează, noi practic nu putem exista. Eu am încercat cât am lucrat profesor, eu nu știu dacă la noi în Moldova își permite măcar 2-3% din populație să trăiască din salariul propriu, dar de pensionari nici nu mai vorbim. Ei fără ajutorul oamenilor din străinătate, copiilor, rudelor, fraților practic nu se poate de existat în Moldova.”Europa Liberă: Dar ce salariu i-ar trebui unui cetățean să vorbească că are o viață decentă?– „Cred că în jur de 10 mii și omul de la țară s-ar descurca. Dar pentru o familie tânără e catastrofă, eu vă spun, nu știu, e catastrofă. Eu nu demult am venit, dar prețurile mă șochează, ridicările acestea de prețuri la benzină, scumpiri, iată, au scumpit pâinea și omul cu ce mai rămâne? Medicamentele, absolut tot se scumpește, cum să trăiască omul?”Europa Liberă: Și de aici vine lămurirea de ce mulți din moldoveni își fac valizele și pleacă în străinătate?– „Și instabilitatea aceasta politică. Nu știu dacă o să se termine vreodată războiul acesta politic în Moldova și galoparea aceasta a prețurilor, oamenii nu au încredere în viitor pur și simplu.”Europa Liberă: Bine, dar acum s-ar părea că puterea o deține un singur partid, Partidul Acțiune și Solidaritate. Credeți că e în puterea lor să facă schimbările pe care le așteaptă cetățenii? Și care ar trebui să fie rezultatul acestor transformări?– „Având marea majoritate în parlament, adică au toate pârghiile de a schimba lucrurile spre bine, ar trebui mai transparent, să vadă lumea că, într-adevăr, merg lucrurile spre bine, dar la noi încă... Ori eu nu prea-s la curent cu politica, dar ceva se stopează și se stopează vădit lucrurile.”Europa Liberă: Anumite mișcări, acțiuni acum se văd în justiție. Pentru Dvs. sunt sesizabile?– „Da, acțiunile acestea în justiție sperăm să fie de bun augur, sperăm să fie o schimbare. Dacă se începe de la justiție și se va face o justiție corectă, poate oamenii să înceapă a recăpăta încrederea, fiindcă eu am votat cu trup și suflet, eu am fost la zeci de kilometri și am votat în Italia pentru schimbare.” Europa Liberă: Dar de ce vi s-a oprit un nod în gât?– „Pentru că nu-s așteptările pe care le-am avut. Posibil, lumea e prea nerăbdătoare, dar tăcerea aceasta nu-i chiar bună. Vă spun cinstit, când au spus că profesorii care nu se vaccinează să plece din sistem, pentru mine asta e o înjosire a intelectualității noastre din Moldova.”Europa Liberă: Dar dacă nu profesorul să fie model pentru societate, cine altul?– „Păi, eu sunt de acord, dar și cu vaccinarea aceasta, prea mult se ocupă de vaccinare politicienii, și nu medicii. De vaccinare ar trebui să se ocupe medicii și să lămurească ce înseamnă, nu politicul. De când știu, da, vaccinarea a fost bună, dar se ocupau cu vaccinarea medicii și lămureau poporului, nu politicul. Virusul există, boala există, sunt pline spitalele...”Europa Liberă: Haideți să revenim la justiție. Dacă se schimbă procurorul general, se schimbă situația în întreg sistemul?– „Sperăm că va fi o justiție corectă, transparentă, de aici ar începe totul.” Europa Liberă: Dar nedreptate în societate există?– „Aoleu! Nedreptate există peste tot.”Europa Liberă: Dacă este nedreptate, atunci poate și cetățenii trebuie să fie solidari în jurul ideii acestea că trebuie dreptatea...– „Noi solidaritatea ne-am demonstrat-o votând un parlament, noi lucrul ni l-am făcut, urmează...”Europa Liberă: Și acum le-ați plasat tot greul pe umerii lor?– „Asta așteptăm, să mergem într-un pas, să se oprească galoparea asta a prețurilor.” Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Republicii Moldova?– „Eu vreau să-l văd luminos. Depinde însă de noi, depinde de actuala guvernare, dacă au să ia pârghiile și au să îndrepte Moldova spre calea cea dreaptă, cred că cetățenii au să revină acasă.”Europa Liberă: Dacă ați face parte și Dvs. din guvernare, credeți că mult mai multe ați face și mult mai repede ați schimba?– „Dialogul dintre putere și popor este prea insuficient, ar trebui mai multă transparență și să lămurească: iaca, luna asta sau semestrul acesta facem aceea, facem asta, dar deocamdată e tăcere. Ori poate guvernarea e prea tânără ca să pună toate lucrurile la calea lor și să meargă sau strategia statului cred că încă nu-i chiar bine pusă la punct, proiectul de țară – unde mergem noi, unde vrem să mergem și cum vrem să mergem.” Europa Liberă: Dar unde ar trebui să meargă Moldova, pe ce drum?– „Pe drumul libertății și al independenței.”Europa Liberă: Mai aproape de Est, de Vest?– „De Europa, unde se trăiește bine, deoarece cale întoarsă nu mai există. Da, noi am fost cu rușii, eu cred că din cauza patriotismului, noi nu mai avem patrioți, marea majoritate a patrioților se află în Europa. Eu acolo văd lume într-adevăr cu trup și suflet care vor să trăiască părinții lor bine acasă, care vor să se întoarcă, dar, din păcate, aici dacă vrei să deschizi ceva, vreo afacere – un milion și unu de bețe în roate și de piedici îți pun.”Europa Liberă: Dacă ar fi să alegeți – aici, în Moldova, sau acolo, în Italia, în Europa, ce hotărâre luați?– „Eu vreau acasă să trăiesc, vreau să trăiesc bine în Moldova și nepoței mei tot.”  Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni...– „Ascultăm, ne plac emisiunile și politica, și tot...”Europa Liberă: Cum se trăiește azi în Moldova?– „Dacă i-ar da pace lui Maia Sandu, dacă nu s-ar amesteca alții, nu i-ar încurca să lucreze, o să meargă lucrurile foarte bine.”Europa Liberă: Dar ce vreți Dvs. să fie rezolvat, în primul rând, în Republica Moldova ca cetățenii să nu mai fie atât de dezamăgiți, atât de mult să vorbească despre necazuri, să-și recapete încrederea?– „Să fie o stabilitate și în prețuri, și în alimentare, cum este acum cu combustibilul, cu gazul, cu lumina; să fie o stabilitate, adică să se vadă că lucrează pentru lume, pentru popor. Eu cred că asta-i cel mai principal...”Europa Liberă: Dvs. sunteți la pensie?– „Da, sunt la pensie.”Europa Liberă: Și ce pensie aveți?– „Ei, ce pensie?... Am un stagiu numai la bibliotecă de 45 de ani și am ieșit cu o pensie foarte mizeră, 1.600 de lei.”Europa Liberă: Nu ați ajuns la 2 mii?– „Nu. Cred că acum o să ajungem, că pensia încă n-am primit-o pe luna octombrie, dar credem că-i 2 mii de acum, că lumea a primit.”Europa Liberă: Guvernarea acum pune miza cea mai mare pe reforma în justiție. Dvs., cetățenii, sunteți de acord cu acești pași întreprinși de cei de la putere?– „Păi, sigur că suntem de acord! O justiție corectă, independentă să fie, nu furturi și fiecare să-și umple buzunarele cu banii statului munciți de lume, vai de capul ei, pentru că au fost conduși de oligarhi.”Europa Liberă: Cine?– „Justiția. Asta socot că-i cea mai mare problemă, că ei au fost conduși de oligarhi. Fostul, mă rog, să-i zicem procuror Stoianoglo, el oricum trebuie să plece din serviciu și să răspundă fiecare după merit, după merit(!)”Europa Liberă: Dacă vine altul, se schimbă brusc lucrurile?– „Sigur, nimic nu se schimbă brusc, dar cu încetul, clar, dacă n-o să aibă piedici, dar dacă o să aibă piedici, n-o să facă nici acesta nimic.”Europa Liberă: Dar cine îi poate pune piedici?– „Păi, iarăși foștii guvernanți care-s în opoziție acum pot să facă lucrul acesta, că ei sunt în stare de orișice, dar cred că o să fie bine.” Europa Liberă: Când e vorba despre viitorul Republicii Moldova, Dvs. care credeți că ar fi drumul corect pe care să se îndrepte țara?– „Înspre Europa!”Europa Liberă: De ce?– „Acolo lumea-i civilizată, trăiesc bine, noi am fost și am văzut cum trăiește lumea. Muncesc, găsesc timp și se duc și se odihnesc, nu ca la noi, lucrează lumea până cade în brânci. Dar vă spun, trebuie să-i dea pace doamnei președinte să muncească, să n-o apese. E clar că niciodată nu se face ceva peste noapte, trebuie să avem răbdare. Vă spun, ca într-o familie, când începi, doar de la ce o începi? De la o lingură, o furculiță și o farfurie, dar dacă este înțelegere, totul se face și ajungi gospodar în toată legea. Așa cred că și cu Maia Sandu.”Europa Liberă: Dar cu câtă răbdare trebuie să se înarmeze cetățenii ca să creadă că viitorul lor va fi unul mai prosper, dreptatea va fi pusă în capul mesei, legea va fi respectată de la opincă până la vlădică? Cât timp trebuie să treacă?– „Oricum trebuie să treacă minimum un an, lumea așteaptă, așteaptă rezultate.”Europa Liberă: Dar lumea e unită, cetățenii sunt solidari?– „Nu prea, dar oricum trebuie să se străduie să facă, fiindcă nu-i de-ajuns patru ani la guvernare, oricine ar fi și nu se prea atrage atenție la sate. Tineretul pleacă, dar dacă o să fie bine, tineretul o să se întoarcă înapoi, dar trebuie răbdare și mai multă atenție la sate, fiindcă înainte de alegeri toți vin. Știți, ca și când te-ar băga și în sân și li-i milă de lumea de la sate, și o compătimesc, după ce trec alegerile, gata, nu mai vezi nici pe unul până la următoarele alegeri și iar tot așa se face. Să vină în teritoriu să vadă cum trăiește lumea, să asculte doleanțele cetățenilor, nu că o să treacă patru ani și o să ne ducem iarăși și o să vorbim, și iar o să fim aleși. Nu se face lucrul acesta. Și noi credem că s-a luat o cale bună odată cu alegerea doamnei Maia Sandu, noi credem că ea o să facă treabă și o să ridice țara din sărăcie și din genunchi, dar trebuie răbdare și din partea populației, și trebuie susținută.” Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: încotro, Moldova? Pe ce cale se îndreaptă satul, statul?– „Pe calea cea dreaptă, spre Europa, asta-i la sigur. Asta ne-o dorim de mulți ani și acesta este un vis al nostru, al cetățenilor. Îndeosebi noi suntem pe malul Prutului și în fiecare zi se aude zgomot de mașini, țara se dezvoltă, merge înainte. Uitați-vă, așa am vrea și noi.”Europa Liberă: Dar câți ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă standardele europene?– „Este greu de spus, chiar dacă-i greu de spus, eu sunt sigur că le vom ajunge. Este important că s-a început deja mișcarea, evoluția, adică ceea ce avem acum la guvernare și în parlament este ceea ce ne-am dorit cu toții și îl avem, avem un parlament, avem guvernul, avem tot al nostru, iar reformele și schimbările nu se fac într-un an-doi, adică trebuie ceva timp, deoarece este corupție și chiar dacă Maia Sandu are aproape anul acuși, pe urmă guvernul două luni are de-abia și ne dorim...”Europa Liberă: Transformările adevărate ce rezultate trebuie să arate?– „Dezvoltarea economică a țării, asta este foarte important. Noi suntem o țară agrară și noi trăim din ceea ce creștem, din ceea ce avem, noi avem două bogății – pământul și oamenii. Deci, dacă e vorba de agricultură, țara trăiește din export, și nu din import, asta este foarte important. Ar trebui să creștem producție de calitate și să facem exporturi. Eu sunt directorul unei organizații obștești care oferă consultanță producătorilor agricoli la nivel de raion, la nivel de Nisporeni, cunosc foarte bine situația din agricultură la noi în Nisporeni și vreau să vă spun că este o mișcare, este o mișcare spre bine, oamenii implementează tehnologii noi deja, construiesc depozite frigorifice unde vor păstra producția, sunt orientați spre o producție de struguri de masă, prune uscate, prune în stare proaspătă, o producție calitativă și ea deja este întrebată și cucerește încetul cu încetul piața europeană.”  Europa Liberă: Geopolitica acum mai este la ordinea zilei sau dispare încet-încet acest subiect?– „Sigur că avem persoane care sunt orientate și spre Est, le cunoaștem, le știm, suntem foarte multe persoane care suntem orientați spre Vest, spre Uniunea Europeană, dar, vă zic, rușii n-au dat niciun bănuț pentru dezvoltarea economiei timp de 30 de ani, de la independență încoace toți banii au venit de la Uniunea Europeană, de la Statele Unite. Ei au investit, au investit în economia reală. E regretabil faptul că noi am avut un proiect mare, „Provocările Mileniului” se chema și au fost alocate 264 de milioane de dolari, dar când au văzut corupția de la noi, este vorba de Serviciul acesta de Achiziții Publice, care a încurcat, dacă un geam sau o ușă costă real o mie de lei, apoi trece prin Achiziții și ea se ridică la 3-4 mii de lei. Iată de atâta a fost retras acest proiect, cu părere de rău, dar avea să ne ajute foarte mult. Deci, vă zic, cele 10 stații de irigare care au fost restabilite, reconstruite, drumuri, infrastructură, adică depozite frigorifice, au fost ajutați și unii țărani, era totul prevăzut și dacă era să meargă, este vorba de aproape un miliard de dolari, vreo 980 de milioane de dolari se alocau în trei etape.” Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă țara azi? – „D-apoi, pe ce drum se îndreaptă? Pe-o parte-i corect, pe-o parte parcă-i greșit. Nu știu, eu nu mă implic în politică.”Europa Liberă: Dar așa se zice că, dacă nu se ocupă omul de politică, se ocupă politica de om...– „(Râde.) Da, da... Traiul până când, mulțumim Domnului că avem de toate și traiul îi bun.” Europa Liberă: Ce salariu aveți? Sau sunteți la pensie?– „Suntem la pensie. Ni s-au mărit pensiile și primim 2 mii de lei.”Europa Liberă: Dar cât ați avut până acum?– „1.570 de lei.”Europa Liberă: Și cum vă descurcați cu pensia de 1.500 până acum?– „Da’ cum ne descurcam? Ne duceam la bar și luam pe datorie, și-apoi primeam pensia și dădeam înapoi și iar rămâneam fără nimic, iaca ce făceam.”Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat peste hotare care vă ajută?– „Nu, nu ne ajută, că ei de-amu îs toți căsătoriți.”Europa Liberă: Câți copii aveți?– „Șase copii.” Europa Liberă: Și unde vă sunt?– „Doi trăiesc în Ucraina, îs căsătoriți acolo și trăiesc. Îs mulțumită cum trăiesc, trăiesc bine. Unul de-amu îi plecat în România și îs mulțumită. Am și o noră dusă peste hotare, e în Israel. S-a dus oleacă, cum se zice, să mai scăpăm din sărăcie. Până nu te duci peste hotare să lucrezi, nu scapi de sărăcie, iaca cum.”Europa Liberă: Dar aici, în Moldova?– „Da’ în Moldova ce să lucrezi? Sunt posturi de lucru și în Moldova, dar îs prost plătite. Iaca n-ar trebui să crească tarifele și la gaz, și la benzină, la solearkă (motorină), drept amu, când vine iarna, atunci scumpesc totul, când să aduci pâinea de pe deal atunci solearka îi scumpă, benzina îi scumpă și am înțeles că și pâinea o să se scumpească, și tot, dar n-ar trebui să facă așa, amu de ce merge, de ce mai tare se ridică prețurile.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Au plecat și de la noi din sat, au plecat mulți, dar marea majoritate sunt în sat, lucrează pământurile și ne mândrim cu așa oameni în sat.”Europa Liberă: Ce perspectivă are satul și statul?– „Până când nu-i perspectivă, fiindcă la noi a fost sistema de irigare care s-a distrus și alta până când din buget nu suntem în stare să construim, că la noi foarte mulți se ocupau cu creșterea legumelor, practic, noi îndestulam câteva raioane din jurul nostru cu legume, iar acum, nefiind sistema asta de irigare, mulți s-au lăsat și chiar mulți au și plecat din sat acei care se ocupau, au rămas câțiva cu sere, la care tot le vine greu, fiindcă nu le ajunge apă.”Europa Liberă: Pe ce trebuie să se focuseze actuala guvernare, cei care au obținut încrederea cetățenilor la 11 iulie, ce probleme trebuie să includă agenda lor prioritar?– „Să aducă investitori și să deschidă locuri de muncă, locuri de muncă bine plătite. Noi avem firma Bihor, sediul firmei e în Bihor, România, și avem o filială în Nisporeni, dar această firmă de când funcționează n-a adus utilaj nou deloc, tot utilajul nou vine în Bihor, România, cel vechi îl aduc aici și oamenii nu câștigă mai mult de 4 mii de lei. Și în fiecare săptămână agenții lor umblă prin sat cu afișe: „Poftim, veniți la lucru”. Acum, 4 mii de lei e puțin, e prea puțin.”Europa Liberă: Dar pentru a fi atrase investiții trebuie un mediu favorabil, un mediu prietenos pentru atragerea banilor, nu?– „Pentru a veni investitori, în primul rând, trebuie de făcut legislația în așa mod ca investitorul străin care vine să fie sigur că el investește, și nu ajunge la o perioadă cineva să-i ia businessul, cum s-a întâmplat chiar și la noi în raion. Un italian a investit cu un om de la noi din raion și l-au deposedat, și a plecat, și despre acest lucru a știut toată Europa, fiindcă el transmite acolo, are legături. De-atâta legislația trebuie să fie așa ca să fie apărat investitorul care vine din punct de vedere legal, dacă apar ceva neînțelegeri între parteneri să fie apărat, să fie convins că nimeni nu poate să-i ia partea lui de business. În 30 de ani de independență, practic, noi n-am avut o justiție independentă, de politic a depins. Eu văd că eforturile care se depun de către actuala guvernare, de președinta țării sunt acelea ca justiția să fie independentă și să fie oameni onești și cinstiți în justiție. Tot ceea ce face acum guvernarea, eu cred că se face înspre bine. Mulți nu sunt de acord noi știm de ce, fiindcă li se duce terenul de sub picioare. Nu știu cum se lămurește faptul că majoritatea procurorilor, judecătorilor au devenit cei mai bogați oameni și au castele peste tot și în Chișinău, și în alte părți. Cu salariul pe care îl primeau ei nu se poate de justificat averile, de-atâta prioritățile actualei guvernări sunt ca să curețe sistemul de așa persoane. Oamenii care au votat actuala guvernare trebuie s-o susțină mai departe, să nu se potrivească la acei care luptă acum cu actuala guvernare, că vedeți...”Europa Liberă: Înlăturarea dlui Stoianoglo credeți că ar putea să schimbe brusc și eficient situația?– „Eu cred că justiția o să-și facă treaba și o să vadă dacă-i vinovat dl Stoianoglo, dar faptul că în aproape doi ani de zile de când el îi procuror general și l-a eliberat pe dl Platon, cel mai mare făptaș al răului în republică, asta dă dovadă de multe. Nu cred eu că Platon a fost eliberat, așa, pur și simplu pe degeaba, dar eu cred că justiția o să-și facă treaba.”Europa Liberă: Și încotro, Moldova? Pe ce cale în continuare trebuie să meargă statul?– „Pe calea europeană. Noi trebuie să mergem spre Europa. Europa unde-i viață civilizată, unde sunt locuri de muncă; Europa unde sunt salarii decente; Europa unde legea-i lege pentru toți, așa că trebuie numaidecât pe calea europeană să mergem.”Europa Liberă: Cine din politicieni vă insuflă astăzi încredere?– „Păi, actuala guvernare și președinta țării, președinta Maia Sandu care și-a luat o povară foarte mare în perioada aceasta ca să facă regulă în țară, că în 30 de ani de independență toată lumea vede ce s-a făcut la noi în țară. Corupția-i peste tot, în toate direcțiile.”* * *Voci adunate în comuna Bălăurești din raionul Nisporeni. Aflat în vizită la Chișinău, Dragoș Tudorache, europarlamentar român și raportor al Comisiei de politică externă din Parlamentul European pentru implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, a confirmat disponibilitatea Bruxelles-ului și a Parlamentului European de a susține Republica Moldova prin asistență tehnică şi expertiză în toate domeniile prioritare.Tudorache a fost primit de şefa statului Maia Sandu, s-a întâlnit cu preşedintele parlamentului, Igor Grosu şi au semnat un Memorandum de înțelegere dintre legislativele de la Chişinău şi Bruxelles. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dragoș Tudorache a vorbit despre asistența din partea Uniunii Europene.Dragoș Tudorache: „Există o foarte mare voință politică la nivelul instituțiilor europene, la nivelul Parlamentului European, al Comisiei Europene, al Serviciului de Acțiune Externă de a ajuta Republica Moldova, și de a ajuta Republica Moldova dincolo de retorica politică, că aici e foarte important, cumva poate părea ușor să dăm cu toții declarații pompoase: suntem în spatele sau alături de Republica Moldova, vrem să o ajutăm, dar eu cred - și am susținut asta de la tribuna Parlamentului European -, eu cred că ajutorul acesta și sprijinul politic e foarte important și el trebuie însă dublat de un efort consistent, cât se poate de concret, cât se poate de măsurabil, în așa fel încât atât autoritățile, cât și cetățenii să simtă că într-adevăr Europa este alături de ei.”Europa Liberă: Se va majora asistența financiară din partea Uniunii Europene, pentru că și la Bruxelles trebuie să existe un consens în cadrul celor 28 de state?Dragoș Tudorache: „Sigur că da. Nu vă pot da acest răspuns concret acum, însă noi pledăm pentru o majorare a acestui sprijin financiar. Mă bucur, în primul rând, că a intrat a doua tranșă, acum mă bucur că a existat și acel grant de 36 de milioane de euro, dat la finalul lunii septembrie, deci sunt semnale foarte concrete, foarte clare de sprijin, însă mie unul mi-e evident că nu e de ajuns și că trebuie să facem un efort și mai mare pentru a ajuta Republica Moldova, nu numai pentru că agenda politică este foarte ambițioasă a acestui nou guvern, a președintei Maia Sandu, a parlamentului, dar și pentru că, cel puțin acum, în acest context foarte dificil pentru iarna care vine va avea un efect în economie foarte profund și în Republica Moldova, dar și în economia europeană și atunci acest acompaniament financiar e important.”Europa Liberă: Dar Dvs. la Bruxelles anticipați deznodământul acestei crize a gazelor?Dragoș Tudorache: „E greu de anticipat un deznodământ, dar pot să vă spun că începutul acestei crize, să-i spun, nu e unul de bun augur, se simte în buzunarul fiecărui cetățean european. Să știți, nu e o chestiune care e doar aici în Republica Moldova, peste tot, în mai toate statele membre ale Uniunii Europene se simte deja o creștere a facturii la energie, la curent, la gaze.” Europa Liberă: Și atunci, cetățenii o să-i învinuiască pe cei de la putere că nu au suficientă grijă ca să acopere aceste cheltuieli enorme pentru unele familii?Dragoș Tudorache: „Bineînțeles că impactul e, în primul rând, asupra consumatorului, că acesta este cel mai important, este un impact asupra economiei, asupra operatorilor economici care se răsfrânge în prețuri, se răsfrânge apoi în inflație, deci evident că există o responsabilitate politică pe care o poartă guvernele, e cât se poate de clar și pentru care sunt responsabile în fața cetățenilor.”Europa Liberă: Republica Moldova a cerut ajutor Bruxelles-ului ca să intervină în problema asigurării cu gaze a cetățenilor țării. Credeți că e posibil ca cei de la Bruxelles să ajute, și cum ar putea să ajute Republica Moldova în această situație?Dragoș Tudorache: „Eu știu că dl ministru și vicepremier Popescu a fost în vizită la Bruxelles, în ultimele zile a fost în vizită la București tocmai pentru a căuta cât se poate de repede soluții la ceea ce se prefigurează a fi o posibilă criză a gazelor. Mă bucur că a făcut acest lucru și eu am fost la Chișinău, cât Domnia Sa era la Bruxelles, deci aștept și eu să mă întorc cât se poate de repede la Bruxelles și să înțeleg care a fost răspunsul concret din partea instituțiilor europene și ce se poate face, repet, cât se poate de concret, de palpabil pentru a ajuta Republica Moldova pe ambele paliere – și pe asigurarea gazului efectiv, dar și pe un pachet financiar care să ajute compensarea acestor creșteri de costuri la nivelul populației.”Europa Liberă: Multă lume așteaptă totuși ca dinspre România să vină gazul prin țevile gazoductului Iași-Chișinău. Deocamdată, el e funcțional, dar gaz nu curge.Dragoș Tudorache: „Acum, dacă îmi dau puțin deoparte pălăria de raportor al Parlamentului European și mi-o pun pe cea de politician român, da, și eu sper ca o parte din soluția care se va găsi pentru Republica Moldova să fie și o soluție românească, bilaterală, pentru că suntem acolo să sprijinim Republica Moldova. Asta e clar. Deci, cred că sprijinul politic, sper eu, este evident pentru toată lumea, acum trebuie să găsim și sprijin operațional cât se poate de repede. E bine că tehnic gazoductul acum este funcțional, acum trebuie să găsim și gazul care să vină prin acest gazoduct. Repet, toate statele membre sunt acum într-o situație dificilă în prag de iarnă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, deci nu va fi simplu pentru niciunul dintre partenerii Republicii Moldova de a găsi soluții rapide, dar eu cred că din concursul tuturor celor care sunt disponibili politic să sprijine Republica Moldova să reușim împreună, cu un efort susținut și bilateral din partea României, și din partea Uniunii Europene și poate chiar a altor state membre care pot fi aduse să ajute să găsim o soluție.” Europa Liberă: Noua guvernare de la Chișinău insistă mult pe o reformă a justiției și crede că, dacă e cu șanse această reformă, atunci ar putea să ajungă și la alte reforme tot atât de importante ca și reforma în justiție. Cum înțelegeți Dvs. acolo, la Bruxelles, ceea ce se întâmplă astăzi în relația putere-justiție?Dragoș Tudorache: „Niciun fel de modernizare a statului nu se face fără o justiție independentă. Și aceasta este o vedere pe care noi la nivelul Parlamentului am susținut-o întotdeauna și de aceea ne bucurăm să vedem că și la nivelul actualei puteri, al majorității din parlament, al guvernului există acest angajament foarte ferm de a face din reforma justiției o prioritate zero. De ce? Pentru că, de fapt, e despre cum începi, deci cum începi reforma statului, cum modernizezi statul și pentru asta ai nevoie de acea pârghie esențială care înseamnă independența justiției, pentru că justiția îți este arbitrul cel mai important în stat și în echilibrarea statului. Și atunci pentru noi e un lucru bun, e un semn bun că există această prioritizare, urmează acum să vedem întreaga suită de modificări legislative pe care guvernul și le-a asumat, o parte deja au fost trecute, am văzut și modificarea constituțională, care este foarte importantă, e de bun augur, e de bun augur că a existat o majoritate atât de largă în spatele acestor modificări, e un semn bun pentru societate și pentru democrația din Republica Moldova. Deci, sperăm să vedem într-adevăr în pașii următori legislativi și executivi pe care îi ia acest guvern și majoritatea din parlament, să vedem într-adevăr cum această reformă a justiției se concretizează cu beneficii în primul rând pentru cetățeni.” Europa Liberă: Ecoul îndepărtării din funcție a procurorului general Stoianoglo a ajuns la Bruxelles? Ce concluzii ați tras pe marginea acestui caz?Dragoș Tudorache: „Nu e momentul să tragem noi concluzii. Da, am văzut și noi informația cu privire la anchetarea procurorului general, da, evident este un caz excepțional, să ai un procuror general anchetat nu e o situație simplă sau pe care o întâlnim în fiecare zi, însă, până la proba contrarie, eu am încredere în instituțiile statului din Republica Moldova, cred eu, ca toată lumea. Trebuie să vedem cursul acestei anchete. Ceea ce trebuie să facă acest guvern este să comunice foarte bine, foarte clar, foarte repede pe acest subiect; organele de anchetă trebuie să comunice pas cu pas ce se întâmplă în această investigație, tocmai pentru a elimina orice formă de suspiciune cu privire la fundamentul, la motivațiile acestei investigații.”Europa Liberă: Inclusiv de la Bruxelles deseori se amintea că imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată, șifonată de dispariția miliardului, de spălarea banilor prin laundromatul rusesc, trebuia totuși să se livreze rezultate concrete pe marginea acestor dosare de rezonanță?Dragoș Tudorache: „Evident! Deci, poziția noastră, cel puțin îmi amintesc, nu cred să fi fost o singură dezbatere în Parlamentul European, legată de Republica Moldova, în care colegii parlamentari să nu-și exprime îngrijorări cu privire la absența oricărei investigații sau măcar a unor începuturi de rezultate cu privire la anchetarea acestor cazuri care au afectat atât de profund nu doar economia Republicii Moldova, dar încrederea populației în justiție, în stat. Și atunci, evident că pentru noi a vedea că au trecut atâția ani în care nu s-a întâmplat nimic în aceste investigații sau cazuri a ridicat constant multe semne de întrebare. Și eu sper ca în această reformă începută acum și în felul în care ea va avea un efect, sper eu, pozitiv în sistemul judiciar din Republica Moldova să se creeze premisele pentru ca astfel de anchete să poată fi duse la bun sfârșit. Este esențial pentru sănătatea societății și pentru felul în care oamenii încep să prindă încredere că statul lucrează pentru ei.” 
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
07:00
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.