Anii ’50, PCR și soarta competiției intrapartinice

Europa Libera, 28 octombrie 2021 13:00

Facționalismul a rămas una din trăsăturile dominante ale Partidului Comunist Român și sub guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Competiția dintre moscoviți și comuniștii locali era cumva motivată de incompatibilitatea celor două subculturi comuniste cărora le aparțineau: grupul pro-moscovit și internaționalist, cu propriul lui sistem de valori și ordine a priorităților; și grupul indigen (național), cu propria-i experiență militantă și conștiința faptului că partidul avea deja o imagine națională atunci când Ana Pauker și Vasile Luca s-au reîntors de la Moscova.Cele două facțiuni au cooperat pentru o vreme, însă deznodământul acestei neliniștite alianțe nu putea fi amânat la nesfârșit. În 1946, au colaborat la asasinarea fostului secretar-general al PCR, Ștefan Foriș. Mai târziu, Pauker și Dej vor depune eforturi conjugate pentru a-l îndepărta și finalmente aresta pe Lucrețiu Pătrășcanu, una din cele mai proeminente personalități comuniste și un cunoscător de primă mână al marxismului.Din acest punct de vedere, trebuie subliniat că, în pofida aparentei păci din interiorul partidului, erau organizate procese-spectacol, nu doar în România, ci în toate țările-satelit. Sub Gheorghiu-Dej, epurarea permanentă a fost metodologia privilegiată în mobilizarea și participarea elitelor. Expulzarea din partid a „deviatorilor” (simultan numiți de „dreapta” și de „stânga”) în mai-iunie 1952 a avut ca efect întărirea legăturilor dintre Dej și centrul moscovit: soarta facțiunii Pauker–Luca–Georgescu a fost decisă de relația personală a lui Dej cu Mark Borisovici Mitin, redactorul-șef al revistei Cominformului Pentru pace trainică, pentru democrație populară, membru al CC al PCUS și unul din autorii Biografiei Scurte a lui Stalin.Este de notat faptul că după rezoluția din iunie 1948 care condamna conducerea iugoslavă, sediul Cominformului a fost mutat de la Belgrad la București. Era un semn direct al încrederii lui Stalin în conducerea PCR. Mai întâi Pavel Iudin, apoi Mark Mitin, au supervizat elita română. Din nou, aveam de-a face cu un caz unic de implicare sovietică directă în sanctuarul politicii PCR. Relațiile dintre conducerea partidului și proconsulii sovietici rămân unul din cele mai puțin studiate elemente privind interpretarea semi-boicotării românești a „Noului Curs” inițiat de urmașii lui Stalin.În 1952, după ce Dej o învinsese pe Pauker, Serghei Kavtaradze, ambasadorul sovietic la București și prieten apropiat al Anei, avea să fie rechemat la Moscova. De atunci încolo, „comuniștii autohtoni” puteau conta pe bunăvoința lui Stalin. Vorbim aici, într-adevăr, de tiparul opus epurărilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia și, până la un punct, Cehoslovacia. Mark Mitin avea să părăsească Bucureștiul doar după anunțarea disoluției Cominformului în 1956.Acest an 1956 a fost și cel mai dificil pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sovieticii au întețit presiunea privind înlăturarea și înlocuirea sa cu cineva mai puțin implicat în campaniile anti-Tito. Însă Dej a reușit să dejoace tentativele lui Nikita Hrușciov și, mai ales după Revoluția maghiară, s-a dovedit a fi de mare ajutor pentru sovietici. Înzestrat cu o viclenie unică, acest „Machiavelli de Balcani” (termen folosit adesea de către veteranii partidului cu referire la cinismul său proverbial și perspicacitatea politică) a reușit să navigheze prin apele tulburi ale destalinizării, evitând orice accident fatal.După intempestivele evenimente ale anului 1956, sovieticii au început să aibă o încredere atât de mare în români încât membrii arestați ai guvernului Nagy au fost deportați la Snagov, la marginea Bucureștiului, unde au fost interogați de veteranii vorbitori de maghiară Valter Roman, Nicolae Goldberger și Ladislau Vass.Un alt efect secundar al Revoluției maghiare a fost declanșarea de către Dej și Ceaușescu (proaspăt ales ca secretar responsabil cu cadrele) a unui amplu proces de etnicizare a elitei de partid, sau, cu alte cuvinte, de românizare. Totodată, în numele imperativului sporirii „vigilenței revoluționare”, a fost declanșat un nou val de epurări.Așa cum a demonstrat și Georges Haupt într-un studiu de pionierat publicat în 1968, originea conflictului româno-sovietic își are explicația în atitudinea de respingere a reformelor lui Hrușciov. Concluzia este că liderii români, adepți ai unui tipar de control social represiv stalinist, au detestat liberalismul asociat „Noului Curs”. Nimic nu le era mai străin decât ideea de a permite neliniștilor intelectuale să zdruncine barca dictaturii proletariatului.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
13:40
13:40
Noua coaliție tripartită din Germania, care va fi votată la începutul lunii decembrie, nu va împiedica punerea în funcțiune a controversatului gazoduct Nord Stream 2, dar nici nu se va opune dacă Uniunea Europeană blocheză totuși proiectul pentru că nu respectă regulile europene. Ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă de poziție față de actualul guvern condus de Angela Merkel.Săptămâna aceasta, Social Democrații (care au cîștigat alegerile generale din septembrie), partidul Liberal și Partidul Ecologist (Verzii) au încheiat negcierile privind noul acord de guvernare. Cum remarcă și cotidianul Suddeutsche Zeitung, Nord Strem 2 nu este de găsit niciunde în documentul care însă conține următarea declarație, la prima vedere criptică : „Proiectele energetice vor respecta și în Germania regulamentele europene în domeniu”.Potrivit cercurilor apropiate noii coaliții, această precizare concentrează schimbarea de politică . Viitorul guvernu nu va împiedica finalizarea și darea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, care va aduce gaze direct din Rusia în Germania și mai departe în Europa pe sub Marea Baltică, evitând Ucraina. Pentru moment, procedurile administrative sunt oricum blocate la Agenția Federală pentru Energetică (Bundesnetzagentur) care a precizat că nu poate aproba proiectul decât dacă firma care administrează partea de gazoduct aflată pe teritoriul german (ca 54 km din totalul de 1.240 km) este și înscrisă în Germania. Concernul care administrează Nord Stream 2 are sediul central în Elveția.La prima vedere, pare o formalitate înființarea unei firme separate care să administreze această bucată de gazoduct. Numai că în Statele Unite cresc presiunile în Congres ca să se revină la sancționarea oricărei firme care are legături cu Nord Stream 2. Și atunci se pune problema: cine ar vrea acest cadou „otrăvit” ?În momentul când noul proiect are totuși aprobarea autorităților germane , aceasta trebuie prezentată la Bruxelles. Unde se va decide dacă proiectul respect regula ca producătorul și transportorul de gaze să fie diferiți.În rezumat, coaliția tripartită semnalizează, prin simpla notă din programul de guvernare, că nu se va opune principial finalizării gazoductului dar nici unei obiecții din partea Uniunii Europene. Verzii și mare parte din liberali cred că Nord Stream 2 încalcă această regulă și sunt convinși că proiectul se va bloca cel târziu la Curtea Europeană de Justiție.Gazprom a cerut de mai multe luni o derogare de această prevedere, cu argumentul că în 2013, când proiectul era lansat, Uniunea Europeană nu adoptase încă pachetul 3 energetic, cel care cere despărțirea producătorului de transportor.Schimbare semnificativă de poziție a viitoarei coaliții de la Berlin este una din concesiile făcute de social-democrați, care se află si acum la guvernare alături de conservatorii cancelarei Merkel, partidul ecologist. În toate disputele internaționale legate de Nord Stream 2, Merkel a susținut mereu că este vorba de un proiect strict comercial, care nu afectează securitatea energetică a Germaniei sau UE. Dar a promis Ucrainei că îi vor fi acoperite, fie și parțial, pierderile pe care le va suferi, când pierde milardele plătite de Rusia pentru tranzitul gazelor.Viitoul ministru al economiei, Robert Habeck, co-președinte al Verzilor, - care se va ocupa și de Nord Stream 2 -  a declarant în repetate rânduri că în opinia sa, Nord Stream 2 nu este „un simplu proiect energetic”, ci unul „strategic, menit să mărească presiunile asupra Ucrainei și dependența  politică a Germaniei de gazul rusesc”. Acum, prin intermediul Bruxelles-ului, poate bloca acest proiect.Vezi și: Morawiecki: Nord Stream 2, „un instrument pentru șantajarea Ucrainei și Moldovei”  
Acum 12 ore
06:40
Invitatul lui Vasile Botnaru la emisiunea duminicală „Punct și de la capăt” este ministrul culturii, Sergiu Prodan.
Acum 24 ore
02:30
02:00
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
01:40
„Așa-zișii migranți care forțează granița poloneză cu Bielorusia nu doresc să ceară azil în Polonia, ci să ajungă în vestul Europei. Sunt extrem de violenți, pentru că au fost înșelați: când au fost aduși cu avionul, li s-a spus că destinația este Germania”, spune într-un interviu cu Europa Liberă fosta președintă a subcomisiei de Securitate din Parlamentul European, Anna Fotyga (Polonia, ECR). Eurodeputata poloneză arată că două state membre NATO, Estonia și Marea Britanie, au declarat că vor trimite trupe la granița poloneză pentru a ajuta Varșovia să gestioneze acest „atac hibrid învăluit într-un val de dezinformare”. „Aceasta nu este o criză a refugiaților, deși în unele capitale vestice așa este caracterizată. Polonia, statele baltice și statele grupului Visegrad înțeleg exact despre ce este vorba în această criză, mai subliniază Fotyga.Europa Liberă: Doamnă Fotyga, care este situația actuală la granița Poloniei cu Bielorusia? Anna Fotyga: „De fapt, migrația aceasta organizată de către regimul Lukașenka, a început cu câteva luni în urmă la granița lituaniană. Imediat am făcut această situație cunoscută în diferite structuri ale Parlamentului European, inclusiv în timpul sesiunilor plenare ale Parlamentului, avertizând asupra măsurilor speciale pe care le-au luat forțele din Belarus împotriva statelor care susțin opoziția din Belarus. Actualmente la granița cu Polonia este cea mai mare criză. S-a agravat în septembrie când au avut loc în partea bielorusă exercițiile militare Zapad. Acțiunile serviciilor secrete bieloruse și ale așa numiților migranți au urmat exact scenariul exercițiilor Zapad.Nu doresc să diminuez în nici un fel gravitatea situației în care se află oamenii aduși la granița noastră din Africa sau Orientul Mijlociu. Dar este clar că acești oameni sunt aduși intenționat de regimul Lukașenka și nu oriunde, ci întro zonă de frontieră considerată de mare risc. Când membrii opoziției din Belarus au încercat să se apropie de această zonă au fost arestați imediat. Acum, acești așa ziși migranți au fost aduși în zona de la granița poloneză unde terenul este mlăștinos, este și un râu foarte periculos de traversat înot, zona este împădurită și nu este un post de graniță, cu grăniceri, ca să se poată intra legal pe teritoriul polonez.Vorbim așadar de o zonă în care oamenii sunt aduși, deși se știe că viața le este pusă în pericol. Dar să știți că printre acești așa ziși migranți au fost identificați și oameni în uniformă, care noi bănuim că sunt militari bieloruși. Polonia nu este împotriva migrației. Ceea ce face Lukașenka acum este o amenințare nu doar asupra teritoriului polonez, ci asupra întregii UE. Amenințat este întregul spațiu de vecinătate de est a UE. Să nu uităm că forțele bieloruse și cele rusești amenință teritoriul ucrainian. Apoi, suntem atenți la ce se întâmplă în Georgia, în regiunile Osetia de Sud și Abkhasia, în estul Ucrainei sau Crimeea, unde oamenii sunt capturați sau dispar pur și simplu, știm ce eforturi extraordinare trebuie să facă politicienii din Moldova care cu susținerea noastră încearcă să îmbunătățească situația din țară. Susținem în mod constant opoziția din Bielorusia. În excelentul său discurs în Parlamentul European, Svetlana Țihanovskaia a spus cu mâhnire că unele state au acordat prea multă atenție acestor oameni aduși în Belarus în mod oficial, legal la granița cu Polonia, pentru a traversa granița în mod ilegal și a merge mai departe în alte părți ale UE. Acești oameni nu doresc să ceară azil în Polonia, nu solicită protecție internațională, așa cum fac migranții, refugiații, care fug dintr-o țară unde viața le este pusă în pericol. Nu sunt solicitanți de azil. Există în Belarus ambasadă și consulat poloneze, ca atare cine dorește azil poate face solicitarea în Minsk, nu trebuie să forțeze granița. Acești oameni nu vor să rămână în Polonia, ci să ajungă în vestul Europei. Sunt extrem de violenți, pentru că au fost înșelați, când au fost aduși cu avionul, li s-a spus că destinația este Germania.”Europa Liberă: Vă descurcați singuri? Sau vă ajută și UE și NATO?Anna Fotyga: „Suntem extrem de activi, președintele Poloniei dar mai ales dl prim ministru care a început un tur al capitalelor europene, începând cu statele baltice, pentru a coagula o poziție comună cu aceste state, ca și cu țările grupului Vișegrad. Toți partenerii noștri din aceste state sunt siguri de natura acestei crize. Și anumite state din Vest și-au exprimat solidaritatea cu Polonia. Sigur, pozițiile diferă în funcție de orientarea politică. Mulți reprezentanți ai statelor vestice vorbesc despre o criză a refugiaților.Or tocmai această abordare a supărat-o și pe lidera opoziției din Bielorusia, dna Țihanovskaia. Pentru că se pare că cei aproape 1000 de prizonieri politici din Bielorusia nu au parte de aceeași atenție ca așa numiții refugiați. Acești prizonieri sunt torturați unii uciși, iar aceste crime ar trebui aduse în fața tribunalului penal internațional de la Haga. Acestea sunt crime comise după furtul alegerilor de către Lukașenka, pe care noi îl considerăm un uzurpator. Lukașenka a deschis acest nou coridor de migrație pentru a destabiliza estul și centrul Europei. Consecințele finale vor fi însă resimțite în statele vestice. Apropo de sprijinul NATO, Estonia și Marea Britanie, au declarat că vor trimite trupe la granița poloneză. Ca atare, situația acum se mai limpezește, în ciuda valului de dezinformare care se află în jurul acestui atac hibrid.”Europa Liberă: O dată ajunși pe teritoriul polonez, oamenii sunt returnați în statele lor de origine?Anna Fotyga: „Da, acești oameni se află într-o situație dificilă, în statele de unde vin situația nu este bună, dar trebuie să precizăm că au fost capabili să plătească sume imense pentru a veni în Belarus, fiind, ce-i drept, păcăliți, că drumul lor către Europa va fi confortabil și ușor. Ca atare, când ajung pe teritoriul polonez ei primesc asistență. O dată pe teritoriul nostru, noi încercăm să ii returnăm în țara lor de origine. De exemplu în Irak, o țară care nu mai este considerată periculoasă, câtă vreme a fost chiar invitată la Summitul Democrației, iar UE a observat alegerile acolo. Situația din Irak nu mai este de natură să îi determine pe oameni să părăsească țara ca să înghețe la granița dintre Bielorusia și Polonia. Aceștia sunt oameni care se află sub protecția și controlul forțelor din Bielorusia. Este o situație instrumentalizată.”  
27 noiembrie 2021
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
19:10
Ieri
13:40
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
13:10
La conferința „Macro-2021” din această săptămână s-a anunțat că unul dintre principalele obstacole în creșterea economică este problema corupției și eșecurile de guvernare, iar reformele au fost amânate constant din cauza populismului politicienilor. În Raportul de Stare a Țării, elaborat de Expert-Grup, s-a constatat că, pe parcursul celor 30 de ani de independență, Republica Moldova nu s-a realizat din perspectivă de țară, stat sau chiar de națiune. Despre Moldova bogată versus Moldova săracă vorbim la acest sfârșit de săptămână.* * *În Republica Moldova, oamenii bogați și-au câștigat averile pe cel puțin două căi: una cinstită - din afaceri și din munca salariată sau, poate, chiar din moștenire și cea ilegală, necinstită - prin jaf și devalizarea întreprinderilor și băncilor statului, prin evaziune fiscală și corupție. Antonimul bogăției este sărăcia, care înseamnă o situație dramatică, în care oamenii nu-și pot satisface nevoile primordiale ce țin de hrană, îmbrăcăminte, sănătate, educație. Europa Liberă a căutat să afle ce cred oamenii din Pelinia despre cei bogați și despre cei săraci și cine poartă vina pentru sărăcie.– „Marea majoritate de oameni înțeleg că-i rău, dar marea majoritate nu înțeleg de ce-i rău, fiindcă, ca atare, vinovați îs foștii conducători și fostul regim care până acum a fost la putere. Noi nu am fost chiar așa de săraci, dar împărțeala țării s-a făcut într-așa mod, ca în povestea cu ursul, ei au pus mâna pe principalele bogății și lumea a rămas cu buza umflată, am rămas cu nimic. Și ajutoarele care vin din străinătate, și pe acestea le-au furat, așa că marea majoritate nu s-ar fi dus peste graniță, dacă banii care au fost, măcar pe care îi aveau, puteau să-i vâre în economie și să se dezvolte măcar cât de cât și să rămână oamenii pe loc.”Europa Liberă: Credeți că cei plecați peste hotare au fost alungați de sărăcie?– „Da, de sărăcie și văzând că-i fără tolk (folos), aiști care conduc nu se uită la noi, la acești săraci, altă ieșire nu aveau. Noi suntem de-amu bătrâni și trăim din pensia asta ca vai de noi, mâine-poimâine ne ducem în țintirim, dar aiști care rămân după noi, tineretul au familii, iaca cu situația asta care-i după Maia de când a ajuns la putere se vede încă o dată că țara noastră îi o țară capturată, îi stat falimentat.”Europa Liberă: Ca să ajungă bunăstarea în casa cetățeanului, ce trebuie să întreprindă cei de la putere și cât de mare e această distanță de la sărăcie până la bogăție?– „Îi tare mare! Aiști care ne-au adus la starea asta n-au omenie într-înșii deloc absolut, bogăția le-a pus ochelarii la ochi și nu ne văd pe noi, ei se văd numai pe dânșii și de-atâta s-a ajuns la asta. Eu am trei lideri aici în Pelinia care ne-au lucrat capitalino. Și liderii aceștia de ce-s lideri? De-atâta că de la fostul regim au rămas ei și-s susținuți, finanțați, și-au luat tehnică acum în leasing și o parte le dă statul ce le mai trebuie lor – sămânță, îngrășăminte, solearkă (motorină), îs ajutați, pe când noi, iștilalți, mici și mijlocii suntem puși sub talpă și nu putem să ridicăm capul absolut deloc și Maia...”Europa Liberă: Pe ce trebuie să se focuseze acum cei de la putere ca să schimbe situația?– „Întâi, eu am spus, omenia. Doi: justiția. De ce s-au făcut toate prostiile acestea? De atâta că justiția n-a lucrat, dar i-a apărat. Trei: să dea ajutor la acești mijlocii și mici și să caute piață de desfacere. Dacă nu vom avea piață de desfacere, noi falimentăm în continuare și nu putem concura cu nimeni pe arena europeană și internațională.”Europa Liberă: Cum vreți să fie viitorul Republicii Moldova, cum îl vedeți?– „Și viitorul Moldovei, dacă se va pune justiția în mișcare și se vor da ajutoare care să meargă direct la om, că noi suntem harnici, dar ne fură hărnicia prin intermediarii aceștia, prin piața de desfacere, prin prețuri, că dacă nu avem unde și nu vindem cum trebuie, noi falimentăm și gata.”Valentina Ursu, Radio Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție, dacă e o cale lungă ca statul Republica Moldova să ajungă un stat prosper. Ce credeți Dvs.?– „Trebuie să muncim, acel care lucrează are ce mânca, găina dacă nu-i dai mâncare, scurmă toată ziua și găsește. Săracu’, că n-are ce mânca... Pentru că nu lucrează, dacă lucrăm și suntem uniți, apoi o să avem de toate. Ei zic: „Că n-am să mă duc să lucrez cu două mii...” Dar dacă nu le ai nici acelea două mii? Eu îs mulțumită că-s sănătoasă și zic bogdaproste că am de lucru și mă țin și cu dinții, și cu unghiile de lucru, ca să lucrez cu cât o fi, că dacă o să șed acasă mai mult n-o să am.”Europa Liberă: S-a dezvățat moldoveanul a munci?– „Sunt care s-au dezvățat, tineretul s-a mai dezvățat.”Europa Liberă: Cine sunt bogați și cine sunt săraci azi?– „Sărac îi acela care nu vrea să lucreze, eu așa zic, dar bogat îi acela care amăgește, dar îi pe-o bucată de vreme, nu pe mult timp. Mai mult trăiește aista care-i sărac și care muncește. Eu muncesc de mititică, eu am crescut prin tutun; în tutun, mama mă lua la ora 3, ne scula și noi în drum până mai venea mașina mai dormeam încă olecuțică, dar ne-a pus la lucru și-s învățată să muncesc.”Europa Liberă: Și câtă avere ați agonisit dacă ați muncit din fragedă copilărie și până acum?– „Da... Am casă, am masă și am unde dormi, și am ce mânca și mai mult nu-mi trebuie nimic, totuna ne îngroapă la un loc și bogatul, și săracul.”Europa Liberă: Dar cum vă explicați că totuși sub privirea cetățenilor unii s-au îmbogățit, și procurori, și judecători, și politicieni?– „Da, atunci când ne-au dat bonurile celea le-am dat unde se face berea și mi-au dat o lună 28 de lei și s-a gătit. Tot noi i-am făcut bogați, tot aiști săraci, și acei bogați îs tot pe spinarea la aiști săraci. Măi, să am soveste (obraz) și de acela, să am oleacă de jale, să am oleacă de inimă, de tot. Îi drept că nu mai trăiesc toți totuna, dar tu dacă ai mai mult, dă și la cel sărac, că el se străduie, lucrează, dar dacă nu-i atâta plată. Niciodată sătulul pe cel flămând n-o să-l înțeleagă și n-o să-l creadă, niciodată; cine poate roade oase, cine nu, nici carne moale.”Europa Liberă: Despre sărăcie și bogăție vorbim astăzi. Cine sunt săraci, cine sunt bogați? Cum se scapă de sărăcie, e mai multă sărăcie materială sau și spirituală?– „Noi avem sărăcia față de Domnul și vrem să fim săraci; săraci de păcate și bogați în sănătate, dar materialul totu-i trecător, azi este și până-n seară nu știm cum o să fie. Cu cât este, cu atâta ne înconjurăm și cu atâta trăim, și ne strângem picioarele după cât îi de lungă plapuma. Atât!”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova? Cum ați vrea să arate statul, satul?– „Dar oare mai are Moldova viitor?!”Europa Liberă: De cine depinde ziua de mâine a țării?– „De sus, ce se conduce de sus. Înainte de a intra la putere, promit marea cu sarea și ar trebui măcar câte-o cană de apă din marea ceea să ne dea și nouă, dar amu dacă ei au intrat la putere au uitat și cuvintele pe care le-au spus. Nu mai fac, nu face nimeni, iaca, de câte ori se schimbă puterea; mătincă noi toți așa facem, când ne ridicăm oleacă mai sus, apoi uităm de cel care rămâne jos.”Europa Liberă: Considerați Moldova un stat sărac?– „N-aș zice! Când mă uit eu moldoveanul cum construiește palate, apoi asta-i sărăcie la noi în Moldova? Îi fudulie, ca moldoveanul altul nu mai este pe pământ muncitor și răbdător, și credul. De atâta, el are trecere pe tot pământul, unde s-a dus tot muncește.”Europa Liberă: Dar aici, acasă la el, de ce e sărăcie, dacă-i muncitor?– „Pentru că el nu muncește la dânsul, s-a dus undeva, dar aici au rămas bătrânii. Și aiști bătrâni cât pot, că nu mai au puterea ceea care a fost? De-amu credem și noi cum este.”Europa Liberă: Cel bogat îl înțelege pe cel sărac?– „Bogatul niciodată nu înțelege, încă are nevoie să mai adune din ceea ce i s-a dat, dar nu știe a mulțumi, dar noi suntem așa, mulțumim de ceea ce avem.”– „Asta-i fudulie... Apoi du-te și tu și lucrează după graniță, în Surgut, Cita, câți ani am robit eu acolo.”– „Taci, Ion, că și eu am fost 12 ani la Moscova și am copii, iacătă, amândoi...”– „Și fata mea-i tot la Moscova, a învățat...”– „Al meu unu-i în Germania cu tot cu familie și unu-i în Italia, și în Portugalia mi-s nepoții.”– „A mea de câți ani de-amu trăiește la Moscova? Ea zice: „În Moldova eu nu vin”. Fata mea nici nu vrea să vină, că n-are la ce.”– „D-apoi și ai mei tot așa, fiecare cu viața lor și eu...”– „A învățat, dar nu vrea să vină, că n-are la ce.”– „Că n-au unde...”Europa Liberă: E o cale lungă de la sărăcie la prosperitate, la bunăstare?– „Calea nu-i lungă, da-i piedica mare; piedica-i mare și de atâta nu ajungem noi unde trebuie.”Europa Liberă: Și piedica cine o pune?– „D-apoi n-o punem noi, moldoveni de jos, tot acei de sus ne împiedică și ne opresc, că dacă ar fi întâi și-ntâi pătura de jos să fie uniți și-apoi să se ducă la acei de sus și să ceară răspunderea ceea care au promis-o. În primul rând, am vrea să fie de lucru, tineretul să aibă unde lucra, dar dacă ei n-au de lucru aici, apoi ce fel de viitor o să aibă Moldova? Dar corupția-i în primul rând, corupția-i în primul rând și noi singuri am făcut-o, pentru că eu mă duc să mă adresez la un doctor, judecători, procurori, aiștia care-s acolo și mă duc, hai îi pun în buzunar, să-i mulțumesc. Eu singură am făcut treaba asta. Ce să mă mai laud sau să mai judec pe alții, dacă eu îs prima? Și el a luat de la mine azi, de la altul mâine și când s-a uitat, a, e bine așa, mai fac și mai departe și taman așa se corup și cei care trebuie.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am poposit aici, la Pelinia, Drochia... – „V-am recunoscut, Valentina Ursu. Și cu ce ocazie ați venit la noi?”Europa Liberă: Astăzi discutăm despre bogăție și sărăcie. Cine e bogat, cine e sărac, cum se adună bogăția?– „Aiști care fură apoi îs bogați, dar aiști care lucrează, ce?...”– „Ei își iau singurei, iaca m-am dus la sotce (cotă), îi plin drumul cu ciocălăi, lumea le dă sotcele, că n-are cine lucra, n-are cine prăși, combaina a bătut grăunțele, pâinea au luat-o, dar ciocălăi șed pe deal, de focul. Lumea se duce la primărie și cere de la asistență socială: „Dă-mi pentru de foc”. De ce n-au organizat și să-i dea la bătrânii care n-au cu ce face focul? Ei, cine-i bogat? Liderii! Că înainte era un președinte, acela era un bogătaș, dar amu-s șapte în sat.”Europa Liberă: Cel bogat se gândește la cel sărac?– „Nu, nu!”Europa Liberă: Dar în general ani la rând se spune că moldovenii sunt foarte harnici, că le place munca.– „Au fost...”– „Îs harnici, dar îs tare obijduiți.”Europa Liberă: De ce s-a ajuns aici? Un om harnic poate trăi în sărăcie?– „La vremea de azi, nici acel harnic nu se descurcă.”– „Trăiește, dar muncește.”– „Muncește peste măsură de mult. Eu trebuia să ies la 55 de ani la pensie, am ieșit la 57, n-aveam cu ce trăi, am căutat de tatăl meu, am pus nuci și vindeam nuci. La 65 de ani m-am învățat să lucrez cu albinele, iaca, întreab-o dacă nu cumpăra de la mine miere, să-mi fac o copeică de cheltuială.”Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei de la putere ca lumea să fie mulțumită? Și cum se aduce această bunăstare în casa, în buzunarul cetățeanului? – „Să se mai gândească și la țăran oleacă, să se întoarcă cu fața, dar nu cu spatele, că au zis c-au să mărească pensiile la toată lumea, dar amu la care au pus 300, la care n-au pus nimic, la care au pus câte 3 lei și 70 de bani. Dar eu, de-o pildă, îs om invalid, la grupă, de 25 de ani îs la grupă și am stagiu lucrat 20 de ani și mie nu mi-au pus o copeică acum, nicio copeică nu mi-au pus. Cu ce să trăiesc eu? Am noroc că am o fată, dar ea ce să mă țină pe mine, are doi copii ai ei pe care trebuie să-i întrețină în ziua de azi, doi copii la școală cer cheltuială.”– „Dar la asistența asta socială, iaca, noi ne ducem să ne dea pentru de foc și nu ne dă, spune că „ai televizor, ai mașină de spălat, ai frigider, boiler” și nu știu ce. Asta nu-i corect nimic, ei degeaba grăiesc. Nouă ni se cuvine pensia minimală 2.600. Noi ce, trăim cu 1.500? Și ea vine și spune că „boiler ai, microvolnovkă (cuptor cu microunde) ai”, dar eu n-am nimic, îi totul al fetei.”– „Îs ale copiilor, ce noi putem cu o pensie, eu am primit 1.600 și eu cu pensia ceea puteam să-mi cumpăr boiler de-aista, că nici nu-i pot zice?”Europa Liberă: Dvs. acum insistați că trebuie să fie mai mari pensiile. Ce pensie ar trebui să aibă un cetățean ca el să zică că-i mulțumit?– „Cinci mii, cinci mii, cel puțin.”– „Măcar trei mii să dea.”Europa Liberă: Cum credeți, banii aceștia de unde trebuie să vină în buget, de unde pot veni?– „De la aiști care lucrează.”– „De la aiști tineri care lucrează, dar aiștia îs toți duși.”– „Iaca, toți amu iarna, ca să nu plătească gazul, toți se duc la Europa. Dar noi cum o să plătim gazul, cu ce? O să înghețăm. Dacă avem ce mânca, n-o să avem cu ce ne încălzi.”Europa Liberă: Vorbiți mai mult despre nedreptate. Se poate face dreptate în țară? – „Nu se mai poate face, nici n-a fost, nici n-o să fie. Depinde nu de norod, dar de toți aiștia care..., judecători, procurori, toți aiștia care-s sus.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și întrebăm cetățenii despre sărăcie și bogăție. Cine sunt săraci și cine sunt bogați și cum se adună bogăția?– „Cum se spune? Care fură, acela are. Dar bogăția se adună..., cel care muncește, care-i mai strângător, care mai au ajutoare de pe undeva.”Europa Liberă: Dar în general e harnic moldoveanul, națiunea e harnică?– „Da, e foarte harnică, foarte harnică și unde se duce...”Europa Liberă: Și de ce trăiește în sărăcie, dacă-i atâta hărnicie?– „Fură acei de sus, de atâta noi nu avem, noi, acești de jos, care-i alegem trebuie să fim oleacă mai uniți și mai hâtrișori, și-apoi o să fie totul bine.”Europa Liberă: Dar nu-i unire, îi dezbinare?– „Deloc nu-i unire! Nu înțeleg, o frică oarecare ori se tem, dar nu-i unire la noi, nu-i unire, toți se lasă unul în nădejdea la altul și-i gata.”Europa Liberă: Și cine sunt cei bogați în țară?– „Tot noi îi facem bogați.”Europa Liberă: Pe cine?– „Iaca pe procurori, pe judecători, că, Doamne ferește, a făcut un copil ceva și te duci, nu vrei să stea la pușcărie și-i împingi niște bani. Acel care-i cu paguba, tot așa, îi dă bani, că fă-mi, te rog, dreptate. Și iaca ce facem noi, dar ei de asta se bucură. Fură milioane, fură miliarde și nu stă nimeni la pușcărie, dar, iaca, doamna asta cu cinci copii de la Drochia, pentru credit... Ce aceștia-s bani așa de mulți de Doamne ferește, dar cu cinci copii, de ce s-o ia așa din casă de lângă copii? Ei și? Dacă n-a dovedit, biata femeie, să dea datoria, apoi ce, de-amu trebuie închisă, dar care ucid lumea și șed pe acasă? Apoi cum, unde-i dreptatea?”Europa Liberă: Poate Republica Moldova să se schimbe dintr-o țară săracă într-o țară bogată, dintr-o țară coruptă într-o țară fără corupție? Cum poate să se ajungă, iată, la bunăstare, prosperitate?– „Tot de noi depinde, să fim mai uniți chiar și la lucru și undeva, nu ți-a dat leafa, ei, că m-a alunga, că încoace, încolo... Nu, unire toți! Și încă voi mai spune una: ne-au împărți pe partide ca pe turme de oi – care-s cu democrații, care-s cu liberalii, care-s... Și de atâta noi și ne întâlnim înde noi înainte de alegeri și se sfădește lumea între dânșii. Și n-are să fie unire niciodată, ei s-au stăruit până ne-au împărțit în așa turme de oi, că la unu-i cântă într-un fel și la altu-i cântă în alt fel.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și întrebăm cetățenii despre bogăție și sărăcie. Cine sunt bogați și cine sunt săraci și cel bogat îl înțelege pe cel sărac? Are șanse Republica Moldova să devină un stat prosper? Ce credeți Dvs.?– „Fiecare-i pentru sine. Este o vorbă așa, turta lui să fie coaptă, dar a mea să rămână crudă.”Europa Liberă: Ce probleme trebuie rezolvate ca lumea să nu vorbească cu oftatul, cu neîncredere?– „Ceva de făcut ca să putem trăi, ca să avem cu ce viețui, dar totu-i scump și nu ne ajunge. De exemplu, eu am în casă doi invalizi și nouă pe de foc nu ni se dă.”Europa Liberă: Și toată povara-i pe umerii Dvs.?– „Pe umerii mei, da.”Europa Liberă: Credeți că se poate de schimbat lucrurile ușor în țară, ca să vină bunăstarea, iată, și în casa, și în buzunarul Dvs.?– „Credem că da, s-ar putea.”Europa Liberă: Dar de cine depinde?– „De conducerea de sus, numaidecât. (Chiochi (mătușă) Zină, treci și mata aici la interviu, de la Europa Liberă.)Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție. Cine-i sărac, cine-i bogat astăzi? – „Dumnezeu îi bogat, dar noi suntem săraci. Și tare încă, și încă nu știm ce se mai așteaptă încă. Două mii de lei o pensie, cu ce să trăiesc eu? Dar cu ce să fac eu focul, cu ce? Din două mii eu trebuie să mănânc, trebuie să-mi iau de spălat hainele, ceea, cealaltă, cu ce? Dar medicamente voobșce (în genere) eu cumpăr și ce să fac eu? Mor oamenii și-i pune în sac, iaca ce au ajuns oamenii care au muncit o viață întreagă.”Europa Liberă: Dar îs harnici moldovenii?– „Tare!”Europa Liberă: Cum vă explicați că un om harnic și să fie sărac?– „Ei îs harnici, dar n-au preț, îs harnici, dar n-au preț, ei mai mult lucrează degeaba.”Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean ca să spună că are o viață decentă?– „Ehehe-he! Cu prețurile acestea care-s amu, 10 mii, și nici nu-mi ajunge.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție. Cine sunt bogați, cine sunt săraci? Cei bogați se gândesc la cei săraci?– „Iaca, de-o pildă, noi doi suntem săraci, n-avem ce mânca, n-avem de foc... Iaca, eu îs la grupă, toți își bat joc; n-am unde lucra, de mâncat mi-i a mânca în toată ziua.”Europa Liberă: Dar ați căutat de lucru?– „Mă mai duc când mi-i a mânca, iaca cu ziua umblu.”Europa Liberă: De ce Republica Moldova îi un stat sărac?– „Eu socot că corupția îi peste măsură de dezvoltată, în comparație cu țările din Europa îndeosebi.”Europa Liberă: Cum a înflorit această corupție?– „Din bunătatea oamenilor săraci, i-au ridicat pe acești mai avuți și au acaparat toate organizațiile, toate clădirile administrative ș.a.m.d., ș.a.m.d. Eu socot că pentru ca să dizolvi toată corupția asta, apoi la noi trebuie să fie un oarecare bunt ceva, o revoluție ceva și iaca ce.”Europa Liberă: Cum se ajunge de la sărăcie la bunăstare, de cine depinde, ce probleme trebuie rezolvate?– „De unirea la toată populația, trebuie să ne unim toți și să fim organizați tare, tare organizați să fim toți.”Europa Liberă: Credeți într-o Moldovă prosperă?– „Nu! Prețurile la toate s-au ridicat, de-amu gazul fără vorbă, celelalte tot, lumina tot o să se scumpească.”Europa Liberă: Ce le spuneți celor de la guvernare?– „Să meargă înainte și să fie sănătoși!”– „Succes Partidului Acțiune și Solidaritate și să facă treabă! De-amu altceva ce? Și să lucreze intensiv. Să fie stârpită corupția, în primul rând, judecătoria să fie la nivel și toate am în vedere să fie organizate și puse la punct.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim cu localnicii despre bogăție și sărăcie. Cine-s bogați, cine-s săraci, cum se ajunge de la sărăcie la bogăție într-un stat ca Republica Moldova?– „De la sărăcie la bogăție nu prea ajungi, tare greu. Bogăția a fost când a fost omenia, dar amu soveste (bun-simț) nu-i.”Europa Liberă: Câtă bogăție ați agonisit Dvs. în anii cât ați muncit?– „Am agonisit dureri și suferințe. În colhoz pe dealul mare, ce poți să agonisești? Că în colhoz am lucrat norme peste norme - tutun, păpușoi, sfeclă de zahăr, de toate. Ne dădeau când bani, când producție, am gândit că o să cuprindem toate și o să le luăm, dar, într-adevăr, nu. Se zice că, atunci când ajungi la bătrânețe, te odihnești, atunci nu poți, te învârtesc bolile, durerile, zbuciumul. Uitați-vă ce sărăcie! Pe ce să iei lemne, producte? Iaca mă uit că se pierde a noastră recoltă pe dealuri, lumea muncește, dar unde s-o realizeze? Nicăieri.”Europa Liberă: Și cine sunt cei bogați?– „Mă credeți că eu nu-s așa tare în politică, că nici nu stau să-i ascult, dar eu mă uit ce se petrece în lume.”Europa Liberă: În goana asta mare după avuție, mulți au ales calea pribegiei.– „Da, da...”Europa Liberă: S-au dus peste hotare.– „Și eu una singură tot m-am dus, tot am fost...”Europa Liberă: Unde ați mers?– „În Moscova am lucrat 15 ani și am venit să dau la pensie și când am dat..., am avut 26 de ani neîntrerupți în colhoz...”Europa Liberă: Și nu aveți stagiul complet?– „Și din 26 de ani mi-au pus numai 13. Am fost la Drochia și mi-a spus doamna de acolo că la mine pensia-i tare mititică. Am întrebat-o cât e și mi-a spus că nu am stagiul de muncă. Mi-au mărit-o, iaca, o mie și jumătate am, 1.500 de lei. M-am dus la Moscova, m-am gândit: Doamne, mă duc ca vântul și ca gândul, dar m-am dus că nu știam, la 50 de ani nu-i așa de ușor să te duci. Și acolo m-am dus, tot am trecut prin greutăți, la uzina de mașini.”Europa Liberă: Dar ați reușit să câștigați bani?– „Tare puțini, aveam jumătate de an și nu aveam cu ce să vin acasă și strângeam copeică cu copeică...”Europa Liberă: Și ce credeți, cei plecați vor reveni aici, acasă, în Moldova?– „Toți vor să revină. Am și eu surori peste hotare.”Europa Liberă: Unde?– „În Italia. Și nepoatele-s acolo. Dar de ce nu vin? De atâta că-s toate scumpe – gazul, lumina. Eu, naprimer (bunăoară), am venit și tot eu încă nu le-am dovedit și băiatul la mine s-a dus peste hotare, am nepoțel de 7 anișori, de-amu îi la școală.”Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei de la putere ca să scape statul de sărăcie?– „Să dea afară corupții. Peste tot îi amăgeală, oriunde te duci. Eu mă duc la spital, iaca vă spun drept, băiatul mi-a trimis bani, dar mie mi-i jale că eu n-am agonisit ca să am zapas (rezerve) să mă lecuiesc, m-am dus iaca chiar alaltăieri la Bălți și 600 de lei i-am azvârlit, la intrare – 100, 400 am dat pe analize...”Europa Liberă: La spital?– „Da, la policlinică...”Europa Liberă: Are șanse Republica Moldova să ajungă un stat prosper?– „Dacă lumea ar fi toată unită, sunt șanse tare bune. Toți spun că Moldova-i săracă, eu când am tras lumină, am vândut un porc, mi-am tras linia și când am dat mai departe scrisoare a venit răspuns că noi nu suntem pe așa linie, toți vecinii aveau lumină, dar eu n-aveam și vecinei i-au tras cu 400 de lei, dar eu am ajuns la o mie și ceva. Copilul meu tot învăța la școală...”Europa Liberă: Dar astăzi vă considerați un om sărac sau bogat?– „Bogată n-am fost și nici nu mă stărui să fiu bogată, de-amu cât este, să avem omenie și pace pe pământ. Dar bogăția ce-i? Bogăția îi sufletul omului. Dacă facem avere și acestea-s fără tolk (folos), că ele au să rămână de noi, dar bogăția, eu, într-adevăr, când am fost în copilărie am simțit. La părinți mulți am fost, 11, dar amu-i un copil și nu poți tu să ieși din sărăcie. Nu poți!”Europa Liberă: Ați fost la piață, ce ați cumpărat?– „Dar nu, eu numai m-am uitat. M-am uitat, țenile (prețurile) îs mari, pe ce să cumpăr?”Europa Liberă: Cel bogat îl înțelege pe cel sărac?– „Nu, nu! Amu eu mă uit că frate cu frate, dacă unu-i oleacă mai sus, el nici nu-l are de frate pe cel de mai jos. Apoi de-amu ce să spui mai departe? Și s-a uitat de stimă, s-a uitat de rușine, de toate celea...”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Pelinia...– „Valentina Ursu! D-apoi eu am spus s-o asculți, s-o asculți ce face ea și ce grăiește...”Europa Liberă: Cum descrieți situația astăzi din țară?– „Îi sărăcie.”Europa Liberă: Cine sunt bogați și cine sunt săraci?– „Cei din parlament îs bogați, toți îs bogați și procurorii, și advocații, și toți, că primesc bănărit destul. Dar lumea asta cu ce să trăiască, omul cela, băbuța ceea cu ce să trăiască, că pensia nu-i ajunge? Apa, lumina, socoate, dar ea nu are ce mânca.”Europa Liberă: Pe ce drum se îndreaptă țara, încotro Moldova?– „Până când ședem pe loc, care se învârtește, acela trăiește.”Europa Liberă: Cine-s săraci și cine-s bogați?– „Acei bogați muncesc, dar cei săraci șed și privesc.”Europa Liberă: Dvs. vă considerați un om bogat sau un om sărac?– „Așa-s... Am vacă, am oi, am una-alta, țin toate celea.”Europa Liberă: Dar de ce Moldova e un stat sărac?– „De atâta că s-au dus toți după graniță, s-au dus, s-au dus, s-au dus, s-au dus... Au rămas casele pustii. Așa îi păcat de zis, dacă lucrezi, și aici faci. Ai mei băieți, am 5 copii și ei toți îs aici, au ce le trebuie, au învățat toți și toți au lucruri bune.”Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui om ca să considere că-i ajung?– „Eu am trei mii de lei.”Europa Liberă: Și vă ajung trei mii?– „Îmi ajung. Femeia are două mii și eu am trei mii și nouă ne ajung.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova, cum ați vrea să fie viitorul?– „Ei, poate peste vreo... Viitorul peste vreo 5-6 ani poate să fie și mai bine, toți vor să aibă mult, dar multul cela de unde să-l iei? Trebuie de lucrat.”Europa Liberă: De cine depinde ziua de mâine a țării?– „De conducere, dar noi, aiști de jos o să facem cum au să ne spună.”Europa Liberă: Și câte ore are ziua de muncă pentru Dvs.?– „De dimineață la 6 până seara la 8, la 9 țin hangul. Așa-i, dacă vrei să ai, trebuie să lucrezi.”* * *Opinii adunate la Pelinia, Drochia, despre bogăție versus sărăcie. Dacă unul din 100 poate fi considerat înstărit, la partea opusă sunt mulți aflați în pragul sărăciei. Într-un interviu cu Europa Liberă, șefa guvernului, Natalia Gavrilița, a declarat că pentru anul viitor va fi creat un fond nou pentru dezvoltarea locală și regională de 770 de milioane de lei. Din acest fond vor fi finanțate proiectele de aprovizionare cu apă și sisteme de canalizare, iar la elaborarea bugetului s-a pus accent pe menținerea unui volum de cheltuieli care să permită să fie crescute veniturile populației pentru a face față crizelor.Natalia Gavrilița: „În acest buget este acoperită creșterea pensiilor până la 2.000 de lei pentru cei cu stagiul complet de cotizare, sunt aceste compensații pentru perioada rece a anului și pentru acoperirea creșterii tarifelor la gazele naturale și la energia termică și aceasta aduce cheltuielile de protecție socială cu mai mult de 6 miliarde în plus față de anul 2021. De asemenea, continuăm cu acest obiectiv de creștere a veniturilor populației și venim cu creșterea salariilor în sectorul bugetar. În primul rând, creștem salariul minim de la 2.200 de lei la 3.100 de lei și creștem cu 100 de lei valoarea de referință pentru majoritatea angajaților în sistemul bugetar, ceea ce va crește salariul mediu pentru cei cu valoarea de referință 1.700 de la 6.900 de lei la aproximativ 7.300 de lei. Și avem anumite categorii pentru care vor crește salariile un pic mai mult, sunt categorii care poate nu au fost ajutate mai mult în trecut și există anumite disbalanțe, cum ar fi, de exemplu, în domeniul educației pentru cadrele care asistă persoanele cu dizabilități, deci pentru acești asistenți în domeniul învățământului, pentru șoferi, de exemplu, creștem un pic mai mult salariul și pentru anumite categorii corectăm anumite greșeli.”Europa Liberă: Lumea s-ar bucura, auzind aceste vești bune, că încep să crească pensiile, încep să crească salariile, doar că pe fundalul creșterilor prețurilor, tarifelor lumea își pune întrebări: va reuși să acopere toate cheltuielile din moment ce cresc atât de repede tarifele și prețurile? Și Banca Națională a Republicii Moldova a anunțat și o inflație de 14 la sută, prețul de cumpărare a leului scade.Natalia Gavrilița: „Noi nu putem interveni în această situație și influența reducerea prețurilor, deși am creat un comitet care va examina subiectul prețurilor în mod regulat, ca să vedem că nu există unele înțelegeri de cartel sau anumite impedimente administrative care duc la creșterea prețurilor, dar noi știm că această criză economică post-pandemică, de fapt, este una globală, este generată și de anumite dezechilibre pe piața de furnizare a mărfurilor prime și vedem creșterea tarifelor la energie în țările europene, în țările noastre vecine, vedem creșterea prețurilor la bunurile importate. Ceea ce trebuie să facă guvernul este să fie alături de cetățeni, și anume aceasta facem. Deci, prin aceste creșteri ale veniturilor, prin creșterea pensiilor, prin creșterea salariilor, de exemplu, vom dubla scutirea pentru copii, încercăm să ajutăm familiile, încercăm să ne asigurăm că venitul lor real, dacă nu luăm în considerare inflația, rămâne același sau crește.Astfel, aceste creșteri despre care am vorbit de fapt sunt mai mari decât inflația de 14% în multe cazuri, în unele cazuri am făcut ceea ce ne putem permite la acest moment, pentru că bugetăm foarte responsabil, dar vom veni pe parcursul timpului cu aceste intervenții, vom veni cu vești bune și în continuare. Un lucru important pe care vreau să-l menționez este că investim și în viitor, și în creșterea economică. Aceasta înseamnă că noi creștem fondurile pentru investiții în proiecte de infrastructură la nivel local. În primul rând, creștem de la 2.300.000 cheltuielile pentru drumuri la 2,9 miliarde de lei, inclusiv dăm o componentă mai mare pentru APL-1 sau pentru primăriile din localități. În același timp, creăm un fond nou de dezvoltare regională și locală de 770 de milioane de lei, care se va concentra pe aceste proiecte de dezvoltare regională, dezvoltare locală și este menit să servească drept catalizator pentru celelalte programe pe care le au foarte mulți donatori care investesc în localități. Am crescut deja fondul de subvenționare în agricultură până la 1,5 miliarde de lei, deci găsim acest echilibru unde suntem alături de oameni, ne asigurăm că veniturile lor cresc ca să poată face față acestei crize economice globale și, în același timp, ne asigurăm că punem bazele pentru o creștere economică pe viitor. Evident că vom primi bani adiționali, vom orienta banii adiționali spre aceste obiective.”Europa Liberă: O să vorbim și despre banii care vor fi primiți adițional, așa cum ziceți Dvs., dar deocamdată sărăcia cea mai mare se înregistrează în mediul rural și de acolo pleacă lumea - fie că vin la oraș, fie că în general iau calea pribegiei și aleg străinătatea, și de peste hotare greu revin acasă. Și de aici se atestă această situație destul de jalnică, mai ales la sate, în localități unde casele rămân pustii, unde infrastructura este aproape la pământ, pentru că veceurile sunt în curtea caselor, pentru că întârzie canalizarea, pentru că întârzie construcția de apeducte, pentru că nu sunt drumuri practicabile și nimeni nu îndrăznește să facă o investiție.Natalia Gavrilița: „Iată de ce am creat acest Fond de dezvoltare regională și locală, am transferat din Fondul ecologic responsabilitatea pentru aceste sisteme locale de apă și canalizare spre acest fond, cu o perioadă de tranziție, pentru că acele proiecte care deja au fost începute trebuie să continue și este o sumă mult mai mare decât era orientată anterior. Deci, după cum am spus, am crescut cu 400 de milioane de lei alocațiile pentru drumuri la nivel de primării, plus la aceasta am creat acest Fond de dezvoltare regională și locală, care va oferi cofinanțare pentru proiecte câștigate de primării, va oferi finanțare pentru anumite tipuri de proiecte la nivel local, inclusiv la apă și canalizare, reparații ș.a.m.d. Am pus 25 de milioane de lei pentru WC-uri în școli și grădinițe, după cum am promis în programul de guvernare, lucrăm la toate aceste inițiative astfel ca ele să fie implementate cât mai bine, cât mai eficient și să fie simțite de populația rurală. Un lucru important pe care aș vrea să-l reținem e să nu ne concentrăm doar pe lucrurile negative, întrucât creșterea prețurilor a dus și la venituri foarte mari în agricultură în acest an. Este un an deosebit pentru agricultorii moldoveni, pentru că atunci când vorbim despre creșterea prețurilor, trebuie să înțelegem că acestea sunt și venituri la producătorii noștri. Deci, sarcina guvernului este ca să ne asigurăm că aceste venituri sunt echitabil distribuite.”Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți foarte bine și replica agricultorilor. Ei mai sunt nemulțumiți că pe piață vin foarte multe mărfuri de import și că nu poate să țină piept concurenței producția locală. Adică, dacă vin de peste hotare produse agricole, ele sunt vândute la un preț mai mic, pentru că în Republica Moldova agricultura e modest subvenționată și atunci agricultorii cred că ei sunt în pierdere.Natalia Gavrilița: „De aceea am crescut Fondul de subvenționare în agricultură cu 500 de milioane de lei, deci de la 1 miliard la 1 miliard 500 de milioane de lei și în plus vom veni și cu un nou mecanism de subvenționare. Deja este și o inițiativă legislativă în parlament și lucrăm la regulamentul care va prevedea noul mod de subvenționare, dar vrem să ne asigurăm că aceste investiții sunt compensate nu doar pentru producătorii mari și există o orientare spre procesare, o orientare spre acele culturi care sunt competitive.”Europa Liberă: Remanieri vor fi făcute sau nu?Natalia Gavrilița: „Nu! Am spus că este timpul să avem o perioadă de stabilitate, iată am avut o perioadă inițială în care toată lumea a înțeles ce are de făcut, s-au aranjat lucrurile, trebuie să muncim pentru oameni.” 
26 noiembrie 2021
23:40
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
19:40
Îngrijorată de abuzarea publicității politice pentru subminarea alegerilor, Uniunea Europeană a prezentat măsuri menite să ajute oamenii să înțeleagă de ce apar asemenea anunțuri pe net și cine este răspunzător de ele.Propunerile prezentate joi au ca scop final asigurarea corectitudinii și transparenței alegerilor și referendumurilor. Ele urmează să interzică procedeele folosite pentru a ajunge la un număr sporit de oameni dacă acestea se bazează pe date personale sensibile, ca originea etnică, convingerile religioase sau orientare sexuală – dacă utilizatorul nu-și dă permisiunea pentru așa ceva.„Publicitatea digitală cu finalitate politică a devenit o cursă fără reguli, în care se folosesc metode murdare și opace”, a spus vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, prezentând măsurile, joi. „O mulțime de analiști de date și firme de comunicare lucrează zi de zi cu datele noastre ca să găsească cea mai eficientă cale de a ne convinge să cumpărăm ceva, să votăm pe cineva anume sau să nu votăm deloc”.Jourova a spus că oamenii trebuie să știe că ceea ce au în față este publicitate, să știe cine a plătit-o, cu cât anume, și ce criterii de atingere a audienței au fost folosite. „Noile tehnologii ar trebui să fie instrumentele empancipării, nu ale manipulării”, a mai spus comisarul european.Comisia Europeană speră ca cele 27 de țări membre și Parlamentul European să dezbată și să aprobe propunerile cel mai târziu în 2023, înaintea alegerile europene ce se vor ține cu un an după aceea.Companii precum Facebook sau Google, cei doi jucători principali ai industriei digitale, ar urma să fie amendate dacă încalcă noile reguli.Ambii giganți, ca și Twitter, au salutat, în principiu, restricțiile propuse de CE, cerând doar detalii.În practică, în baza noilor reguli, orice publicitate politică va trebui etichetată ca atare, afișând proeminent numele sponsorului, cu o notă care să explice cât a costat anunțul și de unde proveneau banii cu care a fost plătit. 
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
19:20
În primul rând, lucrul cel mai important pentru cetățenii din țări asociate cu UE cum este Republica Moldova: Uniunea Europeană a decis să accepte „certificatele verzi” emise de autoritățile medicale moldovene, însă numai cele pentru a care a fost folosit unul din vaccinurile recunoscute în UE, și anume:  Firma Tip de vaccin Număr de doze/persoană   BioNTech and Pfizer mRNA 2 doze   Moderna mRNA 2 doze   AstraZeneca adenovirus 2 doze   Johnson & Johnson/Janssen Pharmaceuticals adenovirus 1 doză    Alte tipuri de vaccin sunt actualmente în curs de analiză, pentru a fi aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), însă Sputnik, de fabricație rusească, nu se află printre ele.Asta înseamnă că numai cetățenii moldoveni inoculați cu unul din cele patru vaccinuri aprobate până acum de către EMA vor putea circula în UE. Cei aflați în posesia unui certificat verde care au fost vaccinați cu Sputnik nu vor putea călători.Măsuri de coordonare interguvernamentalăJoi, 25 noiembrie, Comisia Europeană de la Bruxelles a propus planuri de coordonare între cele 27 de țări membre astfel încât să se treacă de la o abordare bazată pe legislația fiecărei țări la o abordare bazată pe statutul individual al fiecărei persoane care călătorește.Asta înseamnă că posesorii unui pass verde UE nu vor fi supuși unei carantine sau unor restricții suplimentare, indiferent unde călătoresc în interiorul UE, cum a rezumat-o Comisarul pentru justiție Didier Reynders.Reynders a mai propus, în numele Comisiei, ca certificatele să aibă o validitate de nouă (9) luni, ținând cont de aceea că țările UE oferă un al treilea vaccin (booster) la 6 luni după vaccinarea completă.Ideea este, desigur, că absența unei coordonări între cele 27 de țări UE ar submina încrederea cetățenilor în sistemul de certificate, sau chiar în vaccinare în sine. Pentru moment, situația este total nereglementată. In Franța, de pildă, certificatul actual e valabil 7 luni, pe când în Italia – 9 luni.Noile măsuri ar trebui să fie valabile din ianuarie 2022, imediat după sărbători.Situația la nivel UE: CehiaUltima țară care a anunțat o stare de urgență este Cehia, începând de joi și pentru 30 de zile. Tot joi s-a anunțat că președintele Miloš Zeman și a fost testat pozitiv și a fost internat în spital. Autoritățile au anunțat noi restricții privind adunările mari de oameni și afaceri de noapte, inclusiv restaurante și baruri – acestea din urmă, începând de vineri seara, 26 noiembrie, vor fi deschise cel târziu până la ora 22.00. Au fost interzise târgurile de Crăciun și consumul alcoolului în stradă, iar numărul vizitatorilor unor acțiuni sportive și culturale a fost limitat la o mie.După rata de infectări, Cehia se află în prezent pe locul trei în lume, după vecinele sale Slovacia și Austria, care au intrat deja în lockdown național.Austria a intrat în carantină naționalăÎn Austria a intrat în vigoare luna aceasta un regim național de carantină pentru toți cei nevaccinați. La Viena, cancelarul interimar Alexander Schallenberg a descris un “cerc vicios” (Teufelskreis) al pandemiei și a spus că noul regim strict de carantină la scară națională este un «pas dificil», dar că el trebuia făcut.Acest nou lockdown implică interdicția impusă celor nevaccinați de a mai ieși în timpul nopții, iar în timpul zilei doar pentru a cumpăra hrană sau a efectua alte activități esențiale. Cu totul, asta privește circa două milioane de persoane dintr-o populație de 9 milioane.Turiștii, de asemenea, nu mai sunt bineveniți o vreme în Austria, unde doar 65% din cetățeni sunt vaccinați (nivel coborât pentru Europa occidentală, sub media continentală, chiar dacă mult peste cei 33% din România și cei 25% din Bulgaria).Tot așa, începând din luna februarie 2022, Austria se pregătește să facă vaccinarea obligatorie pentru totalitatea populației.În Germania, viitorul cancelar Olaf Scholz a spus ca guvernul plănuiește să facă vaccinul obligatoriu pentru anumite categorii de persoane, în primul rând personalul medical, analizând, pentru a-l aplica, și felul în care Austria plănuiește să impună vaccinul pentru toată lumea începând din februarie.Franța va oferi tuturor adulților un acces la un al treilea vaccin (booster) începând de sâmbătă.Portugalia a anunțat de asemenea noi restricții, inclusiv un control strict la frontiere și revenirea la o “stare de urgență”.Olanda și Italia au reintrodus la rândul lor unele restricții parțiale, Olanda după ce a înregistrat 23.000 de noi cazuri în 24 de ore. Franța cunoaște însă 30.000 de noi cazuri de persoane infectate pe zi, Germania – 67.000 pe zi și experții estimează că se îndreaptă spre 100.000 de noi cazuri de îmbolnăvire la fiecare 24 de ore.Evoluția pandemieiOrganizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul morților de Covid în această iarnă în Europa – devenită focar mondial – ar putea atinge 700.000 până în martie, făcând ca cifra morților din pricina virusului, de la începutul pandemiei, să depășească două milioane.Pe continent, rata vaccinării este de 76,3% din ansamblul populației, dar asta pentru că se întâlnesc fluctuații foarte mari de la o țară la alta. Astfel, în Portugalia, vaccinații reprezintă 86% din populație, în Franța aproape la fel, dar în Bulgaria, ultima din Europa... abia 25%!***Mihaela Savca a stat de vorbă cu locuitorii Chișinăului întrebându-i ce cred despre vaccinare și despre certificatele verzi. 
Mai mult de 2 zile în urmă
15:10
Ziarul Kremlinului, «Rossiiskaia Gazeta», scrie astăzi, deformând realitatea, că „autoritățile britanice au interzis locuitorilor să salveze migranții ilegali pe cale de a se îneca”.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:30
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:40
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
04:20
01:20
Fotografiile vechi de prin case abandonate pot reda nu doar istoria unei familii, dar şi a regiunii. Surprind nu numai spațiile din locuințe, îmbrăcămintea ori coafurile de epocă, dar şi trăiri, emoţii şi un portret colectiv al epocii. Este convingerea lui Victor Organ, un tânăr care a terminat Academia de Arte şi a lucrat un an la Arhina Naţională, ocupându-se de digitalizarea fototecii naţionale. El îi îndeamnă pe oameni să aducă imagini vechi din albumele de familie, care vor fi scanate, restaurate şi valorificate.Proiectul numit „Rama Albastră” este în grija câtorva tineri care fac voluntariat, dar care îşi propun să adune o arhivă digitală, o hartă interactivă şi să spună istoriile din spatele fotografiilor. Victor Organ spune că ideea i-a venit după ce a cutreierat mai multe case abandonate, pe a căror pereţi rămesese colaje cu cele mai importante momente din viața oamenilor plecaţi demult în altă lume.„Noi facem restaurarea pentru a motiva oamenii să aducă fotografii, pentru că noi nu doar le scanăm şi poftim înapoi originalul şi digitalul, dar uite putem să le facem într-o calitate mai bună, să le scoatem găurile, zgârieturile, colbul, petele sau să facem faţa mai clară. Mergând în drumeţie cu prietenii mei şi intrând în diferite case părăsite şi fotografiind casele acestea părăsite, am observat că acolo nu sunt numai pereţi, este o icoană, chiar dacă au căzut doi pereţi stau hainele în cuier, poţi să găseşti şi fotografii”.Europa Liberă: De ce trebuie salvate fotografiile vechi?„Pentru a înţelege istoria, în primul rând, pentru a ţine vie flacăra asta a memoriei”.Victor a reuşit cu ajutorul unui cont pe Instagram să şteargă praful de pe imagini surprinse decenii în urmă, dar rămase uitate în nişte sertare. El i-a îndemnat pe elevi de liceu să caute poze cu buneii lor şi să răscolească contextul istoric în care au trăit.Foto: satul Bădragii Noi, raionul Edineț, anul 1950Tânărul spune că a plecat de la Arhivă pentru că digitalizarea nu mai este o prioritate pentru noua conducere, dar şi din cauza salariului modest. Dar nu a abandonat recuperarea istoriei în imagini. Se gândeşte să scrie un proiect pentru care să găsească finanţare, pentru că este convins că ideea lui va avea priză la public şi ar putea implica mai mulţi entuziaşti în istoria fotografiei.„Era o situaţia încordată acolo, mai mult legată de politic, era slab cu salariul, asta era tot timpul, şi am zis că ajunge să fac voluntariat şi pot să-l fac şi eu, fără cenzură, fără control, pentru că tot ce postam eu trecea vreo cinci controale. Noi putem să facem mult mai multe chestii şi să adunăm mult mai mult material şi eu sunt sigur că o să vină multă lume. Noi deja avem peste 200 de fotografii”.Foto: Nuntă în satul Găuzeni, raionul Șoldănești, anul 1948Victor Organ este discipolul fotografului Nicolae Pojoga, la fel ca şi Victor Găluşcă, un alt tânăr implicat în salvarea patrimoniului fotografic. Nicolae Pojoga care este profesor la Academia de Arte îşi îndeamnă studenţii să descopere farmecul arhivelor de familie. Pojoga este convins că anii 50-60 ai secolului trecut rămân nevalorificaţi din punctul de vedere al imaginilor, or tocmai acea perioadă a lăsat amprente adânci asupra omului sovietic plămădit de fostul regim.„Este aici un arc de timp important, în opinia mea, anii 50-60 care au fost cruciali. Sovieticii au impus foarte dur altă ideologie precum că tot ce e vechi merită călcat în picioare. Atunci s-a făcut o ruptură şi ce a ieşit vedeţi, oamenii nu-şi respectă trecutul. Pe mine mă interesează foarte mult acest proiect, căci măcar ceva se mişcă, se mişcă şi în mintea foştilor studenţi, şi în mintea oamenilor”.Întrucât tot mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova pleacă din ţară, „Rama Albastră” sau albumele de familie în format digital îi pot însoţi în orice colţ de lume, zice Victor Organ, căutând aplicarea practică pentru proiectul ce-l pasionează. Iar fotograful Nicolae Pojoga se arată convins că iniţiative de acest fel pot avea succes, chiar şi numai cu entuziasm, depinde doar dacă le captezi interesul celor cărora li se adresează. El dă exemplu hărţilor digitale Google, cu integrarea imaginilor fotografice, aplicaţii care demult nu mai sunt o noutate în alte ţări. La fel şi istoria în fotografii din case părăsite se poate muta în mediul virtual tot mai confortabil. 
25 noiembrie 2021
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
17:40
Mecanismul pus în mișcare de coaliția dintre social-democrați și liberali funcționează, de câteva zile, fără greș.Cele două partide și-au împărțit, frățește, posturile de conducere din parlament: președintele PSD Marcel Ciolacu a preluat șefia Camerei deputaților iar președintele liberalilor, Florin Cîțu, care nu mai era bun de prim-ministru, a devenit șeful Senatului, adică al doilea om în stat, înlocuind-o, în mod abuziv, pe Anca Dragu de la USR, o persoană ireproșabilă din punct de vedere profesional.Programul de guvernare al noii coaliții e plin de promisiuni generoase: investiții, creșteri de pensii, de salarii, de alocații, facilități acordate familiilor cu copii, creșe, școli, spitale, șosele – lista e lungă și îmbietoare. Sursele de finanțare nu prea sunt indicate, în afara banilor – mulți, ce-i drept – care vin de la Uniunea europeană. Altfel, e posibil ca, prin introducerea unor noi taxe și impozite, statul să ia înapoi cu o mână ceea ce speră să dea cu cealaltă.Vezi și: Protestul organizațiilor societății civile înainte de votarea noului guvern de mare coalițieMai este un aspect, deloc neglijabil: cine sunt miniștrii chemați „să traducă în viață”, cum se spune, ambițiosul program ? Sigur, miniștrii au fost – previzibil - avizați favorabil pe bandă rulantă în comisiile parlamentare, votul final în camerele reunite e ferit de surprize. Dar oricât de bine e pusă la punct regia, slăbiciunile executivului sar în ochi. Prim-ministru e un general în retragere, fără experiență politică, cu siguranță executant fidel al ordinelor venite de sus dar nimic mai mult. Revin în guvern fantome ce păreau dispărute în neant: pesedistul Sorin Grindeanu, fost prim-ministru, demis prin moțiune de cenzură chiar de propriul partid care, acum, l-a reabilitat. De la liberali, la educație e inevitabilul Sorin Cîmpeanu, binecunoscut traseist politic.Un minister nou, al familiei, a fost repartizat Gabrielei Firea, care a făcut deja o mulțime de promisiuni, atât de tentante încât te întrebi cum de i-au venit ideile. În mai multe cazuri e imposibil să aflăm ce anume îl recomandă pe un ministru pentru domeniul de care se va ocupa. Unul a fost consilierul primarului de la Buzău și acum e ministru de finanțe, altul, sociolog de meserie, e numit ministru al Apărării. Acesta din urmă, Vasile Dâncu, are de altfel reputația de a fi cel mai intelectual și mai luminat lider social-democrat. Întrebat ce-l recomandă pentru ministerul Apărării, domnul Dâncu a dat un răspuns antologic: „am făcut serviciul militar”.Dar cea mai extraordinară declarație îi aparține președintelui social-democrat Marcel Ciolacu: chestionat despre o anume persoană, a afirmat că acesteia îi va reveni „portofelul Dezvoltării”. Nu e nevoie să fii specialist în psihanaliză ca să-ți dai seama la ce se gândea domnul Ciolacu, dând glas unui deziderat trans-partinic. Deziderat ce i-a făcut să stea alături pe cei care, până mai ieri, se declarau dușmani de moarte. 
17:40
17:20
Am văzut că mai mulţi colegi de breaslă scriu despre faptul că primarul Chişinăului Ion Ceban, într-o emisiune televizată, a spus că limba de stat e română. S-au făcut ştiri din chestia asta, unii şi-au exprimat uimirea, alţii şi-au arătat admiraţia. Într-un articol, am citit că, alegând româna, Ion Ceban se distanţează de coechipierul său socialist Igor Dodon, fan al limbii moldoveneşti. Aşadar, s-a vorbit mult despre limba română şi Ion Ceban.Citeam toate aceste ştiri şi opinii ale colegilor de breaslă şi am avut la un moment dat impresia că s-a făcut din ţânţar armăsar, că se acordă prea multă atenţie unui lucru deloc important. Se pare că noi, jurnaliştii, nu avem uneori despre ce să scriem şi ne agăţăm de orice subiect ca de un colac de salvare. Iar adevărul e că despre denumirea corectă a limbii de stat s-a discutat şi se discută până la saţietate. Şi aceste discuţii nu i-au convins pe politicienii moldoveni să scrie în Constituţie că limba e română. Or acum sunt probleme nu mai puţin importante: Covidul, scumpirile mai multor produse etc.În fond, nimic extraordinar nu e în faptul că Ion Ceban a realizat că limba pe care o vorbeşte e română. Nu exclud că şi alţi socialişti îşi dau seama, doar că nu pot să declare asta din motive politice. Cu timpul, tot mai mulţi oameni îşi vor da seama că moldovenească nu există, că există româna. Cu sau fără Ion Ceban. Vreau să spun deci că declaraţia lui Ion Ceban e una care nu schimbă substanţial situaţia. Nu e una revoluţionară. Da, poate fi băgată în seamă şi chiar salutată, dar nu e cazul să facem mare gălăgie. Cred că ar merita să facem mai multe ştiri şi mese rotunde atunci când în Constituţie limba moldovenească va fi înlocuită de limba română…  
14:40
Un juriu din statul Georgia a găsit vinovate trei persoane, acuzate în legătură cu omorârea lui Ahmaud Arbery, un tânăr negru american de 25 de ani, la 23 februarie 2020.Esența cazului este că doi rezidenți albi – tată și fiu - din Satilla Shores, statul Georgia l-au urmărit pe Arbery, cu un vehicul, suspectându-l că ar fi fost implicat în jafuri. Travis McMichael a părăsit camioneta și l-a atacat, înarmat fiind, pe Ahamud Arbery, ucigându-l în altercație. Un al treilea rezident, William Bryan s-a alăturat și el urmăririi și a filmat întreaga desfășurare. Gregory, tatăl lui Travis a fost cel care a inițiat urmărirea, vâzându-l pe Arbery care alerga – făcea jogging – prin fața casei lor, suspectându-l fără alt motiv decât faptul că era negru că ar fi comis o fărădelege. Procurorii au deschis cazul doar în mai 2020, după ce o înregistrare video a devenit virală pe internet și a generat mânie. Apărarea a susținut că cei trei urmăritori și-au dorit să efectueze o arestare ”cetățenească” crezând că Arbery era la originea unui număr de jafuri în zonă.Vezi și: Vremea protestelor: de ce manifestăm și ne agităm atât Legea care permitea astfel de acțiuni de intervenție cetățenească a fost anulată în Georgia, în mai, în numele lui Arbery.Travis McMichael a spus că moartea lui Arbery a intervenit pe când el încerca să se apere, într-o confruntare în care Arbery l-ar fi atacat. Avocatul lui Bryan a susținut că acesta a imortalizat doar cele întâmplate, nu a fost părtaș la crimă.Procuroarea Linda Dunikoski a spus că agresorii nu aveau nici un motiv să îl creadă pe Arbery vinovat, în afara propriilor lor presupuneri generate de faptul că văzuseră ”un bărbat negru care alerga prin fața casei lor”. ”Ce drept au avut să îl oprească pe Ahmaud Arbery? Ce drept au avut să îi ceară unui cetățean să se oprească și să stea de vorbă cu ei?” – a arătat procurorea, concluzionând ”Nu aveau nici un drept”. Ea a arătat - prezentând dovezi - că Bryan nu a fost un simplu martor, ci a participat la urmărirea și încolțirea lui Arbery.Compoziția juriului – un negru american și 11 albi – într-un district unde cel puțin un sfert din populație este de culoare a provocat inițial proteste. Judecătorul a respins dintre dovezi declarația unui agent din statul Georgia, care a spus că Travis McMichael ar fi folosit epitete rasiste jignitoare când Arbery era pe moarte.Noua lege din Georgia cu privire la crime comise din rațiuni de ură rasială nu era în vigoare când delictele s-au produs, dar cei găsiți vinovați în Georgia pentru crimă sunt și sub incidența legislației federale pentru astfel de delicte.Un tribunal federal își va începe lucrările în februarie. 
14:30
Cea mai semnificativă realizare teoretică a marxismului critic în interiorul Blocului sovietic a fost amplificarea potențialului umanist, antitotalitar al dialecticii, iluminarea substratului negativ-emancipator părăsit și ocultat de doctrina oficială triumfalist-apologetică, precum și revelarea tendințelor radicale latente din continuumul birocratic.Cercetările filosofice și sociologice întreprinse de Leszek Kołakowski, Karel Kosík, sau Școala de la Budapesta, au contribuit la reînsuflețirea acelei qualitas occulta a dialecticii, renașterea negativității într-un univers social care părea saturat de o deranjantă pozitivitate.Marxismul critic iugoslav nu intră în aria acestei discuții din mai multe motive, deopotrivă istorice, economice, sociologice și culturale. Cu toate acestea, investigațiile filosofice și sociologice întreprinse de grupul Praxis (Mihailo Markovici, Svetozar Stoianovici, Gajo Petrovici, Predrag Vranicki și alții) au încurajat consolidarea teoretică a criticismului umanist al regimurilor autoritar-birocratice de tip sovietic.Principalul lor obiectiv a fost stabilirea unui umanism metafizic și sociologic drept contra-pedagogie care ar avea atât consecințe terapeutice, cât și profilactice. O altă funcție foarte importantă a grupului Praxis a fost concentrarea gândirii revizioniste din întreaga Europă de Est în paginile revistei lor. Aceasta a devenit cea mai importantă platformă a opoziției antibirocratice din regiune. În același timp, Praxis a reușit în a dezvolta colaborări cu gânditori anticomuniști precum Ernst Bloch, Lucien Goldmann, Erich Fromm și André Gorz.Un moment în care gândirea critică din Vest s-a unit cu spiritul revizionist din Est spre a susține marxismul umanist a fost reprezentat de volumul editat de către Erich Fromm în 1965 și intitulat Socialist Humanism (London: Allen Lane and Penguin Press, 1967). Acesta a inclus 35 de contribuții ale unor gânditori marxiști și nemarxiști, ceea ce era un indiciu despre motivația anilor 1960 de a oferi o interpretare umanistă a lui Marx, eliberată din strânsoarea hegemonică sovietică.Ar trebui menționat, în orice caz, faptul că relația dintre anumiți marxiști critici est-europeni și Noua Stângă occidentală a fost mai degrabă contradictorie. Cea din urmă era suspectată de tentații despotico-teroriste și acuzată, nu o dată, de sectarism mesianic. Critica neîndurătoare al lui Kołakowski la adresa milenarismului utopic în Principalele curente ale marxismului exprima mai mult decât o insatisfacție legată de teribila lipsă de vlagă a dialecticii negative: era o invitație pentru marxiștii critici să meargă dincolo de propriile atașamente ideologice și emoționale, să-și asume ambivalența fundamentală a doctrinei lor, să examineze în mod onest falsa conștiință marxistă și să se ridice deasupra paradigmei metafizice a radicalismului hegeliano-marxist.Din Franța în Cehoslovacia, din Germania în Polonia, din Spania în Italia, din Statele Unite în Uniunea Sovietică, a doua parte a anilor 1960 a fost caracterizată de provocările legate de redefinirea politicii opoziționale, cu varii grade de participare și reprezentare în eforturile de a impune redeșteptarea societății ca răspuns la o percepută criză a statului.Diferența fundamentală dintre aceste mișcări a constat în atitudinea față de utopie, cu consecințe cruciale pentru reconceptualizarea politicului în toate aceste țări. Unele au fost anti-ideologice, altele s-au situat împotriva structurilor existente de autoritate, dar toate erau variante ale unui activism care susținea noile diferențieri societale dezvoltate după cel de-Al Doilea Război Mondial.Circumstanțele bipolarismului au impus, cu toate acestea, o diferență semnificativă în argumentare: în Occident, logica lui 1968 a fost aceea a spațiilor politic emancipatorii lipsite anterior de validarea publică; În Est, a fost vorba despre umanizarea leninismului, spargerea autorității sale monopoliste și orientate ideologic asupra societății. Sau, pentru a-l invoca pe Milan Kundera, „Mai”-ul parizian a fost „o explozie de lirism revoluționar”, în vreme ce Primăvara pragheză a fost „o explozie de scepticism postrevoluționar”.În cadrul Blocului sovietic, înăbușirea Primăverii pragheze, evenimentele din martie, în Polonia, și tumultul din Iugoslavia au cauzat „moartea revizionismului” (așa cum a spus-o Adam Michnik). În Vest, inabilitatea de a articula o viziune coerentă a unei ordini alternative și incapacitatea de a susține acțiunea revoluționară au generat o abandonare a ceea ce Arthur Marwick a numit „Marea Eroare Marxizantă” (The Sixties).Tony Judt observa cu acuratețe faptul că în pofida pretenției de noutate și schimbare radicală, anii 1960 erau încă foarte mult dominați de o singură mare metanarațiune „propunând să înțeleagă totul în vreme ce lăsa deschis un spațiu pentru inițiativa umană: proiectul politic al marxismului însuși” (Postwar, 401).Mișcarea din 1968 a fost o binecuvântare mascată pentru că prin neîmplinirile ei a revitalizat liberalismul. Regretata Ágnes Heller a rezumat foarte bine impactul esențial al acestor importante evenimente: ele au consolidat centrul! Pentru prima dată în secolul XX, hegemonia gândirii radicale printre intelectualii europeni bătea în retragere... 
11:10
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:30
05:20
7 grade maxima astăzi la Chisinau. Cât a fost și ieri. Noaptea însă vor fi totuși 2 grade cu plus. La Kiev noaptea 0 grade, ziua 5. La Moscova, 3 grade cu plus. Ieri a nins nițel. La București, ziua maxima ajunge la 10 grade, noaptea minus 1. Aici la Praga – cam ca la Kiev – maxima nu trece de 3 grade! În sudul Europei – la Roma se anunță ploaie și 15 grade, la Madrid 10 și innourat iar la Lisabona – tot ploaie ca la Roma...Din agenda zilei în Moldova, notăm:Vizita la Chișinău a comisarei europene pentru trasporturi – Alina Vălean – care are anunțată o întrevedere și o conferință de presă comună cu șefa cabinetului de la Chișinău, Natalia Gavrilița. Această vizită vine după cea de marți , 23 noiembrie, a șefei statului moldovean la București unde a fost vorba de colaborarea între cele două țări, de sprijinul Bucureștiului pentru reformă și de problemele energetice, economice și comerciale ca și despre consolidarea instituțiilor publice și un parcurs independent pentru justiția de la Chișinău.„Cum este asigurat dreptul persoanelor virstnice la asistență socială în Moldova ” este tema unei conferințe de presă anunțată pentru astăzi.O altă conferință este consacrată eforturilor de a combate bullyingul în Moldova.Pe plan internaționalAstăzi este Ziua mondială a eliminării violenței împotriva femeilor – potrivit calendarului Națiunilor Unite.La Moscova, Curtea Supremă de Justitie urmează să se pronunțe în legatură cu viitorul organizației Memorial, una dintre cele mai importante organizații civice pentru apărarea drepturilor omului, organizație acuzată de procurori că ar fi încălcat draconicele reglementări ale legii agenților străini. Intenția autorităților ruse de a închide această prestigioasă organizație a fost criticată de Occident, de laureații premiului Nobel – fostul președinte Mihail Gorbaciov și jurnalistul Dimitri Muratov, ca și de secretarul de stat american Anthony Blinken.Marți, un tribunalul din Moscova le-a acordat procurorilor mai mult timp - pînă pe 29 noiembrie - pentru a răspunde obiecțiilor apărării în cadrul unei ședințe preliminare în vederea închiderii Centrului Memorial pentru Drepturile Omului.Președintele Franței Emanuel Macron va fi astăzi la Roma, unde urmează să semneze un acord de colaborare cu premierul Italiei Mario Draghi.In Statele Unite este sărbătoarea de Thanksgiving / Sărbatoarea Recunoștinței. Este o sărbătoare specific americană și își are originea în anul 1620 când pelerinii care au descins din Europa s-au aşezat pe coasta de est a Americii de nord.Ea a devenit sărbătoare naţională printr-o proclamaţie din 1863 a preşedintelui Abraham Lincon şi a fost statuată în forma actuală de Congresul Statelor Unite în 1941. Ziua Recunoştinţei este pentru toţi americanii un prilej de a se opri din goana existenţei cotidiene şi a-şi manifesta recunoştinţa pentru ceea ce le-a adus anul precedent, un prilej pentru familii de a se aduna în jurul unei mese festive la care se mănâncă neapărat curcan și de a se bucura împreună.
24 noiembrie 2021
23:10
Candidata Partidului Şor, Marina Tauber, a învins în primul tur al alegerilor din Bălţi şi a declarat: „Sper că în cel de-al doilea tur de scrutin nu vor continua atacurile la care am fost supusă. Demonstrați măcar o dată că puteți juca demn și că știți să pierdeți cu demnitate. Sunt o sportivă adevărată. Foști sportivi nu există. Vreau să înving, împreună cu echipa mea, în mod profesionist, corect, fără capcane și viclenii și cer ca și dumneavoastră să procedați la fel. Vă rog să jucați conform principiului fairplay…”Mi s-a părut foarte curioasă prezentarea asta a luptei politice în chip de sport, de competiţie spotrivă. Nu-mi amintesc să mai fi recurs la o asemenea comparaţie un alt politician moldovean. Că Marina Tauber vreau să învingă corect, fără viclenii, e minunat, dar nu e cam utopică dorinţa asta de fairplay? În cei 30 de ani de politică autohtonă, cu tot soiul de protagonişti şmecheri şi lacomi, cât fairplay am avut aici? Mai curând o normă a politicii moldoveneşti au fost mereu şmecheria, ţepuiala, minciuna şi făţărnicia. Ideea asta de fairplay îmi aminteşte de sintagma celebră a lui Marian Lupu, „principii şi valori”. Şi aceasta din urmă îi făcea pe moldoveni să zâmbească.Ideea Marinei Tauber conţine parcă nu doar dorinţa de corectitudine, ci şi un soi de relaxare, o îndepărtare uşoară de încrâncenarea proverbială a politicii. Sportul pare mai luminos decât politica, iar înfrângerile sportive mai suportabile. Dar nu e cam forţată comparaţia Marinei Tauber?În sfârşit, deoarece tot despre fairplay discutăm, ar trebui să ne lămurim odată care-i situaţia reală a liderului fugar Ilan Şor, coechipierul doamnei Tauber. Aş vrea mult fairplay în această privinţă şi din partea politicianului Şor, şi din partea judecătorilor moldoveni. Vrem să ştim în ce măsură acuzaţiile aduse lui Şor sunt adevărate. E timpul să ştim. 
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:00
Organizația pentru Drepturile Omului Human Rights Watch (HRW) spune că impasul de la granița dintre Belarus și Polonia, unde au fost blocați mii de migranți, duce la încălcări „grave” ale drepturilor omului împotriva migranților și solicitanților de azil de către guvernele ambelor țări.Într-un raport publicat pe 24 noiembrie, organizația cu sediul la New York a citat oameni blocați la graniță spunând că au fost „împinși înapoi, uneori violent”, de către polițiștii de frontieră polonezi în Belarus.„De partea cealaltă, informațiile despre violență, tratament inuman și degradant și constrângere din partea polițiștilor de frontieră din Belarus au fost la ordinea zilei”, a adăugat HRW.Începând din august, mii de oameni, majoritatea din Siria, Irak și Yemen, au ajuns în capitala Belarusului, Minsk, prin intermediul agențiilor de voiaj din Orientul Mijlociu, care i-au amăgit cu informații false despre o intrare ușoară în UE, potrivit HRW.UE acuză Minskul că îi împinge pe migranți să treacă în Polonia și în alte două țări din UE, Lituania și Letonia, pentru a destabiliza blocul, ca răspuns la sancțiunile europene impuse în urma reprimării brutale a protestelor post-electorale din anul trecut.„Dacă R. Belarus a creat această situație fără a ține cont de consecințele ei umane, Polonia împărtășește responsabilitatea pentru suferința acută din zona de frontieră”, a declarat miercuri Lydia Gall, cercetător-senior pentru Europa și Asia Centrală la HRW.„Bărbați, femei și copii au fost pe post de mingi de ping-pong zile sau săptămâni de-a rândul, pe vreme friguroasă, fără asistență umanitară, care a fost blocată de ambele părți”, a mai spus Gall.Activiștii grupării pentru drepturile omului au mers în ambele țări în octombrie și au intervievat 19 migranți. Ei le-au spus „povești îngrozitoare despre traversarea pădurilor, mlaștinilor și râurilor la temperaturi coborâte, fără mâncare zile, iar în unele cazuri săptămâni de-a rândul”.Cel puțin 13 migranți au murit la graniță de la începutul crizei.HRW a spus că atât Belarus, cât și Polonia au obligația de a preveni noi decese, asigurând acces umanitar regulat persoanelor blocate în zona de frontieră. 
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
17:10
16:10
Cei mai importanți lideri militari din Statele Unite și Rusia - generalul Mark Milley, președintele Statelor Majore Combinate ale armatei americane și generalul Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General al Rusiei, au avut marți o conversație telefonică pe fondul îngrijorărilor sporite ale Occidentului cu privire la mișcările militare rusești în apropierea graniței cu Ucraina.Kievul și susținătorii săi occidentali au tras un semnal de alarmă în ultimele zile cu privire la acumularea militară rusă în apropierea Ucrainei, al cărei șef de informații militare a susținut pe 21 noiembrie că Rusia ar fi amplasat 92.000 de soldați în apropierea granițelor sale și că s-ar pregăti pentru un atac la începutul lunii februarie. Kremlinul a numit astfel de acuzații „nefondate”.Generalul Mark Milley și generalul Valeri Gherasimov au discutat despre „chestiuni actuale de securitate internațională”, a anunțat Ministerul Apărării al Rusiei într-o declarație de ieri, dar nu a dat mai multe detalii.Pentagonul a confirmat convorbirea, afirmând că au fost discutate „chestiuni de îngrijorare legate de securitate” și că „apelul telefonic este o continuare a comunicării dintre ambii lideri pentru a asigura reducerea riscurilor și detensionarea conflictelor”, se arată în comunicatul american, dar nici armata americana nu a oferit mai multe informații.În cursul zilei de marți, două ambarcațiuni de patrulare trimise marinei ucrainene de către Statele Unite au ajuns în portul Odesa de la Marea Neagră a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării.La începutul acestei luni, Ambasada americana de la Kiev a declarat că cele două ambarcațiuni de patrulare fac parte „din asistența de securitate de peste 2,5 miliarde de dolari pe care Statele Unire o oferă Ucrainei din 2014”. „Navele vor contribui la întărirea securității maritime a Ucrainei și la întărirea interoperabilității marinei ucrainene cu NATO”, se arată în comunicatul ambasadei americane la Kiev.Ajutorul militar american pentru Ucraina urmează anexarii ilegale de către Rusia a peninsulei Crimeea de la Ucraina din 2014 și sprijinului militar acordat de Moscova separatiștilor din regiunile Luhansk și Donețk în războiul lor cu forțele guvernamentale ucrainiene. In acest conflict au murit pînă acum peste 13 mii de oameni. In ciuda dovezilor aduse de Occident, Moscova a negat orice implicare în acest război, considerîndu-l un conflict intern al Ucrainei.Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat și el ieri că orice acțiune americană de a trimite mai mulți consilieri militari și armament modern american în Ucraina nu va face decât să crească tensiunile.În timpul unei vizite la Washington săptămâna trecută, ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat că a cerut suplimentarea asistenței militare americane .Reznikov a refuzat să vorbească specific despre armele pe care le-a cerut, spunând doar că ele vor fi menite să „oprească agresiunea [rusă], trebuie să arătăm (Moscovei) că prețul va fi prea mare”. In mediul experților americani, subiectul este amplu dezbătut și îngrijorările comunității Occidentale se bazează și pe acțiuni trecute ale Moscovei și pe retorica din ce in ce mai agresivă a președintelui Vladimir Putin din ultimul timp. Astfel, o analiză publicată de Atlantic Council și semnată de Anders Aslund, expert în spațiul post sovietic merge pe ideea că liderul de la Kremlin consideră Occidentul vinovat de tot ce se întâmplă și în Ucraina și la granita dintre Belarus si Ucraina și țările Uniunii Europene. Recent, Putin susținea chiar că Ucraina nici nu este un stat – deoarece, rușii și ucrainienii ar fi de fapt „frați”.Putin a acuzat din nou Alianța Nord Atlantică că ar fi adoptat o politică ” a confruntării” și că își aduce „infrastructura militară în apropierea granițelor ” Rusiei, discursul său recent în fața diplomaților. Toate acestea, crede Aslund, sunt semne de îngrijorare.  „Toate puterile aflate în declin, își încheie articolul expertul, sunt actori extremi de periculoși pe scena globală și Putin își păstrează capacitățile dovedite de agresiune internațională”.Tot Atlantic Council publică – pe aceeași temă și o analiza semnata de Peter Dickinson, intitulată ” Vladimir Putin continuă anexarea estului Ucrainei cu încetinitorul”, analiză în care sunt puse în context recente vizite în regiune : directorul CIA Bill Burns la Moscova, ministrul britanic al apărării Ben Wallace la Kiev și desigur, vizita la Washington a ministrului ucrainian al apărării Oleksi Reznikov și convorbirile avute cu omologul său american Lloyd Austin.Sunt amintite în aceasta analiză și recentele măsuri economice de apropiere dintre Rusia și regiunile separatiste ale Ucrainei ca și impunerea masivă a limbii ruse în sistemul de învățământ din aceste regiuni. Sunt amintite si declarațiile lui Dmitri Kozac, care, în primăvara acestui an avertizase că Moscova ar putea să fie obligată să „vină în apărarea cetățenilor săi ruși” din estul Ucrainei . Peter Dickinson amintește că în ultimii doi ani, peste o jumătate de million de oameni din estul Ucrainei au obținut pașapoarte rusești. In opinia expertului de la Atlantic Council, prevenirea unei noi ofensive ample rusești este, fără îndoială, prioritatea pe termen scurt.” Pe termen lung însă, Occidentul va trebui să amortizeze ambițiile imperiale ale Rusiei în Ucraina, dacă „vrea să depășească actualele condiții asemănătoare celor din perioada Războiului Rece”… 
14:00
În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Ștefan Grigorița, jurnalist freelancer la Moldova.org și Radio Europa Liberă Moldova, despre cât de eficientă este guvernarea la capitolul comunicare, spațiul informațional moldovenesc, expertiza pe domenii specifice în media și infograficele cu cele mai importante date.
10:00
Cariera postbelică a juriştilor nazişti în Republica Federală Germania
07:41
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:20
Președintele Biden a cerut Ministerului Energiei să pună în circulație 50 de milioane de barili de petrol, din rezerva strategică a țării pentru a reduce prețurile la benzină. Este cel mai direct efort de până acum, menit să contribuie la reducerea inflației, una dintre bătăile de cap majore ale administrației.Această decizie a survenit după ce democrați din Camera Reprezentanților au cerut administrației să pună în circulație petrol brut și să anuleze temporar exporturile. Treizeci și două de milioane de barili vor intra pe piață în următoarele câteva luni, urmând să fie înlocuite în câțiva ani, în rezervele naționale. Din această cantitate, 18 milioane de barili fuseseră de-acum autorizate pentru vânzare de către Congres. În rezerve sunt păstrate 604 milioane de barili.Administrația Biden a anunțat că acest efort coincide cu unele similare inițiate de alți consumatori majori de petrol – China, India, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie. Prețurile globale la energie au crescut marcat în ultimii doi ani pe fondul perturbării aprovizionării și fluctuațiilor de cerere, din cauza pandemiei. Biden a cerut în repetate rânduri țărilor OPEC și aliaților lor să mărească producția pentru a răspunde creșterii cererii, dar cartelul producătorilor de țiței a ignorat aceste apeluri și și-a menținut planul de a spori producția cu 400 de mii de barili pe zi, în luna decembrie.Agenția Internațională pentru Energie a arătat că în ciuda problemelor de pe piața petrolului se întrevede o scădere graduală a prețurilor, anul viitor. Nu este clar dacă decizia lui Biden de a pune în circulație țiței din rezervele naționale, chiar în combinație cu măsuri similare în alte țări, va influența într-o măsură semnificativă prețurile. 
04:10
04:00
23 noiembrie 2021
22:00
Pentru a doua oară anul acesta Rusia a masat circa 100.000 de oameni și material militar greu la granița Ucrainei și din nou NATO, SUA și UE lansează avertismente împotriva Rusiei, prevenind Kremlinul să nu cumva să intervină militar în Ucraina pentru a-i „proteja” pe rusofonii din Donbas, sau pentru o repetare a manevrei din Crimeea, în 2014, când s-a organizat un pretins „referendum” de unire cu Rusia.Cum a spus-o ministrul ucrainean Dmitri Kuleba, situația se „deteriorează în mod foarte serios” la granița cu Rusia: „În primăvară, Rusia a desfășurat tabere, a instalat comunicații radio și sisteme de rachete de-a lungul graniței noastre. Toți sunt încă acolo. Tot ce trebuie ei să facă acum este să aducă oameni și să le dea ordine să opereze toate acestea. Acesta este motivul pentru care această situație este atât de periculoasă”, a argumentat ministrul de externe ucrainean.Și Kievul vede o paralelă cu situația din 2014, când Rusia a invadat estul Ucrainei și a anexat Crimeea. „Ceea ce vedem de-a lungul graniței noastre este o infrastructură militară sofisticată creată în timpul escaladării de primăvară, care este gata să fie folosită pentru operațiuni ofensive împotriva Ucrainei”, a pledat Kuleba.Ca o completare, vorbind cu BBC, vice-ministrul de externe al Lituaniei, Mantas Adomenas, a spus la rândul său că atunci când Putin are probleme acasă, el organizează tensiuni internaționale, pentru a deturna atenția cetățenilor. Or, problemele Rusiei sunt nenumărate, de la criza economică, până la cea sanitară, care nu se mai sfârșește, mai ales, a spus Mantas Adomenas, cu „miile de soldați” care mor de covid, deoarece guvernul refuză să recunoască gravitatea problemei și să introducă măsurile necesare de carantină, care pe fundal de criză economică s-ar dovedi foarte nepopulare.Ministrul lituanian nu a exclus ca în Ucraina să aibă loc un Anschluss, prin anexarea de către Rusia a altor teritorii, Anschluss fiind numele anexării Austriei de către Germania lui Hitler.Cu toate astea, mulți experți subliniază că NATO și marile puteri occidentale au o responsabilitate în starea de confuzie politică în care se regăsește Ucraina (și, accesoriu, Georgia). În 2008, la summitul de la București, NATO a promis Ucrainei și Georgiei că vor fi primite în Alianță, rămânând însă foarte vag în legătură cu data sau mecanismele cooptării.În cazul Ucrainei, țelul aderării la NATO este chiar înscris în noua constituție a țării. Ucraina este apoi un mare fabricant de armament, încă din epoca sovietică, și are capacități de transport aerian de material militar greu care le depășesc pe cele ale majorității membrilor actuali ai NATO. În Afganistan, de pildă, unde vehicule și armament greu trebuiau transportate pe calea aerului fără escală, țările NATO, cu excepția SUA, subînchiriau avioane de transport ucrainene, chiar de la firme private.Consecințe reale: economice, diplomatice și militareSigur, este evident că în cazul în care Rusia ar invada părți din Ucraina, Occidentul nu ar putea rămâne cu brațele încrucișate. Experţii și strategii au indicat deja că răspunsul ar trebui să fie triplu: economic, diplomatic și militar.Mai întâi, ar trebui tăiat de îndată accesul Rusiei la rețelele financiare internaționale, reducând în același timp - deși lucrul e dificil pe termen scurt - dependența de energia furnizată de Rusia.Pe plan militar, NATO dispune însă și de o forță multinațională de intervenție rapidă, NATO Response Force, sau NRF, de 5.000 de oameni antrenați și pregătiți să intervină oriunde, în timp foarte scurt. Cu toate astea, NATO a fost întotdeauna foarte reticent să folosească acea forță. În afară de asigurarea protecției alegerilor din Afganistan (2004), a Jocurilor Olimpice de la Atena (2004), și sprijin pentru dezastre naturale în Pakistan și SUA (ambele in 2005), NRF nu a participat niciodată la vreo operațiune de întărire a păcii, nici în Țările Baltice și în niciun caz, așa cum i-ar fi fost rolul, la manevre militare în Marea Neagră sau Ucraina, nici măcar după anexarea Crimeei în 2014.De aceea, pentru a contracara posibilele planuri ale Rusiei, ar fi nevoie mai întâi cel puțin de o schimbare a retoricii, în sensul definirii unor consecințe reale. 
21:40
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.