Crimele motivate rasial încep să fie mai des pedepsite în Statele Unite. Efectul mișcării „Black lives matter”?

Europa Libera, 25 noiembrie 2021 14:40

Un juriu din statul Georgia a găsit vinovate trei persoane, acuzate în legătură cu omorârea lui Ahmaud Arbery, un tânăr negru american de 25 de ani, la 23 februarie 2020.Esența cazului este că doi rezidenți albi – tată și fiu - din Satilla Shores, statul Georgia l-au urmărit pe Arbery, cu un vehicul, suspectându-l că ar fi fost implicat în jafuri. Travis McMichael a părăsit camioneta și l-a atacat, înarmat fiind, pe Ahamud Arbery, ucigându-l în altercație. Un al treilea rezident, William Bryan s-a alăturat și el urmăririi și a filmat întreaga desfășurare. Gregory, tatăl lui Travis a fost cel care a inițiat urmărirea, vâzându-l pe Arbery care alerga – făcea jogging – prin fața casei lor, suspectându-l fără alt motiv decât faptul că era negru că ar fi comis o fărădelege. Procurorii au deschis cazul doar în mai 2020, după ce o înregistrare video a devenit virală pe internet și a generat mânie. Apărarea a susținut că cei trei urmăritori și-au dorit să efectueze o arestare ”cetățenească” crezând că Arbery era la originea unui număr de jafuri în zonă.Vezi și: Vremea protestelor: de ce manifestăm și ne agităm atât Legea care permitea astfel de acțiuni de intervenție cetățenească a fost anulată în Georgia, în mai, în numele lui Arbery.Travis McMichael a spus că moartea lui Arbery a intervenit pe când el încerca să se apere, într-o confruntare în care Arbery l-ar fi atacat. Avocatul lui Bryan a susținut că acesta a imortalizat doar cele întâmplate, nu a fost părtaș la crimă.Procuroarea Linda Dunikoski a spus că agresorii nu aveau nici un motiv să îl creadă pe Arbery vinovat, în afara propriilor lor presupuneri generate de faptul că văzuseră ”un bărbat negru care alerga prin fața casei lor”. ”Ce drept au avut să îl oprească pe Ahmaud Arbery? Ce drept au avut să îi ceară unui cetățean să se oprească și să stea de vorbă cu ei?” – a arătat procurorea, concluzionând ”Nu aveau nici un drept”. Ea a arătat - prezentând dovezi - că Bryan nu a fost un simplu martor, ci a participat la urmărirea și încolțirea lui Arbery.Compoziția juriului – un negru american și 11 albi – într-un district unde cel puțin un sfert din populație este de culoare a provocat inițial proteste. Judecătorul a respins dintre dovezi declarația unui agent din statul Georgia, care a spus că Travis McMichael ar fi folosit epitete rasiste jignitoare când Arbery era pe moarte.Noua lege din Georgia cu privire la crime comise din rațiuni de ură rasială nu era în vigoare când delictele s-au produs, dar cei găsiți vinovați în Georgia pentru crimă sunt și sub incidența legislației federale pentru astfel de delicte.Un tribunal federal își va începe lucrările în februarie. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
07:40
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:40
Nimic nu priește mai mult absurdității decît logica aplicată riguros. O contribuție germană în materie a venit de curînd, odată cu precizările unei instituții sumbre dar oficiale. Astfel, Verein Sterbehilfe, asociația care grupează clinicile germane de eutanasie a anunțat că și-a modificat Codul Etic și nu va admite clienți nevaccinați anti-Covid. În traducere, cine vrea să își pună capăt zilelor trebuie, mai întîi, să se vaccineze. Trebuie spus că decizia e complet logică. Clinicile care oferă servicii de sinucidere asistată lucrează cu un personal ce trebuie protejat. Trebuie spus și că logica e, în acest caz, nașa absurdității. O pot constata, dincolo de convingeri, și vaccinații și nevaccinații, dacă mai au simțul umorului. Involuntar și negru. 
Acum 4 ore
06:10
Acum 12 ore
01:00
00:30
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, s-a întâlnit față în față cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru a-l avertiza că Rusia va suporta „consecințe grave” dacă întreprinde vreun nou atac asupra Ucrainei și pentru a-l convinge să aleagă calea diplomației.Blinken i-a transmis lui Lavrov avertismentul la Stockholm, pe 2 decembrie, în marginea unei reuniuni ministeriale a OSCE, la o zi după ce a declarat că Washingtonul este gata să răspundă hotărât, inclusiv prin sancțiuni economice aspre, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei.Oficiali occidentali și ucraineni sunt îngrijorați de faptul că staționarea unui mare număr de militari ruși la granița cu Ucraina, unde aceștia au rămas după un amplu exercițiu militar de la începutul anului, poate însemna că Rusia se pregătește de o incursiune. Moscova a insistat că nu are o astfel de intenție, acuzându-și adversarii de faptul că ar vrea să-și ascundă presupuse planuri agresive proprii.„Cea mai bună cale de a evita criza este cea a diplomației”, a spus Blinken jurnaliștilor înainte de a începe discuțiile cu Lavrov.El a declarat că Moscova și Kievul ar trebui să-și îndeplinească fiecare obligațiile în baza acordurilor de pace de la Minsk din 2014, care au scopul să pună capăt războiului purtat de separatiștii pro-ruși contra forțelor guvernamentale ucrainene, în estul Ucrainei.Washingtonul este dispus să faciliteze realizarea acordurilor, dar, dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”, a spus șeful diplomației americane.Cei doi oficiali, rus și american, au discutat timp de aproximativ 30 de minute, aceasta fiind întâlnirea la cel mai înalt nivel dintre Statele Unite și Rusia de la un summit din luna iunie dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin.Un înalt oficial al Departamentului de Stat a spus că Blinken și Lavrov au avut o întâlnire „serioasă, sobră și profesională”.Lavrov a declarat jurnaliștilor că Moscova este pregătită pentru dialog cu Kievul. „Noi, după cum a declarat președintele (Vladimir) Putin, nu vrem niciun conflict”, a spus Lavrov. Agenția germană de știri (DPA) îl citează sugerând chiar că Rusia ar fi deschisă unei implicări americane în aplicarea acordurilor de la Minsk.La 1 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat NATO să nu își desfășoare trupe și arme în Ucraina, spunând că acest lucru reprezintă o linie roșie pentru Rusia și încălcarea ei ar declanșa un răspuns puternic.Mesajul a fost reiterat de ministrul de externe Lavrov la întâlnirea de la Stockholm cu Blinken, dar și în discursul rostit la Consiliul ministerial anual al OSCE. Lavrov a spus că orice nouă extindere NATO spre est ar periclita „interesele fundamentale de securitate” ale Rusiei.„În dialog cu Statele Unite și aliații lor, vom insista asupra dezvoltării unor acorduri care să excludă orice avansare ulterioară a NATO către est și desfășurarea unor sisteme de armament amenințătoare în imediata vecinătate a teritoriului rus”, a spus Lavrov, citându-l pe liderul de la Kremlin.Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 și a oferit sprijin separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei în războiul contra Kievului care durează de șapte ani și jumătate și în care au murit peste 13 200 de oameni.Ucraina, care cere de mai mulți ani să fie primită în alianța politico-militară occidentală, spune că elaborează împreună cu aliații occidentali un pachet care ar descuraja o nouă incursiune rusă. „Colaborăm îndeaproape la dezvoltarea unui pachet cuprinzător, inclusiv a unor sancțiuni economice severe, pentru a descuraja Rusia de la alte mișcări agresive”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, după o întâlnire proprie cu Blinken, la Stockholm.Secretarul de stat american a reiterat că Statele Unite au „un angajament puternic și ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, dar și „îngrijorări profunde cu privire la planurile Rusiei de reînnoire a agresiunii împotriva Ucrainei”. Aceasta „este o preocupare împărtășită de mulți în Europa”, a mai spus Blinken. 
00:00
2 decembrie 2021
22:40
Lumea stă cu sufletul la gură să afle care sunt caracteristicile variantei Omicron a virusului care ține în șah omenirea de aproape doi ani.Nu știm de exemplu dacă Omicron se va răspândi mai mult decât Delta, deci dacă este mai contagios. Nu știm nici dacă cei care au virusul se îmbolnăvesc serios și necesită spitalizare. Și nu știm dacă vaccinurile aflate în circulație până acum sunt eficace sau nu împotriva acestei mutații.Experții urmăresc și dacă în regiuni în care mutația Delta este dominantă, Omicron îi va lua locul. Dacă rata spitalizării crește brusc cu Omicron, atunci există rațiuni de îngrijorare. Centrul pentru Controlul Îmbolnăvirilor din Statele Unite a fost criticat în ultimul an pentru că nu detectează din timp aceste mutații și că află de la alții, de exemplu, când eficacitatea unui vaccin descrește.Se pare că și în cazul Omicron lucrurile vor sta la fel, Statele Unite contează pe alții să ofere răspunsuri la noile dileme legate de această îngrijorătoare mutație. Sunt purtate convorbiri zilnice cu autoritățile medicale din Africa de Sud, dar se anticipează că date suficiente și concludente vor fi disponibile cel mai devreme la sfârșitul săptămânii viitoare. Atunci vom știi mai mult despre nivelul de protecție pe care îl au vaccinații.Acum când Omicron este documentat și în Statele Unite se fac auzite din ce în ce mai multe voci care solicită autorităților medicale să îmbunătățească capacitatea de detectare și analizare a mutațiilor. Centrul pentru Controlul Îmbolnăvirilor arată că aceste capabilități sunt mai bune acum și că analize specifice pentru detactarea de mutații sunt efectuate la fiecare șapte teste pozitive.Dar pe ansamblu, proveniența datelor este mai puțin importantă decât soliditatea lor, pentru că fenomene detectate în Europa sau Israel sau Africa, cu acest virus se repetă și în alte părți. 
22:10
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 24 ore
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
17:30
15:00
Stelele tenisului mondial au salutat decizia asociației tenisului feminin (WTA) de a suspenda toate turneele programate să aibă loc în China din cauza îngrijorărilor legate de soarta jucatoarei chineze Peng Shuai, care a acuzat de abuz sexual un influent politician din țara sa. Decizia suspendării turneelor de tenis din China a fost anunțată de șeful WTA, Simon Steven, care a motivat-o prin persistența „dubiilor serioase” privind siguranța jucătoarei Peng Shuai, care a spus că fostul vicepremier Zhang Gaoli „a forțat-o” să aibă contact sexual cu el.Simon Steven a cerut din nou la 1 decembrie autorităților chineze să desfășoare „o investigație completă și transparentă, fără cenzură”.Suspendarea turneelor din China, inclusiv din Hong Kong, a fost salutată de stelele tenisului mondial, inclusiv de numărul unu în ierarhia ATP, Novak Djokovic, și de fondatoarea circuitului feminin, Billie Jean King.Decizia ar putea costa WTA sute de milioane de dolari, pentru că China este una din piețele sale cele mai mari.Djokovic a calificat anunțul ca „foarte curajos”, iar Billie Jean King , câștigătoarea a 12 titluri de Grand Slam, a spus că WTA „s-a plasat de partea corectă a istoriei”.Altă legendă a tenisului, Martina Navratilova, a îndemnat Comitetul Internațional Olimpic (CIO) să reacționeze, scriind pe Twitter că deocamdată din acea direcție „nu se aude mai nimic”.China va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă de la Bejing în februarie.CIO, al cărui președinte Thomas Bach a vorbit cu Peng o jumătate de oră la 21 noiembrie, a anunțat că miercuri a avut al doilea contact cu jucătoarea. CIO a spus apoi că Peng a părut să fie „bine și în siguranță, dată fiind situația dificilă în care se află”.Răspunzând criticilor, CIO a spus într-o declarație joi că exercită în acest caz „diplomația tăcută”, care ar fi cea mai potrivită în asemenea chestiuni „umanitare”.Asociația Chineză de Tenis și-a exprimat joi „indignarea și opoziția fermă” față de suspendarea turneelor WTA din China, iar ministerul de externe chinez a spus că se opune „acțiunilor de amestec politic în sport”, amenințând că China ar putea să boicoteze circuitul feminin.Peng, care are 35 de ani, se află în atenția presei de o lună, după ce a scris pe rețele la 2 noiembrie că Zhang, acum de 75 de ani, a forțat-o să abiă sex cu el în timpul unei relații mai îndelungate.Acuzațiile au fost repede îndepărtate de pe internet în China, iar discuțiile pe forumuri pe această temă au fost cenzurate. Zhang nu a reacționat.AFP scrie că este prima dată când varianta chineză a mișcării #MeToo atinge eșaloanele superioare ale partidului comunist chinez.Pe lângă forurile sportive mondiale, au cerut până acum asigurări în legătură cu Peng Uniunea Europeană, Statele Unite, Națiunile Unite, Australia și Marea Britanie.Administrația președintelui american Joe Biden a vorbit un posibil „boicot” diplomatic al olimpiadei de iarnă din China.Colege celebre de circuit ale lui Peng, ca Serena Williams sau Naomi Osaka, au postat mesaje de solidaritate cu #WhereIsPengShuai. 
Ieri
08:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
08:00
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
08:00
Ieri, în Aula Bibliotecii Centrale „Mihai Eminescu” din Iași, a avut loc festivitatea decernării premiilor „Negruzzi” pentru anul 2021. Este a șasea ediție a acestor premii care, în urma deliberărilor unui juriu, sunt acordate unor personalități proeminente din diferite domenii de activitate. Dintre laureații din anii anteriorii îi putem aminti pe scriitorii Ion Pop, Ana Blandiana, Matei Vișniec, pe istoricul Alexandru Zub, pe poetul, gazetarul și diplomatul Emil Hurezeanu, pe regretatul scriitor Nicolae Dabija, pe compozitorul Eugen Doga, pe medicii Leon Dănăilă și Grigore Tinică. Și anul acesta avem a face cu nume de primă mărime: criticul de teatru George Banu, stabilit de multă vreme la Paris, scriitorul și filozoful Andrei Pleșu, scriitorul de la Chișinău Ion Hadârcă. A fost acordat, pentru prima oară, premiul special „Dana Konya Petrișor”, laureat fiind graficianul Dragoș Pătrașcu.Istoria acestor premii este foarte interesantă. Ele sunt sponsorizate de doi oameni inimoși, soții Gabriela și Vasile Lungu. Acesta din urmă, de meserie inginer agronom, a reușit să facă din terenurile care i-au aparținut odinioară familiei Negruzzi la Hermeziu, pe malul Prutului, o fermă agricolă înfloritoare la care se adaugă viile replantate și întreținute cu multă grijă. Cramele Hermeziu sunt de acum binecunoscute, iar vinurile de acolo sunt multimedaliate. Ideea premiilor a fost îmbrățișată cu multă căldură de descendenta familiei Negruzzi, Dana Konya Petrișor, o persoană voluntară, tonică, plină de energie. A încetat din viață nu demult, urmată, curând după aceea, de soțul ei, scriitorul și fostul deținut politic Marcel Petrișor.Sigur, proiectul premiilor „Negruzzi” a fost sprijinit de instituții culturale importante din Iași, în primul rând editura „Junimea” și Muzeul Literaturii Române (care a deschis, la Hermeziu, o casă memorială Negruzzi). Meritul principal le revine însă soților Lungu, grație cărora vedem cum o prestigioasă manifestare poate exista prin fonduri private. În fiecare an, de 1 decembrie, decernarea premiilor atrage în Aula Bibliotecii Centrale un public numeros, dornic să vadă și să audă personalități de mare notorietate chiar dacă, din cauză că evenimentul este televizat, fiecare vorbitor are la dispoziție un timp limitat. Și cred că nici nu mai e nevoie să precizez că, ieri, cel mai mare succes l-a avut Andrei Pleșu. 
04:40
Din agenda internă a zilei:Vicepremierul Nicu Popescu se va întâlni cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, în marginea unei reuniuni anuale a OSCE, care se desfășoară la Stockholm în perioada 1-3 decembrie. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, la lucrările Consiliului Ministerial al OSCE, șeful diplomației Chișinăului va prezenta între altele poziția Moldovei privind procesul de soluționare a conflictului transnistrean, se mai spune în comunicat.În Moldova este anunțată pentru aceasta dimineață o ședință în plen a Parlamentului.Într-o conferință de presă va fi prezentat raportul asupra inflației și situației din sectorul bancar din Moldova.Președinta Moldovei, doamna Maia Sandu, vicepreședintele Partidului Acțiunii și Solidaritatii Dan Perciun și ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, anunță o conferință de presă cu titlul  „Comisia pentru construirea circumscripțiilor a croit circumscripții pe măsura lui Plahotniuc și Dodon”.Mai este anunțată astăzi și o ședință a Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate...Din agenda internațională:Cum aminteam, la Stockholm are loc reuniunea ministerială a Organizației pentru Securitate si Cooperare în Europa, reuniune la care șeful diplomației americane, Anthony Blinken are pe agendă și convorbiri separate cu reprezentanții Rusiei și Ucrainei, Serghie Lavrov si Dmitri Kuleba - având în vedere tensiunile mărite între cele două țări, ca urmare a întăririi prezenței militare rusești la granițele Ucrainei și a îngrijorărilor exprimate limpede în zilele trecute la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO de la Riga – din Letonia.La Nicosia, în Cipru, începe astăzi o vizită de două zile Papa Francisc.De astăzi Spania își suspendă zborurile spre țări africane, de teama noii varante a virusului Covid 19 – Omicron, variantă care a apărut prima dată în Africa de Sud și despre care se consideră că ar fi foarte contagioasă.La Luxembourg, Curtea Europeana de Justiție va da verdictul despre condiționarea acordării de fonduri ale Uniunii Europene de domnia legii în Polonia si Ungaria , cele două țări care au adus cazul în fata justiției europene.Emiratele Arabe Unite aniversează astăzi jumătate de secol de existență.Si Națiunile Unite au dedicat ziua de astăzi abolirii sclaviei.
1 decembrie 2021
22:10
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
22:00
21:10
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că țările membre au căzut de acord miercuri să înceapă să elaboreze un nou acord internațional privind gestionarea viitoarelor pandemii, ca să se asigure că actuala criză COVID-19 nu se va repeta.La o întâlnire specială la Geneva, cele 194 de țări membre în OMS au adoptat în unanimitate o rezoluție privind lansarea negocierilor și procesului de schițare a unui nou instrument internațional de prevenire și pregătire a răspunsului la pandemii.Rezultatul negocierilor ar urma să fie prezentat țărilor din OMS în 2024.„Adoptarea acestei decizii este motiv de sărbătoare și un motiv de speranță de care toți avem nevoie”, a spus șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus la sfârșitul întrunirii de trei zile.„Sigur că avem încă în față un drum lung. Sunt încă diferențe de opinie despre ce ar trebui să cuprindă acordul... dar am dovedit că putem găsi un numitor comun”.El a adăugat că în chiar ultimele zile virusul a demonstrat că nu se dă bătut – o aluzie la noua tulpină, Omicron.Iar Jaouad Mahjour, șeful unității de răspuns la urgențe în OMS, a spus că decizia de miercuri arată că țările lumii sunt de acord că „o criză ca aceasta nu are voie să se repete”.Într-o relatare de la Geneva, AFP notează că așa cum a sugerat Tedros, în ciuda acordului de principiu de miercuri există divergențe între țările lumii în multe chestiuni, de la distribuirea echitabilă a vaccinelor până la dreptul comunității internaționale de a investiga o epidemie în apariție într-o țară sau alta.Statele Unite, mai ales, au avut rețineri față de acord. China, țara unde au fost semnalate primele cazuri de infectare cu COVID-19, și-a exprimat dorința de a negocia, dar nu a spus dacă vrea ca tratatul să aibă valoare de lege, atrăgând în schimb atenția împotriva „stigmatizării” unor țări.Mult mai entuziastă s-a arătat Uniunea Europeană, ca și Marea Britanie. Ambasadorul Londrei la OMS, Steven Manley, a spus că „nu poate fi răspuns mai bun” la apariția noii tulpini Omicron decât demersul de a consolida cadrul juridic al răspunsului global la pandemii. 
20:20
Ucraina a cerut Alianței Nord Atlantice să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul și să pregătească sancțiuni și alte măsuri pentru a descuraja Rusia să o atace, în timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc pentru a doua zi în Letonia, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la desfășurarea de trupe si echipamente ruse în apropierea graniței cu Ucraina.„Vom chema aliații să se alăture Ucrainei pentru a elabora un pachet de descurajare”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba reporterilor la 1 decembrie, când a sosit pentru discuții cu omologii săi NATO în capitala Letoniei, Riga.NATO ar trebui să-și intensifice cooperarea militară și de apărare cu Kievul și să pregătească sancțiuni economice care să fie impuse Rusiei dacă „decide să aleagă cel mai rău scenariu”, a spus el.În prima zi a conferinței NATO de la Riga, miniștrii celor 30 de țări au avertizat Rusia că va plăti un preț mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, în timp ce Moscova a repetat avertismentul adresat NATO să nu depășească „liniile roșii” impuse de Kremlin.Ucraina - care își dorește să devină membră a NATO – si care a pus aceasta dorință chiar în Constituție în ciuda opoziției Moscovei - spune că Rusia a amplasat zeci de mii de trupe și armamente grele la granița lor comună în urma exercițiilor militare masive din vestul Rusiei de la începutul acestui an, stârnind temeri despre o posibilă invazie.Rusia, care a anexat ilegal peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 și îi sprijină pe separatiștii care luptă împotriva Kievului într-un război care a făcut până acum peste 13.200 de victime în ultimii șapte ani, a negat că ar planifica un atac și a dat vina pe Ucraina și pe aliații săi occidentali pentru că ar alimenta tensiunile din regiune.Adresându-se reporterilor la Riga, pe 30 noiembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că „ Rusia va avea un preț mare de plătit dacă va folosi din nou forța” împotriva Ucrainei și a remarcat că Occidentul a impus deja sancțiuni economice, financiare și politice împotriva Moscovei. „Trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău și trebuie să transmitem un mesaj clar Rusiei – să nu facă o incursiune militara în Ucraina.Au mai făcut-o. Rusia continua sa îi sprijine pe separatiștii din Donbas și noi îi vpom împiedica și vom trimite mesajul că nu mai trebuie să facă o data. Si sa speram că nu vor face . Dar așa cum am spus, trebuie să fim pregătiți și pentru celălalt scenariu, că Rusia va folosi încă odată forța sa militară și noi suntem pregătiți pentru asta...Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat și el că Washingtonul este „foarte îngrijorat de mișcările de-a lungul graniței cu Ucraina” și a avertizat că orice agresiune reînnoită a Rusiei în Ucraina va avea „consecințe grave”. Lăsați-mă să repet acum că orice acțiune de escaladare a Rusiei este îngrijorătoare pentru Statele Unite, așa cum este și pentru Letonia și orice agresiune reînnoită va atrage după sine consecințe serioase...Aliații NATO „vor trimite împreună un mesaj inconfundabil guvernului rus: sprijinul NATO pentru Ucraina este neîntrerupt, iar independența, integritatea teritorială și suveranitatea acesteia nu sunt puse în discuție”, a declarat la rindul lui și ministrul german de externe Heiko Maas.Șefa diplomației britanice, Liz Truss, a spus că orice sugestie că NATO ar provoca Rusia este „clar falsă”, adăugând că „orice acțiune a Rusiei de a submina libertatea și democrația de care se bucură partenerii noștri ar fi o greșeală strategică”.Între timp, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va fi forțată să acționeze dacă „liniile roșii” pe care ea le-a stabilit ar fi depășite de statele NATO, spunând că Moscova consideră desfășurarea anumitor capacități de rachete ofensive pe pământul ucrainean drept o provocare la care va reacționa.În ziua precedentă, ministrul ucrainian de externe Dmytro Kuleba declarase că Rusia a pozitionat 115.000 de soldați și arme grele în apropierea graniței țării sale, pe teritoriul ocupat al Crimeei și în părți din cele două regiuni de est Lugansk și Donețk ale Ucrainei ocupate de separatiștii susținuți de Moscova. Acumularea de trupe și echipamente militare ruse de acum urmează unei acțiuni similare din primăvară, când Moscova esfășurase aproximativ 100.000 de soldați la granițele Ucrainei, dar ulterior a anunțat că le-a retras.Rusia a acuzat miercuri Ucraina că „și-a consolidat puterea militară” în estul țării și a declarat că Moscova și-a lansat propriile exerciții regulate de iarnă în districtul său militar din sud, la granița cu Ucraina.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a susținut că, potrivit unor rapoarte, numărul trupelor ucrainiene din zona de conflict a ajuns deja la 125.000 de oameni, ceea ce a spus că „este jumătate din întreaga armată ucraineană”.Kievul nu a comentat imediat acuzațiile externelor de la Moscova.Între timp, Ministerul rus al Apărării a spus că exercițiile sale de iarnă vor implica 10.000 de soldați în peste 30 de terenuri de antrenament și vor avea loc, de asemenea, și în Crimeea și într-o regiune rusă care se învecinează cu zona controlată de separatiști din estul Ucrainei.Pe fondul tensiunilor crescute dintre Moscova, Kiev și susținătorii săi occidentali, un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat că secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă întâlniri separate cu omologii săi din Rusia și Ucraina, în marja summitului Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de joi de la Stockholm. 
20:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
17:00
Parlamentul a votat în prima lectură Bugetul pentru anul 2022 şi am aflat câţi bani va primi fiecare instituţie de stat. Campion absolut e Ministerul Afacerilor Interne care va beneficia de 2,4 miliarde lei. Pe locul doi e Ministerul Finanţelor cu peste un miliard de lei. Urmează Ministerul Apărării cu 612 milioane şi apoi Ministerul Educaţiei şi cel al Sănătăţii cu 464 şi respectiv 454 milioane. Undeva departe, în subsolul clasamentului e Ministerul Culturii cu 94 milioane. Asta nu e de mirare, Cultura a fost mereu la noi o cenuşăreasă, a cincea roată la căruţă. Iar ideea că utilitatea ei e liliputană e împărtăşită nu numai de mulţi cinovnici, ci şi de mulţi simpli muritori. Mai mulţi bani decât Cultura a luat chiar şi Cancelaria de Stat! E clară situaţia, nu? Înţeleg că avem mulţi cetăţeni care muncesc pe tărâmul MAI. De aceea, e nevoie de mulţi bani ca să le plăteşti salarii şi să le asiguri activitatea. Numai că atunci când vezi următoarea ştire, te încolţesc tot soiul de îndoieli şi te întrebi dacă merită atâţia bani această instituţie. Ştirea e asta: Ministrul de Interne, Ana Revenco, a declarat că, în urma unei analize preliminare, a identificat fraude de zeci de milioane de lei la achizițiile publice şi utilizarea ineficientă a resurselor umane. De exemplu, patru sisteme informaţionale plătite din bugetul de stat nu au fost utilizate niciodată sau chiar lipsesc, iar multe lucrări de construcţie au fost plătite în avans fără a exista un proiect. Aşadar, ce bizarerie o fi asta?Sincer să fiu mă aşteptam ca – măcar în pandemie – Ministerul Sănătăţii să fie cel mai bine finanţat. Nu e sănătatea noastră cea mai importantă? Dar se vede că va trebui să aşteptăm alte pandemii. Şi mă mai aşteptam ca Ministerul Mediului să aibă parte de o sumă frumuşică, dar e limpede că aşteptările mele nu se mulează pe priorităţile statului RM.Dar voi, stimaţi ascultători, ce părere aveţi? Trebuie să fie MAI cel mai privilegiat?  
11:30
11:00
11:00
09:30
În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Michelle Iliev, managera proiectului Edu Talk, despre șansele de reabilitare a sistemului educațional din Moldova, cum să îi ajutăm pe copii să înțeleagă ce carieră vor să urmeze, dar și despre cele mai solicitate aptitudini pentru joburile viitorului.
Mai mult de 2 zile în urmă
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:10
04:40
8 grade maxima astazi la Chișinău iar la noapte termometrul nu scade sub 0 grade. O pașnică intrare in prima lună a iernii… La Kiev se anunță ninsoare. La Moscova – nu ninge, dar maxima nu va trece de minus 2 grade. La București – 11 grade maxima și înnorat.Aici la Praga – ploaie ca și ieri și 7 grade.Din agenda zilei: La Chișinău - este anunțata o conferință de presă a foștilor deputați ai Platformei Demnitate si Adevar, Dinu Plîngău și Alexandru Slusari – ambii având opinii foarte critice pentru multe din acțiunile întreprinse de noile autorități.Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău anunță și ea o conferință de presa pe tema majorării tarifului la transportul public, cei de la PAS considerându-l pe primarul Ion Ceban vinovat de această situație.După amiaza este anunțat un eveniment on line pe tema progreselor în implementarea Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător în Moldova, Georgia si Ucraina .Pe plan internațional, astăzi este Ziua Mondială SIDALa Kiev, președintele Volodimir Zelenski are anunțat un discurs in parlament pe fundalul reînnoitelor tensiuni cu Rusia. Tot la Kiev va fi anunțat astăzi verdictul in cazul uciderii criticului Kremlinului Denis Voronenkov.La Varșovia parlamentul dezbate legea propusă de interzicere a avorturilor.De astăzi, in Suedia pentru a participa la evenimente cu multi oameni afara, va fi nevoie de prezentarea certificatului de vaccinare anti COVID. La fel, măsuri restrictive vor fi impuse și în mai multe țări din America Latină – Peru, Ecuador, Costa Rica.Premierul Spaniei Pedro Sanchez se va afla astăzi în Egipt.Și, în fine,  astăzi este Ziua Națională a României...
00:00
Secretarul de stat SUA Antony Blinken a lansat marți, 30 noiembrie, un foarte sever avertisment în direcția Moscovei, pe fundalul creșterii numărului de militari ruși, staționați la granița dintre Rusia și Ucraina.Blinken se află la Riga, capitala Letoniei, unde cei 30 de miniștri de externe din țările NATO, s-au întâlnit pentru a discuta despre noile masări de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina, dar și despre criza migranților de la frontiera polonă-bielorusă.De asemenea, în ultimele zile, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la masarea continuă de trupe rusești și de material militar greu în apropierea Donbasului și avertizat Moscova cu privire la „consecințele” unei eventuale intervenții militare împotriva Ucrainei.Stoltenberg a spus că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ar putea să o „coste".„Nu există claritate cu privire la intențiile Rusiei, dar există o concentrare neobișnuită de forțe pentru a doua oară în acest an”, a declarat Stoltenberg. „Vedem blindate, drone, sisteme electronice și zeci de mii de trupe pregătite pentru luptă”.Avertismentul lui BlinkenSecretarul de stat SUA Antony Blinken a spus, înainte de deschiderea reuniunii NATO de la Riga, că o nouă agresiunea rusească ar avea „serioase urmări”.El a numit acumularea de trupe ruse „neobișnuită” și a spus că SUA sunt „îngrijorate”, însă rămân fidele principiului apărării colective, sintetizat de articolul 5 din tratatul NATO (cum a amintit-o de altfel și Stoltenberg: „un atac împotriva unuia dintre membrii NATO este un atac împotriva tuturor”).Miniștrii de externe NATO discută de altfel despre sprijinul suplimentar pentru armata Ucrainei și potențialul de întărire a forțelor NATO dispuse de-a lungul graniței de est.La întâlnirea de două zile participă și ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba.Potrivit Kievului, dar și experților NATO, Rusia a masat peste 100.000 de militari lângă Ucraina, precum şi în Crimeea, peninsula anexată de Moscova de la Ucraina în 2014.Reuniunea are loc la Riga, în Letonia, nu doar pentru ca simbolic discuțiile să se poarte în apropierea granițelor fragile (polonă-bielorusă și ucraineană-rusă), dar și pentru că țările baltice sunt, împreună cu Polonia, cele care cer cu cea mai mare insistență desfășurarea permanentă de trupe NATO pe teritoriul lor.Ce ar putea face NATO în cazul unei intervenții ruseștiAntony Blinken nu clarificat deocamdată care ar fi „serioasele urmări” ale unei intervenții rusești. Mulți experți militari se îndoiesc că NATO ar interveni direct în ceea ce ar putea deveni rapid un autentic război între Rusia și blocul occidental. O serie de experți consideră chiar că parte din așteptările Ucrainei sunt irealiste, mai ales că în mod la fel de irealist Ucraina și-a înscris aderarea la NATO ca obiectiv în Constituție.S-a pus chiar întrebarea dacă NATO ar putea să apere în mod eficace țările baltice, ceea ce Alianța ar fi obligată să facă, în virtutea amintitului articol 5 din tratatul fondator.Deja în 2016, un raport al RAND Corporation (“Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la concluzia unei inadecvări a structurilor NATO în ipoteza că ar trebui să apere țările baltice de un eventual atac rusesc. RAND Corporation practicase o serie de simulări în urma ocupării Crimeei de către Rusia în 2014 și a declanșării conflictului, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, minieră și majoritar rusofonă numită Donbas (compusă din „republicile” autoproclamate Donețk și Lugansk).La concluzii similare a ajuns anul trecut și un raport al Agenției Suedeze pentru Apărare (Totalförsvarets forskningsinstitut, FOI). Raportul agenției suedeze FOI a fost redactat în condițiile în care suedezii se arată din ce în ce mai favorabili aderării la NATO. Sprijinul pentru eventuala aderare a Suediei la NATO este mult în creștere.Raportul suedez al agenției pentru apărare FOI confirmă însă ceea ce constata deja în 2016 raportul RAND, și anume că NATO nu ar putea bloca o invazie masivă rusească a țărilor baltice, pur și simplu pentru că nu dispune în regiune de mijloace convenționale adecvate: trupe și blindate.Desigur, în același timp asta nu înseamnă că dacă Rusia ar fi capabilă să ocupe în puțin timp și cu puține pierderi țările baltice, Kremlinul nu își dă seama că pierderile pe termen lung, atât economic cât și diplomatic, ar fi incalculabil mai mari. Așa încât, cel puțin deocamdată, probabilitatea unei invazii rusești rămâne extrem de coborâtă.Toate acestea se arată însă departe de îngrijorarea stârnită de simpla concluzie că NATO nu este, pur și simplu, pregătit să apere nu doar Ucraina, dar nici să-și apere membrii cei mai răsăriteni, țările baltice, dintre care unul, Lituania, e singura țară din NATO și UE care are o graniță cu Rusia... spre vest, și anume enclava rusească masiv militarizată Kaliningrad. 
30 noiembrie 2021
23:10
Ucraina, prin vocea ministrului său de externe Dmitro Kuleba, şi-a îndemnat luni aliaţii să acţioneze repede pentru a descuraja Rusia de la orice invazie, estimând că o ofensivă a Moscovei ar putea fi declanşată „cât ai clipi”, într-un moment în care mişcările de trupe ruse îngrijorează Occidentul.„Ar fi mai bine să se acţioneze acum, nu mai târziu” pentru „a împiedica Rusia”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, în timpul unei conferinţe de presă online.Potrivit lui, Rusia ar fi comasat circa 115 000 de militari lângă Ucraina, precum şi în Crimeea, peninsula anexată de Moscova de la Ucraina în 2014, şi în teritoriile aflate sub controlul separatiştilor în estul Ucrainei.„Ceea ce noi vedem este foarte serios. Rusia a desfăşurat o amplă forţă militară lângă frontiera ucraineană. Aceasta include tancuri, sisteme de artilerie, sisteme de război electronic, forţe aeriene şi navale”, a spus el. În acest context, o eventuală ofensivă rusă poate fi lansată „literalmente cât ai clipi”, și-a exprimat îngrijorarea ministrul ucrainean.În caz de atac, Ucraina „va riposta”, a atenţionat Kuleba. „Suntem hotărâţi să ne apărăm pământul. Ţara noastră a devenit mult mai rezistentă şi armata noastră este incomparabil mai puternică decât era în 2014”.Astăzi, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova că orice agresiune reînnoită în Ucraina ar duce „consecințe grave” pentru Kremlin.Vorbind pe 30 noiembrie la o conferință de presă la Riga, unde participă la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, Blinken a calificat masarea de trupe rusești la granița cu Ucraina drept „neobișnuită” și a adăugat că „orice acțiuni de escaladare a tensiunilor din partea Rusiei stârnesc îngrijorări mari pentru Statele Unite”.Sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei și potențialul de consolidare a forțelor NATO dispuse de-a lungul graniței de est a alianței sunt de altfel subiecte care se așteaptă să fie pe ordinea de zi la întâlnirea NATO de două zile din capitala Letoniei.Aliații caută să arate Kremlinului că se va confrunta cu costuri grave dacă amenință Ucraina.Rusia, care a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina în martie 2014 și îi sprijină separatiștii care luptă în estul Ucrainei într-un război care a ucis până acum peste 13.200 de oameni din aprilie 2014, a negat că planifică vreun atac împotriva Ucrainei și dă vina pe NATO pentru că ar alimenta tensiunile.Șefa diplomației Londrei, Liz Truss, a spus și ea la Riga că orice sugestie că NATO ar provoca Rusia este „în mod clar falsă”.„Orice acțiune a Rusiei pentru a submina libertatea și democrația de care se bucură partenerii noștri ar fi o greșeală strategică”, a mai spus ea.Ucraina este prezentă la reuniunea NATO de la Riga prin ministrul său de externe Dmitro Kuleba. Kievul speră în continuare la o apropiere mai concretă de NATO și la a deveni membru al Alianței.Rusia a spus de multe ori că aderarea la NATO a Ucrainei este o „linie roșie” pe care Alianta nu ar trebui să o încalce dar recent a avertizat și împotriva oricărei extinderi a cooperării militare a alianței cu Kievul. Este și ceea ce Putin a spus marți, extrem de explicit:„Am avut relații aproape ideale [cu NATO], mai ales la mijlocul anilor 1990. Eram aproape aliați. Dar nu, în ciuda avertismentelor noastre, în ciuda conversațiilor noastre, a cererilor noastre -- infrastructura [NATO] a venit aproape de granițele noastre. ajunge la punctul în care sistemele antirachetă sunt desfășurate în Polonia și România”. „Ca răspuns, a trebuit -- și vreau să subliniez asta -- a trebuit să începem să dezvoltăm arme hipersonice. A fost răspunsul nostru. Nu am început noi. Mai întâi, partenerii noștri s-au retras din Tratatul ABM, apoi din Tratatul INF. Acum ați întrebat despre Ucraina. Unde sunt acele linii roșii?"„Dacă pe teritoriul Ucrainei apare vreun astfel de sistem de atac - timpul de zbor către Moscova va fi de 7-10 minute și de cinci minute în cazul desfășurării unei arme hipersonice”. „Am testat-o cu succes și va fi în funcțiune la începutul anului viitor -- o nouă rachetă hipersonică pe mare capabilă de Mach 9. Timpul de zbor pentru cei care dau ordine va fi și el de cinci minute”, a spus Vladimir Putin.Alina Polyakova, președinta Centrului de Analiză Politica Europeana, CEPA - a scris pe Twitter că, în opinia ei , „intimidarea militară exercitată de Moscova este menită să primească asigurări de neutralitate” a Ucrainei, adăugând că „dacă acest lucru nu se întâmplă, o invazie militară ar putea avea loc."Demonstrația de forță vine în timp ce Kremlinul caută să obțină un nou summit între Putin și Biden. Comentarii recente sugerează că Moscova ar putea folosi o astfel de întâlnire pentru a-și susține argumentele pentru extinderea „garanțiilor de securitate” din partea Occidentului, incluzând posibil un angajament că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.Rusia ar putea spera să obțină mai multe lucruri, odată cu aceste masive desfășurări de forțe, cred corespondenții Europei Libere.Mai întâi, o influență crescută în Ucraina.Inițial, când a început să îi sprijine pe separatiștii din regiunile estice ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, Moscova a sperat că va obține o influență mare asupra guvernului Ucrainei și politicii sale externe, inclusiv asigurarea că - de teama - nu va adera niciodată la NATO.Dar, pe măsură ce războiul din Donbas se prelungește cu puține sau fără progrese deloc în direcția implementării acordului Minsk-2 – planul de pace din 2015 care ar putea submina profund puterea Kievului dacă este realizat în conformitate cu dorințele Kremlinului -- Putin s-ar putea teme acum că acest obiectiv nu va fi niciodată atins , lăsând Rusiei controlul asupra numai unei părți din Ucraina, dar departe de țelul inițial și anume acela de a controla întreaga Ucraină & politica ei externă.Într-un articol din Politico de săptămâna trecută, Samuel Charap, un politolog senior la centrul de analiza politică RAND Corporation, a citat un fost parlamentar și diplomat rus spunând că „a obține Donbasul, dar a pierde Ucraina ar reprezenta o înfrângere pentru Kremlin. " „Acumularea actuală de forțe sugerează că Moscova crede acum că acum urmează înfrângerea dacă nu escaladează conflictul, a scris expertul citat de corespondenții postului nostru. „Rusia ar putea foarte bine să fie pregătită să atace mult mai adânc pe teritoriul ucrainean și are capacitatea militară de a face acest lucru”,consideră Samuel Charap.Alți analiști americani cred că un atac cu scopul de a ocupa întreaga Ucraină ar fi extrem de puțin probabil, alții cred că Rusia ar putea încerca încă să pună stăpânire pe teritorii din estul și chiar centrul Ucrainei, eventual deplasându-se pentru a controla o porțiune din sud spre Crimeea, pe care o deține deja.Alții cred că , dimpotrivă, Moscova ar fi mai probabil să se limiteze la o escaladare a războiului din Donbas în încercarea de a forța concesii de la Kiev fără a organiza o invazie deschisă care ar putea duce la consecințe grave, vărsare de sânge și oprobiu internațional.Dacă Rusia ar lansa în mod deschis o nouă invazie a Ucrainei, ar urma neapărat o puternică reacție occidentală. Cel puțin, susțin analiștii, Moscova s-ar putea aștepta la o nouă rundă de sancțiuni și la prăbușirea aproape sigură a proiectului energetic Nord Stream 2, pe care Rusia a cheltuit sume mari și îl vede în mod clar ca un proiect crucial din punct de vedere economic și geopolitic.Dacă Rusia ar invada teritorii ucrainene cu trupe terestre, o ripostă disperată a forțelor ucrainene -- acum mult mai experimentate și mai bine echipate decât în urmă cu șapte ani -- ar putea duce la sute sau chiar mii de soldați ruși morți, o perspectivă care nu l-ar avantaja pe Putin care încearcă eventual, să rămână președinte pentru anii următori .„Nu există nicio posibilitate ca Înaltul Comandament [rus] să nu știe că ar fi mulți soldați care vor veni acasă schilodiți, răniți sau morți”, a scris recent analistul Mark Galeotti în The Moscow Times.„Cu toate acestea, dacă va fi nevoie, rușii ar putea cu siguranță să construiască o forță de comandă în jurul Ucrainei, iar dacă Putin este dispus să înfrunte sancțiunile internaționale și condamnarea și indignarea internă pe care ar genera-o un asemenea război sângeros, atunci o invazie poate avea loc”.Galeotti a scris și că „dacă Putin se teme cu adevărat de deriva Ucrainei spre vest și, mai ales, de pericolul ca forțele NATO să înceapă să fie amplasate în țară... atunci s-ar putea să simtă că întârzierea nu va face decât să îngreuneze o eventuală lovitură. Mai bine să acționeze mai devreme decit mai târziu.”„Pe de altă parte, poate că aceasta este o altă piesă din spectacolul politic al Kremlinului pentru a încerca să forțeze Kievul să negocieze cu Moscova în condițiile ei”, a adăugat el.Pe de altă parte, există experți care cred că nu poate fi exclusă o acțiune de intimidare numai și care nu va avea nici o urmare concretă și că, la fel ca in jocul de pocker, Putin ar putea sa meargă ” la cacealma”...așa cum s-a mai întâmplat în ultimii ani, după anexarea ilegala a Crimeii de către Rusia și când Moscova a mai provocat mari îngrijorari în regiune, dar după retorica belicoasă nu a urmat nici o acțiune concretă.   
22:40
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:00
Pe fondul temerilor sporite de noua tulpină, Omicron, tot mai multe țări introduc elemente de coerciție pentru sporirea procentului de vaccinați anti-COVID-19.Premierul Greciei, Kiriakos Mițotakis, a anunțat marți că toți grecii de peste 60 de ani vor trebui să aibă cel mai târziu la 16 ianuarie cel puțin o doză de vaccin, în caz contrar urmând să fie amendați cu 100 de euro – o sumă considerabilă, având în vedere că pensia medie în Grecia este de 730 de euro.Mai mult, amenda se poate repeta în fiecare lună, dacă persoana respectivă tot nu s-a vaccinat.Premierul Mițotakis a recunoscut într-o declarație că măsura este aspră, dar a insistat că ea are ca scop salvarea celei mai vulnerabile categorii de vârstă. „Din păcate, există o singură categorie de vârstă care se mai lasă rugată (să se vaccineze) – a spus premierul elen. Din cei 580.000 de cetățeni cu vârsta de peste 60 de ani, doar 60.000 s-au vaccinat până în noiembrie, și din păcate tocmai cei de peste 60 de ani sunt cei care se îmbolnăvesc și mor cel mai frecvent de COVID-19”.Mițotakis a spus că sarcina depistării nevaccinaților va reveni agenției naționale de securitate; ea va comunica numele agenției de impozitare – iar aceasta va percepe amenda.Banii astfel colectați vor fi folosiți pentru sistemul spitalicesc.„Asta nu este o pedeapsă, ci un bonus pentru sănătate și un act de justiție”, a insistat marți premierul Mițotakis.Potrivit statisticilor UE, cam 62% din cei 11 milioane de greci sunt vaccinați împotriva COVID-19 – sub media UE.Grecia devine astfel a doua țară din UE care decide să introducă obligativitatea vaccinării pentru o categorie largă de oameni – după Austria, care dorește să oblige toți adulții să se vaccineze.Potrivit publicației Euractiv, guvernul de la Viena are de gând ca din februarie să amendeze nevaccinații cu până la 7.200 de euro, în cazul că refuză repetat să se vaccineze. Legea austriacă a vaccinării obligatorii urmează să fie discutată în parlament la 6 decembrie. 
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
18:40
Fostul președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, Jacek Saryusz-Wolski (ECR, Polonia), despre criza migrației dirijate de la granița externă a UE cu Bielorusia.Europa Liberă: Domnule Wolski, lidera opoziției bin Biolorusia, Svetlana Țihanovskaia, a rostit un discurs plin de amărăciune săptămâna trecută în Parlamentul European, acuzând practic UE de pasivitate în legătură cu ceea ce se întâmplă în această țară.Jacek Saryusz-Wolski: „Este adevărat, doamna Țihanovskaia a fost destul de directă în discursul său. Structurile UE oferă vorbe peste vorbe și foarte puține și lente acțiuni, ca să nu mai vorbim de sancțiuni aproape inexistente când vine vorba de Bielorusia. Tensiunea a crescut o dată cu apariția așa-zișilor migranți, mulți dintre aceștia fiind, de fapt, huligani care încearcă să intre în Polonia sau statele baltice în mod ilegal, ghidați fiind de serviciile secrete din Bielorusia. Pe de altă parte, în Bielorusia sunt peste 900 de deținuți politici. Există însă un aspect care lipsește, atât din atitudinea europeană față de Belarus cât și din discursul dnei Țihanovskaia: adevăratul vinovat este Rusia. Fără susținerea Rusiei Lukașenka nu ar fi îndrăznit să facă o fracțiune din ce a făcut, acest atac hibrid la granițele Poloniei, Letoniei și Lituaniei, care este și granița UE dar mai ales NATO, căci vorbim de violarea securității despre un atac hibrid…Nu este vorba de migranți aici, acești oameni sunt folosiți ca o armă hibridă. Dar, cum spuneam, lipsește principalul vinovat, Rusia, care se află în spatele întregii operațiuni, care nu a fost menționată nici de Țihanovskaia, și nici de UE. NATO este instituția care a indicat rolul jucat de Kremlin în acest atac hibrid. NATO este mult mai realistă în acestă chestiune. Până când UE nu va admite că ce se întâmplă este un atac orchestrat de Rusia asupra flancului de est, nu se va întâmpla nimic bun.”Europa Liberă: Bun, UE trebuie să aibă o abordare echilibrată, câtă vreme Rusia este un partener de afaceri. UE trebuie să joace jocul diplomației. Dar cum explicăm faptul că lidera opoziției din Belarus nu a incriminat Rusia când a vorbit în PE?Jacek Saryusz-Wolski: „După mine nici una dintre aceste tăceri nu este de înțeles. UE trebuie să joace un joc, să pretindă că lucrurile nu sunt așa cum sunt în realitate. UE și dna Țihanovskaia au motive diferite de tăcere. Cum poate UE să spună că Rusia trebuie incriminată, în vreme ce în același timp aprobă North Stream 2. Problema este în statele UE din Vest. Agresiunea Rusiei este cunoscută, doar că folosește acum drept instrument Bielorusia. Atâta tot.Toată lumea știe adevărul. Pretindem că este doar vorba de Belarus, și că se rezolvă totul cu niște sancțiuni, care, de fapt, nu fac pe nimeni să sufere și nu vor avea nici un rezultat. Acestea sunt doar sancțiuni de fațadă, și nu fac decât să pară că salvează obrazul principalului opozant al unor sancțiuni reale, care este Germania. Interesant este că și opoziția din Belarus merge mai departe cu acestă ficțiune care este că Rusia nu are nici un amestec în ce se întâmplă în Belarus. Realitatea din teren contrazice atât UE cât și opoziția.”Europa Liberă: Statele membre din Est par să înțeleagă mai bine situația decât cele vestice…Jacek Saryusz-Wolski: „Noi suntem la granița externă a UE și datorită istoriei noastre, dar mai ales din cauza experienței noastre din trecut înțelegem mai bine ce se întâmplă și acțiunile și modul de operare ale Rusiei. Pe de altă parte, o altă problemă este că restul continentului, partea de vest, nu dorește să înțeleagă, sau înțelege pe bucăți. Eu cred că de fapt înțeleg și de aceea limitează responsabilitatea la Belarus. Avem o politică de relații cu Rusia schizofrenică.  Anumite state membre sunt de partea Rusiei. Spre exemplu Germania și Franța, care sunt într-un fel coresponsabile pentru această criză.”Europa Liberă: Cum sunt lucrurile acum la granița poloneză? Vă ajută UE, NATO?Jacek Saryusz-Wolski: „Guvernul polonez rămâne pe poziție. Apără granița. Deși este vorba atât de granița statului polonez cât și granița externă a UE, UE nu a ajutat prea mult. Aceste declarații de solidaritate sunt frumoase și utile, dar rămân doar cuvinte. Comisia Europeană a refuzat să finanțeze o întărire a graniței. Pe de o parte, Comisia spune: este granița noastră, pe de alta, trebuie să respectăm drepturile omului, iar pe de alta, nu contați pe sprijinul nostru. Ce putem face, spune Comisia, este să trimitem împreuna migranților bani pentru ajutor umanitar.Deci, nu dăm nici un ban prizonierilor politici, dar le dăm așa zișilor migranţi? UE a făcut ceva bun: a interzis zborurile către Belarus. Dar deja știm că există noi coridoare de transport, că migranții vor fi aduși prin Moscova. Pe termen lung nu există posibilitatea de a evita valurile de așa ziși migranți, pentru că deja în Rusia sunt extrem de mulți, un milion spun unii, care așteaptă să fie transportați în Belarus. Se aşteaptă doar decizia Rusiei, si ei vor fi transportați. În acest context, avem semnale pozitive de la NATO. Câteva state membre NATO au trimis trupe Marea Britanie, Estonia, Cehia și Slovacia. Sigur, în afara de Marea Britanie, celelalte sunt state de graniță. Celelalte state UE fac business as usual cu Rusia, trimițând de fapt semnalul: Moscova poate face ce dorește. De aceea am spus că statele care au această poziție sunt coresponsabile pentru această situație.” 
17:20
M-am uitat săptămâna trecută la protestul şoferilor de microbuze de pe cursele interurbane. Şoferii aceia erau nemulţumiţi de scumpirile recente, spuneau că situaţia lor e dramatică şi voiau, mulţi dintre ei, dublarea tarifului pentru cursele interurbane…    Vreau să spun din capul locului că pofta asta de a dubla tariful mi se pare deşănţată, ofensatoare, periculoasă. E o avalanşă de scumpiri care s-a abătut acum asupra noastră şi căreia trebuie să-i facem faţă. Dar cum? Să ne scumpim fiecare propriile produse şi servicii în aşa fel încât să devenim şi mai prosperi decât eram înaintea scumpirilor? Dar ce va face în atare situaţie simplul muritor? Pesemne, va trebuie să accepte moartea lentă, nu?     Înţeleg că fiecare se gândeşte la propria afacere, dar cam de ce ar trebui tu să scumpeşti tariful cu 100% dacă motorina nu s-a scumpit la fel de mult? Păi, haideţi să facem un simplu calcul, să vedem cât costa motorina acum 5 luni şi cât costă ea acum şi să ne gândim dacă dublarea tarifului cerută de şoferii sus-pomeniţi e OK. Mie mi se pare că dorinţa lor e pur şi simplu bizară şi ne bagă pe toţi într-o sărăcie şi mai mare.    Da, o scumpire generează alte scumpiri, e ca povestea cu piesele de domino, dar în toate trebuie să existe o măsură. La noi ea de multe ori lipseşte. Dar a fost oare vreodată? Iar despre solidaritatea moldovenească nici nu are rost să discutăm…
13:10
Controlul asupra parlamentului post-1946 i-a făcut pe comuniștii români din ce în ce mai nerăbdători să grăbească procesul de transformare a țării. Adversarii lor fuseseră reduși la poziții marginale, iar unora ca Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Vasile Luca, timpul le părea potrivit pentru radicalizarea liniei partidului.Nu era deloc nevoie să se mai întoarcă la vechea lingușeală, la retorica reconfortantă a alianțelor democratice și a colaborării cu alte forțe progresiste. Pătrășcanu însuși organizase epurări în sistemul de justiție și ceruse pedepsirea tuturor colaboratorilor regimului Antonescu (evident, această formulă era suficient de elastică spre a permite comuniștilor să-și desemneze adversarii drept colaboratori).În contrast cu viziunea „burgheză” a monarhiei constituționale, comuniștii trâmbițau idealul „democrației populare”. Propaganda lor glorifica marile realizări ale lui Tito în Iugoslavia vecină. Regele Mihai era recunoscut de formă, însă nu existau dubii că lucrurile se mișcau rapid în direcția sfârșitului pluralismului în România. Plenara CC al PCR din 8–9 ianuarie 1947 decidea și asupra unui set de măsuri privind „întărirea legăturilor cu masele”.În realitate, partidul făcea pași înspre controlul sporit asupra societății. În martie 1947, după un scurt experiment numit Tineretul Progresist, a fost restabilită Uniunea Tineretului Comunist; în mai, la Cluj, se înființa Uniunea Națională a Studenților din România. Era controlată de reprezentanți comuniști, printre ei Corneliu Bogdan, Gheorghe Brătescu, ginerele Anei Pauker, și social-democratul Alexandru Glanstein-Mușat.Partidele tradiționale au rămas principala țintă a comuniștilor. Primele victime au fost influentele partide Național-Țărănesc și Liberal. Pentru a îndeplini obiectivul monopolizării puterii, Emil Bodnăraș, șeful Serviciului Secret de Informații (SSI) și membru al Politburo-ului PCR, și Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne și membru al Secretariatului PCR, ajutați de agenți sovietici, au pus la cale episodul Tămădău, care va îngropa cele două partide istorice.În iulie 1947, figuri majore ale PNȚ (incluzându-i pe vice-președintele Ion Mihalache, secretarul-general Nicolae Penescu și pe redactorul ziarului oficial Dreptatea, Nicolae Carandino) încercau să părăsească țara într-un charter privat, de pe aerodromul de la Tămădău, lângă București. În realitate, unul dintre piloți era un informator al poliției secrete, care a zădărnicit această tentativă a opoziției PNȚ de a forma un guvern în exil.Liderii PNȚ, inclusiv Iuliu Maniu, au fost arestați. Episodul Tămădău a oferit pretextul ideal pentru descotorosirea de PNȚ și PNL, iar în august 1947, acestea au fost dizolvate prin decret.Următoarea victimă a fost Partidul Social Democrat Român, condus de Constantin Titel Petrescu. Comuniștii au forțat o sciziune în cadrul PSDR, bazându-se pe facțiunea colaboraționistă condusă de Theodor Iordăchescu, Mișa Levin, Lothar Rădăceanu, Barbu Solomon și Ștefan Voitec. Cu ocazia celui de-al VIII-lea Congres al PSDR (4–9 octombrie 1947), facțiunea colaboraționistă a reușit să impună o rezoluție care împingea spre aprobare unificarea cu PCR. Titel Petrescu și susținătorii săi au fost excluși din partid. Mulți dintre ei au ispășit lungi sentințe în închisorile comuniste sub acuzații de trădare și sabotare a „unității clasei muncitoare”. Pe 12 noiembrie, comitetele centrale ale PCR și PSDR adoptau un program comun ca „partid unic muncitoresc”. Cu toate acestea, până în 1948, PCR putea deja să se descurce și fără partenerul de „coaliție”.Al VI-lea Congres al PCR (Primul Congres al PMR), ținut între 21–23 februarie 1948, consfințea desființarea PSDR prin fuziunea cu partidul comunist într-un Partid Muncitoresc Român. Decizia luată la acest congres bătea practic și ultimele cuie în coșciugul „frontului unit antifascist” și îi consfințea la putere pe comuniști. Fuziunea le-a conferit, desigur, preponderență comuniștilor în noul PMR. Datele statistice ne arată că dintr-un total de 49 de membri plini ai Comitetului Central, 31 proveneau din PCR, în vreme ce doar 10 din PSDR. În mod similar, dintr-un total de 16 membri supleanți, 11 erau PCR și doar 5 PSDR.Din cei 13 membri plini ai Biroului Politic, 10 erau PCR și doar 3 PSDR; dintre membrii supleanți, dintr-un total de 5, 3 erau PCR și 2 PSDR. Din cei 5 membri ai Secretariatului Comitetului Central al PMR (Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și Lothar Rădăceanu), 4 erau PCR și unul PSDR.Liderii social-democrați care se opuseseră fuziunii au fost închiși, în vreme ce aceia care colaboraseră cu comuniștii (Iordăchescu, Rădăceanu, Voitec) au devenit pionii lor. La același congres, un mesaj special din partea Comitetului Central al PCSU, semnat de Mihail Suslov, a fost citit în ropote de aplauze, iar membra CC Constanța Crăciun exprima, printr-o telegramă comună către dictatorul sovietic, nețărmurita admirație față de Stalin a participanților la Congres.Dominat de Gheorghiu-Dej și Ana Pauker (ambii aclamați frenetic), congresul de consfințire ale PMR a codificat și noua strategie care avea să transforme România într-o democrație populară. 
11:10
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:20
Membrii în Congres revin la Washington având de făcut față unor priorități urgente ale administrației Biden și țării, în general. Toate astea pe fondul știrilor cu privire la noua mutație a virusului, care nu pare dispus să se dea la o parte și care ar putea antrena noi restricții și accentua diviziunile dintre republicani și democrații care guvernează țara.Prima prioritate este continuarea finanțării guvernului federal, fondurile aprobate urmând să expire vineri. O altă potențială criză urmează în interval de două săptămâni când va trebui extinsă capacitatea țării de a se împrumuta pentru a își achita obligațiile financiare.Tensiunile politice pot crește la acest sfârșit de an pentru că democrații intenționează să adopte și o lege care prevede finanțare amplă – circa două bilioane de dolari – pentru o serie de programe sociale, în următorii zece ani. Republicanii se opun în bloc și în consecință, democrații vor trebui să își mobilizeze propriii membri, ceea ce în trecutul apropiat nu s-a dovedit ușor. Dacă vor avea succes, se poate spune că democrații au maximizat rezultatele primei perioade în care au controlat atât executivului cât și legislativul în circa un deceniu.Pachetul legislativ cu privire la ajutoarele sociale a fost adoptat în Camera Reprezentanților, dar testul principal este în Senat unde democrații nu își pot permite să piardă nici un vot. Ei sunt ajutați de cifrele de pe piața muncii, unde cererile de locuri de muncă sunt la nivelul cel mai redus din 1969 încoace, dar opoziția republicană acuză că multiplele finanțări masive, inițiate sau dorite de democrați, alimentează inflația, luna trecută înregistrându-se creșterea cea mai mare a prețurilor din ultimii 30 de ani.La toate astea se adaugă Omicron și incertitudinea pe care o creează precum și starea de spirit a unei populații care își dorește, ca toată lumea, revenirea la normalitate, care se tot amână. Consecința noii mutații a virusului a fost săptămâna trecută, o scădere marcată a indicilor bursieri. În Senat, membrii speră să finalizeze și finanțarea anuală a unor programe de securitate – în valoare de 768 de miliarde de dolari – dar pentru asta trebuie să analizeze sute de amendamente, între alte măsuri preconizate numărându-se și încercarea de a anula o rezoluție care a făcut posibil războiul din Irak. 
02:50
Reguli pentru Google, Amazon sau Facebook. Pe scurt, ceea ce va aduce Digital Markets Act (DMA) tocmai adoptat de IMCO, comisia pentru piața internă, a Parlamentului European. „Noile reguli stabilesc ce le va fi permis și ce nu în UE companiior cu statut de „gatekeeper” (gigantii din tehnologia informației, precum Google, Facebook sau Amazon)”, spune într-un interviu cu Europa Liberă președinta Comisiei IMCO Anna Cavanzzini (Verzi, Germania) .  În limbajul de marketing „gatekeepers” sunt platforme online care preselectează ceea ce producătorul oferă consumatorului. Platformele listează doar acei producători sau produse care se potrivesc cel mai mult cu interesele lor specifice. Noul regulament pune pe lista neagră anumite practici ale giganților din tehnologia informației și permite Comisiei Europene să efectueze investigații de piață și să sancționeze comportamentele neconforme. Regulamentul propus va reglementa serviciile de intermediere online, rețelele sociale, motoarele de căutare, sistemele de operare, serviciile de publicitate online și de cloud computing, precum și servicii de partajare video, browserele web și serviciile de televiziune online. Pentru ca o companie să intre în domeniul de aplicare al noilor reglementari trebuie să aibă o cifră de afaceri anuală în Spațiul Economic European de 8 miliarde de euro și o capitalizare de piață de 80 de miliarde de euro. De asemenea, aceste companii ar trebui să ofere un serviciu de bază de platformă în cel puțin trei țări UE și să aibă cel puțin 45 de milioane de utilizatori finali lunar, precum și mai mult de 10 000 de utilizatori de afaceri. Noile reguli prevăd un nivel minim de amenzi de la 4% până la 20% din cifra de afaceri. Dosarul DMA urmează să fie votat în plen în decembrie 2021 și va intra în negocieri cu Consiliul în primul semestru al anului 2022.Europa Liberă: Este finalul practicilor incorecte ale marilor platforme sociale. Legile trebuie făcute de legiuitori, nu de companii. Aceasta este promisiunea Digital Markets Act. Explicati-ne, pe scurt, in ce constau aceste noi reguli.Anna Cavanzzini: „Pe piața digitală există foarte mulți așa numiți „gatekeepers”, platforme digitale care au o putere uriașă și distorsionează competiția, pentru că noi, consumatorii nu avem de unde alege, iar întreprinderile mici nu pot ajunge pe piață. Asta face Digital Markets Act: stabilește obligații clare în ceea ce privește giganții tehnologiei informației. De exemplu, aceşti giganți nu mai pot stabili o listă de companii sau produse preferențiale care să apară pe platforma lor. De regulă, in magazinele online care aparțin unei platforme, produsele sale sunt listate sus, ca preferențiale, în listă. Au tratament preferențial. Această abordare va fi ilegală după intrarea în vigoare a Digital Market Act. Actualmente, platformele mari forțează consumatorii să le folosească serviciile - spre exemplu, mesageria.Dacă ești pe o platformă, nu poţi folosi decât aplicaţiile respective. O dată cu intrarea în vigoare a Digital Markets Act, consumatorii vor putea să folosească aplicațiile altor furnizori de servicii de același tip, pe un dispozitiv care aparţine concurentei. Apoi, vor exista și o serie de reguli si limitări pentru reclama țintită. Acest tip de reclamă online se folosește mult de datele noastre, iar pe viitor va fi interzisă publicitatea țintită pentru minori”.Europa Liberă: Ce vor avea voie și ce nu vor mai avea voie să facă platformele online?Anna Cavanzzini: „Actualmente, anumite companii nu permit în magazinele lor online decât aplicațiilor lor. Pe viitor vor fi obligate să ofere și aplicațiile competitorilor. Apoi, noi, clienții, vom putea să dezinstalăm aplicațiile care vin automat pe un dispozitiv pe care îl cumpărăm. Când cumpărăm un Iphone, acesta vine presetat cu o serie de aplicații pe care nu le putem șterge. După intrarea in vigoare a noilor reglementări, vom putea instala și șterge orice aplicație de pe un dispozitiv. Faptul că acum nu putem face acest lucru este o distorsiune a pieței.”Europa Liberă: Cum se va schimba viața noastră de consumatori: protecția, datele personale, dependența față de aceste servicii etc.Anna Cavanzzini: „Una dintre cele mai importante schimbări va fi în materie de protecția datelor personale și în sensul acestei dependențe de care vorbiți. Este vorba despre publicitatea țintită. În acest moment aceste platforme colectează datele noastre personale și atunci când suntem online ne prezintă reclamele la produsele care ar fi interesante pentru noi, așa cum rezultă din datele noastre personale. Acest lucru nu va mai fi posibil pentru minori. Va fi interzis.”Europa Liberă: Și amenzile?Anna Cavanzzini: „Dacă aceste platforme nu se vor conforma cu prevederile noilor reguli, Comisia Europeană poate investiga aceste activități considerate ilegale și poate stopa aşa numitele „achizițiile ucigașe” (killer aquisitions). Se știe că marile platforme au cumpărat în timp competitorii mai mici (Facebook, care a cumpărat WhatsApp sau LinkedIn, de exemplu) pentru a-și elimina practic competitorii. Acestea se numesc „achiziții ucigașe”. Comisia Europeană joacă un rol important în controlul și coordonarea aplicării acestor reglementări și va colabora cu structurile corespunzătoare din fiecare stat membru. Ideea este să avem un mediu competițional mai corect pentru ca și întreprinderile mici și mijlocii să poată intra pe piața tehnologiei și pentru ca noi, consumatorii, să avem mai multe opțiuni. Acum putem alege din doar două sau trei variante, căci tot ce e pe piață aparține acestor 2,3 mari jucători. ”Europa Liberă: Dacă aceste reguli vor interzice marilor companii să cumpere orice altă companie doresc, nu înseamnă că se disturbă piața liberă?Anna Cavanzzini: „Nu trebuie să confundăm piața liberă cu competiție corectă. Aceasta din urmă are nevoie de reguli. O piață complet liberă nu este neapărat benefică, pentru că dacă o companie devine atât de mare încât le înghite pe toate celelalte, ajunge să aibă monopol. Pentru o piață funcțională avem nevoie de reguli clare privind competiția, adică exact ce face Digital Markets Act.” 
00:20
29 noiembrie 2021
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
18:50
Primăria Chişinăului a insistat şi, iată, avem în capitală de la o vreme benzi rezervate transportului public. Ideea e frumoasă, fireşte, dar, ca de obicei, punerea în practică e marea problemă a moldovenilor.Să remarcăm că acum cei care circulă cu transportul personal, cu maşinile, trebuie să suporte nişte ambuteiaje crâncene, să piardă şi mai mult timp pentru deplasarea prin oraş. „Aşa le trebuie, să se mai înveţe să urce în troleibuze şi autobuze!”, a declarat maliţios un coleg jurnalist. Îi dau dreptate, dar numai până la un punct. Şi-l rog pe colegul jurnalist să ciulească urechile la ce o să-i spun aici.Da, transportul public poate să aibă banda sa şi poate să ceară privilegii pe drumurile capitalei. Dar ca să nu existe dubii, acest transport public trebuie să fie în regulă, să-ţi ofere condiţii perfecte. Şi mă întreb: e OK transportul public din Chişinău? Ca să nu lungesc vorba, o să vă aduc un singur exemplu care mă face să fug de el ca dracul de tămâie.Vasăzică, e pandemie, în fiecare zi mor de Covid câte 30-40 de moldoveni, iar în troleibuzele şi autobuzele din Chişinău nu se respectă normele antiepidemice. Fiecare al doilea călătoreşte în transportul public cu masca sub nas sau sub bărbie, ba chiar nu are deloc mască. Şi ce să fac eu acum? Să las baltă maşina, în care mă simt mai protejat, şi să urc în troleibuzul în care oamenii fără măşti îmi suflă în ceafă? Asta îmi propune Primăria? Păi, dacă e aşa, stimabililor, să ştiţi că oamenii vor prefera să suporte ambuteiajele în maşinile lor.Înainte să oferiţi benzi transportului public, asiguraţi-vă că acest transport public e OK, că în el oamenii poartă măşti. Voi nu puteţi face ordine, dar i-aţi băgat în ambuteiaje pe cei cu maşinile. Vi se pare fericită inovaţia voastră?
18:00
17:50
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început la weekend un turneu în Lituania și Letonia, având în program inspectarea pregătirii pentru luptă a unei forțe a Alianței Nord Atlantice staționate pe teritoriu leton. Turneul va culmina cu participarea la o întâlnire a miniștrilor de externe din NATO, care va avea loc la Riga pe 30 noiembrie.Vorbind la o conferință de presă la Riga, pe 28 noiembrie, Stoltenberg a spus că NATO și-a întărit în mod semnificativ prezența în această regiune estică. „Pentru prima dată în istoria noastră, avem grupuri de luptă pregătite de acțiune în regiunea baltică, inclusiv unul în Letonia și unul în Lituania”, a spus oficialul.El a amintit că NATO mai desfășoară misiuni de poliție aeriană în țările baltice și are nave la țărmurile acestora, fiind acum mai prezentă în regiune și în aer, și pe mare, și pe uscat.Stoltenberg i s-a alăturat la Riga președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vizitează și ea regiunea pe fundalul îngrijorărilor cauzate de criza imigranților din Belarus.Secretarul general al NATO a spus că cei doi oficiali au mai discutat despre „consolidarea militară nejustificată și neexplicată a Rusiei în apropiere de Ucraina”. „Cerem Rusiei să fie transparentă, să reducă tensiunile. (...) NATO rămâne vigilentă, suntem gata să apărăm toate țările membre și vom continua să furnizăm sprijin practic și politic partenerei noastre, Ucraina”, a spus Stoltenberg.El și președinta Comisiei Europene au acuzat Minskul de orchestrareacrizei imigranților la granițele cu Polonia, Letonia și Lituania, membre ale Uniunii Europene și NATO. Regimul lui Alexandr Lukașenka este acuzat că, în ultimele luni, a adus premeditat la Minsk mii de imigranți din țări ale Orientului Mijlociu pentru a-i direcționa către Uniunea Europeană, o acuzație pe care o respinge.Stoltenberg și Von der Leyen au promis că vor contracara ceea ce numesc „amenințarea hibrid” din partea Republicii Belarus, avându-se în vedere o provocare de securitate care combină mijloacele militare tradiționale și alte tactici, cum ar fi dezinformarea.Președinta Comisiei Europene a spus că blocul comunitar va tripla finanțarea acordată pentru gestionarea frontierelor Letoniei, Poloniei și Lituaniei, care va ajunge la 200 de milioane de euro în 2021 și 2022.Ea a spus că banii vor fi folosiți în principal pentru achiziția de vehicule de patrulare și supraveghere electronică, inclusiv drone.Sute de imigranți, în special irakieni, care au sosit în Belarus, încercând să intre în Polonia, au fost repatriați în ultimele zile cu avionul, iar noi zboruri urmau să aibă loc pe 29 noiembrie.Secretarul general al NATO a avertizat însă că nu s-a ajuns deocamdată la finalul crizei. 
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.