Dis de dimineață cu EL la Retro FM

Europa Libera, 12 octombrie 2021 07:00

Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
00:40
Parisul a acuzat luni Rusia de amestec în Republica Centrafricană și în Mali, unde Emmanuel Macron încearcă de mult să implice NATO și Uniunea Europeană. Dar faptul că Rusia a anunțat luni, 18 octombrie, că își închide misiunea diplomatică de pe lângă NATO înseamnă că Alianța Nord Atlantică nu va mai avea de acum înainte nici o pârghie directă pentru a influența în vreun fel Moscova.Rusia și-a închis misiunea diplomatică de pe lângă NATO, anunțând că acea misiune nu va mai exista începând cu data de 1 noiembrie. Asta tocmai când, după multe încercări, târguieli în culise, bluf și dezamăgiri nefăcute publice, Emmanuel Macron a reușit să obțină din partea NATO promisiunea unui sprijin concret, direct, în uriașul Sahel, întreaga zonă sub-sahariană care se întinde până în Sudan, mare cât o treime din Europa și care este de un deceniu câmpul unor permanente înfruntări între diferite grupări jihadiste și forțele guvernelor din regiune, sprijinite peste tot de Franța.Acum, pe măsură ce Franța se retrage din Mali, în urma puciului din luna mai, noul regim pucist din Bamako (Mali) a făcut apel la mercenarii ruși din compania «Wagner», deja implicați în Libia, pentru a lupta împotriva jihadiștilor (despre mercenarii ruși din «Wagner» am mai scris aici).Totul vine după ce la începutul lunii NATO a expulzat opt diplomați din misiunea rusă de pe lângă Alianța Nord Atlantică, la Bruxelles, și a redus numărul membrilor delegației ruse la zece (acum câțiva ani, erau încă aproape o sută). Cum a scris-o, la Londra, Financial Times, NATO a explicat că măsura, surprinzătoare, a fost luată pentru că respectivii „diplomați” erau în realitate agenți nedeclarați ai serviciilor secrete din Rusia. Spioni, de fapt, cum a rezumat-o pe scurt Washington Post.Ministerul rus de externe a spus că pentru contactele oficiale NATO va trebui de acum înainte să se adreseze ambasadei Rusiei de pe lângă Regatul Belgiei. “Dacă membrii NATO au vreo chestiune urgentă să ne transmită, pot să contacteze ambasadorul nostru în Belgia”, a spus ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.Mercenarii ruși din «Wagner» în SahelÎntr-un interviu publicat astăzi în Le Monde, premierul „de tranziție” al puciștilor din Mali, Choguel Maïga, evită întrebarea în legătură cu prezența mercenarilor ruși, dar recunoaște că există un acord militar cu Rusia încă din 2019 și că instructori militari ruși antrenează forțele maliene.La fel, în ultimul său număr, săptămânalul politico-satiric Le Canard enchaîné, întotdeauna foarte bine informat în chestiunile militare și de securitate, anunță că pe 30 septembrie un Antonov-124 rusesc a adus la Bamako patru elicoptere MI-171, livrând în același timp (fără factură!) 100 de tone de armament divers.NATO și UE în ajutorul lui Macron în SahelÎnainte ca Franța să-și anunțe retragerea din Mali, NATO tocmai se angajase să participe la o bază tehnică și logistică în Mali, care să adăpostească elicoptere, în special italiene, în scopul eventual al unor evacuări sanitare, și circa 500 de oameni din NATO Support and Procurment Agency (NSPA). Este prima oară că Franța obține un sprijin NATO pentru o operațiune pe care o conduce în afara granițelor sale.NATO a avertizat însă de la început că nu va participa însă la operațiuni de luptă. Permanentele misiuni și operațiuni militare franceze din Sahel, începute de Sarkozy, menținute de Hollande și continuate acum de Macron, n-au reușit până acum să atragă entuziasmul celorlalți europeni sau al NATO. În decembrie anul trecut, la summitul NATO, Macron a prezentat Alianței o cerere de o implicare directă în această zonă de influență francofonă compusă din mai multe foste colonii ale Franței din Africa.Sahelul, zona deșertică extinsă pe teritoriul a cinci țări (Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger și Ciad), e controlat în bună parte de rebeli islamiști care aparțin fie nebuloasei Statului Islamic, fie Al-Qaeda. În unele din aceste țări se poate chiar spune că trupele franceze au rămas prezente practic încă de la independența lor. Ba chiar, una din țări, Ciadul, a rămas practic un stat clientelar al Franței.Pentru Macron, care s-a investit personal în acest proiect militar, succesul este o chestiune de onoare. Prezența militară franceză a devenit însă din ce în ce mai greu de justificat, pe măsură ce apare limpede că situația e departe de a se ameliora și în vreme ce se înmulțesc acuzațiile de proiect neocolonial, inclusiv din partea Moscovei.Încă de la începutul mandatului său, în 2017, Macron a căutat să-și atragă partenerii din NATO și din UE într-o vastă misiune militară în Mali, piesă centrală a ceea ce se numește colocvial „la Françafrique” regiunea care reconstituie limitele fostului imperiu colonial african al Franței, unde și astăzi se folosește franceza ca limbă oficială și unde Franța menține interese strategice.Refuzat politicos de NATO și confruntat cu absența unor autentice structuri militare ale UE, Macron a fost nevoit să se întoarcă spre participarea voluntară a unor țări prietene.NATO nu vrea să se implice în operațiuni de luptăO implicare militară directă a NATO a fost până acum considerată instituțional exclusă. Teoretic, carta NATO asigură în mod automat doar apărarea țărilor membre în caz de agresiune. Asta a permis, de pildă, ca NATO să își propună de îndată sprijinul Statelor Unite, în septembrie 2001, în momentul atentatelor de la New York. George Bush a refuzat însă atunci acel sprijin, din motive politice și de imagine, preferând ca SUA să intervină singură în Afganistan, unde a impus schimbarea regimului. Abia începând cu anul următor, 2002, NATO a fost invitat să se implice direct în Afganistan.Până atunci, Alianța dusese o singură dată operațiuni militare, în 1999 împotriva Iugoslaviei, mai precis a Serbiei lui Miloșevici, pentru apărarea populației albaneze din Kosovo.Ulterior, NATO avea să refuze să intervină în Irak, țara fiind în afara teritoriului țărilor membre și mai ales dat fiind că nici unul din membri nu fusese amenințat.NATO a intervenit în schimb în Libia, în 2011. Intervenția NATO a asigurat atunci o zonă de interdicție de zbor deasupra Libiei, care a permis forțelor franceze și britanice, trimise de Nicolas Sarkozy și Tony Blair, să învingă rezistența militară libiană și să îl răstoarne pe dictatorul Muammar Gaddafi, cu consecințele resimțite până astăzi.
Acum 6 ore
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 8 ore
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
Acum 12 ore
18:00
În această ediție a podcastului „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Serge Kino, director de Marketing la Federația Moldovenească de Fotbal (FMF), despre succesul Sheriff Tiraspol în meciul cu Real Madrid, dacă și cum influențează acesta fotbalului moldovenesc.
17:10
17:00
15:20
Acum 24 ore
13:40
12:10
Pentru multă vreme, în special sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, hagiografia oficială a descris Al V-lea Congres al PCR, desfășurat la Moscova în decembrie 1931, drept un moment crucial din istoria partidului. S-a spus că la acel Congres au fost abandonate cele mai contraproductive teze și a fost oferită o strategie realistă privind viitoarele confruntări revoluționare.În orice caz, Congresul a continuat pe linia vechilor ficțiuni legate de caracterul așa-zis artificial al statului român și nu a abandonat niciun moment descrierea social-democraților ca o forță coruptă în sânul clasei muncitoare și aliați „obiectivi” ai burgheziei.Evenimentul a reunit 38 de delegați români, precum și reprezentanți ai partidelor comuniste din URSS, Ucraina, Germania, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Finlanda. Principalele intervenții au aparținut liderului comunist maghiar Béla Kun, Elenei Filipovici, lui Aladar Imre (cunoscut ca Pavel Corneliu) și Eugen Iacobovici. Rezoluția finală anunța că România era pregătită pentru o revoluție burghez-democratică, înfăptuibilă nu de către burghezia națională, ci de proletariat în alianță cu țărănimea.Potrivit acestei viziuni, România nu avea vreun motiv să se teamă de vecinul ei răsăritean. Mai mult, se spunea acolo că țara își poate rezolva problemele și poate deveni o națiune industrială modernă doar într-o alianță cu Uniunea Sovietică.În remarcile ei finale, Elena Filipovici sintetiza și principalele teze ale Congresului:„Al V-lea Congres oferă linia politică corectă și cinci sloganuri fundamentale... Partidul Comunist Român se opune dictaturii fasciste; propune ziua de lucru de opt ore; împroprietărirea țăranilor; autodeterminare până în punctul secesiunii; și apărarea URSS. Aceste sloganuri trebuie să fie farul nostru călăuzitor în efortul de a transforma lupta cotidiană într-una superioară, care își propune să preia puterea și să înfăptuiască revoluția burghez-democratică”.Urmându-se instrucțiunile lui Béla Kun, care era la acea vreme una din cele mai autoritare voci din cadrul Cominternului și care se dovedise instrumental în organizarea unor „cutremure” la nivel de elită în partidele est și central-europene, Congresul l-a ales pe Alexander Danieliuk Ștefanski (Gorn), membru al Partidului Comunist Polonez, ca secretar general al PCR.Protagoniștii anterioarelor lupte fracționiste, dintre care mulți fuseseră fondatori ai Partidului Comunist Român, au fost înlăturați din ierarhia supremă. Se făceau vinovați de așa-zise propensiuni eretice, reprezentau potențialul critic, intolerabil acum că partidul trebuia să înceapă să funcționeze precum o unitate militară.Al V-lea Congres s-a asigurat de triumful unei noi generații politice, mai puțin legată de originile leniniste ale comunismului românesc și mai condiționată de ideologia unei solidarități fără rezerve cu conducerea stalinistă. De aceea, prin eliminarea „revoluționarilor romantici” și înlocuirea lor cu activiști Comintern de încredere, acest congres a perfectat stalinizarea PCR.Noul Comitet Central îi includea pe activiștii Bela Brainer, Elena Filipovici, Nicolae Goldberger, Emil Halițki, Eugen Iacobovici, Vanda Nicolschi (Seila Averbuch), Lucrețiu Pătrășcanu și alții, care considerau numirea lui Ștefanski o îmbunătățire a calității conducerii de partid.Prezența lui Lucrețiu Pătrășcanu era probabil legată de prestigiul lui în creștere în rândurile intelectualilor de stânga români. Dar, și mai important, în vara anului 1931, Pătrășcanu fusese ales membru al parlamentului pe listele Blocului Muncitoresc Țărănesc.În ciuda tentativei Cominternului de a limita facționalismul, tensiunea dintre conducerile autohtonă și străină a persistat. PCR-ul era de-acum operat de către un Politburo aflat la Berlin, condus de Alexander Danieliuk Ștefanski, compus din cei pe care i-am numit anterior (Filipovici, Iacobovici, Halițki, Nicolschi) și un secretariat intern (Brainer, Gh. Stoica, Dora Rotman, înlocuiți apoi de Alexandru Sencovici, Pătrășcanu, Vanda Nicolschi și Nicolae Goldberger). 
11:00
Bulgaria, penultima în UE, și-a trimis vineri la Bruxelles versiunea actualizată a Planului național de relansare și reziliență. Cu participarea vicepreședintelui CE Frans Timmermans la Sofia a avut loc o conferință dedicată tranziției verzi.Planul conține 59 de proiecte de investiții și 46 de reforme. Fața de versiunea elaborata de ultimul guvern Boiko Borisov el are 13 proiecte și reforme noi în sănătatea publică, energetică, sfera socială și supremația legii.Sofia așteaptă din noul fond european peste 6,5 miliarde euro. Întârzierea, ca și în cazul Țărilor de jos, se datorează crizei politice care a împiedicat formarea unui guvern în urmă alegerilor de la 4 aprilie și 11 iulie.Prima varianta nu a prevăzut o strategie de decarbonizare. Ultima propune închiderea centralelor pe cărbune din bazinul Marița în 2040 sau 2038. Este vorbă de aproape 40% din producția de energie electrică a țării.În cuvântarea sa la conferința dedicata tranziției verzi premierul interimar Stefan Ianev a avertizat că Bulgaria, cu o economie energofagă, nu este încă pregătită pentru inițiativa europeană și dorește ca măsurile prevăzute în ea să fie implementate treptat cu accent nu pe închiderea ci pe deschiderea de noi industrii.„Comisia va sprijini Bulgaria dacă aceasta va decide realizarea CAE Belene”, a declarat vicepreședintele Timmermans.La intrarea în sala unde a avut loc conferință el a fost întâmpinat de sindicaliști nemulțumiți de închiderea centralelor pe cărbune.Timmermans a avertizat că nu există un viitor în aceasta industrie dar trebuie asigurat un viitor mai bun angajaților acesteia. El nu a răspuns la întrebarea dacă Comisia va accepta varianta închiderii CET-urilor bulgare pe cărbune în 2040.Planul guvernului interimar va fi analizat foarte atent dar perioada mai lungă care precede închiderea va costa mai mult.Timmermans a mai spus că prețurile mari la energie se datorează în parte pandemiei care a redus oferta de gaze naturale.„Rusia î-și îndeplinește obligațiile și Bruxellesul nu are motive să creadă că ea exercită presiuni asupră pieței”, a spus comisarul european, adaugând – „De autoritățile germane depinde licențierea mai rapidă a gazoductului NordStream 2”.UE așteaptă angajamente mai ferme din partea Sofiei pentru reforma în justiție, în special în privința poziției procuraturii bulgare, despre care se crede că încă nu a ieșit din modelul sovietic. Comisia europeană a cerut ca propunerile în acest sector să fie coordonate cu Consiliul Europei și Comisia de la Veneția.  
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:00
La Chișinău are loc o conferință internațională dedicată prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei, și a violenței în familie.Centrul de Informare și Documentare privind NATO organizează o „masă rotundă” cu tema: „Impactul dezinformării asupra securităţii și importanța promovării culturii de securitate”.Institutului Național de Cercetări Economice va lansa o nouă ediție a publicației „Tendințe în Economia Moldovei”.Curtea Constituțională examinează o sesizare privind validarea unui mandat de deputat în Parlament.Pe plan extern (Reuters):La Bruxelles, primul ministru polonez Mateusz Morawiecki și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta despre primatul dreptului european sau a celui polonez.Miniștrii de externe din țările Uniunii Europene se întrunesc pentru pregătirea summitului din 21-22 octombrie, a dezbaterilor pe tema statului de drept și a conferinței despre viitorul Europei.Președintele Poloniei, Andrzej Duda, întreprinde o vizită la Vilnius.Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, întreprinde o vizită în Ucraina, unde va fi primit de președintele Volodimir Zelenski.Secretarul de stat american Antony Blinken va vizita Ecuadorul.OECD va face publice prognozele sale economice și fiscale pe termen lung. La fel și FMI, pentru regiunea Asia-Pacific.
Ieri
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:00
După săptămâni în care forțele poloneze au blocat sute de imigranți ilegali la granița cu R. Belarus, încercând să oprească un influx despre care spun că ar fi dirijat de la Minsk, în Polonia au avut loc la 17 octombrie mitinguri în sprijinul imigranților.Mulți polonezi au fost mișcați de imaginile înfățișându-i pe imigranți - familii cu copii mici - care reușiseră să intre în Polonia, numai pentru a fi opriți și trimiși înapoi peste graniță în Belarus.La mitingurile care au avut loc duminică, la Varșovia și Cracovia, participanții au cerut guvernului un tratament mai bun pentru refugiați.Cei care folosesc ruta belarusă pentru a intra în Uniunea Europeană provin în special din Irak, dar și din Siria, Yemen și Iran.Autoritățile poloneze, ale altor țări vecine cu Belarusul și oficiali ai Uniunii Europene acuză regimul liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenka de faptul că ar încuraja sosirea imigranților ilegali, direcționând-i spre granițele vestice. Într-un soi de „război hibrid”, Minskul ar vrea să pedepsească în felul acesta guvernele europene pentru sprijinirea mișcării pro-democrație din Belarus.Mitingurile poloneze de duminică au avut loc pe fundalul măsurilor aspre introduse de autorități pentru a stopa valul imigranților. Polonia a declarat stare de urgență în două regiuni estice, fapt care restricționează deplasarea persoanelor străine într-un coridor de 3 kilometri de la graniță și autorizează reținerea lor. De asemenea, armata construiește la frontieră un gard permanent de sârmă ghimpată.La Varșovia, protestatarii adunați în fața Sejm-ului, camera inferioară a parlamentului, au scandat „opriți tortura la graniță” și au cerut încetarea deportărilor.„Ceea ce face guvernul nostru este o rușine”, a spus Dorota Moran, de 39 de ani, terapeută pentru copii cu autism, care a participat la miting împreună cu doi din cei trei copii ai săi. „Ne aflăm în Uniunea Europeană și ar trebui să solicităm sprijin din partea Uniunii Europene. Dar mai întâi de toate trebuie să fim oameni și să protejăm familiile și copiii”, a spus protestatara agenției AP. Guvernul polonez se află între două focuri. Pe de o parte trebuie să protejeze granița estică a Uniunii Europene de imigranții ilegali, iar pe de alta trebuie să facă față criticilor din partea activiștilor cu privire la tratamentul acordat acestor oameni.Recent, autoritățile germane s-au plâns că se confruntă cu un val al imigranților din Orientul Mijlociu, care vin prin Belarus și Polonia, estimând că numărul acestora a crescut cu peste 4 300, din luna august.Săptămâna trecută, parlamentul polonez a modificat legea, permițând comandanților de unități de grăniceri de la frontiera cu Belarusul să respingă arbitrar cererile de azil și să expulzeze imediat persoanele care intră ilegal în țară.Agenția ONU pentru refugiați a spus că măsura contravine Convenției ONU pentru Refugiați și încalcă dreptul fundamental al oamenilor la azil.„Suntem îngroziți de ceea ce să întâmplă la granița noastră estică”, a spus agenției AP un alt participant la mitingul de duminică de la Varșovia, Marcin Kacprzak, de 45 de ani. Unii participanți la protest au purtat drapele din folie de supraviețuire, o aluzie la faptul că vine iarna, iar emigranții blocați la graniță suferă deja de frig. 
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
18:40
14:30
De la 8 noiembrie, Statele Unite vor permite accesul vizitatorilor străini vaccinați – a anunțat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kevin Munoz. Frontierele americane au fost închise pentru numeroase țări și categorii de vizitatori, din martie 2020, pe fondul pandemiei coronavirus.Industrii din America și lideri din străinătate au făcut presiuni asupra administrației Biden să modifice politica, cel puțin în privința celor vaccinați. La începutul săptămânii, Washingtonul a anunțat deschiderea frontierelor terestre și maritime cu Canada și Mexic. Pentru canadieni una dintre întrebări – încă fără răspuns - este dacă Statele Unite recunosc și acceptă persoanele vaccinate cu vaccinuri diferite, o practică relativ comună în acea țară. Administrația americană va defini formularea ”vaccinare completă” până la data la care politica va fi modificată.Vizitatorii internaționali vaccinați complet cu vaccinuri omologate de Statele Unire și Organizația Mondială a Sănătății vor putea intra in țară. Jeff Zients care conduce grupul de lucru cu privire la pandemie din cadrul administrației americane a spus că vizitatori străini vor trebui să prezinte dovada vaccinării complete și un test negativ nu mai vechi de 72 de ore.Aceștia vor trebui să ofere și o adresă email și un număr de telefon, pentru a putea fi contactați. Cei autorizați să intre în Statele Unite nu vor fi supuși la carantine.Cerințele sunt mai dure în cazul americanilor nevaccinați care se întorc în țară: aceștia trebuie să prezinte un test Covid negativ efectuat în ziua plecării și li se solicită un teste și după sosirea în America.Liniile aeriene au salutat noile măsuri ale administrației, spunând că numărul de bilete de avion cumpărate a început de-acum să crească. Administrația urmează să vină cu clarificări în zilele următoare cu privire la aplicarea noilor măsuri. 
09:50
Tocmai a fost acordat, ca în fiecare an în luna octombrie, premiul -- important, dar numit înșelător -- „Nobel pentru economie".Poate că nu e lipsit de interes, atunci, să amintim câteva detalii importante: că premiul nu este dintre cele pe care le-a fondat, prin testament, inventatorul dinamitei si „baron al petrolului“ în Baku, Alfred Nobel; și că, oricum, nu întotdeauna premiul a fost acordat unor economiști.Iată, israelianul Daniel Kahneman, care l-a primit acum două decenii, în 2002, este în realitate un psiholog. El a scris însă despre raționalitate, sau, mai bine zis, despre deciziile iraționale în modelele economice moderne. Este un domeniu foarte important. George Soros, de pildă, a devenit atât de bogat printr-o decizie ce părea irațională, mizând împotriva băncii centrale britanice.Daniel Kahneman face distincția între "gândirea rapidă", liniștitoare, dar foarte des falsă; și "gândirea lentă", înceată, laborioasă și plictisitoare. Ei bine, asta i-a adus "premiul Nobel", ideea acestei simple distincții. Prin asta explică el erorile de judecată, acele "cognitive bias" de care ne facem vinovați de dimineață până seara.Dar nu pentru asta e influent Kahneman. El are un alt concept, mai important și mai puțin evident: cel de "zgomot" sau "gălăgie" (noise). L-a expus, explicat și decorticat în detaliu într-o carte pe care tocmai a publicat-o împreună cu francezul Olivier Sibony și cu Cass R. Sunstein. Cartea, apărută anul acesta și intitulată simplu Noise („Zgomot"), a devenit de îndată un bestseller mondial.„Zgomotul" sau „gălăgia" este informația inutilă din secvențierea ADN-ului, informațiile acelea acumulate de-a lungul evoluției care îngreunează programul și falsifică lectura secvențierii și rezultatul. Este așadar o noțiune din genetică; „noise” (în franceză, la fel de simplu: „bruit”). Dacă "zgomotul", acumularea de informație inutilă, balastul din mostra de ADN, se dovedește prea puternic și nu e identificat ca atare, asta face ca programul să comită erori în secvențiere. Rezultatul, așadar, nu va fi fiabil.Ceva similar facem noi când luăm decizii tâmpite: ignorăm "zgomotul" care ne încețoșează judecata: o masă prea grea și prea stropită, lipsa de somn, vlăguiala. Rezultatul poate fi foarte grav: un medic poate pune un diagnostic greșit; un jurat va vota o pedeapsă aiurea; sau faci o investiție catastrofală, când de fapt nici n-ar trebui să fii lăsat să te apropii de bursă. Totul – la propriu, pentru că autorii cărții (dintre care unul premiat cu "Nobel") iar altul, francezul Sibony, e Associate Fellow la Oxford – ne spun că e mai bine să mergi la medic dimineața, deoarece atunci riscul e mai mic ca el să ne ologească din oboseală și prea mult coniac la prânz.Sigur, ni se dau asigurări că inteligența artificială, AI, nu va avea această problemă, deoarece ea nu obosește niciodată și nu bea la prânz, deși știm cu toții că HAL 9000 din Odiseea Spațiului avea alte probleme în circuite, de-a ajuns de tot halul.Iar probleme vor fi întotdeauna. Cum o spunea expertul și eseistul Warren Bennis,"uzina viitorului va avea doar doi angajați, un om și un câine. Omul va fi acolo ca să hrănească potaia. Câinele – ca să nu-l lase pe om să saboteze instalațiile."În sfârșit, să mai spunem (și nu vom repeta niciodată îndeajuns) că „Premiul Nobel pentru Economie”, care răsplătește asemenea înțelepciune… nu e în realitate câtuși de puțin un premiu instituit de filantropul Nobel sau de fundația care îi poarta numele, ci un cec acordat de Banca Națională a Suediei, din 1968 încoace, și căruia i se spune, in mod insidios, „Nobel pentru economie”, doar pentru că e oferit in același timp cu premiile Nobel propriu-zise. Urmașii lui Nobel nu încetează să protesteze că numele familiei e folosit pentru a justifica această impostură. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate. În fiecare luni, „Dicţionar de sunete”, semnat de Lucian Ştefănescu.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:10
La Chișinău, agenția de știri IPN organizează o dezbatere care va încerca să raspundă la întrebarea „Pe ce se bazează optimismul guvernării privind criza energetică”.La sfîrșitul săptămânii, vicepreședintele Parlamentului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Mihai Popșoi anunța într-un interviu la RTR Moldova că la Chișinău este așteptat șeful-adjunct al administrației prezidențiale din Rusia Dmitri Kozak pentru a discuta despre prelungirea contractului R. Moldova cu Gazprom. Data vizitei nu este cunoscută. De pe 13 octombrie, în R. Moldova este stare de alertă în sectorul de gaze naturale.Patru regiuni din Ucraina, între care Odesa, intră de luni 18 octombrie în „scenariul roșu” epidemiologic, pe fundalul creșterii dramatice a numărului de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Sâmbătă au fost raportate aproape 13 mii de noi cazuri de infectare și 277 de decese legate de Covid.În capitala României, incidenţa COVID-19 continuă să crească, duminică se ajunsese la nivelul de 16, 2 cazuri la mia de locuitori. Cea mai ridicată incidență din țară, alături de județul Ilfov, este a Bucureștiului. Cu toate acestea, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a respins vineri propunerea Institutului Național de Sănătate Publică pentru punerea în carantină a Bucureștiului și a județului Ilfov.Tot în România, premierul desemnat, Dacian Cioloș, președintele Uniunii Salvați România, înaintează în Parlament lista cabinetului său și programul de guvernare, deși teoretic nu are nicio șansă să primească votul de învestitură.La Bruxelles are loc reuniunea miniștrilor de externe la care se va discuta Parteneriatul Estic. Summitul Uniunii Europene cu țările Parteneriatului este programat pentru mijlocul lunii decembrie. Iar miercuri va fi anunțat laureatul Premiului european Saharov pentru drepturile omului. Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut critic al Kremlinului în acest moment, este printre cei trei candidați.
03:50
Mai mult de 2 zile în urmă
02:00
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
17 octombrie 2021
19:50
„Iarna nu-i ca vara”, această expresie, devenită celebră, a intrat în folclorul politic și este valabilă ca niciodată pentru noi. Și asta o știu nu doar guvernanții, dar mai cu seamă cei pe care îi guvernează puterea de la Chișinău. Despre asta discutăm astăzi. Cu cine, aflați imediat. Reluăm discuțiile cu analiștii Nicolae Negru și Vitalie Călugăreanu despre ceea ce se întâmplă cu noi, cu toții, din voia celor care diriguiesc, din voia celor de la butoane și a celor care le dau peste mâini. Întrebarea de epigraf pentru emisiunea de astăzi: „S-a epuizat deja creditul de mare încredere pe care l-a câștigat puterea mai întâi la prezidențiale, apoi la anticipate? Bateria aceasta cu care aleargă iepurașul cum e?”Nicolae Negru: Duracell...Vitalie Călugăreanu: „Dacă nu s-a terminat, se cam termină deja. Cred că a mai rămas undeva credit de încredere, dar oricum lucrurile care se întâmplă în ultima vreme și această agitație legată de prețuri, tarife, acum și criza aceasta energetică o să le cam joace festa noilor guvernanți, dacă putem să le mai zicem că sunt noi.”Europa Liberă: De ce pun eu problema în felul următor? E una să te urci într-un tren care se cotilește la vale și alta e să prinzi a manevra trenul care urcă în deal. Or, COVID-ul, valul al patrulea, gestionarea subiectului cu gazele pe cât e de păgubos, pe atât e de avantajos pentru cineva care este manager, care poate să arate în situații de criză că este un căpitan mai bun și știe a întoarce nava în valuri așa încât să nu fie naufragiată.Vitalie Călugăreanu: „Depinde dacă realmente există soluții, pentru că în cele câteva situații de criză pe care le are de parcurs această guvernare și de gestionat nu există foarte multe soluții, inclusiv în criza pandemică, inclusiv în criza gazelor. Cu gazele – ori mergi la Putin, te închini și ai gaz un pic mai ieftin decât l-ai fi avut altfel, ori negociezi cu prietenii europeni ca să dea niște bani pentru a amortiza cumva această sigură creștere a prețurilor la gaze. Cu pandemia, aici cred că chiar nu pot face mare lucru, pentru că se tem...”Europa Liberă: Lockdown-ul e singura soluție.Vitalie Călugăreanu: „Nu știu dacă este soluție, pentru că ucide economia.”Europa Liberă: Dar asta înseamnă să te împuști în picior.  Vitalie Călugăreanu: „Ucizi economia și nu cred că este o soluție, și nici nu cred că o au în calcul în momentul acesta. Soluția ar fi o campanie de informare a cetățenilor, pentru că ceea ce vedem noi nu este informare. Or, impresia pe care o am eu în ceea ce privește comunicarea Ministerului Sănătății pe segmentul pandemie este mai proastă decât a fost, inclusiv la socialiști. De asta – cum să vă zic? – aici ar fi un pic de chestionat, dar oricum situația regională e ca la noi, adică, chiar dacă cineva poate gestionează un pic mai bine, rezultatele sunt cam aceleași, cifrele de infectați sunt cam aceleași, morții sunt cam aceiași.”Europa Liberă: Dvs., dle Negru?Nicolae Negru: „Euforia postelectorală începe să scadă desigur, se confruntă actuala guvernare cu viața reală. A existat o anumită inerție până acum, sondajele totuși arată destul de bine, sondajele pe care le avem noi arată destul de bine pentru actuala guvernare, mult mai bine decât cred cei din opoziție, comuniștii și socialiștii. Dar asta e! Se confruntă cu viața reală, trenul merge la deal sau mașina merge la deal și acum trebuie să se descurce în această situație. Opoziția desigur că ar dori, deci aproape că îți spune lucrul acesta – cu cât mai rău, cu atât mai bine. Auziți ce strigăte triumfale că, iată, au să crească tarifele, au să crească prețurile la gaze, că nu ați mers sau nu ați reacționat la timp, deși s-a reacționat la timp, am și scris azi (vineri, 15 octombrie) în editorial că Maia Sandu a vorbit cu Kozak despre gaze încă în luna august, când l-a invitat. Și el a venit la invitația Maiei Sandu. Prin urmare, nu se poate spune că târziu v-ați apucat de rezolvarea acestei probleme și, da, contextul regional, contextul european e foarte dificil, pe cât de favorizați de soartă au fost PAS-iștii sau Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate, pe atât acum de loviți de soartă, loviți de această conjunctură economică regională și europeană sunt ei.Eu, cel puțin, văd din partea cetățenilor o anumită indulgență, o anumită așteptare și, ați văzut, mitingul, de exemplu, de duminică – socialiștii și comuniștii i-au chemat pe cetățeni să vină la acest miting, și numărul cetățenilor nu a fost destul de mare. Atunci când nu se face organizat, atunci se vede, de fapt, atitudinea reală a cetățenilor față de o chemare, față de o inițiativă a unui partid. Prin urmare, deocamdată, eu cred că cetățenii sunt în așteptare, nu arde încă, dar mâine-poimâine o să înceapă să ardă, când se va răci vremea și când vor începe să înghețe.”Vitalie Călugăreanu: „O paranteză vreau să fac aici. Bateria încrederii în Partidul Acțiune și Solidaritate, în Maia Sandu s-a umplut pe fundalul sloganelor anticorupție pe care ei le-au promovat. Și, din punctul meu de vedere, cu asta ar putea să pluseze sau să compenseze cumva această situație de criză sau crizele pe care le are de înfruntat acest guvern. Aici ar trebui să se muncească la greu, pe segmentul anticorupție vedem niște mișcări, nu știu cât de juridic corecte sunt, pentru că nu mă pricep la asta, dar din ceea ce se vede, se pare că s-au apucat de lucru pe segmentul justiție.”Europa Liberă: În miting s-au produs câteva personaje notorii: unul cu chepkă, care, dacă te uiți la mesajul lui, el întotdeauna joacă rolul acesta, dar acum se pare că el și alte personaje au vrut să acrediteze ideea că e momentul decisiv acum – iaca, iaca îi dăm jos. Oare așa să fie?Nicolae Negru: „Păi e, într-un fel, ridicol, chiar grotesc. Și aceste chemări: alegeri anticipate organizăm mâine-poimâine, ori nu înțeleg politicienii în cauză pe ce lume se află, ori pur și simplu se îmbată și ei, sau pur și simplu sunt mânați de cineva să facă aceste mișcări ridicole, din punctul meu de vedere, sau rizibile, ca să folosim...”Europa Liberă: Dar nu cumva chiar e iresponsabil în plină iarnă să acreditezi...Nicolae Negru: „Păi, acesta e principiul – cu cât mai rău, cu atât mai bine pentru dânșii...”Vitalie Călugăreanu: „Dar nu cred că ei au mizat pe faptul că cineva se va speria și își va da demisia și vor fi alegeri anticipate. Asta-i clar. Eu cred că ei pur și simplu au sondat un pic terenul să vadă care sunt predispozițiile oamenilor, ale electoratului după aceste scumpiri, aceste gafe de început comise de noua guvernare.” Europa Liberă: Dar însăși formula aceasta: „Maia, nu uita, pușcăria-i casa ta”, pe formula lui Plahotniuc, arunci așa ceva pe un teren unde poate să crească ceva din asta? Nicolae Negru: „Se pare că e o dezorientare a socialiștilor, a comuniștilor, în general a opoziției, fiindcă victoria PAS-ului a fost zdrobitoare, să spunem așa, răsunătoare și acum ei trebuie să ia o decizie, trebuie să facă ceva, trebuie să întreprindă ceva și se agață de orice idee și unele pur și simplu sunt ridicole. Îmi venea să râd, auzindu-i pe socialiști, pe reprezentanții lor că „să restabilim statul de drept”, „Nu dictaturii!” (râsete), cei pe care s-a ținut regimul lui Plahotniuc acum vor să restabilească statul de drept. De cealaltă parte, eu ceea ce observ și îi dau dreptate dlui Călugăreanu, o proastă strategie de comunicare sau chiar o lipsă de strategie de comunicare, și nu numai în domeniul pandemic. Guvernarea ar trebui să explice ce face, chiar și acum cu gazele sau cu creșterea prețurilor. Lumea nu este chiar atât de naivă și nu pricepe ce se întâmplă sau nu este informată, dar totuși când faci ceva, chiar și cazul Stoianoglo, când faci ceva, trebuie să explici: iată, s-a întâmplat asta și asta; asta e poziția noastră, sunt lucruri care nu depind de noi. Chiar și cu Stoianoglo intră în joc alți factori interni din procuratură, poate unii procurori au anumite sentimente față de Stoianoglo...”Europa Liberă: Da, dar uitați-vă că socialiștii insistă că asta-i lucrătura, cel puțin, a lui Litvinenco, dacă nu cumva a președintei Maia Sandu? Exact în situația popii căruia i se reproșează că fiica lui îi ușuratică, dar el nu are fiică. Deci, cum acum Litvinenco sau Maia Sandu să demonstreze că nu-i scris în cabinetul Maiei Sandu scenariul acesta? Nicolae Negru: „Păi, asta și trebuie să le spună cetățenilor, să despartă politica, s-o despartă de legal, de juridic, să le spună oamenilor că procurorul decide, el a decis că pornește dosar penal sau nu.” Europa Liberă: Și aceștia sar și spun: „Dar în trei ore...” Nicolae Negru: „Da, exact, da, în trei ore, și asta trebuie să întrebe și guvernarea: „Dar de ce în trei ore”? Atunci, procurorul trebuie să apară și să spună: „Iată de ce în trei ore: eu am avut argumente, mi s-au prezentat niște documente care m-au convins pe mine și am mers la judecător și judecătorul a zis că da, într-adevăr, e ceva aici, hai să pornim și să clarificăm...” Pentru Stoianoglo și pentru societatea întreagă, toți suntem interesați să aflăm, până la urmă, adevărul. Se pornește într-o acțiune foarte importantă de curățare a sistemului juridic și dacă pornim cu un procuror în care nu prea avem încredere, pentru care avem niște semne de întrebare, nu unul singur, dar mai multe semne de întrebare. Eu cred că chiar și Stoianoglo trebuie să spună: „Oameni buni, iată, verificați-mă, îmi deschei cămașa și faceți ce vreți, dar eu sunt nevinovat”, dar așa, să te agăți de acest scaun, prin toate mijloacele să pui piedici unei anchete, să te duci la Consiliul Superior al Procurorilor și cumva să intimidezi pe cineva acolo... Un procuror dezinteresat, un procuror care chiar vrea lucrurile să se miște înainte în sistemul nostru ar proceda nițel altfel. Toate acestea trebuie explicate cetățenilor. Nu se explică, adică...”Europa Liberă: Dar procurorul de caz, procuratura acum, fără de Stoianoglo, a dat un comunicat sec și a spus: „Noi nu comentăm”, chiar invitați fiind de Maia Sandu, tocmai ca să iasă mai mult decât de obicei spun ei, acum ca niciodată este necesară nu o justificare, dar o explicație credibilă pentru societate.Nicolae Negru: „Sunt și acolo curente, sunt și acolo rivalități, nu știm ce se joacă acolo. Asta e! E un sistem închis procuratura.”Europa Liberă: Sunt trei versiuni, de fapt, și am intrat deja în subiectul procurorului, și aici o să rămânem: este versiunea că e reglare de conturi; versiunea că o anumită aripă a procurorilor vrea să placă noilor șefi și din cauza asta face exces de zel și versiunea pe care o călăresc cei din opoziție, ei spun că asta s-a făcut din statul major al noii puteri, de la PAS, de la președinție, de la aceștia care acum au intrat în pâine.Vitalie Călugăreanu: „La etapa aceasta, toate au dreptul la viață, inclusiv aceste supoziții.”Europa Liberă: Până nu-s dezmințite.Vitalie Călugăreanu: „Bun, eu nu știu cât poate procurorul de caz să deschidă parantezele în momentul acesta, având în vedere că este un dosar foarte important și care este urmărit cu lupa nu doar la Chișinău.” Europa Liberă: Dar procedural poate?Vitalie Călugăreanu: „Și procedural nu știu dacă poate în momentul acesta.”Europa Liberă: Nu? Dar cum spune Nicolae, să vină și să spună: „Da, eu am avut trei ore la dispoziție”, că Nicolae Eșanu îl întreabă: „Ia așază-te la tastatură și să vedem cât...”Vitalie Călugăreanu: „OK. Elementul acesta este adevărat, el trebuia explicat, de ce s-a întâmplat atât de rapid. Eu am încercat să extrag din procurorul de caz un răspuns la această întrebare, dar el nu mi-a răspuns.”Europa Liberă: A spus doar atât, asaltat de presă: „Am avut timp destul”.Vitalie Călugăreanu: „Pot doar să presupun că de dosarul Stoianoglo sau de capetele de acuzare care îi sunt aduse dlui Stoianoglo s-a ocupat cu timp în urmă Serviciul de Informații și Securitate. Este o presupunere, având în vedere, și am văzut, Serviciul de Informații și Securitate a fost cel implicat în reținerea dlui Stoianoglo și bănuiesc că i-au dat procurorului de caz anumite informații despre lucrurile care s-au petrecut în mandatul dlui Stoianoglo și anterior. Acum, aceste acuzații care îi sunt aduse, eu cred că ar trebui să avem un pic de răbdare și să înțelegem că este un dosar de rezonanță, este de interes sporit și, într-adevăr, există o așteptare mare în societate pentru ca anumite lucruri să fie dezvăluite. Procesul se va desfășura, din câte înțeleg, destul de rapid. Cel mai interesant pentru mine însă este unul din capetele de acuzare de acolo legat de ceea ce s-a întâmplat cu proprietățile din Ucraina. Anterior cu aceste argumente a fluturat Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție și atunci dl Stoianoglo a spus că sunt minciuni, nu sunt adevărate și iată că regăsim acest capăt de acuzare în lista imputată dlui Stoianoglo.” Europa Liberă: Dezavuat de avocații dânsului.Vitalie Călugăreanu: „Este foarte interesant să vedem care sunt argumentele pentru care procurorul de caz a găsit de cuviință să mențină acest capăt de acuzare. Dacă se adeverește ceea ce a spus anterior Morari...”Nicolae Negru: „Și presa ucraineană a scris...”Vitalie Călugăreanu: „Și presa ucraineană a scris și dacă se adeverește, în special că soția dlui Stoianoglo a mers personal la notar și a făcut cele imputate de Morari, atunci cred că e o probă palpabilă.”Europa Liberă: Dar avocații ați văzut ce au zis, că pașaport expirat, nu s-a mișcat din cauza asta de la Chișinău, adică ar fi total mincinoasă această versiune.Vitalie Călugăreanu: „Și supoziția că Morari ar sta în spatele acestui joc tot nu trebuie exclusă. Rivalitatea dintre Stoianoglo și Morari noi o cunoaștem, vedem că cei care cad după Stoianoglo sunt iarăși rivalii lui Morari: Popov, pe care Morari l-a „mușcat” de multe ori, după ce a fost suspendat din funcție. E un spectacol interesant.”Europa Liberă: Cel puțin, acum eu mă aștept ca și Dvs., probabil, mă aștept ca cei care au înscenat această făcătură vor trebui să răspundă, dacă au fabricat aceste probe.Vitalie Călugăreanu: „Dacă le-au fabricat...”Europa Liberă: Pentru că așa a fost întrebarea adresată lui Stoianoglo – dacă dânsul a găsit în dosarul lui Platon falsuri, în mod normal, trebuia să se vadă asta în acuzații, cei care au falsificat, cei care au pornit dosare la comandă ș.a.m.d.? N-am prea văzut Stoianoglo...Nicolae Negru: „Și nu e singurul caz.”Europa Liberă: Da, și interceptări ș.a.m.d.Nicolae Negru: „Alte cazuri, ei spun că a fost dosar politic sau l-au arestat din interese politice. N-a fost pedepsit nimeni pentru asta...”Europa Liberă: Deci, admitem că acest episod îi este retras, dar celelalte sunt suficient de grave, dacă se dovedește că Stoianoglo cu premeditare a făcut amendamentul respectiv sau l-a promovat din comanda cuiva. Și apropo, dl Slusari întreabă logic: dacă există capătul acesta de acuzare, în mod normal, oamenii care sunt conectați la asta ar trebui deja să fie întrebați, deranjați?Vitalie Călugăreanu: „Acesta-i unul din capetele de acuzare cel mai slab, din câte am înțeles. Procurorul de caz ar trebui să demonstreze legătura dlui Stoianoglo cu cei care au adus acest amendament la parlament, adică fostul CCCEC, Centrul Național Anticorupție, condus atunci de Viorel Chetraru, și să facă conexiunea cu paguba săvârșită prin acel amendament.”Europa Liberă: Cu profitul câștigat.Nicolae Negru: „Da, dar a fost încălcat regulamentul, nu s-au respectat anumite legi.”Vitalie Călugăreanu: „Da, este adevărat. Bun, asta e o chestie politică, dar răspunderea însuși a deputatului, în cazul dlui Stoianoglo pentru promovarea acelui amendament, dacă nu se demonstrează legătura cu lumea criminală, atunci nu poate fi decât politic acel amendament.”Europa Liberă: Da, și asta s-a văzut iarăși din discursul avocatului Munteanu care a spus așa: „Înseamnă că pe toți o mie de deputați trebuie să-i luăm acum pentru tot ce au votat”. Deci, versiunea aceasta de apărare deja...Nicolae Negru: „Dar nu e pentru ce au votat, din punctul meu de vedere e pentru cum s-a procedat.”Europa Liberă: Exact!Nicolae Negru: „Pentru că el a avut un amendament, acest amendament trebuie să treacă prin guvern, trebuie să treacă prin alte comisii, dar el a fost băgat acolo, nimeni nu l-a observat și pur și simplu a fost votat.”Europa Liberă: Asta și spune Vitalie că, dacă l-a calibrat, într-adevăr, Stoianoglo așa încât prin gaura asta să se strecoare spălătoria, dar asta trebuie demonstrat. Nicolae Negru: „Dar țineți minte cu cazinourile ce s-a întâmplat? Cândva, tot așa în lege s-a băgat o schimbare, o mică schimbare, înainte de a promulga Mihai Ghimpu legea aceasta a cazinourilor, și statului i-a fost adus un prejudiciu, fiindcă cazinourilor au plătit mai puțin decât stabiliseră inițial prin lege deputații. Țin minte că un anumit deputat a avut și de suferit, dar nu penal, l-au marginalizat, dar există această posibilitate să bagi ceva în text fără ca ceilalți să observe. Asta deja e falsificare, asta de-acum e...”Europa Liberă: Se numește lobby, de fapt.Nicolae Negru: „Nu-i lobby, lobby e atunci când te duci și-i convingi pe deputați să voteze pentru ceva, dar când falsifici, când introduci în textul legii ceva, ceea ce deputații nu au votat, n-au știut...”Europa Liberă: Adică lași pe noapte poarta deschisă la cetate?Nicolae Negru: „Da, lași pe noapte să intre cineva în cetate. Bine, li se poate reproșa deputaților: „Dar voi când ați votat, unde vă erau ochii?” sau: „Ghimpu, când ai promulgat, unde-ți erau?”. Dar Ghimpu a primit legea și a promulgat-o, ea conținând..., acolo era înjumătățit impozitul pe care trebuia să-l plătească cazinourile.” Vitalie Călugăreanu: „Da, dar revenind la cazul Stoianoglo, eu cred că mai e un element de care tot ar trebui să ținem cont – dorința PAS-ului de a-l scoate cât mai repede pe Stoianoglo din procuratură prin evaluarea procurorului general, au modificat legea. Toți am înțeles că de asta se face această modificare, pentru că altfel nu au cum să-l scoată în următorii...”Europa Liberă: Pentru că el nu a făcut așa cum îi sugerează Nicolae?Vitalie Călugăreanu: „Da, exact! Și noi așteptam ca această procedură să fie dusă până la capăt, pentru ca după ce Stoianoglo a ieșit cu acele declarații, inclusiv împotriva fostului șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și a împachetat-o el super-politic. Și o vedem pe Olesea Stamate la una din emisiuni că spune că s-au trecut, a, nu, Litvinenco a zis că s-au trecut liniile roșii, după care vedem situația la Consiliul Superior al Procurorilor, unde procurorul general...”Nicolae Negru: „Da, dar ședința procurorilor era planificată de mai înainte.”Vitalie Călugăreanu: „Era planificată, da, dar cumva...”Europa Liberă: Dar, fiți de acord, Consiliul Procurorilor era considerat cam conservator, nu se aștepta lumea că așa de disponibil o să fie?Vitalie Călugăreanu: „Da. Și vine această ședință a Consiliului Procurorilor, apare această idee de suspendare a dlui Stoianoglo, iar a doua zi procurorul desemnat deja îl reține pe Stoianoglo. Deci s-a întâmplat lucrul acesta rapid. Eu nu știu dacă anume declarațiile pe care le-a făcut Stoianoglo au dinamitat...” Europa Liberă: ...linia roșie.Vitalie Călugăreanu: „Da, au făcut ca această linie roșie să fie trecută. Din punctul meu de vedere, chestia asta a alimentat aceste supoziții sau aceste ifose ale opoziției.”Europa Liberă: De ce atât de urgent era nevoie să-l scoată pe Stoianoglo? Spun unii oameni versați și informați, că fiecare ceas, fiecare zi de aflare a lui Stoianoglo înseamnă ștergerea unor urme.Vitalie Călugăreanu: „Foarte de acord cu asta.”Nicolae Negru: „Păi se vedea, și am spus-o și mai înainte, el se ținea, nu știu de ce, foarte strâns de acest fotoliu, deși dacă, de exemplu, eu aș fi fost în locul lui sau altcineva care este interesat ca lucrurile să meargă, uneori există anumite incompatibilități dintre persoane și nu se mișcă trenul înainte și atunci cineva trebuie să facă un pas la o parte. Și în cazul de față nu poate să facă Maia Sandu acest pas, au existat conflicte evidente în public între procuror și președintă și atunci eu sunt sigur că în Occident un procuror sau oricine alt politician zicea: „Mă dau la o parte, nu avem această conlucrare cu președintele, nu pot să stau în calea acestor reforme”. Dl Stoianoglo, dimpotrivă, el făcea politică și această ieșire în conferința de presă a fost pur politică, chiar a trișat puțin, informația era din 2019, abia câștiga atunci concursul.” Europa Liberă: Da, era în discuție abia el.Nicolae Negru: „În afară de asta, ce subversiv a văzut în faptul că șeful delegației europene sau ambasadorul american, sau cineva acolo discută cu politicienii sau discută cu Viorel Morari? Așa fac ambasadorii, ei trebuie să se informeze despre ce se întâmplă pe scena politică.”Europa Liberă: Și ambasadorii nu doar cu Morari au vorbit chestiunile acestea.Nicolae Negru: „Da, și nu doar cu Morari au vorbit, și activitatea ambasadorilor nu se reduce numai la ceea ce se vede pe deasupra.”Europa Liberă: Taie panglici...Nicolae Negru: „Taie panglici sau se duce la emisiuni și spune ceva acolo: „Noi o să vă ajutăm”, dar și asta e – strânge informații. Prin urmare, procurorul general suspendat acum nu a procedat corect, a vrut să insinueze sau să arunce în societate această idee că împotriva lui se duce o campanie de mult și ceea ce face acum Maia Sandu sau nemulțumirile Maiei Sandu fac parte dintr-o campanie împotriva lui.”Europa Liberă: Și mai ales, pentru că, vezi Doamne, el ar cerceta guvernarea.Nicolae Negru: „Bine, dacă el a avut ceva, cine îl împiedică să spună acum? Mie îmi pare iarăși că e un argument ridicol, că „mi s-a închis gura”. Nu, nimeni nu-ți închide gura, ai avocații tăi, poți scrie - și am văzut că poate scrie -, dacă el scria textele acestea, dar dl Stoianoglo - cum să zic? - obsesiv se ținea de Veaceslav Platon, de dreptatea acțiunilor sale. Faptul că Platon totuși a fugit indirect îl incriminează pe procurorul general, înseamnă că ceva s-a ascuns, pe urmă erau dosare împotriva lui Platon. Cum poți să-l eliberezi, cum poți să-i dai drumul să fugă?! Nu e curat ceva în acest caz.”Europa Liberă: La sigur este justiție selectivă, așa cum li s-a făcut dreptate unora ca să iasă înainte de termen și după aia s-a văzut că e ceva găunos în chestiunea asta. Ceea ce spuneți Dvs. este valabil în condițiile în care alți demnitari care n-au fost de acord cu PAS-iștii și cu Maia Sandu au cedat de bunăvoie funcția, au înțeles că acum e timpul ăștia care guvernează să arate ce pot, să pună oameni care sunt mai competenți în aceste funcții.Nicolae Negru: „E un lucru obișnuit acesta, așa e normal să se facă, nu te cramponezi, nu devii piedică, te dai la o parte, interesul public cere, te dai la o parte.” Europa Liberă: Da, și te duci în tribună și spui: „Ia să vedem cum marcați voi”.Nicolae Negru: „Și o să câștigi, ai de câștigat din asta, lumea o să observe ce ai făcut și o să zică: „Uite, ăsta a pus interesul public mai sus decât propriul interes, înseamnă că e un om bun, hai să-l atragem.”Vitalie Călugăreanu: „Depinde la cine vă referiți din cei care au înțeles, spuneți că au înțeles și au cedat pozițiile. Senzația pe care o am eu e că unii au plecat mizând cumva pe mai multă clemență din partea noilor guvernanți sau a celor care au preluat cumva controlul asupra procuraturii, și aici nu mă refer la politic, mă refer la procurorul general interimar. Cred că mai degrabă pe asta s-a mizat, dacă ne referim la situația cu procuraturile specializate, de exemplu.” Europa Liberă: Dar m-aș referi și la agențiile care nu-s chiar atât de...Vitalie Călugăreanu: „Da. Credeți-mă că oamenii care au fost prin acele funcții până acum au suficiente păcate pentru care au de ce se teme, în cazul în care au văzut ce s-a întâmplat, că a căzut capul procuraturii, cel care cumva îi asigura că nu se va întâmpla nimic cu ei și atunci când au văzut că lucrurile s-au schimbat sus au înțeles că nu mai are rost să...”Europa Liberă: În legătură cu asta, ați deschis subiectul și să-l elaborăm un pic, să-l întoarcem pe ambele părți. A venit, în sfârșit, momentul ca averile dobândite ilicit să devină o probă în judecată și să devină penal?Vitalie Călugăreanu: „Da! Noi avem acest articol în Codul penal de cinci ani, și nu înțeleg de ce nu s-a aplicat.”Europa Liberă: Nu s-a aplicat, dar acum deja chiar e...Vitalie Călugăreanu: „Da, și vedem deja primele cazuri, inclusiv un judecător condamnat în prima instanță deocamdată, ce-i drept, pe îmbogățire ilicită. Acest articol trebuie valorificat din plin. După două regimuri cleptocratice pe care le-a avut Republica Moldova, acest articol trebuie aplicat, ceea ce vedem noi că s-a întâmplat sub Plahotniuc și sub Dodon în tabăra procurorilor și judecătorilor, un grup de procurori onești ar avea mult de muncă.” Europa Liberă: Avocații șmecheri încearcă să spună următorul lucru: „Mie demonstrați-mi că eu am furat banii din care mi-am construit palatul, că eu dacă am spus că am luat bani la nuntă sau am luat cu împrumut de la rude asta-i suficient”. Și Monica Macovei explica în interviu, referindu-se la experiența României inclusiv: dimpotrivă, este suficient să arăți discordanța între ceea ce se vede - palatul și costul de piață și salariul pe care l-ai luat și după asta mergi dumneata în fața procurorilor și demonstrează că n-ai furat bani. Poate, în sfârșit, se schimbă paradigma, formula și măcar bagă frica în ăștia care fură?Vitalie Călugăreanu: „E o prevedere în Constituție care ar trebui schimbată în sensul acesta, cea care zice că proprietatea privată se consideră a fi licită. Eu din ce am înțeles de la dna Stamate, ei vor să umble la articolul acesta din Constituție pentru a-l aduce anume în sensul în care spuneți Dvs. sau dna Monica Macovei și mie mi se pare firesc, felul în care a funcționat această prevedere până acum nu este OK și noi am văzut efectul acestei prevederi.”Europa Liberă: Da, cazuri peste cazuri...Vitalie Călugăreanu: „Ea trebuie schimbată pentru ca oamenii care vor să ajungă în funcții publice să-și șteargă din minte că eu mă duc într-o funcție publică, ca să fac bani și să-mi înalț palate pentru mine, pentru copiii mei, pentru toată dinastia.”Europa Liberă: Dacă un procuror are timp să facă agricultură, să cumpere hectare, sute de hectare, ascunzându-se...Nicolae Negru: „Dar nu el, mama lui, el a primit cadou...”Europa Liberă: Mama lui, da...Vitalie Călugăreanu: „Și e un studiu, din câte înțeleg, nu vreau să spun cine l-a făcut ca să nu greșesc, dar majoritatea procurorilor, 80 la sută, conform acestui studiu, 80 la sută din procurorii din Republica Moldova au donații din partea rudelor, din partea părinților de sute de mii de euro.” Nicolae Negru: „Sume fabuloase de la cumetrii, de la nunți...”Vitalie Călugăreanu: „Exact, da.”Europa Liberă: Eu voiam foarte scurt să vorbim și despre problema gazului. Nicolae spunea că Republica Moldova e năpăstuită de această situație, unii dimpotrivă spun că, tocmai fiind în barca europeană, Maia Sandu, Chișinăul, guvernarea n-o să fie lăsată de izbeliște.Nicolae Negru: „Eu spuneam că trebuie să separăm toate declarațiile politice, tot ce se vorbește în jurul acestei probleme, e o problemă importantă, într-adevăr. Cum a acționat guvernarea? Putem să zicem că s-a simțit o oarecare lipsă de experiență, dar totuși din luna august s-a văzut demonstrabil că președinta era implicată în acest proces. Nu exista o problemă, în fond, așa am înțeles din discuțiile pe care le-a avut cu Kozak, pe urmă această problemă, din august de fapt au început a crește prețurile pe piața europeană la gaze...”Vitalie Călugăreanu: „...internațională chiar.” Nicolae Negru: „Și pe piața internațională, dar pe cea europeană la 6 octombrie prețul a fost de 1.969 de dolari pentru mia de metri cubi la bursa din Londra, la 14 octombrie prețul era deja 1.230, e în scădere după ce Putin a zis că Rusia se va implica în stabilizarea pieței europene de gaze. Rusiei probabil i-a venit pe urmă această idee, că hai să-i punem la respect pe cei din Republica Moldova, pe Maia Sandu, pe cei care zic că vor spre Europa și, da, acest preț pe care-l cere Rusia, și am înțeles că nu-i 790 de dolari, pe care-l plătim în luna octombrie, dar e mai mare, e un preț abuziv. Rusia profită de această conjunctură și vrea ca Republica Moldova să semneze un contract pe termen lung cu un preț pe care nu-l poate suporta. Și are dreptate guvernul să refuze și să apeleze la această alternativă, Europa a și început a se implica în rezolvarea acestei probleme, există acest gazoduct Iași-Chișinău, există Ucraina, care, iată, ne ajută cu energia electrică, fiindcă Cuciurganul a zis că micșorează volumul de energie pe care-l va furniza, pe urmă a văzut că s-a împușcat în picior, Ucraina compensa această lipsă de energie. Cei care fac această politică anti-PAS, ei, de fapt, fac o politică în cazul de față anti-interesul Republicii Moldova.” Europa Liberă: Ceea ce voiam eu să vă întreb - dacă nu cumva după ce se trece vadul sau se trece de iarna aceasta foarte dificilă, dacă este o ocazie, este acea criză din care organismul poate să-și mobilizeze forțele și, în sfârșit, să facă conexiune plenipotențială cu țeava românească, să se caute energie verde, să se facă investiții în resurse de alternativă, inclusiv să ajungă la mintea oamenilor că nu mai poți cheltui într-o veselie?Vitalie Călugăreanu: „Eu cred că situația aceasta trebuie rezolvată nu după ce trecem iarna, noi deja trebuie să ne gândim cum gestionăm situația așa încât să ieșim din această iarnă cu problema deja rezolvată. Noi am avut o situație aproximativ similară atunci când Rusia ne-a impus embargouri economice la export în Federația Rusă și în spațiul CSI și noi am ieșit câștigători din acea bătălie, pentru că acum...”Europa Liberă: Vinificatorii la sigur au avut de câștigat.Vitalie Călugăreanu: „Da, pentru că toată lumea a înțeles că e o piață nesigură cea a Rusiei și haideți să ne reorientăm exporturile spre piața Uniunii Europene, una mult mai mare, din fericire am profitat atunci și de o deschidere foarte mare din partea Uniunii Europene, care ne-a venit cumva în ajutor. Exact așa trebuie să facem și în ceea ce privește situația cu energetica în general. Slavă Domnului, acum avem acest gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău, trebuie valorificat. Din ce înțeleg, noi avem gazoduct, dar nu are cine pompa gaz în el. Probabil, Uniunea Europeană va interveni în situația aceasta, va ajuta România, pentru ca România să poată ajuta Republica Moldova în situațiile complicate.”Europa Liberă: De fapt, nu are cine să absoarbă gazul acesta, cumpărătorii trebuie să-i spună, iată...Vitalie Călugăreanu: „Am înțeles, da, ori aici cumpărători se vor găsi dacă dispare gazul din țeava Gazprom-ului sau Moldovagaz. Problema trebuie rezolvată rapid, dar mai apare o problemă, cea legată de energia electrică, din noiembrie noi o să avem o problemă cu treaba asta, pentru că dacă utilizăm gaz prin conducta Iași-Chișinău, să zicem așa...” Europa Liberă: Monsieur Cuciurgan...Vitalie Călugăreanu: „...fără gaz rămâne Cuciurganul și tot malul stâng al Nistrului.”Europa Liberă: Da, și ucrainenii...Nicolae Negru: „Ei au trecut la cărbuni.”Vitalie Călugăreanu: „Deci, s-ar putea să nu mai avem curent de la Cuciurgan deloc.”Europa Liberă: Iar de la ucraineni, în anumite condiții comerciale, și sigur că situația e destul complicată.Vitalie Călugăreanu: „Și conexiuni energetice cu România, sunt trei linii de 110 kilovolți, care înseamnă foarte-foarte puțin, și nici nu mai știu dacă funcționează, am impresia că s-a...”Nicolae Negru: „Dar Ucraina poate să ne asigure, cum ne-a asigurat și mai înainte cu energie, e adevărat, nu la prețul pe care-l dă, dar e preț de dumping prețul de la Cuciurgan.” Vitalie Călugăreanu: „E adevărat, da, și de asta zic că populația trebuie să dea dovadă de maturitate și să înțeleagă niște lucruri care se vor întâmpla în următoarea perioadă.”Nicolae Negru: „Păi, lucrurile acestea trebuie de explicat populației, despre asta spuneam, da.”Vitalie Călugăreanu: „Exact asta trebuie să facă cei de la guvernare.”Europa Liberă: Exact despre asta vorbeam la începutul emisiunii, că e nevoie de solidaritate.Vitalie Călugăreanu: „De solidaritate și de comunicare, în primul rând, pentru că ceea ce vedem noi că se întâmplă în momentul acesta nu este OK. Am încercat să-l aduc pe dl Spânu în emisiune ca să ne explice care sunt problemele acum, cam care vor fi prețurile, pentru că toată lumea are nevoie să-și facă un buget, da? Fiecare familie are nevoie să-și facă un buget, bugetul de iarnă, ca să zic așa, pentru perioada rece. Haideți să comunicăm oamenilor ce se întâmplă, dar așa voi stați în birourile din guvern, noi ne dăm cu presupusul și nu avem date palpabile de la care să facem calcule.” Nicolae Negru: „Da, și cetățenilor trebuie să li se explice. Faptul că se va duce Maia Sandu și va umbla pe coridoarele Gazprom-ului sau ale Kremlinului, asta nu rezolvă problema, nu această loialitate așteaptă, sunt lucruri mult mai grave de cedat în cazul în care mergi să cerșești gazul de la Gazprom. Se face trimitere la Victor Orban, dar nu a mers Victor Orban la Gazprom să stea pe coridoare acolo sau la Kremlin să stea pe coridoare, pe urmă e cu totul altă situație și, într-adevăr, după embargourile Rusiei pentru produsele din Republica Moldova, primul embargou până la semnarea Acordului de Asociere, al doilea după intrarea în vigoare a acestui acord, Republica Moldova exportă două treimi din exporturile sale în Europa, în Rusia exportă undeva sub zece la sută. S-ar putea întâmpla că această criză să fie benefică pentru consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.”Vitalie Călugăreanu: „Da, noi altfel nu prindem la minte.”Europa Liberă: Balticii au oferit exemplul acesta. Înțelegem perfect că noua putere este sub tirul unor șicane propagandiste, reacția nu trebuie să fie simetrică, asta-i categoric, trebuie, într-adevăr, așa cum spun interlocutorii mei de astăzi, să aibă o replică strategică, tactică, dar și strategică, să vorbească peste capul opoziției cu alegătorii, inclusiv cu alegătorii acestor partide de opoziție, lor să le explice ce se va întâmpla în timpul apropiat, să-și facă bugetele și să recunoască, inclusiv făcând apel la solidaritate, la chiverniseală, au moldovenii așa un cuvânt deștept. Eu personal am făcut efortul, mi-am schimbat mașina, mi-am luat o mașină semi-electrică, tocmai bună de circulat prin oraș, consumă sub doi litri la suta de kilometri și mașinăraia asta care a umplut orașul, proprietarii lor, inclusiv trebuie să dea dovadă de solidaritate cu cei care aduc benzina, nu să se plângă de scumpiri, dar să meargă peste o zi, să se grupeze doi-trei atunci când au călătorii. Asta se face de mult în toată lumea, pentru că aceste probleme pe care le are, chipurile, guvernarea, de fapt sunt ale noastre, ale Republicii Moldova și sunt pe termen lung. Ceea ce a fost, e puțin probabil să mai fie. Pe curând! 
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
13:50
07:40
Luna de miere, aproape de final. Grijile zilnice risipesc euforia postelectorală Embed Luna de miere, aproape de final. Grijile zilnice risipesc euforia postelectorală Embed Link direct 240p | 93,0MB 360p | 131,4MB 480p | 197,1MB 720p | 718,8MB 1080p | 690,0MB Vezi comentarii ​...
04:20
02:10
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
16 octombrie 2021
20:00
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
19:10
De la proclamarea independenței, Republica Moldova a pendulat între Est și Vest, a pierdut mai mult de un milion de cetățeni din cauza migrației, iar sărăcia, corupția și separatismul au afectat grav statalitatea. Alegerile anticipate au dat pentru prima oară în cei 30 de ani de independență majoritatea în legislativ unui partid considerat pro-reformist și pro-european, chiar dacă în societate rămân încă pronunțate cele două tendințe: pro-occidentală și pro-rusă. „Republica Moldova între Est și Vest” este tema emisiunii de la acest sfârșit de săptămână.* * *În deschiderea reuniunii șefilor agențiilor de securitate din CSI ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, așa cum spune el, de „amestec fără precedent în treburile interne ale Republicii Moldova”, anunțând că Rusia pledează pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Lavrov speră că Chișinăul va acționa independent, fără sufleori din exterior. Și tot în această săptămână mai mulți europarlamentari s-au aflat în vizită la Chișinău și au vorbit despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Despre Republica Moldova mai aproape de Rusia sau de Uniunea Europeană am discutat cu localnicii din comuna Bălăurești, raionul Nisporeni.– „Care merg înspre Europa, care merg înspre Rusia, amu-i un haos în țară, nici nu știi care și încotro, de parcă am fi într-o căldare cu pește, s-a tulburat apa și nu știm încotro s-o apucăm.”Europa Liberă: Dar Dvs. încotro vreți s-o apuce țara?– „Băiatul e în România, soția mi-i în Europa, în Italia, tot înspre Europa noi trebuie să ne ducem, să avem dialoguri foarte bune cu Europa.”  Europa Liberă: Dar ați fost în Europa, ați fost la nevastă?– „Am fost!”Europa Liberă: Și câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă viața de acolo?– „Foarte mulți, nici un veac mătincă, nici 100 de ani nu ajungem noi Italia, cum trăiesc ei și cum trăim noi în Moldova.”Europa Liberă: Așa de neputincioși sunt moldovenii?– „Sunt alții putincioși, dar alții foarte neputincioși îs.”  Europa Liberă: De ce?– „Conducerea așa a fost. În Italia poate-s zece pe an milionari, dar la noi îs sute de milionari, într-o țară așa de săracă. Dar de unde sunt banii iștia? Înseamnă că organele de sus nu le acordă dreptate cetățenilor. Ce depinde de noi, noi facem, dar ce depinde de ei, nu fac.”Europa Liberă: Dar puterea și poporul cum ar trebui să stea la sfat, cum ar trebui să pună țara la cale?– „Aici îs 101 partide și, să mă scuzați de expresie, toți trag țărâna uscată sub dânșii, și adevărul tare greu îl găsim noi.”Europa Liberă: Cine vă insuflă încredere?– „Tot acești de sus, dar nu știm care-i drept, iaca ce-i. Te uiți la dânsul și el vorbește foarte frumos și foarte corect, spune că, da, dacă venim noi la putere, o să avem, o să vă dăm ș.a.m.d. și cum s-au așezat pe scaune moi, ei au uitat.”Europa Liberă: Dar pe cine ați ales la alegeri?– „Pe cine-i președintele amu, pe Maia Sandu am ales-o, noi avem încredere, dar îi trebuie o echipă foarte bună și să fie hotărâți.” Europa Liberă: Dar Dvs. astăzi cu ce comparați Moldova, cu ce o asemănați?– „Cu sărăcie, iaca cu ce, sărăcie. Părinții fără copii și fără nepoți, să strigi la ceruri de așa viață, nu pot să vină copiii uneori să vadă părinții sau părinții nu pot să se ducă la copii, mai ales și cu pandemia asta s-a prea agravat situația.”Europa Liberă: Cine sunt săraci și cine sunt bogați în Republica Moldova, dacă ați spus că Moldova e săracă?– „Noi nu zicem că guvernanții umblă în opinci, toți de pe la sate, toți acești care fac o bucată de pâine, lucrezi, dar tot nu-ți ajunge să te întreții și să mănânci o bucată de pâine, cu o bucată de unt și cu un ceai dimineața. Când și cum, trebuie să faci economii foarte mari, mai ales azi să ai un băiat la contract în Chișinău să învețe e foarte greu.”Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?– „Sănătate multă și pace și să facem cât mai repede o stabilitate, și să fie bine în țară.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, în satul Bălăurești, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Nici bine, nici rău. Care mai pășește și mai muncește, acela are și mai face ceva, dar care așteaptă numai să-i dea cineva, apoi de-amu...”Europa Liberă: Sunt mai mulți care muncesc sau sunt mai mulți care așteaptă?– „Sunt și care muncesc, dar mulți așteaptă, tare mulți. - Că, iaca, nu-mi dă ajutor. – Dar cine să-ți dea, dacă n-ai pășit tu și n-ai făcut?”Europa Liberă: Care sunt cele mai mari probleme din societatea moldavă? Iată, dacă ar fi să le înșirați în ordinea prioritară, care credeți că e problema numărul 1?– „Sărăcia. Sărăcie ce înseamnă? Că nu avem condiții de trai.”Europa Liberă: Sunteți la pensie?– „Sunt la pensie, da.”Europa Liberă: Câți ani ați muncit?– „Dacă am 67 de ani, cred că am muncit; peste 30 de ani am muncit.”  Europa Liberă: Unde?– „În colhoz, pe dealuri.”Europa Liberă: Și ce pensie aveți?– „O mie și patru sute.”Europa Liberă: Dacă v-o ridică la 2 mii, sunteți mulțumită?– „Tot îi puțin, când ai căta că ei toate celea au scumpit acum, când au auzit că se mărește pensia, amu au scumpit încă o dată, totul s-a scumpit.”  Europa Liberă: Iată, veniți de la magazin, prețurile sunt altele decât erau până acum?– „D-apoi cum? Toate celea s-a scumpit. Trebuie să fie pentru țăran și cei de sus, și cei de jos care mai sunt la conducere să ajute țăranul, că tare-i greu, tare-i greu. Iată am două luni de zile de când tușesc și mi-i rău și nu se uită nimeni, nici medicii... De două ori am fost să mă internez în spital și m-au scos ca pe câini, patru teste de COVID, mă scarpin în nas și amu, nu mai pot de-amu suporta.”Europa Liberă: Sunteți singurică sau...– „Îs singură, singură, am copii, dar îs duși. Greutate, nu aveau de lucru și i-a pus pe fugă, am rămas singură-singurică, iaca la casa asta, aici trăiesc și...”Europa Liberă: Și unde vă sunt duși copiii?– „Băieții mi-s în Franța, doi băieți și fata-i în Italia.”Europa Liberă: Ce spun, se vor întoarce acasă măcar unul din ei?– „Nu, n-au de gând, că au zis că n-au la ce. N-au la ce veni, n-au posturi de lucru, ei, unde să se ducă, aici în sat să vină, unde să vină? Am cotele, care mi s-a dat acolo oleacă de pământ, dar restul...”Europa Liberă: Și mai aveți ceva de strâns de pe deal?– „Am păpușoii, poama am adus-o.”Europa Liberă: Mergeți singurică sau căutați ajutor?– „Mai caut pe cineva de ajutor, mă dus eu și mai lucrez la cineva ș-apoi vine și mă mai ajută. Așa-i.”Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Moldovei?– „Dar nu știu cum să mai zic, sperăm că să fie mai bine.”Europa Liberă: Câți bani v-ar trebui Dvs. să ziceți că aveți un trai decent?– „Așa, pentru mine singură, măcar 3 mii, 4 mii, dar mulțumesc Domnului cum este.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Dacă e să luăm Europa și Moldova, după salariile noastre, la noi se trăiește foarte greu, foarte greu. Legumele la noi sunt mult mai scumpe decât în Europa și se aruncă la gunoi din cauză că oamenii nu pot să-și realizeze producția lor. Importăm din străinătate cu un preț dublu față de cum se vinde acolo, e o problemă mare.”Europa Liberă: Altă problemă?– „Altă problemă sunt salariile, salariul îi mic și dacă salariul îi mic, dar prețurile se majorează, noi practic nu putem exista. Eu am încercat cât am lucrat profesor, eu nu știu dacă la noi în Moldova își permite măcar 2-3% din populație să trăiască din salariul propriu, dar de pensionari nici nu mai vorbim. Ei fără ajutorul oamenilor din străinătate, copiilor, rudelor, fraților practic nu se poate de existat în Moldova.”Europa Liberă: Dar ce salariu i-ar trebui unui cetățean să vorbească că are o viață decentă?– „Cred că în jur de 10 mii și omul de la țară s-ar descurca. Dar pentru o familie tânără e catastrofă, eu vă spun, nu știu, e catastrofă. Eu nu demult am venit, dar prețurile mă șochează, ridicările acestea de prețuri la benzină, scumpiri, iată, au scumpit pâinea și omul cu ce mai rămâne? Medicamentele, absolut tot se scumpește, cum să trăiască omul?”Europa Liberă: Și de aici vine lămurirea de ce mulți din moldoveni își fac valizele și pleacă în străinătate?– „Și instabilitatea aceasta politică. Nu știu dacă o să se termine vreodată războiul acesta politic în Moldova și galoparea aceasta a prețurilor, oamenii nu au încredere în viitor pur și simplu.”Europa Liberă: Bine, dar acum s-ar părea că puterea o deține un singur partid, Partidul Acțiune și Solidaritate. Credeți că e în puterea lor să facă schimbările pe care le așteaptă cetățenii? Și care ar trebui să fie rezultatul acestor transformări?– „Având marea majoritate în parlament, adică au toate pârghiile de a schimba lucrurile spre bine, ar trebui mai transparent, să vadă lumea că, într-adevăr, merg lucrurile spre bine, dar la noi încă... Ori eu nu prea-s la curent cu politica, dar ceva se stopează și se stopează vădit lucrurile.”Europa Liberă: Anumite mișcări, acțiuni acum se văd în justiție. Pentru Dvs. sunt sesizabile?– „Da, acțiunile acestea în justiție sperăm să fie de bun augur, sperăm să fie o schimbare. Dacă se începe de la justiție și se va face o justiție corectă, poate oamenii să înceapă a recăpăta încrederea, fiindcă eu am votat cu trup și suflet, eu am fost la zeci de kilometri și am votat în Italia pentru schimbare.” Europa Liberă: Dar de ce vi s-a oprit un nod în gât?– „Pentru că nu-s așteptările pe care le-am avut. Posibil, lumea e prea nerăbdătoare, dar tăcerea aceasta nu-i chiar bună. Vă spun cinstit, când au spus că profesorii care nu se vaccinează să plece din sistem, pentru mine asta e o înjosire a intelectualității noastre din Moldova.”Europa Liberă: Dar dacă nu profesorul să fie model pentru societate, cine altul?– „Păi, eu sunt de acord, dar și cu vaccinarea aceasta, prea mult se ocupă de vaccinare politicienii, și nu medicii. De vaccinare ar trebui să se ocupe medicii și să lămurească ce înseamnă, nu politicul. De când știu, da, vaccinarea a fost bună, dar se ocupau cu vaccinarea medicii și lămureau poporului, nu politicul. Virusul există, boala există, sunt pline spitalele...”Europa Liberă: Haideți să revenim la justiție. Dacă se schimbă procurorul general, se schimbă situația în întreg sistemul?– „Sperăm că va fi o justiție corectă, transparentă, de aici ar începe totul.” Europa Liberă: Dar nedreptate în societate există?– „Aoleu! Nedreptate există peste tot.”Europa Liberă: Dacă este nedreptate, atunci poate și cetățenii trebuie să fie solidari în jurul ideii acestea că trebuie dreptatea...– „Noi solidaritatea ne-am demonstrat-o votând un parlament, noi lucrul ni l-am făcut, urmează...”Europa Liberă: Și acum le-ați plasat tot greul pe umerii lor?– „Asta așteptăm, să mergem într-un pas, să se oprească galoparea asta a prețurilor.” Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Republicii Moldova?– „Eu vreau să-l văd luminos. Depinde însă de noi, depinde de actuala guvernare, dacă au să ia pârghiile și au să îndrepte Moldova spre calea cea dreaptă, cred că cetățenii au să revină acasă.”Europa Liberă: Dacă ați face parte și Dvs. din guvernare, credeți că mult mai multe ați face și mult mai repede ați schimba?– „Dialogul dintre putere și popor este prea insuficient, ar trebui mai multă transparență și să lămurească: iaca, luna asta sau semestrul acesta facem aceea, facem asta, dar deocamdată e tăcere. Ori poate guvernarea e prea tânără ca să pună toate lucrurile la calea lor și să meargă sau strategia statului cred că încă nu-i chiar bine pusă la punct, proiectul de țară – unde mergem noi, unde vrem să mergem și cum vrem să mergem.” Europa Liberă: Dar unde ar trebui să meargă Moldova, pe ce drum?– „Pe drumul libertății și al independenței.”Europa Liberă: Mai aproape de Est, de Vest?– „De Europa, unde se trăiește bine, deoarece cale întoarsă nu mai există. Da, noi am fost cu rușii, eu cred că din cauza patriotismului, noi nu mai avem patrioți, marea majoritate a patrioților se află în Europa. Eu acolo văd lume într-adevăr cu trup și suflet care vor să trăiască părinții lor bine acasă, care vor să se întoarcă, dar, din păcate, aici dacă vrei să deschizi ceva, vreo afacere – un milion și unu de bețe în roate și de piedici îți pun.”Europa Liberă: Dacă ar fi să alegeți – aici, în Moldova, sau acolo, în Italia, în Europa, ce hotărâre luați?– „Eu vreau acasă să trăiesc, vreau să trăiesc bine în Moldova și nepoței mei tot.”  Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni...– „Ascultăm, ne plac emisiunile și politica, și tot...”Europa Liberă: Cum se trăiește azi în Moldova?– „Dacă i-ar da pace lui Maia Sandu, dacă nu s-ar amesteca alții, nu i-ar încurca să lucreze, o să meargă lucrurile foarte bine.”Europa Liberă: Dar ce vreți Dvs. să fie rezolvat, în primul rând, în Republica Moldova ca cetățenii să nu mai fie atât de dezamăgiți, atât de mult să vorbească despre necazuri, să-și recapete încrederea?– „Să fie o stabilitate și în prețuri, și în alimentare, cum este acum cu combustibilul, cu gazul, cu lumina; să fie o stabilitate, adică să se vadă că lucrează pentru lume, pentru popor. Eu cred că asta-i cel mai principal...”Europa Liberă: Dvs. sunteți la pensie?– „Da, sunt la pensie.”Europa Liberă: Și ce pensie aveți?– „Ei, ce pensie?... Am un stagiu numai la bibliotecă de 45 de ani și am ieșit cu o pensie foarte mizeră, 1.600 de lei.”Europa Liberă: Nu ați ajuns la 2 mii?– „Nu. Cred că acum o să ajungem, că pensia încă n-am primit-o pe luna octombrie, dar credem că-i 2 mii de acum, că lumea a primit.”Europa Liberă: Guvernarea acum pune miza cea mai mare pe reforma în justiție. Dvs., cetățenii, sunteți de acord cu acești pași întreprinși de cei de la putere?– „Păi, sigur că suntem de acord! O justiție corectă, independentă să fie, nu furturi și fiecare să-și umple buzunarele cu banii statului munciți de lume, vai de capul ei, pentru că au fost conduși de oligarhi.”Europa Liberă: Cine?– „Justiția. Asta socot că-i cea mai mare problemă, că ei au fost conduși de oligarhi. Fostul, mă rog, să-i zicem procuror Stoianoglo, el oricum trebuie să plece din serviciu și să răspundă fiecare după merit, după merit(!)”Europa Liberă: Dacă vine altul, se schimbă brusc lucrurile?– „Sigur, nimic nu se schimbă brusc, dar cu încetul, clar, dacă n-o să aibă piedici, dar dacă o să aibă piedici, n-o să facă nici acesta nimic.”Europa Liberă: Dar cine îi poate pune piedici?– „Păi, iarăși foștii guvernanți care-s în opoziție acum pot să facă lucrul acesta, că ei sunt în stare de orișice, dar cred că o să fie bine.” Europa Liberă: Când e vorba despre viitorul Republicii Moldova, Dvs. care credeți că ar fi drumul corect pe care să se îndrepte țara?– „Înspre Europa!”Europa Liberă: De ce?– „Acolo lumea-i civilizată, trăiesc bine, noi am fost și am văzut cum trăiește lumea. Muncesc, găsesc timp și se duc și se odihnesc, nu ca la noi, lucrează lumea până cade în brânci. Dar vă spun, trebuie să-i dea pace doamnei președinte să muncească, să n-o apese. E clar că niciodată nu se face ceva peste noapte, trebuie să avem răbdare. Vă spun, ca într-o familie, când începi, doar de la ce o începi? De la o lingură, o furculiță și o farfurie, dar dacă este înțelegere, totul se face și ajungi gospodar în toată legea. Așa cred că și cu Maia Sandu.”Europa Liberă: Dar cu câtă răbdare trebuie să se înarmeze cetățenii ca să creadă că viitorul lor va fi unul mai prosper, dreptatea va fi pusă în capul mesei, legea va fi respectată de la opincă până la vlădică? Cât timp trebuie să treacă?– „Oricum trebuie să treacă minimum un an, lumea așteaptă, așteaptă rezultate.”Europa Liberă: Dar lumea e unită, cetățenii sunt solidari?– „Nu prea, dar oricum trebuie să se străduie să facă, fiindcă nu-i de-ajuns patru ani la guvernare, oricine ar fi și nu se prea atrage atenție la sate. Tineretul pleacă, dar dacă o să fie bine, tineretul o să se întoarcă înapoi, dar trebuie răbdare și mai multă atenție la sate, fiindcă înainte de alegeri toți vin. Știți, ca și când te-ar băga și în sân și li-i milă de lumea de la sate, și o compătimesc, după ce trec alegerile, gata, nu mai vezi nici pe unul până la următoarele alegeri și iar tot așa se face. Să vină în teritoriu să vadă cum trăiește lumea, să asculte doleanțele cetățenilor, nu că o să treacă patru ani și o să ne ducem iarăși și o să vorbim, și iar o să fim aleși. Nu se face lucrul acesta. Și noi credem că s-a luat o cale bună odată cu alegerea doamnei Maia Sandu, noi credem că ea o să facă treabă și o să ridice țara din sărăcie și din genunchi, dar trebuie răbdare și din partea populației, și trebuie susținută.” Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: încotro, Moldova? Pe ce cale se îndreaptă satul, statul?– „Pe calea cea dreaptă, spre Europa, asta-i la sigur. Asta ne-o dorim de mulți ani și acesta este un vis al nostru, al cetățenilor. Îndeosebi noi suntem pe malul Prutului și în fiecare zi se aude zgomot de mașini, țara se dezvoltă, merge înainte. Uitați-vă, așa am vrea și noi.”Europa Liberă: Dar câți ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă standardele europene?– „Este greu de spus, chiar dacă-i greu de spus, eu sunt sigur că le vom ajunge. Este important că s-a început deja mișcarea, evoluția, adică ceea ce avem acum la guvernare și în parlament este ceea ce ne-am dorit cu toții și îl avem, avem un parlament, avem guvernul, avem tot al nostru, iar reformele și schimbările nu se fac într-un an-doi, adică trebuie ceva timp, deoarece este corupție și chiar dacă Maia Sandu are aproape anul acuși, pe urmă guvernul două luni are de-abia și ne dorim...”Europa Liberă: Transformările adevărate ce rezultate trebuie să arate?– „Dezvoltarea economică a țării, asta este foarte important. Noi suntem o țară agrară și noi trăim din ceea ce creștem, din ceea ce avem, noi avem două bogății – pământul și oamenii. Deci, dacă e vorba de agricultură, țara trăiește din export, și nu din import, asta este foarte important. Ar trebui să creștem producție de calitate și să facem exporturi. Eu sunt directorul unei organizații obștești care oferă consultanță producătorilor agricoli la nivel de raion, la nivel de Nisporeni, cunosc foarte bine situația din agricultură la noi în Nisporeni și vreau să vă spun că este o mișcare, este o mișcare spre bine, oamenii implementează tehnologii noi deja, construiesc depozite frigorifice unde vor păstra producția, sunt orientați spre o producție de struguri de masă, prune uscate, prune în stare proaspătă, o producție calitativă și ea deja este întrebată și cucerește încetul cu încetul piața europeană.”  Europa Liberă: Geopolitica acum mai este la ordinea zilei sau dispare încet-încet acest subiect?– „Sigur că avem persoane care sunt orientate și spre Est, le cunoaștem, le știm, suntem foarte multe persoane care suntem orientați spre Vest, spre Uniunea Europeană, dar, vă zic, rușii n-au dat niciun bănuț pentru dezvoltarea economiei timp de 30 de ani, de la independență încoace toți banii au venit de la Uniunea Europeană, de la Statele Unite. Ei au investit, au investit în economia reală. E regretabil faptul că noi am avut un proiect mare, „Provocările Mileniului” se chema și au fost alocate 264 de milioane de dolari, dar când au văzut corupția de la noi, este vorba de Serviciul acesta de Achiziții Publice, care a încurcat, dacă un geam sau o ușă costă real o mie de lei, apoi trece prin Achiziții și ea se ridică la 3-4 mii de lei. Iată de atâta a fost retras acest proiect, cu părere de rău, dar avea să ne ajute foarte mult. Deci, vă zic, cele 10 stații de irigare care au fost restabilite, reconstruite, drumuri, infrastructură, adică depozite frigorifice, au fost ajutați și unii țărani, era totul prevăzut și dacă era să meargă, este vorba de aproape un miliard de dolari, vreo 980 de milioane de dolari se alocau în trei etape.” Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă țara azi? – „D-apoi, pe ce drum se îndreaptă? Pe-o parte-i corect, pe-o parte parcă-i greșit. Nu știu, eu nu mă implic în politică.”Europa Liberă: Dar așa se zice că, dacă nu se ocupă omul de politică, se ocupă politica de om...– „(Râde.) Da, da... Traiul până când, mulțumim Domnului că avem de toate și traiul îi bun.” Europa Liberă: Ce salariu aveți? Sau sunteți la pensie?– „Suntem la pensie. Ni s-au mărit pensiile și primim 2 mii de lei.”Europa Liberă: Dar cât ați avut până acum?– „1.570 de lei.”Europa Liberă: Și cum vă descurcați cu pensia de 1.500 până acum?– „Da’ cum ne descurcam? Ne duceam la bar și luam pe datorie, și-apoi primeam pensia și dădeam înapoi și iar rămâneam fără nimic, iaca ce făceam.”Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat peste hotare care vă ajută?– „Nu, nu ne ajută, că ei de-amu îs toți căsătoriți.”Europa Liberă: Câți copii aveți?– „Șase copii.” Europa Liberă: Și unde vă sunt?– „Doi trăiesc în Ucraina, îs căsătoriți acolo și trăiesc. Îs mulțumită cum trăiesc, trăiesc bine. Unul de-amu îi plecat în România și îs mulțumită. Am și o noră dusă peste hotare, e în Israel. S-a dus oleacă, cum se zice, să mai scăpăm din sărăcie. Până nu te duci peste hotare să lucrezi, nu scapi de sărăcie, iaca cum.”Europa Liberă: Dar aici, în Moldova?– „Da’ în Moldova ce să lucrezi? Sunt posturi de lucru și în Moldova, dar îs prost plătite. Iaca n-ar trebui să crească tarifele și la gaz, și la benzină, la solearkă (motorină), drept amu, când vine iarna, atunci scumpesc totul, când să aduci pâinea de pe deal atunci solearka îi scumpă, benzina îi scumpă și am înțeles că și pâinea o să se scumpească, și tot, dar n-ar trebui să facă așa, amu de ce merge, de ce mai tare se ridică prețurile.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Bălăurești, Nisporeni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în țară?– „Au plecat și de la noi din sat, au plecat mulți, dar marea majoritate sunt în sat, lucrează pământurile și ne mândrim cu așa oameni în sat.”Europa Liberă: Ce perspectivă are satul și statul?– „Până când nu-i perspectivă, fiindcă la noi a fost sistema de irigare care s-a distrus și alta până când din buget nu suntem în stare să construim, că la noi foarte mulți se ocupau cu creșterea legumelor, practic, noi îndestulam câteva raioane din jurul nostru cu legume, iar acum, nefiind sistema asta de irigare, mulți s-au lăsat și chiar mulți au și plecat din sat acei care se ocupau, au rămas câțiva cu sere, la care tot le vine greu, fiindcă nu le ajunge apă.”Europa Liberă: Pe ce trebuie să se focuseze actuala guvernare, cei care au obținut încrederea cetățenilor la 11 iulie, ce probleme trebuie să includă agenda lor prioritar?– „Să aducă investitori și să deschidă locuri de muncă, locuri de muncă bine plătite. Noi avem firma Bihor, sediul firmei e în Bihor, România, și avem o filială în Nisporeni, dar această firmă de când funcționează n-a adus utilaj nou deloc, tot utilajul nou vine în Bihor, România, cel vechi îl aduc aici și oamenii nu câștigă mai mult de 4 mii de lei. Și în fiecare săptămână agenții lor umblă prin sat cu afișe: „Poftim, veniți la lucru”. Acum, 4 mii de lei e puțin, e prea puțin.”Europa Liberă: Dar pentru a fi atrase investiții trebuie un mediu favorabil, un mediu prietenos pentru atragerea banilor, nu?– „Pentru a veni investitori, în primul rând, trebuie de făcut legislația în așa mod ca investitorul străin care vine să fie sigur că el investește, și nu ajunge la o perioadă cineva să-i ia businessul, cum s-a întâmplat chiar și la noi în raion. Un italian a investit cu un om de la noi din raion și l-au deposedat, și a plecat, și despre acest lucru a știut toată Europa, fiindcă el transmite acolo, are legături. De-atâta legislația trebuie să fie așa ca să fie apărat investitorul care vine din punct de vedere legal, dacă apar ceva neînțelegeri între parteneri să fie apărat, să fie convins că nimeni nu poate să-i ia partea lui de business. În 30 de ani de independență, practic, noi n-am avut o justiție independentă, de politic a depins. Eu văd că eforturile care se depun de către actuala guvernare, de președinta țării sunt acelea ca justiția să fie independentă și să fie oameni onești și cinstiți în justiție. Tot ceea ce face acum guvernarea, eu cred că se face înspre bine. Mulți nu sunt de acord noi știm de ce, fiindcă li se duce terenul de sub picioare. Nu știu cum se lămurește faptul că majoritatea procurorilor, judecătorilor au devenit cei mai bogați oameni și au castele peste tot și în Chișinău, și în alte părți. Cu salariul pe care îl primeau ei nu se poate de justificat averile, de-atâta prioritățile actualei guvernări sunt ca să curețe sistemul de așa persoane. Oamenii care au votat actuala guvernare trebuie s-o susțină mai departe, să nu se potrivească la acei care luptă acum cu actuala guvernare, că vedeți...”Europa Liberă: Înlăturarea dlui Stoianoglo credeți că ar putea să schimbe brusc și eficient situația?– „Eu cred că justiția o să-și facă treaba și o să vadă dacă-i vinovat dl Stoianoglo, dar faptul că în aproape doi ani de zile de când el îi procuror general și l-a eliberat pe dl Platon, cel mai mare făptaș al răului în republică, asta dă dovadă de multe. Nu cred eu că Platon a fost eliberat, așa, pur și simplu pe degeaba, dar eu cred că justiția o să-și facă treaba.”Europa Liberă: Și încotro, Moldova? Pe ce cale în continuare trebuie să meargă statul?– „Pe calea europeană. Noi trebuie să mergem spre Europa. Europa unde-i viață civilizată, unde sunt locuri de muncă; Europa unde sunt salarii decente; Europa unde legea-i lege pentru toți, așa că trebuie numaidecât pe calea europeană să mergem.”Europa Liberă: Cine din politicieni vă insuflă astăzi încredere?– „Păi, actuala guvernare și președinta țării, președinta Maia Sandu care și-a luat o povară foarte mare în perioada aceasta ca să facă regulă în țară, că în 30 de ani de independență toată lumea vede ce s-a făcut la noi în țară. Corupția-i peste tot, în toate direcțiile.”* * *Voci adunate în comuna Bălăurești din raionul Nisporeni. Aflat în vizită la Chișinău, Dragoș Tudorache, europarlamentar român și raportor al Comisiei de politică externă din Parlamentul European pentru implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, a confirmat disponibilitatea Bruxelles-ului și a Parlamentului European de a susține Republica Moldova prin asistență tehnică şi expertiză în toate domeniile prioritare.Tudorache a fost primit de şefa statului Maia Sandu, s-a întâlnit cu preşedintele parlamentului, Igor Grosu şi au semnat un Memorandum de înțelegere dintre legislativele de la Chişinău şi Bruxelles. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dragoș Tudorache a vorbit despre asistența din partea Uniunii Europene.Dragoș Tudorache: „Există o foarte mare voință politică la nivelul instituțiilor europene, la nivelul Parlamentului European, al Comisiei Europene, al Serviciului de Acțiune Externă de a ajuta Republica Moldova, și de a ajuta Republica Moldova dincolo de retorica politică, că aici e foarte important, cumva poate părea ușor să dăm cu toții declarații pompoase: suntem în spatele sau alături de Republica Moldova, vrem să o ajutăm, dar eu cred - și am susținut asta de la tribuna Parlamentului European -, eu cred că ajutorul acesta și sprijinul politic e foarte important și el trebuie însă dublat de un efort consistent, cât se poate de concret, cât se poate de măsurabil, în așa fel încât atât autoritățile, cât și cetățenii să simtă că într-adevăr Europa este alături de ei.”Europa Liberă: Se va majora asistența financiară din partea Uniunii Europene, pentru că și la Bruxelles trebuie să existe un consens în cadrul celor 28 de state?Dragoș Tudorache: „Sigur că da. Nu vă pot da acest răspuns concret acum, însă noi pledăm pentru o majorare a acestui sprijin financiar. Mă bucur, în primul rând, că a intrat a doua tranșă, acum mă bucur că a existat și acel grant de 36 de milioane de euro, dat la finalul lunii septembrie, deci sunt semnale foarte concrete, foarte clare de sprijin, însă mie unul mi-e evident că nu e de ajuns și că trebuie să facem un efort și mai mare pentru a ajuta Republica Moldova, nu numai pentru că agenda politică este foarte ambițioasă a acestui nou guvern, a președintei Maia Sandu, a parlamentului, dar și pentru că, cel puțin acum, în acest context foarte dificil pentru iarna care vine va avea un efect în economie foarte profund și în Republica Moldova, dar și în economia europeană și atunci acest acompaniament financiar e important.”Europa Liberă: Dar Dvs. la Bruxelles anticipați deznodământul acestei crize a gazelor?Dragoș Tudorache: „E greu de anticipat un deznodământ, dar pot să vă spun că începutul acestei crize, să-i spun, nu e unul de bun augur, se simte în buzunarul fiecărui cetățean european. Să știți, nu e o chestiune care e doar aici în Republica Moldova, peste tot, în mai toate statele membre ale Uniunii Europene se simte deja o creștere a facturii la energie, la curent, la gaze.” Europa Liberă: Și atunci, cetățenii o să-i învinuiască pe cei de la putere că nu au suficientă grijă ca să acopere aceste cheltuieli enorme pentru unele familii?Dragoș Tudorache: „Bineînțeles că impactul e, în primul rând, asupra consumatorului, că acesta este cel mai important, este un impact asupra economiei, asupra operatorilor economici care se răsfrânge în prețuri, se răsfrânge apoi în inflație, deci evident că există o responsabilitate politică pe care o poartă guvernele, e cât se poate de clar și pentru care sunt responsabile în fața cetățenilor.”Europa Liberă: Republica Moldova a cerut ajutor Bruxelles-ului ca să intervină în problema asigurării cu gaze a cetățenilor țării. Credeți că e posibil ca cei de la Bruxelles să ajute, și cum ar putea să ajute Republica Moldova în această situație?Dragoș Tudorache: „Eu știu că dl ministru și vicepremier Popescu a fost în vizită la Bruxelles, în ultimele zile a fost în vizită la București tocmai pentru a căuta cât se poate de repede soluții la ceea ce se prefigurează a fi o posibilă criză a gazelor. Mă bucur că a făcut acest lucru și eu am fost la Chișinău, cât Domnia Sa era la Bruxelles, deci aștept și eu să mă întorc cât se poate de repede la Bruxelles și să înțeleg care a fost răspunsul concret din partea instituțiilor europene și ce se poate face, repet, cât se poate de concret, de palpabil pentru a ajuta Republica Moldova pe ambele paliere – și pe asigurarea gazului efectiv, dar și pe un pachet financiar care să ajute compensarea acestor creșteri de costuri la nivelul populației.”Europa Liberă: Multă lume așteaptă totuși ca dinspre România să vină gazul prin țevile gazoductului Iași-Chișinău. Deocamdată, el e funcțional, dar gaz nu curge.Dragoș Tudorache: „Acum, dacă îmi dau puțin deoparte pălăria de raportor al Parlamentului European și mi-o pun pe cea de politician român, da, și eu sper ca o parte din soluția care se va găsi pentru Republica Moldova să fie și o soluție românească, bilaterală, pentru că suntem acolo să sprijinim Republica Moldova. Asta e clar. Deci, cred că sprijinul politic, sper eu, este evident pentru toată lumea, acum trebuie să găsim și sprijin operațional cât se poate de repede. E bine că tehnic gazoductul acum este funcțional, acum trebuie să găsim și gazul care să vină prin acest gazoduct. Repet, toate statele membre sunt acum într-o situație dificilă în prag de iarnă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, deci nu va fi simplu pentru niciunul dintre partenerii Republicii Moldova de a găsi soluții rapide, dar eu cred că din concursul tuturor celor care sunt disponibili politic să sprijine Republica Moldova să reușim împreună, cu un efort susținut și bilateral din partea României, și din partea Uniunii Europene și poate chiar a altor state membre care pot fi aduse să ajute să găsim o soluție.” Europa Liberă: Noua guvernare de la Chișinău insistă mult pe o reformă a justiției și crede că, dacă e cu șanse această reformă, atunci ar putea să ajungă și la alte reforme tot atât de importante ca și reforma în justiție. Cum înțelegeți Dvs. acolo, la Bruxelles, ceea ce se întâmplă astăzi în relația putere-justiție?Dragoș Tudorache: „Niciun fel de modernizare a statului nu se face fără o justiție independentă. Și aceasta este o vedere pe care noi la nivelul Parlamentului am susținut-o întotdeauna și de aceea ne bucurăm să vedem că și la nivelul actualei puteri, al majorității din parlament, al guvernului există acest angajament foarte ferm de a face din reforma justiției o prioritate zero. De ce? Pentru că, de fapt, e despre cum începi, deci cum începi reforma statului, cum modernizezi statul și pentru asta ai nevoie de acea pârghie esențială care înseamnă independența justiției, pentru că justiția îți este arbitrul cel mai important în stat și în echilibrarea statului. Și atunci pentru noi e un lucru bun, e un semn bun că există această prioritizare, urmează acum să vedem întreaga suită de modificări legislative pe care guvernul și le-a asumat, o parte deja au fost trecute, am văzut și modificarea constituțională, care este foarte importantă, e de bun augur, e de bun augur că a existat o majoritate atât de largă în spatele acestor modificări, e un semn bun pentru societate și pentru democrația din Republica Moldova. Deci, sperăm să vedem într-adevăr în pașii următori legislativi și executivi pe care îi ia acest guvern și majoritatea din parlament, să vedem într-adevăr cum această reformă a justiției se concretizează cu beneficii în primul rând pentru cetățeni.” Europa Liberă: Ecoul îndepărtării din funcție a procurorului general Stoianoglo a ajuns la Bruxelles? Ce concluzii ați tras pe marginea acestui caz?Dragoș Tudorache: „Nu e momentul să tragem noi concluzii. Da, am văzut și noi informația cu privire la anchetarea procurorului general, da, evident este un caz excepțional, să ai un procuror general anchetat nu e o situație simplă sau pe care o întâlnim în fiecare zi, însă, până la proba contrarie, eu am încredere în instituțiile statului din Republica Moldova, cred eu, ca toată lumea. Trebuie să vedem cursul acestei anchete. Ceea ce trebuie să facă acest guvern este să comunice foarte bine, foarte clar, foarte repede pe acest subiect; organele de anchetă trebuie să comunice pas cu pas ce se întâmplă în această investigație, tocmai pentru a elimina orice formă de suspiciune cu privire la fundamentul, la motivațiile acestei investigații.”Europa Liberă: Inclusiv de la Bruxelles deseori se amintea că imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată, șifonată de dispariția miliardului, de spălarea banilor prin laundromatul rusesc, trebuia totuși să se livreze rezultate concrete pe marginea acestor dosare de rezonanță?Dragoș Tudorache: „Evident! Deci, poziția noastră, cel puțin îmi amintesc, nu cred să fi fost o singură dezbatere în Parlamentul European, legată de Republica Moldova, în care colegii parlamentari să nu-și exprime îngrijorări cu privire la absența oricărei investigații sau măcar a unor începuturi de rezultate cu privire la anchetarea acestor cazuri care au afectat atât de profund nu doar economia Republicii Moldova, dar încrederea populației în justiție, în stat. Și atunci, evident că pentru noi a vedea că au trecut atâția ani în care nu s-a întâmplat nimic în aceste investigații sau cazuri a ridicat constant multe semne de întrebare. Și eu sper ca în această reformă începută acum și în felul în care ea va avea un efect, sper eu, pozitiv în sistemul judiciar din Republica Moldova să se creeze premisele pentru ca astfel de anchete să poată fi duse la bun sfârșit. Este esențial pentru sănătatea societății și pentru felul în care oamenii încep să prindă încredere că statul lucrează pentru ei.” 
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
07:00
06:10
00:00
Cu o populație estimată între 15 și 20 de milioane de oameni, minoritatea rom, țiganii, sunt cel mai mare grup etnic al Europei care nu are o țară, un teritoriu propriu, și care se regăsește împrăștiată prin toate țările continentului, oarecum la fel cum sunt kurzii în Orientul Apropiat. Inițial, in acest text trebuiau să figureze o serie de infografii, însă am renunțat provizoriu la asta dintr-un motiv foarte simplu: în realitate nimeni nu posedă cifre exacte, deoarece fiecare țară caută să ascundă sau să lase deoparte realitatea. Pe deasupra, este vorba de o populație extrem de mobilă. De pildă, toți cetățenii români sau slovaci de etnie rom ajunși prin țări occidentale, unde sunt inexpulzabili, deoarece sunt cetățeni UE, nu lasă statisticianului vreo certitudine: ei ar trebui plasați în populația cărei țări?Valul de romi est-europeni care se stabilesc, de mai bine de un deceniu încoace, permanent sau temporar, în vestul Europei, în virtutea dreptului de a călători si trăi unde vor, câștigat după aderarea țărilor lor la UE, e pe cale de a trezi din somn vechiul demon al xenofobiei, însoțit de o reînviere a unor mituri medievale, cum e cel al țiganilor hoți de copii.Printre situațiile cele mai tensionate rămâne cea din Italia, unde dreapta face în mod repetat promisiuni electorale că va curăța Italia de imigranți. Promisiune imposibil de respectat, însă în ce-i privește pe romii din Romania și alte țări membre în UE.E drept, înainte, când Romania, Bulgaria, Slovacia si alte țări estice cu o importanta populație roma își negociau intrarea in UE, Comisia Europeana de la Bruxelles putea pretinde, atunci când își redacta rapoartele anuale, ca problema romilor este o problema a cutărei sau cutărei tari candidate, care nu face îndeajuns pentru integrarea lor etc. Abia recent a devenit revelator faptul ca UE nu pregătise nimic in aceasta privință si ca nu exista nici un fel de structură, la nivelul complexelor instituții europene, care să se poată ocupa de asta. După extinderea UE, problema romilor a devenit o problemă europeană.Spre deosebire de romii sârbi sau macedoneni, si aceștia foarte numeroși prin metropolele occidentale, cei din Romania sunt cetățeni ai UE. Au dreptul sa locuiască in orice tari ale Uniunii doresc, până si in cele care beneficiat vreme îndelungată de un moratoriu in privinta acceptarii lucratorilor din tarile intrate de curând in UE.Primele instrumente juridice ale UEPrimul instrument juridic la nivelul UE pentru integrarea romilor a fost adoptat în unanimitate la Bruxelles pe 9 decembrie 2013 de miniștri din cele 28 (pe atunci) state membre ale Uniunii Europene. Recomandarea Consiliului privind măsurile eficiente de integrare a romilor în statele membre adoptată atunci oferă unele orientări specifice pentru a ajuta statele membre, însă nu este obligatorie din punct de vedere juridic. În același timp, Parlamentul UE a adoptat propriul set intern de recomandări cu privire la problema romilor, în urma unui raport detaliat redactat și prezentat de eurodeputata maghiară Lívia Járóka, ea însăși de etnie rom.Atunci când a cooptat 11 țări fost comuniste din Europa de Est (8 țări în 2004, două în 2007 și ultima, Croația, în 2013), UE nu anticipase amploarea problemei romilor. Cum am spus, nici o structură care să se ocupe de romi (țigani) nu fusese prevăzută, la nici un nivel, în instituțiile europene. Ani de zile, Comisia a insistat că aceasta este doar o problemă națională, iar fondurile au fost furnizate pentru programe naționale având ca scop „integrarea” minorității celei mai hulite din Europa.Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (NRIS) a fost adoptat abia în 2011, iar în iunie 2013 Comisia a prezentat un raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor.Raportul din 2013 al Parlamentului European redactat de maghiara Lívia Járóka ajungea la concluzia că, în timp ce UE solicită statelor membre să se asigure că romii nu sunt discriminați și că respectarea drepturilor lor umane este garantată, totuși rasismul și discriminarea continuă. Situația femeilor rome este tot mai gravă: acestea se confruntă adesea cu discriminări multiple pe motive de gen și origine etnică – discriminare mai intensă decât cea împotriva bărbaților romi sau a femeilor în general – și că ele au doar un acces limitat la muncă, educație, sănătate sau servicii sociale; femeile rome rămân victime ale rasismului, prejudecăților și stereotipurilor, lucruri care au un impact extrem de negativ asupra integrării lor reale.Dar raportul Parlamentului UE pune vina și pe tradițiile și obiceiurile romilor: „Femeile rome sunt supuse tradițiilor patriarhale și sexiste care le împiedică să își exercite dreptul de a alege în chestiunile fundamentale ale vieții lor, cum ar fi educația, munca, sexul și reproducerea, sănătatea și chiar căsătoria”. Mai mult, „femeile de etnie romă în vârstă înaintată sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie datorită faptului că majoritatea au lucrat în economia informală fără remunerație sau afiliere la securitate socială”.Romii musulmani din BalcaniCum am spus, estimată între 15 și 20 de milioane în toată Europa, țiganii sunt cea mai mare minoritate europeană fără un teritoriu propriu. Uriașa discrepanță dintre cifre se datorează faptului că mulți țigani își ascund în continuare identitatea în sondaje și în recensămintele populației. Romii au putut fi persecutați chiar și în Kosovo, ca atunci când albanezii înșiși au jucat rolul opresorilor, forțând de exemplu zeci de mii de romi sa-si părăsească locuințele si sa emigreze, asta s-a petrecut in ciuda faptului ca aproape totalitatea romilor din Balcani au fost, si rămân, musulmani de rit sufi.Despre specificul islamului romilor din Balcani, vezi filmul meu documentar Iubiții Domnului. Dervişii, majoritatea romi, în a căror confrerie din Macdonia se petrece filmul, practică un fel de yoga islamică violentă, în care membrii îşi străpung corpul şi faţa cu săbii, cuţite şi cuie, fără să curgă vreo picătură de sânge și fără a-și provoca vreun pic de durere fizică. Filmul prezintă conflictul dintre doi şeici (un turc și un rom) care îşi dispută supremaţia asupra confreriei.Tot de la romii balcanici mai avem și manelele, despre care am mai scris aici și aici și aici.Carta Europeană a limbilor regionale și minoritareDin punctul de vedere al drepturilor minorităților, democrația nu e întotdeauna acolo unde este așteptată. Astfel, România, Bulgaria, Macedonia, țări sărace din marginea Europei, și-au cooptat principalele minorități în guvern, ceea ce a dus la diminuarea unor importante tensiuni.Grecia, în schimb, sau Franța, nici nu recunosc existența minorităților. Franța și Grecia nici nu au ratificat măcar acea Carta Europeană a limbilor regionale și minoritare a Consiliului Europei. Această carta garantează un prag minim dincolo de care minoritățile statelor care au ratificat documentul au dreptul să își folosească limba nu numai în public, dar chiar și în administrație și învățământ.Macedonia, de pildă, e singură țară în care romii și-au văzut limba recunoscută că limba oficială de folosit în administrație și învățământ acolo unde sunt mai bine de 20% din populație (precum în giganticul cartier Șutka de lângă Skopje, cunoscut din filmele lui Emir Kusturica, și unde funcționează chiar mai multe canale de televiziune și posturi de radio în limba romanès).O privire româneascăRevelator pentru atitudinea intelectualilor și a clasei politice din România este și faptul că doi miniștri de externe ai României au putut formula remarci extrem de jignitoare pentru comunitatea rom. Astfel, ministrul Adrian Cioroianu, în 2007, a dat de înțeles că ar dori să-i deporteze în deșertul Sinai din Egipt (fără să-și pună întrebarea dacă autoritățile egiptene ar accepta):„Acești oameni, din păcate - nu am studii de drept, nu vreau să pozez în altceva decât ceea ce sunt - dar, așa cum judec eu, acești oameni care comit astfel de fapte, aceștia nu trebuie trimiși în regim de celulă, cu televizor. Ar trebui puși la muncile cele mai dure și formate, probabil, batalioane din alea disciplinare.Nu știu dacă asta le-ar aduce mintea la cap, sau nu. (...) Credeți-mă, eram ieri pe drumul dintre Alexandria și Cairo, la sfârșitul vizitei, îmi veneau știrile din țară, din păcate, pe SMS, pentru că nu puteam fi prins prin telefonia mobilă.Eram cam în plin deșert și mă gândeam dacă nu cumva am putea cumpară un teren din deșertul ăla egiptean, să-i plasam acolo pe cei care astfel de oameni ne fac de râs." (Adrian Cioroianu, ministru de Externe al României, 3 noiembrie 2007, Antena 3)La fel, după Cioroianu, Teodor Baconschi în 2010 a vorbit în calitatea sa de atunci de ministru de externe despre „niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în rândul comunităților de etnie roma".Asta m-a determinat să public atunci un text în România Liberă, intitulat „Fac oare țiganii yoga după ce fură? ”, text încă disponibil aici și al cărui titlu se explica prin aceea că ministrul/teolog/antropolog crezuse că ar putea repara gafa adăugând că "poți sa spui orice despre romi, dar nu ca sunt imbecili, au inteligență nativă", și completând cu niște remarci despre "originile lor indo-europene", cu care ei ar trebui să se mândrească.  
15 octombrie 2021
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:50
Cu o lungă istorie a folosirii exporturilor de energie ca unealtă pentru a-i  obliga pe beneficiarii de energie la concesii politice, instituțiile pro-Kremlin încearcă să ne convingă că lucrurile stau altfel.Energia e un subiect fierbinte săptămâna aceasta și pe platformele pro-Kremlin. Ele se străduie să-și convingă audiențele că Rusia nu a folosit niciodată energia ca pe o unealtă coercitivă, și că până a urmă nu există alternative reale la rezervele rusești, ceea ce este neadevărat. Uitând în mod  convenabil istoria bine documentată a folosirii de către Rusia (și mai înainte de asta de către Uniunea Sovietică) a exporturilor de energie drept unealtă pentru obținerea de concesii politice, platformele pro-Kremlin încearcă să zugrăvească o imagine a unei coexistențe armonioase între Rusia și clienții săi energetici. Dar din păcate, mulți își amintesc bine încă evenimentele care au avut loc în Ucraina în primăvara lui 2014, când prețurile la energie au crescut succesiv punând presiune politica asupra Kievului.Simpla negare nu e în mod natural de-ajuns, spațiul informațional trebuie stropit cu o serie de teorii alternative  pentru a tulbura apele și pentru a-i epuiza pe critici.Felul cum acoperă platformele pro-Kremlin modalitățile în care UE și statele sale membre încearcă să-și asigure și diversifice rezervele de gaze naturale și alte surse de energie poate fi descris cel mai bine ca pe un mod de a acționa al unui comerciant de mașini la mâna a doua care nu se gândește la interesele clientului.Potrivit platformelor pro-Kremlin, orice încercare a Uniunii Europene de a trece de la modelul unui singur furnizor la aranjamente mai sigure și mai diversificate, împreună cu o infratructură de gaz îmbunătățită este inutilă și duce doar la prețuri mai mari. Mulți dintre membrii Parlamentului European n-au luat în seamă acest mesaj, cerînd în schimb Comisiei Europeane să cerceteze rolul jucat de Gazprom în recentele creșteri de prețuri de pe piețele europene de gaz.Tulburarea apelorDacă audiențele nu sînt receptive la scenariile ce înfățișează Rusia ca pe un furnizor energetic de încredere, sau care spun că contractele de furnizare pe termen lung cu Gazprom sînt cheia pentru furnizarea de gaz ieftină și sigură, există întotdeauna opțiunea de a tulbura apele cu un truc retoric ieftin, acela de a pretinde că orice altă opțiune nu e viabilă. De parcă n-ar exista alte opțiuni la îndemâna decidenților decât aceea de a se bizui pe livrările energetice rusești.În timp ce Uniunea Europeană și statele sale membre fac progrese constante în trecerea de la combustibili fosili la energia verde, instituțiile pro-Kremeșin spun că această tranziție e o amenințare la adresa Rusiei și insistă cu aserțiuni false și înșelătoare despre energiile regenerabile, cum e cea solară și cea  eoliană, manifestându-și în același timp zgomotos sprijinul pentru Gazprom ca furnizor de energie.Baza de date EUvsDisinfo are numeroase exemple legate de dezinformarea răspândită de platformele pro-Kremlin cu privire la politicile energetice și obiectivele Uniunii Europene și ale statelor sale membre. Dezinformarea instituțiilor pro-Kremlin conferă observatorilor o aproximare corectă a priorităților politice ale Kremlinului. O Uniune Europeană rezistentă, mai puțin dependentă de exporturile energetice rusești și cu un amestec sănătos de furnizori energetici, nu se află printre obiectivele Kremlinului.Alte exemple notabile ale dezinformării pro-Kremlin săptămâna aceasta: Elitele occidentale se tem de presa rusească, din cauza asta sînt blocate în Occident YouTube a blocat canalele RT în limba germană cu sprijinul guvernului german Ucraina și-a pierdut toți prieteniiArticol preluat de pe site-ul EU vs Disinfo în traducerea lui Lucian Ștefănescu.
20:20
Estonia ar putea să-și revizuiască poziția față de declarația în favoarea menținerii centralelor nucleare făcută de mai multe țări europene conduse de Franța.Potrivit publicației electronice Euractiv, Reelika Runnel, un consilier pe temele energiei de la ministerul eston al mediului, a spus miercuri că un grup de lucru a început demersurile pentru „aprobarea guvernamentală” în vederea „analizării posibilității folosirii energiei nucleare în Estonia”.Kalev Kallemets, fost deputat din Partidul Reformei, în prezent șeful companiei Fermi Energia, a fost și mai direct. El a spus că demersul condus de Franța, sprijinit deja de nouă țări, are „greutate semnificativă” în cadrul UE. El  a mai spus că Estonia nu poate merge în urma plutonului, mai ales că ea, ca și Lituania, deja consumă energie nucleară produsă în Finlanda și Suedia.Săptămâna aceasta, la 12 octombrie, nouă țări au semnat declarația de sprijin cu Franța în care afirmă că energia nucleară reprezintă o sursă de energie fiabilă pentru un viitor cu emisii reduse.Țările semnatare sunt: Bulgaria, Cehia, Croația, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.Ele afirmă că energia nucleară este curată, sigură și competitivă care poate contribui la dinamizarea economiilor europene, creând mii de locuri de muncă calificate, contribuind la rolul de lider al Europei în tranziția la economia verde și asigurându-i autosuficiența energetică – o perspectivă mai populară ca oricând în aceste zile, când prețul energiei explodează în multe țări europene.Euractiv scrie că după Franța, Finlanda se erijează în prezent în rolul de principal lobbist la Bruxelles pentru declararea energiei atomice ca sursă de energie „sustenabilă”.Tabăra opusă, a țărilor care vor renunțarea la centrale nucleare, este condusă de Germania care, împreună cu patru alte state, atrag atenția mai ales la dilema eliminării deșeurilor nucleare.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
19:10
17:40
13:10
Terorismul audio-vizual urban e o năpastă selectă. Cine nu apreciază turbinele supersonice care nimicesc timpanul din mașini dotate cu instalații audio de mii de vați? Numai un precultural se poate plînge. Cutare individ liber și important vrea să arate ce muzică, ce instalație și cîtă putere are asupra străzii. Mașina trece în mare viteză și sfărîmă nervii cartierului. Așa e la oraș. Cine vrea liniște să se ducă pe cîmp. Unde va găsi un festival rave sau house cu ecou pe cîțiva kilometri. Nemulțumiții se pot trata cu cealaltă binefacere a orașului: anunțurile. Ce se poate, cum se poate și cum nu, e scris pe toți pereții, pe ecrane și pe caldarîm. Administrația scrie în neștire despre numere, spații, legi, ore, cantități și organisme de stat. E greu să te plictisești la oraș. Și încă mai greu să fi ignorat.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
07:00
05:50
Vremea se anunță încă destul de caldă în toată țara; maximele vor oscila între 12 grade în nordul țării, 15 grade în capitală și la Tiraspol și 17 de grade în sud, la Ceadîr-Lunga. Tot în sudul țării sunt posibile ploi slabe.Din agenda zilei, cam săracă într-o zi prinsă între o sărbătoare – hramul Capitalei – și weekend: au loc ședințele Consiliului Audiovizualului, Consiliului Superior al Procurorilor, dar și o conferință de presă la sediul Infotag pe tema prevenției și testării contra SIDA.Din agenda internațională (AFP):Din China se lansează în spațiu al doilea echipaj pentru asamblarea stației spațiale chineze;India își redeschide granițele pentru turism;În Italia intră în vigoare legea care obligă angajații să aibă pașaport verde covid, iar angajații din adminstrație revin la lucru, la birou;La Minsk are loc summitul CSI;La Riga se ține o conferință de securitate;Cancelarul german Angela Merkel, la capăt de mandat, merge la Bruxelles;Președintele american Joe Biden vizitează statul Connecticut ca să-și promoveze programul de guvernare Build Back Better. 
00:50
Ana Sâtnic este proprietara unui mic restaurant din capitală. Ea consideră că cea mai mare performanță ce i-a reușit a fost nu profitul, ci reputația localului, despre care vizitatorii permanenți spun că e „de familie”. După un an și jumătate de pandemie, Ana zice că a ajuns cuțitul la os și că afacerea abia de se ține pe linia de plutire? De ce? Pentru că imediat ce s-au deschis hotarele o bună parte dintre angajați au plecat, produsele s-au scumpit, iar cheltuielile au crescut substanțial, inclusiv din cauza că e nevoie de dezinfectanți, măști și alte produse sanitare.Recenta condiție ca vizitatorii localurilor de agrement să prezinte test negativ la COVID-19 sau certificatul de vaccinare practic a înjumătățit numărul vânzărilor: „Cea mai catastrofală problemă o avem cu personalul, practic nici rentabilitatea nu ne-a afectat așa ca lipsa personalului. Toate restricțiile îngreunează lucrul și acum, la moment, accesul îl localuri cu certificate de vaccin sau teste, noi am scăzut vânzările cu 45 la sută. Am angajați care categoric refuză să se vaccineze și merg și dau testul rapid la fiecare trei zile, din banii proprii. De ce? Pentru că bugetul de salarii pe care l-am avut la începutul activității și acum s-a triplat. Sunt tot mai puțini și ca să-i poți ține trebuie să le dai salarii bune. Un bucătar șef primește în jur de 20 de mii de lei. Un angajat la bucătărie mai puțin de 10 mii nu primește.”Ana mai spune că pe durata pandemiei, majoritatea antreprenorilor nu și-au pus mari speranțe în autorități și au trebuit să activeze pe dibuite, pentru că aflau, bunăoară, de la știri ce măsuri urmează să adopte comisia excepțională de sănătate publică. E adevărat că lucrurile s-au schimbat în ultimele luni și că noua guvernare încearcă să aplece urechea la necesitățile businessului și, cel puțin, îi anunță în timp util despre restricțiile ce vor intra în vigoare.Este însă prea puțin, crede Ana Sâtnic, care se așteaptă inclusiv la un sprijin financiar din partea statului, mai ales că toată afacerea și-a construit-o „în alb”, adică are achitate taxele „la zi”: „Noi suntem din punct de vedere fiscal responsabili. Noi reflectăm totul: salarii și vânzări. Aici suntem cei mai afectați pentru că impozitele trebuie să le achităm. Nimeni nu ne dă nicio vacanță. Ar fi super dacă autoritățile ar atrage atenția la cei care sunt mici, dar își plătesc impozitele. Sincer, noi n-am avut niciun suport din partea statului în pandemie, când am fost închiși.”Și domeniul educației este unul care a avut de suferit pe perioada acestei pandemii, constata într-un recent interviu învățătoarea de clasele primare din Chișinău, Natalia Bzovaia, fondatoarea comunității „Pedagogi Solidari”. Pe pagina de Facebook a comunității, Natalia constant organizează discuții despre importanța vaccinării.Ultima dezbatere online a ținut-o cu Angela Paraschiv, șefa catedrei de epidemiologie a Universității de medicină „Nicolae Testemițanu”. Ea regretă întregul val de nemulțumire care s-a abătut asupra profesorilor după decizia de a-i obliga să prezinte teste negative. În primul rând pentru că în ultimii doi ani au trebuit să-și adapteze „din mers” la condițiile virtuale de învățare: „Persoanele trebuie să înțeleagă că își asumă o responsabilitate față de propria lor sănătate și nu doar. Ca să ai un drept, trebuie să ai și niște obligațiuni. Este un lucru cert, respectiv nu poți să fii așa cum tu îți dorești fără să porți o răspundere față de societate și elevii cu care lucrezi. Am persoane în jurul meu care au fost infectate, care au fost bolnave grav și, da, asemenea cazuri complicate sunt mai puține în comparație cu majoritatea. Însă noi nu știm cine și cum va reacționa la această boală și ce se va întâmpla.”Dincolo de problemele și provocările cu care se confruntă, atât Ana cât și Natalia spun că înțeleg rostul restricțiilor impuse de autorități și, mai ales, le acceptă. Cu toate acestea, constată ele, faptul că R. Moldova a trecut de două mii de noi cazuri pe zi, în timp ce procesul de vaccinare stagnează, iar în transportul public purtarea măștii e mai degrabă o excepție decât o regulă generală, duce la o singură constatare: că va mai dura până când vom putea răsufla ușurați. Săptămâna aceasta, autoritățile sanitare au anunțat că din cauza numărului în creștere a cazurilor grave, va fi mărit numărul de paturi și de locuri în terapie intensivă, inclusiv din contul secțiilor ce nu sunt destinate tratării pacienților infectați, pentru a se asigura capacități suplimentare. Ministra Ala Nemerenco spune că autoritățile reușesc să țină situația sub control care, însă, e la limită:„Deocamdată noi nu am atins sălile ce se referă la chirurgie, la operații. Deci, partea acută a sistemului de sănătate a rămas neatinsă. În linii generale sunt transferate pentru tratamentul pacienților COVID secțiile responsabile de diferite îngrijiri a maladiilor cronice în cazul cărora am putea păstra tratamentul acestor pacienți în condiții ambulatorii sau la domiciliu. Acest lucru depinde foarte mult de responsabilitatea cetățenilor noștri fiindcă paturile de spital sunt acoperite între 80 și 90 % de către persoanele care nu sunt vaccinate.”Ala Nemerenco a încercat să calmeze spiritele după ce în ajun au fost raportate peste 2 mii de noi cazuri de infectare. Potrivit ministrei, la mijloc ar fi o problemă de evidență tehnică, datorată integrării certificatului digital COVID-19. În statistica curentă au fost incluse parte din testele realizate și cazurile detectate pe durata câtorva zile. Ceea ce nu înseamnă însă că și cota stării de alertă ar putea fi coborâtă. 
14 octombrie 2021
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
Agenția Internațională pentru Energie a spus la 14 octombrie că redresarea economiei globale afectate de pandemia de COVID-19 ar putea fi încetinită de o criză energetică în care cererea de petrol se va majora spectaculos, după scumpirea gazului și cărbunelui, și ar putea duce la creșterea inflației.Prețurile petrolului, gazelor naturale și cărbunelui au atins recent cote record, cauza principală fiind o cerere globală sporită de energie.Țările europene în special resimt un deficit de gaze naturale, în situația în care concernul rus de stat, Gazprom, nu a mărit livrările, așteptând aparent darea în folosință a controversatului gazoduct Nord Stream 2 care leagă direct Rusia de Germania, prin Marea Baltică.La o conferință energetică la Moscova pe 13 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a respins sugestiile că Rusia ar contribui la prețurile-record ale gazelor naturale, care au crescut cu 600% anul acesta, zguduind capitalele europene. Putin a respins, de asemenea, acuzațiile că țara sa folosește exporturile de energie ca instrument politic, a spus că exporturile de gaze naturale ale Rusiei către Europa sunt fiabile și că Moscova este pregătită să furnizeze și mai mult gaz.„Prețurile-record la cărbune și gaz, precum și întreruperile continue ale livrărilor determină sectorul energetic și industriile cu consum intensiv de energie să recurgă la petrol pentru a menține luminile aprinse și să continue operațiunile”, se spune în raportul din 14 octombrie al Agenției Internaționale pentru Energie consacrat pieței petroliere.Autorii subliniază că prețurile mai ridicate ale energiei se adaugă și presiunilor inflaționiste care, alături de întreruperile de energie electrică provocate de penuria de carburanți, ar putea duce la scăderea activității industriale și la o încetinire a redresării economice.O creștere a cererii de petrol în ultimul trimestru a dus deja la cea mai mare scădere a stocurilor de produse petroliere din ultimii opt ani, în timp ce rezervele țărilor OECD s-au redus semnificativ.Pentru acoperirea cererii în creștere de produse petroliere, ar fi nevoie să se extragă mai mult petrol, producția fiind concentrată mai ales într-un grup de țări din Orientul Mijlociu. Dar sporirea producției de petrol necesită investiții, ceea ce ar însemna să se meargă împotriva nevoii de a se investi mai mult în energia regenerabilă, care este considerată și soluția energetică pe termen lung. „O sporire a cheltuielilor pentru tranziția la energie curată oferă calea de urmat, dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid sau piețele globale ale energiei se vor confrunta cu dificultăți”, se mai spune în raportul Agenției Internaționale pentru Energie.Cu numai o zi mai devreme, agenția cu sediul la Paris lansa un alt avertisment: redresarea economică în urma pandemiei a fost „nesustenabilă” și s-a axat prea mult pe combustibilii fosili. Investițiile în energia regenerabilă au rămas prea mici și trebuie să se tripleze până la sfârșitul acestui deceniu, dacă lumea speră să lupte eficient împotriva schimbărilor climatice, a mai spus Agenția Internațională pentru Energie.Uniunea Europeană, care își propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, a spus că actuala criză arată o dată în plus că trebuie accelerată tranziția de la combustibilii fosili la energia regenerabilă considerată și „cea mai bună garanție împotriva șocurilor de preț din viitor”. Dar într-o perspectivă imediată este nevoie de cheltuieli pentru sprijinirea consumatorilor casnici și a companiilor vulnerabile la scumpirea energiei. Criza prețurilor a reaprins și o dezbatere cu privire la faptul dacă UE ar trebui să investească în energia nucleară. 
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.