Sinteza zilei

Europa Libera, 14 ianuarie 2022 21:50

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 12 ore
02:10
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
15 ianuarie 2022
23:40
Punct şi de la capăt, Vasile Botnaru şi invitaţii săi, Nicolae Negru şi Vitalie Călugăreanu.
Acum 24 ore
23:20
20:00
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
14:00
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
Ieri
08:10
14 ianuarie 2022
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
13:00
Citesc din când în când nişte ştiri care vin parcă dintr-un univers paralel. Acolo, în universul acela, totul e mult mai trist decât pe Instagramul doldora de succese, strălucire şi bunăstare. În universul acela doi tineri l-au ucis deunăzi pe un alt tânăr, de 21 de ani. Sau iată aflu că, într-un sat, doi indivizi mascaţi au intrat în casa unui bătrân de 91 de ani, l-au bătut pe acesta şi i-au furat 2500 de lei.Nu avem de-a face cu un caz singular. În ultimii ani, am citit destul de multe asemenea ştiri. Îmi amintesc că cineva fusese zvântat în bătaie pentru o mie de lei. Revin însă la cazul cu bătrânul de 91 de ani. Să baţi un nonagenar şi să-i furi 2500 de lei, adică 125 de euro, mi se pare ceva extrem de scârbos, josnic şi halucinant. Un prieten din Franţa a rămas tablou când i-am povestit cazul. El nu înţelegea cum poţi să baţi un om pentru… 125 de euro.Ca să faci aşa ceva trebuie să atingi fundul decăderii morale, să nu mai ai nici o iotă de bun-simţ. Da, s-ar putea vorbi despre sărăcie şi disperare aici. Dar mai presus de toate e un soi de dezumanizare şi ea, această dezumanizare, nu e undeva departe, căci universul paralel care o conţine nu e chiar atât de paralel, dacă ne gândim mai bine.Să recunoaştem că în ţara pe care am construit-o aici 30 de ani a existat mereu loc pentru cinism, făţărnicie, mişmaş, ţepuială, că instituţiile de stat au fost slabe şi pline de tot felul de şmecheraşi preocupaţi numai de grosimea propriilor buzunare. Aşa că atacul asupra nonagenarului poate fi plasat într-un context mai vast, unul al societăţii dezagregate, lipsite de valori, al educaţiei precare şi prost finanţate, al imoralităţii fără frontiere, prezente pe toate palierele sociale.  
Mai mult de 2 zile în urmă
09:20
Principalul titlu în presa de astăzi s-ar traduce, în toate limbile, “presimțirea războiului”, venind la sfârșitul unei săptămâni de maraton diplomatic și întâlniri în Geneva, Bruxelles, Brest și Viena între feluriți oficiali din UE, NATO, SUA și OSCE, cu participarea Moscovei (cu excepția reuniunii ministeriale UE de la Brest, în Franța, unde Rusia nu a luat parte), totul pentru a discuta situația tensionată de la granița Ucrainei cu Rusia, dar și securitatea în întreaga Europa de Est.Am scris ieri seară despre încheierea discuțiilor neconcludente, joi 13 ianuarie, cu Rusia în cadrul reuniunii OSCE de la Viena.Rusia nu a convins pe nimeni și a rămas bălmăjind singură, este verdictul din Kiev Post, în Ucraina.Afirmația Rusiei că se simte amenințată de Ucraina – o țară mai mică și o democrație încă incipientă – este “greu de înțeles”, cum a rezumat-o adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman într-o conferință de presă la sediul NATO din Bruxelles.Cu toate astea, ca într-un joc de poker diplomatic, răspunsul Rusiei a fost joi acela de a ridica bluful cu un grad: cum o anunță agenția oficială rusă TASS, vice-ministrul de externe Serghei Riabkov a spus că experții militari îl informează acum pe Vladimir Putin în legătură cu feluritele opțiuni în cazul înrăutățirii situației în jurul Ucrainei. Ba chiar, Riabkov a avertizat că dacă tensiunile cu occidentul nu se aplanează, Moscova nu poate exclude desfășurarea de trupe rusești în Cuba sau Venezuela.London callingPresa britanică continuă în acest timp să speculeze flegmatic și imperturbabil asupra viitorului politic al lui Boris Johnson. The Daily Telegraph, ziarul în care Johnson a publicat până în momentul în care el a devenit președintele partidului conservator (Tory) și șef al guvernului, scrie astfel că ministrul finanțelor, Rishi Sunak, care i-ar putea fi succesor, se distanțează acum de el.Întreaga afacere în jurul încălcării regulilor sanitare de către Johnson în calitatea sa de prim ministru este ceea ce britanicii numesc un marmalade-dropper, adică ceva atât de shocking, încât te sufoci de indignare.Totul va fi cu mai exploatabil politic, cu cât The Telegraph arată că vrea să facă din asta o afacere politică: anul trecut, în aprilie 2021, în ajunul îngropării prințului Philip, consortul reginei Elisabeth II, când fotografiile presei o arătau pe aceasta veghindu-i singură trupul, din pricina regulilor sanitare și ale distanțării sociale, Boris Johnson dădea mari petreceri alcoolizate în locuința sa oficială din Downing Street.'The Tories s-ar putea regăsi îngropați de istorie”, dacă nu trag o lecție din degringolada lui Johnson, estimează, tot în The Daily Telegraph, Allister Heath.«Lupii Cenușii» turci din Suedia Într-o cu totul altă paradigmă, citim astăzi în ultimul număr al săptămânalului Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, o anchetă-reportaj, tradusă din cotidianul suedez Dagens Nyheter, despre Nyans (“Nuanță”), partidul musulmanilor din Suedia.Fondat de suedezul de origine turcă Mikail Yüksel, care anterior fusese exclus din Partidul Centrist pentru legăturile sale cu Lupii Cenușii, altfel zis cu neo-fasciștii turci, Yüksel a fondat un partid identitar și confesional, bazat pe Islam, pe apărarea dreptului femeilor de a purta vălul islamic și care dorește să impună o “discriminare pozitivă” ce ar ține cont de “originea etnică a alegătorilor și candidaților”.Anul trecut, Lupii Cenușii turci au fost interziși în Franța, după ce serviciile secrete au dejucat o serie de atentate plănuite împotriva unor activiști kurzi sau armeni.Formațiunea islamică suedeză Nyans, care duce o campanie asiduă în moschei și în mahalele industriale sărace, își dorește să între în parlament (Riksdag) în alegerile generale din septembrie, anul acesta.Tot atunci, va fi urmărit cu mare atenție scorul partidului extremei drepte, Democrații Suediei (Sverigedemokraterna), care la alegerile legislative din 2018 au obținut 17,5% din totalul național al voturilor. În ultimele două decenii, proporția de cetățeni suedezi născuți în străinătate a urcat la aproape 20% din totalul populației, ajungând la un suedez din cinci, majoritatea acestora provenind din Siria și Irak.NFT, Metavers: când nimicul devine fără prețÎn sfârșit, săptămânalul politico-satiric francez Charlie Hebdo oferă (doar în ediția pe hârtie) un articol-analiză despre nebunia care a lovit planeta (virtuală) odată cu irupția a ceea ce se numește NFT (non-fungible tokens). (Despre “Metavers”, viitorul univers virtual lansat de Mark Zuckerberg și menit a înlocui Facebook și alte platforme, am mai scris aici, în: « „Meta” are cratimă: Facebook și viitorul sub cască virtuală»)Și iată, primul SMS din istorie: «Merry Christmas», trimis în decembrie 1992 și “vândut” acum, recent, cu ocazia Crăciunului, pentru 100.000 euro.Este vorba de doar două cuvinte trimise de tânărul informatician englez Neil Papworth (cf. în foto mai sus) pe 3 decembrie 1992 (s-au făcut trei decenii de atunci). Papworth avea doar 22 de ani când a trimis, din computer, unui prieten aceste două cuvinte: "Merry Christmas.”Întreabă Charlie Hebdo: «Ce posedă cumpărătorul [care a plătit 100.000 euro] pe asta? Telefonul pe care s-a afișat SMS-ul? Nu. Dreptul exclusiv de-a fi singurul care poate să retransmită acest mesaj? Nici măcar asta, desigur. Este doar proprietatea intelectuală a unui SMS pe care oricine poate să-l folosească.»Și, continuă Charlie Hebdo: «Există pe Terra circa 56 de milioane de milionari care nu știu ce să mai facă cu banii. A apărut o lume paralelă cu a noastră în “Metavers”. Astfel, în decembrie, un iaht virtual a fost cumpărat în Metavers pentru 600.000 euro. Plătit în criptomonedă, el e ancorat lângă o insulă virtuală.»Și, încheie Charlie Hebdo: «Putem conta pe vedete pentru a alimenta mașinăria imbecilităților. Astfel, poetul Snoop Dogg posedă un conac în metavers, lângă care și Adidas a cumpărat niște “terenuri”. Semn că speculația imobiliară reală nu mai satisface capitalismul actual.»Metavers, NFT și presimțirea războiului: când nimicul devine fără preț… 
08:10
Într-un comentariu apărut în Washington Post, David Ignatius arată că prima rundă de negocieri ruso-americane a decurs precum se anticipa, cu Rusia cerând garanții că NATO nu se va extinde în Ucraina și Statele Unite respingând această premisă și altele. Ceea ce e pozitiv e că părţile au decis să continue dialogul, deși Rusia își exprimă public dezamăgirea și chiar amenință că va amplasa trupe în vecinătatea Statelor Unite.Autorul articolului arată că serviciile de informații cred că Vladimir Putin nu a decis încă cum să continue. David Ignatius scrie că pregătindu-se pentru varianta pesimistă – o invazie rusă în Ucraina – oficialități de securitate americane și aliate discută la Kiev despre posibilitatea unei insurgențe anti-ocupație, care să-i vătămeze pe atacatori.Administrația Biden e pregătită cu posibile riposte și pentru eventualitatea unor atacuri cibernetice ale Rusiei. Unii experți cred că Putin ar putea fi tentat să acționeze pentru că consideră că, dacă nu o face, Ucraina se apropie din ce în ce mai mult de occident, devenind un membru de facto al Alianței NATO.Dar în speranța că Putin nu va lua o decizie extremă, Casa Albă oferă Kremlinului – scrie David Ignatius – „o nouă arhitectură de securitate fără să compromită vreunul dintre principiile importante ale Alianței NATO”. Idealul este un acord care să întărească securitatea ambelor părți – arată Washington Post. În acest sens, Statele Unite privesc limitarea rachetelor de luptă cu rază scurtă și medie de acțiune ca o posibilă parte componentă a unui acord. Alte măsuri de reducere a prezenței și tehnologiei militare sunt de asemenea luate în considerare.Dar autorul articolului consideră imposibil de materializat dacă dorința lui Putin este să rescrie istoria, ca Rusia să fie tratată ca și Uniunea Sovietică și ca încheierea războiului rece să fie renegociată. „Dorința Rusiei de a se simți în siguranță în perimetrul granițelor sale nu este irațională. Toate țările își doresc asta”, scrie David Ignatius, care conchide: „Dar dacă Putin crede că Rusia poate îndeplini acest obiectiv, invadând Ucraina, e aproape sigur că va eșua”. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
05:40
Ziua de vineri, 14 ianuarie, aduce temperaturi ceva mai ridicate decât zilele trecute, cu maxime cuprinse între +2 grade în nord și +7 în sud. La Chișinău se anunță o maximă de 5 grade cu plus. În nord sunt posibile ninsori slabe, iar pe întreg cuprinsul țării este în vigoare avertizare cu cod galben de vânt puternic.Din agenda internă a zilei: La Chișinău are loc un nou Club de presă pentru transformare digitală cu tema „Digitalizarea sectorului economic”;Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova ține o conferință de presă în contextul campaniei de comunicare cu genericul „Împreună oprim pandemia: fii vocea comunității tale!”, lansată la finele anului 2021;Organizația pentru drepturile omului „Dreptul la Dreptate” face declarții cu tema „Apărătorii drepturilor omului fac apel către societate cu scopul documentării și înregistrării tuturor dosarelor pornite la comanda grupării mafioto-oligarhice Plahotniuc”;Are loc Gala premiilor pentru jurnalism de mediu, ediția 2022.Din agenda internațională:La Brest, în Franța, se încheie reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE;La Moscova se întâlnesc emisari armeni și turci într-o nouă încercare de normalizare a relațiilor;La Copenhaga au log ceremonii cu ocazia a 50 de ani de domnie a reginei Margrethe II;La Roma are loc înmormântarea președintelui Parlamentului European, David Sassoli. 
01:40
Vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov a spus joi că dacă tensiunile cu Occidentul nu se aplanează, el nu poate exclude desfășurarea de trupe rusești în Cuba sau Venezuela.
13 ianuarie 2022
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
19:20
17:30
Instituțiile Pro-Kremlin dau vina pe Occident pentro o „revoluție colorată” în Kazahstan, dar cine le mai ascultă.În dimineața de 6 ianuarie, trupe aeropurtate rusești, cu un mandat al Organizației Tratatului Securității Colective (OTSC) emis în grabă, au aterizat în Kazkhstan ca să salveze încă un conducător favorizat de Kremlin. „Misiunea de menținere a păcii” OTSC (compusă din militari din Rusia, Belarus, Armenia, Tadjikistan și Kirghistan) l-a avut ca țintă pe unul de-al lor și a avut o stranie asemănare cu operațiunile Pactului de la Varșovia menite să înăbușe revolte populare din țările membre. De data asta, însă, „pacificatorii” au ieșit în stradă să înfrunte revolta purtând caschete ONU și însemne militare neautorizate. Protestele în Kazahstan izbucniseră pe 2 ianuarie din cauza scumpirii prețurilor la combustibil; nemulțumirile mai vechi ale oamenilor au dat în clocot într-un centru regional și s-au răspândit la Almatî și în alte locuri. Se pare că protestele au fost înăbușite acum cu un cost uman totalizând cel puțin 163 de morți, mai mult de 1.000 de răniți și aproape 10.000 de persoane reținute.Vechiul manual din nou în uzAșa cum s-a văzut de nenumărate ori în timpul evenimentelor asemănătoare cu cele care au avut loc în Kazahstan, dezinformarea e folosită pe scară largă pentru a înșela și pentru a ascunde adevărul.Autoritățile kazahe au tăiat rapid conexiunile de internet ale țării, lăsându-i pe Kazahi fără posibilitatea de a face cunoscută lumii întregi versiunea lor a poveștii, iar observatorii externi au avut acces limitat la surse credibile de informații, necontrolate de guvern.Urmând atît de des folositul manual al Kremlinului, autoritățile kazahe au găsit repede un Baubau din exterior vinovat de proteste: teroriști conduși de forțe străine, care aparent au venit în număr mare.Schema revoluției colorateCu toate acestea, cum Kremlinul nu a avut timp decât pentru a-și desfășura gealații, nu și pe propagandiștii lui lunecoși, ca în Belarus în 2020, pagina împrumutată de autoritățile kazahe nu era adusă la zi, ci data mai degrabă din 1990. Asta a produs o deconectare jenantă între temele de dezinformare emanate de la Kremlin și cele folosite de Astana. Doar Kremlinul a diseminat dezinformarea lui despre „tehnologii de tip Maidan ” și despre „revoluții colorate”, sugerând încă o dată o mână occidentală destabilizatoare în spatele cortinei. Asta în timp ce guvernul kazah a încercat în comunicările sale să separe protestele pașnice de grupările armate, a negat orice amestec al Occidentului, a spus clar că ce se întâmplă în Kazahstan nu e o „revoluție colorată” și a încercat să dea vina pe „terroriști” sau pe „terroriști islamici”.În acelați timp, misiunea OTSC a fost descrisă ca salvând Kazahstanului, sprijinind solidaritatea eurasiatică și prevenind planul maleifc al Occidentului pentru o revoluție colorată. O neconcordanță aici, din nou: în timp ce canalele oficiale ale Kazakstanului sugerează că OTSC se va retrage în 2-12 zile, instituțiile pro-Kremlin sînt mai puțin precise și vorbesc de nevoia de rămâne acolo cât timp va fi necesar.Totuși, liniile Kremlinului folosite în context kazah nu au fost o surpriză, din moment ce sînt un ecou al limbajului și temelor tipice pe care Kremlinul le folosește ca să justifice preocupările imperialiste și aventurismul internațional ale Rusiei.Puncte de discuție similare au fost folosite deseori în legătură cu Ucraina, ținta principală a dezinformării pro-Kremlin.Nu e deloc întâmplător că instituțiile pro-Kremlin au urmat această linie tematică; cum săptămâna aceasta e concentrată pe discuțiile dintre NATO și Rusia, ele sînt din nou folosite de Kremlin pentru a se înfățișa pe sine încercuit de „maleficul Occident”. Occidentul e în mod previzibil arătat ca folosindu-se de orice ocazie ca să răstoarne guvernele care nu-i sînt pe plac. Am văzut tema aceasta repetată tot timpul, de la Maidan la protestele democratice din Belarus și Rusia, ba chiar și cu privire la UE cocându-le ceva statelor sale membre. Și în ciuda acestor repetări fără de sfârșit, aceste acuzații nu ajung nicicum în preajma faptelor.Pe 10 ianuare, oficialitățile de stat au spus că situația a fost pusă sub control. În timp ce e posibil ca revoltele din Kazahstan să fi fost înăbușite pentru moment, la fel de posibil e ca acele oficialități să-și dea seama curând că deși e poate ușor să invite trupe conduse de Moscova în țară, se va dovedi poate mai greu să le convingă să plece, după ce Kremlinul a arătat un apetit crescând pentru a-și construi o sferă de influență în străinătatea sa apropiată.Articol preluat de pe site-ul EU vs Disinfo în traducerea lui Lucian Ștefănescu.
16:00
Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.Cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a Crăciunului, Radio Europa Liberă vă oferă un program special de daruri muzicale, din arhiva postului nostru de radio, realizat de regretatul nostru coleg Victor Eskenasy Moroșan.Până atunci, recapitulăm principalele evenimente ale săptămânii trecute. 2248 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați ca agenți economici ai Republicii Moldova, iar aceștia exportă peste 57 la sută din volumul total de mărfuri în Uniunea Europeană, anunță Biroul de reintegrare de la Chişinău. Spațiul Uniunii Europene este cea mai solicitată destinație pentru exporturile din regiunea transnistreană, la fel și cea mai mare parte din bunurile importate în regiune sunt originare din statele-membre ale UE – peste 42 la sută. Comunicatul mai menționează că în 2021 autoritățile de la Chişinău au acordat aproape 3000 de certificate moldovenești de origine a mărfurilor, față de aproape 1700 acordate cu un an mai devreme. „Abordarea pozitivă și acordarea diverselor stimulente de atractivitate din partea Chișinăului, în comun cu facilitățile oferite de UE, au permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. Aceștia beneficiază de multiple instruiri și programe de asistență care îi ajută să se încadreze în spațiul economic și comercial unic”, se mai spune în comunicatul Biroului de reintegrare. Autoritățile de la Chişinău anunță că aproape 22 500 de permise de conducere de model național au fost obținute de către locuitorii din regiunea transnistreană în ultimii 4 ani.Doar în ultimele luni, începând cu luna septembrie, de când Ucraina a interzis intrarea pe teritoriul său a mașinilor cu numere transnistrene, au fost transcrise aproape 4500 (4328) de permise. A crescut considerabil și cererea pentru plăcuțele neutre de înmatriculare – în ultimele patru luni au fost eliberare mai mult de o treime din numărul total de plăcute din ultimii patru ani. Astfel, din septembrie, de când Ucraina a introdus noile reguli, au fost acordate 3177 de plăcuțe neutre, asta în timp ce în toți cei patru ani de când funcționează acest sistem au fost eliberate 8986 de plăcuțe. Biroul de reintegrare regretă că din data de 29 decembrie 2021, sub pretexte politice Tiraspolul a diminuat considerabil potențialul de documentare în cadrul punctelor de înmatriculare din stânga Nistrului, și respectiv, au fost puși în dificultate cetățenii din regiunea transnistreană. Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev a avertizat sâmbătă, 8 ianuarie, într-un discurs televizat că forțele de securitate in Kazahstan au primit ordinul „de a trage pentru a ucide”, în încercarea de a pune capăt protestelor violente care au cuprins toată țara. Mai mult, Tokaiev a avertizat că forțele de ordine au dreptul de a deschide focul fără avertisment și că cei care refuză să se predea vor fi „distruși”. Președintele kazah susține că ordinea ar fi fost practic restabilită în țară, după zile de proteste violente, dar că operațiunile forțelor de ordine vor continua.Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova a informat că trupe aeropurtate rusești au fost trimise în Kazahstan, la cererea guvernului de la Nursultan. Inițial, protestele au fost provocate de o creștere substanțială a prețurilor la combustibil, dar între timp revendicările s-au politizat. Președintele kazah a dat vina pe bande „teroriste” pregătite în străinătate, fără a aduce însă nicio dovadă. Purtătorul de cuvânt al poliției, Saltanat Azirbek, a declarat că zeci de „extremiști” ar fi fost „eliminați” peste noapte din oraș, când „au încercat să atace clădiri administrative, sediul poliției din Almatî, precum și comisariatele locale de poliție”. Televiziunea de stat susține că 12 polițiști ar fi murit în cursul nopții în confruntările cu protestatarii din Almatî, iar alți 353 au fost răniți. Nu există confirmări din surse independente privind numărul de victime civile.Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia. „Nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.Un tribunal ucrainean a decis să înghețe proprietățile fostul președinte Petro Poroșenko, ca parte a unei investigații penale legată de acuzațiile care i se aduc de înaltă trădare, a informat joi, 6 ianuarie, Procuratura Generală. Procurorii ucraineni susțin că Poroșenko a fost implicat în finanțarea separatiștilor pro-ruși din estul țării. Fostul președinte a neagă acuzațiile. Iar aliații lui Poroșenko au spus că înghețarea bunurilor ar fi o răzbunare personală a președintelui Volodimir Zelenski.NATO își menține promisiunea de a primi, la o dată nedefinită, Ucraina și Georgia ca membri cu drepturi depline în alianța militară transatlantică, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la încheierea reuniunii extraordinare de vineri a alianței, dedicată amenințărilor rusești și securității Europei de Est. Miniștrii din NATO și-au reafirmat unitatea în ceea ce au numit „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. „Ucraina este o națiune suverană, a declarat Stoltenberg, și are dreptul de a se apăra așa cum găsește potrivit.” Stoltenberg a menționat și Republica Moldova, alături de Ucraina, Georgia, Suedia și Finlanda, ca fiind una din țările care trebuie consultate și cooptate în orice fel de aranjament de securitate, așa cum ar trebui consultată de altfel și Uniunea Europeană.Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a spus că în ultima săptămână s-a înregistrat la scara lumii un record de cazuri noi de infectare cu COVID-19, anume 9,5 milioane, cu 71% mai multe decât cu o săptămână mai devreme. În aceeași perioadă însă numărul de decese a scăzut la 41.000, față de 44.000. Directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că deși Omicron pare să fie mai puțin grav decât Delta, mai ales pentru oamenii vaccinați, totuși numărul mare de cazuri noi paralizează sistemele medicale din lumea întreagă.*** În atmosfera prelungită a sărbătorilor de iarnă, marcate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi în Republica Moldova, vă invit să ascultăm în continuare un program muzical special realizat de regretatul nostru coleg Victor Eskenasy Moroșan, cu ocazia Crăciunului.Cadourile muzicale ale Europei Libere la sfârșit de an.O emisiune muzicală specială cu participarea, între alții, a lui Bob Dylan, Joan Baez, Charles Brown, Dinah Washington.Sărbători fericite și La mulți ani, în deschiderea unuia din obișnuitele noastre programe muzicale speciale de sfîrșit de an. De data aceasta în lumea Crăciunului prin intermediul unor soliști foarte populari de folk și jazz, ce și-au cîștigat un loc în sufletul multora în ultimele decenii. Pe mulți dintre ei îi păstrez în discoteca mea, dar toți sînt, cu siguranță, la îndemîna tuturor în era Internetului și a băncilor muzicale pe ftp-uri, așa cum veți putea auzi imediat.Vă amintiți de celebrul Bob Dylan? Ascultați-l în timp ce vă invită la sărbătoarea nașterii Domnului: Adeste fideles...Și tot vocea binecunoscută a lui Bob Dylan, care vă felicită cu ocazia Crăciunului: Have yourself a Marry Little Christmas.Printre vocile de neuitat ale folk-ului, iubită și astăzi, Joan Baez, vă cîntă în continuare un colind și o istorie, ambele și ele de neuitat: The Cherry Tree Carol.Între vocile blues-ului am ales-o pe cea a lui Charles Brown, urînd... Marry Christmas Baby.Un blues, în continuare, Good Morning Christmas Blues, dar cu o celebră voce a jazz-ului american: Ella Fitzgerald.Voci de neuitat, aici de pe un disc menit să vă legene de Crăciun, Swinging Christmas, și istoria Nativității după și cu vocea lui Harry Belafonte - Am auzit clopotele de Crăciun:Și tot de neuitat este vocea unică a Dinah Washington: Silent Night...Timpul nu ne îngăduie să ascultăm mai mult, așa că mă văd silit să vă urez Sărbători fericite și un An Nou cu bucurii și sănătate! încheind aici plimbarea muzicală cu vocea și ea specială a lui... Leon Redbone: Christmas Ball Blues. Aici e Radio Europa Liberă   
15:10
Am eu un cunoscut, un om trecut de 45 de ani, care mi-a povestit ceva tulburător. Vasăzică, acel cunoscut, când a venit Covid 19 în lume, a fost speriat foarte tare de noul coronavirus şi a respectat cu străşnicie toate normele epidemiologice. Mereu purta măşti, uneori chiar două măşti, evita locurile aglomerate, în magazine intra numai după ora 10.00, când erau mai puţini cumpărători, respecta distanţa socială. Iar vigilenţa şi responsabilitatea l-au răsplătit pe om cu vârf şi îndesat: nu s-a învolnăvit până la apariţia vaccinurilor. Apoi cunoscutul hipervigilent s-a vaccinat printre primii cu două doze AstraZeneca, iar pe la mijlocul lunii decembrie 2021 şi-a făcut un booster.La sfârşitul anului 2021 însă, colegii l-au chemat la o petrecere într-un restaurant şi omul responsabil a căzut pe gânduri. Ce să facă? Să evite din nou locurile aglomerate sau totuşi să rişte? După ce a reflectat o vreme, cunoscutul meu şi-a zis că la adăpostul boosterului ar putea să rişte. Şi la urma urmei, se săturase de izolare ca de mere pădureţe. Din martie 2020 trecuseră aproape doi ani de zile de frică şi fugă de oameni. Aşa că şi-a luat inima în dinţi şi a mers la chef.Acolo, după ce a dat peste cap câteva păhărele de vin bun, omul a cam renunţat la vigilenţa proverbială. Era cam greu, de altfel, să fie vigilent într-o sală în care erau vreo 35 de oameni fără măşti. Aşa că, mizând pe booster, cunoscutul meu a chefuit pe cinste şi chiar a dansat ca-n anii cei buni cu nişte doamne energice, strigând la un moment dat: Iuhuuuuuuuu! Şi pentru o fracţiune de secundă a avut impresia că pandemia e o ficţiune, că de fapt ea nu există.Apoi, cunoscutul a avut un Revelion cu multe rude, apoi a fost oaspetele unor prieteni care mai aveau şi alţi invitaţi. Şi în câteva zile omul nostru a recuperat tot ce a pierdut în perioada martie 2020 – decembrie 2021. Şi nici nu s-a îmbolnăvit, e bine, sănătos. Şi se gândeşte acum că viaţa trebuie să meargă înainte, orice ar fi. Jos virusul! 
10:00
În vreme ce Ucraina a devenit «prima criză a noului Război Rece», la Londra Boris Johnson se împotmolește în «Partygate».
09:10
08:00
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:10
Principalele evenimente anunțate ale zilei.
12 ianuarie 2022
23:20
Consiliu NATO-Rusia pentru a dezamorsa riscul unui război.
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:10
În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Mihai Stipanov, fondator Dreamups, despre startup-uri în Moldova, cum acestea se pot transforma în companii de succes, investiții cu risc și cum statul înțelege greșit modul de susținere a inovațiilor.
20:00
Ministerul american al Justiției va crea un nou birou care să investigheze acte de terorism intern. Încă de anul trecut, FBI-ul și Ministerul au informat în legătură cu creșterea pericolului terorismului intern, din 2020 încoace.Deși nu există un cadru legislativ propriu zis pentru această categorie de delicte, guvernul federal definește terorismul intern ca fiind un act criminal, care pune în pericol vieți omenești și care pare să încerce să intimideze sau să forțeze către anumite obiective, civile ori politice ale guvernului. Membrii în Congres și agenți FBI s-au pronunțat de multe ori pentru crearea unui cadru legislativ care să permită judecarea delictelor respective în tribunale federale, dar a existat temerea că ele pot fi încadrate în legi existente sau că legile noi ar putea fi folosite pentru reprimarea unor acțiuni constituționale sau acte de disidență politică.Anunțul cu privire la noul birou a fost făcut într-o audiere la Congres de către Mathew Olsen, adjunctul ministrului de justiție, la doar o săptămână de la aniversarea insurecției în care susținători ai lui Donald Trump au atacat, în 2021, clădirea Congresului. Anumiți membrii în Congres consideră că acela a fost un act de terorism și că cei care s-au făcut vinovați trebuie puși sub acuzare de către guvernul federal pentru terorism. Olsen a spus că Statele Unite sunt confruntate cu o amenințare sporită din parte unor extremiști din interior care intenționează să comită acte criminale pentru a-și promova obiective sociale și politice. Tocmai de acea, noul birou se va ocupa de astfel de cazuri în coordonare cu celelalte.Senatorul republican Chuck Grassley a întrebat dacă FBI-ul anchetează încă dacă acte de terorism intern au fost comise în timpul protestelor pentru dreptate rasială din 2020, încercând să convingă că de fapt ar fi vorba despre o vânătoare de vrăjitoare împotriva dreptei. Jill Sanborn, adjunct al directorului FBI a spus că au deschise circa 800 de cazuri în legătură cu violențe produse în timpul protestelor și că peste 250 de persoane au fost arestate.Senatorul democrat Mazie Hirono i-a întrebat pe oficialii de la Ministerul de Justiție dacă acuzele de terorism sunt formulate împotriva celor care au comis violențe la 6 ianuarie 2021. Olsen a spus că anchetele sunt în desfășurare și că acuzațiile vor depinde de gravitatea cazurilor individuale.Directorul FBI, Christopher Wray spusese în martie anul trecut că consideră revolta de la Congres din 2021 ca un act de terorism intern, dar pînă acum nici un inculpat nu a fost încadrat în acea categorie. 
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
17:50
Săptămâna care s-a deschis luni cu discuții (fără vreun rezultat) între SUA și Rusia la Geneva este „o săptămână foarte importantă pentru securitatea Europei”, cum a spus-o secretarul general NATO Jens Stoltenberg.Stoltenberg nu s-a arătat foarte optimist în legătură cu rezultatul seriei de reuniunii în diferite mari orașe, de săptămâna aceasta, câtă vreme Rusia nu încetează să-și întărească prezența militară la frontierele Ucrainei.Cu toate astea, Occidentul este dispus să încerce toate căile diplomatice, „pentru a evita un război în Europa”, cum a formulat-o fără menajamente Stoltenberg.Vineri, într-un extraordinar și improvizat Consiliu NATO-Ucraina, cei 30 de membri ai Alianței au reafirmat „dreptul Ucrainei de a se apăra”.Rusia ia parte astăzi la o asemenea reuniune cu NATO pentru prima oară din vara anului 2019. Delegația americană este condusă de adjuncta secretarului de stat SUA Wendy Sherman care a discutat și la Geneva cu vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov. Ieri, marți, ea s-a întreținut în detaliu la Bruxelles cu înalți responsabili NATO și UE.Tot astăzi, la inițiativa președinției franceze, miniștrii de externe și ai apărării ai celor 27 de țări din UE se reunesc în portul Brest, în Franța, pentru a-și defini „parametrii comuni” în toată această dezbatere. Secretarul general NATO Stoltenberg este, de asemenea, invitat.În paralel, rușii, americanii și europenii își vor continua discuțiile în jurul dosarului ucrainean mâine, joi 13 ianuarie, la Viena, în cadrul OSCE. Polonia conduce actualmente această Organizație pentru Securitate și Cooperare în Europa, din care face parte și Rusia (împreună cu toate republicile ex-sovietice).Este un efort diplomatic colectiv fără precedent. Putin caută, în primul rând, este limpede, să sape Coeziunea NATO, deja zdruncinată de toanele lui Recep Tayyip Erdogan al Turciei, dar și de tensiunile post-Brexit franco-britanice.Întâlnirea are însă loc pe fundalul revelațiilor strecurate în presă în legătură cu „diplomații” ruși expulzați anul trecut de NATO, care s-au dovedit a fi autentici spioni ai serviciilor GRU ale armatei și ai FSB.Occidentul este îngrijorat de faptul că Moscova poate pregăti un nou atac asupra Ucrainei. Pe de altă parte, Moscova a adresat Occidentului o serie de solicitări, între care promisiunea că NATO nu se va extinde în continuare spre Est și că își va retrage forțe dislocate în Europa de Est. 
17:10
16:20
      Se împlinesc, la sfârșitul acestei săptămâni, 400 de ani de la nașterea lui Molière. Există astăzi un consens în a-l considera pe Molière drept autorul ce întruchipează, în toată complexitatea și varietatea lui, spiritul francez. Om al scenei, el însuși actor și director de trupă, Molière a lăsat o operă de o uimitoare diversitate. A știut să cucerească publicul cu farse și comedii ușoare, a surprins apoi prin piese care scoteau la iveală clișeele și conveniențele sociale (Școala femeilor), a satirizat necruțător impostura intelectuală (Prețioasele ridicole, femeile savante), a delectat curtea regelui cu comedii-balet, și-a apărat piesele scriind texte în care comenta propriile opere (Critica Școlii femeilor, Improvizația de la Versailles), a creat, în spiritul doctrinei clasice, caractere etern valabile (Avarul, Burghezul gentilom), a atins culmi ale rafinamentului și subtilității în Mizantropul, Tartuffe, Dom Juan sau ospățul de piatră și a murit, în 1673, după câteva reprezentații cu o piesă al cărei titlu ne pare, astăzi, ironic premonitoriu: Bolnavul închipuit.     Câteva din aceste piese au stârnit atunci reacții vehemente și polemici aprinse într-un secol  (căruia i s-a spus secolul lui Ludovic al XIV-lea) ce n-a dus lipsă de „bătălii” literare. Cazul Tartuffe este cel mai notoriu, cu atât mai mult cu cât personajul principal s-a impus definitiv ca arhetip al fățărniciei și al bigotismului. În secolul nostru și în secolul trecut, pentru mulți regizori tentația a fost mare să-l „modernizeze” pe Molière și să scoată în relief acele aspecte ce par, în mod deosebit, „actuale”. Momentul aniversar de anul acesta va fi marcat, în Franța, de o mulțime de noi montări scenice, semn că vitalitatea scriitorului este intactă.     Caracterul excepțional al acestei opere menite să învingă timpul a fost subliniat încă de acum aproape două secole de marele critic literar Sainte-Beuve, Molière fiind autorul său favorit. Un text din 1863 expune admirabil rațiunile pentru care trebuie să-l iubim pe Molière. Prețuirea pentru Molière, scria Sainte-Beuve, înseamnă că ești vindecat de fanatism, de intoleranță, de ipocrizie, de fanatismul politic, de puritanism; înseamnă, totodată, să te delimitezi de acele suflete fade care, în prezența răului, nu știu nici să se indigneze nici să urască. A-l iubi pe Molière, continuă criticul, înseamnă  să nu cazi într-o admirație oarbă pentru o omenire care uită de slăbiciunile ei, dar nici să o disprețuiești. În fine, a-l iubi pe Molière înseamnă a prețui autenticitatea, bunul simț, dreapta judecată și a respinge artificiul, prețiozitatea, zorzoanele superficiale.      Cuvintele lui Sainte-Beuve dau, în definitiv, „cheia” perenității operei lui Molière.
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:40
Președinta Maia Sandu a declarat, la deschiderea Târgului de Crăciun din Chișinău, că în 2021 Republica Moldova a reușit să-și refacă „bunul nume în lume”. „Un an în care a reapărut speranța. Speranța, care hrănește încrederea și încrederea care hrănește puterea de a transforma visele în realitate”, a spus președinta Maia Sandu. În mesajul său, Maia Sandu a vorbit și despre nevoia de solidaritate a moldovenilor, indiferent unde se află. Mesaje similare au transmis si șefa cabinetului Natalia Gavrilița și preşedintele Parlamentului, Igor Grosu.De fapt, încă de la începutul tranziţiei, conducătorii moldoveni au prezentat mereu în culori pozitive perioada care le-a fost dată pentru guvernare. A fost vreunul care să spună că anul în care a guvernat nu a fost bun? Iar actualii conducători, pe bună dreptate, au chiar mai multe motive să se laude decât cei care au guvernat timp de 30 de ani înaintea lor. Sunt pro-europeni, nu au aparent probleme de integritate, sunt bine văzuţi în Occident. Şi e greu să nu fii de acord cu Maia Sandu. Într-adevăr, în 2021, Moldova a avut un chip mai plăcut în lume. Dovadă sunt şi ajutoarele care i-au fost acordate de europeni. Da, anul 2021 e unul în care a reapărut speranţa.Dar la fel de adevărat e că speranţa de una singură nu e suficientă. Iar până la transformarea viselor în realitate mai avem multe de făcut. Dacă e să fim sinceri, anul 2021 a fost şi un an destul de complicat, cu un nou val al pandemiei, care s-a încheiat cu o adevărată explozie a preţurilor. Unora li s-a schimbat euforia în dezamăgire. Iar incertitudinea, la începutul anului 2022, planează asupra multor familii. Nici balaurul corupţiei, pe care PAS tot spunea că-l va ucide, nu a dispărut. E doar un pic intimidat, iar tinerii corupţi de la Aeroport sunt pesemne doar partea vizibilă a aisbergului corupţiei. Deci PAS are mult de lucru ca să-şi îndeplinească promisiunile. Toţi avem mult de lucru. Şi cu nevoia de solidaritate, pomenită de Maia Sandu, stăm prost deocamdată. 
06:10
Protestele antivacciniştilor din Germania devin tot mai agesive. La ultimele demonstraţii care s-au desfăşurat luni în mai multe oraşe au fost înregistrate acţiuni violente. În urma unor altercaţii au fost răniţi poliţişti şi manifestanţi.Organizatorii acestor demonstraţii – legale şi ilegale – au ales în mod abuziv ziua de luni pentru a aminti de protestele care au avut loc în fiecare luni în fosta RDG, în 1989, şi care au contribuit, în cele din urmă la prăbişirea regimului comunist.Proteste ale antivacciniştilor au avut loc la începutul acestei săptămîni atît în vest, cît şi în est. La Schweinfurt, în Bavaria, o femeie a muşcat un poliţist. La Nürnberg au protestat 4.000 de oameni, la Bamberg şi Augsburg circa 2.000. Manifestanţi antivaccinişti au fost şi pe străzile oraşelor vestice, Köln şi Lübeck, cât şi la Berlin. În oraşul est-german, Cottbus au demonstrat 3.000 de persoane. Poliţia estimează numărul participanţilor din land-ul estic Mecklenburg-Pomerania Inferioară la 15.000, iar în land-ul răsăritean Turingia la 17.000.Mulţi dintre demonstranţi au purtat steaua lui David, inscripţionată cu cuvîntul „Nevaccinat” şi se consideră victime ale unei dictaturi.Alţii arborează pancarte cu simboluri naziste prin care înceacă să sugereze analogii cu regimul lui Hitler şi prigoana evreilor.Într-o emisiune a televiziunii publice germane (ARD), difuzată duminică seara, vicepreşedintele Comitetului Internaţional Auschwitz, Christoph Heubner, nu şi-a ascuns îngrijorarea faţă de aceste manifestări prin care se bagatelizează nu numai Holocaustul, ci şi memoria victimelor regimului nazist.„Dacă cineva îşi prinde o stea evreiască pe haină şi se prezintă în cursul unei demonstraţii ca prigonit, atunci asta echivalează cu o interpretare absolut eronată a întâmplărilor din trecut. Atunci au fost ucişi oameni - gazaţi şi arşi. Cenuşa lor a fost aruncată. Asta oare se poate compara cu ce se-ntâmplă astăzi?”Pentru a ilustra internaţionalizarea fenomenului de relativizare a Holocaustului în timpul unor coronademonstraţii, în cursul emisiunii amintite au fost difuzate şi imagini de la manifestaţia contra măsurilor sanitare din Bucureşti, din decembrie.În România şi în Moldova, partidul AUR este cea mai vizibilă formaţiune care întreţine această propagandă antivaccinistă, combinînd-o cu mesaje politice anti-democratice, identice cu cele ale extremiştilor de dreapta de pretutindeni. Potrivit acestor mesaje teziste, presa ar fi controlată, aservită şi plătită de forţe globaliste, oculte care vor să distrugă popoarele, familia tradiţională, religia şi suveranitatea statelor naţionale. În acest sens s-a exprimat şi Sorin Lavric, senator AUR în Parlamentul din Bucureşti.Măsurile de contracarare a coranascepticismului se lovesc nu numai de ignoranţa unor demonstranţi, ci şi de propaganda conspiraţionistă virală, preluată de un segment tot mai numeros al populaţiei.Centrala pentru Educaţie Politică a land-ului Berlin, a editat acum împreună cu Fundaţia „Antonio Amadeu” o publicaţie, intitulată, „Libertăţi şi naraţiuni conspiraţioniste în vremuri de criză. 20 de întrebări şi răspunsuri” („Freiheitsrechte und Verschwörungserzähngen in Krisenzeiten. 20 Fragen und Antworten”). Publicaţia încearcă să disperseze diversele teze iraţionale care circulă în prezent şi să oferă răspunsuri constructive la întrebările celor care cred că pandemia ar fi o invenţie a celor care intenţionează să instaureze o dictatură mondială. 
05:50
11 ianuarie 2022
23:40
Răzbunarea lui Hodorkovski: fundația sa a revelat numele spionilor.
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
19:20
Pe fondul înmulțirii cazurilor de infectare cu tulpina Omicron a COVID-19, cel puțin două țări europene, Spania și Marea Britanie, discută o posibilă reconsiderare a statului bolii – sintetizabilă în expresia „să învățăm să trăim cu COVID-19”.Într-o apariție la televiziune, luni seară, premierul spaniol Pedro Sanchez a spus că guvernul său discută dacă să abordeze COVID-19 ca pe gripă sau alte maladii endemice.Potrivit cotidianului El Pais, experții din sănătate deja lucrează în Spania la un nou sistem de colectare a datelor, care deja nu va mai consemna fiecare caz, individual, de infectare cu coronavirus de tip nou.Premierul spaniol a mai spus că ministra sănătății Carolina Darias este în contact cu oficialii UE pentru a sugera ca schimbarea să aibă loc la nivelul întregului bloc cu 27 de membri.În viziunea spaniolilor, unul din argumentele în favoarea avbordării endemice a COVID-19 este că mortalitatea în rândul persoanelor infectate a scăzut de la 13% în perioada cea mai gravă la sub un procent, în prezent.Între timp, în Marea Britanie, premierul conservator Boris Johnson a spus luni că țara sa face progrese în combaterea tulpinii Omicron și intenționează să reducă perioada de izolare a celor infectați cu ea la numai cinci zile.De marți, în aceeași logică, în Marea Britanie capătă o greutate mai mare testele rapide – pozitivii asimptomatici nemaifiind obligați să meargă la test PCR.Potrivit ziarului Independent, ministrul sănătății, Sajid Javid, este favorabil reducerii perioadei de izolare – dacă experții din sănătate o aprobă.Michael Gove, ministrul britanic al administrației locale, a spus că țara se îndreaptă spre un model de „conviețuire cu COVID-19”. Planul său ar fi ca restricțiile să fie ridicate treptat în Marea Britanie, pe parcursul unei luni.„Există și alți coronaviruși care sunt endemici și cu care putem trăi – virușii evoluează, astfel că devin mai puțin dăunători, dar mai răspândiți”, a spus Gove.El a recunoscut însă că dat fiind numărul foarte mare de infectări din prezent, din Marea Britanie, înainte să se poată simți o schimbare în bine, urmează câteva săptămâni „foarte dificile”.Parcă pentru a confirma acest avertisment, OMS a avertizat marți că peste jumătate din populația Europei se va infecta cu Omicron în următoarele 6-8 săptămâni. 
17:40
16:40
După opt ore de convorbiri intense, Statele Unite și Rusia au avut luni, 10 ianuarie, o primă întâlnire în legătură cu situația tensionată de la granițele Ucrainei și cu securitatea în întreaga Europa de Est.Discuțiile au avut loc la Geneva între adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov.Deocamdată, ziua de luni se arată a fi fost un eșec, iar scepticismul rămâne mare, afișat și declarat în ambele părți. Rusia se declarase de altfel „dezamăgită” de semnalele Statelor Unite chiar înaintea discuțiilor de la Geneva.Cele două părți au decis însă să continue convorbirile. Wendy Sherman se află astăzi la Bruxelles, unde va informa UE despre discuțiile sale cu Riabkov la Geneva. Va urma, tot în legătură cu Ucraina, o sesiune a Consiliului NATO-Rusia miercuri 12 ianuarie, tot la Bruxelles, prima după mulți ani, totul continuat de o reuniune a OSCE, la Viena, cu participarea Rusiei, pe 13 ianuarie.Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov spusese deja înaintea întâlnirii de la Geneva că el nu este optimist cu privire la conținutul discuțiilor și că Statele Unite insistă asupra unor concesii unilaterale din partea Rusiei. La fel, secretarul de stat al SUA, șeful diplomației americane, Antony Blinken, se declarase pe față sceptic cu privire la importanța rezultatelor acestor prime negocieri directe ale anului.Presa la fel de sceptică pe cât sunt politicienii„Așteptările privind discuțiile care au avut loc luni la Geneva între Washington și Moscova nu erau foarte mari nicio într-o parte și nici în cealaltă și nimic din ceea ce s-a întâmplat în timpul întâlnirii de ieri nu a schimbat scenariul”, estimează El Pais, rezumând cele opt ore de discuții pe problema ucraineană în cadrul Dialogului privind stabilitatea strategică inițiat de Vladimir Putin și Joe Biden în timpul întâlnirii lor din iunie anul trecut, tot la Geneva.Ziua de luni „a evidențiat drumul considerabil pe care trebuie să-l parcurgă cele două puteri înainte de a găsi un compromis”, scrie Le Temps, adăugând că, în realitate, cele două delegații de aproximativ douăzeci de persoane, conduse de secretara de stat adjunctă a SUA Wendy Sherman și de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov „nu au negociat” nimic concret.Era de așteptat. Pentru ambele părți, întâlnirea a fost înainte de toate „o încercare de a clarifica pozițiile respective printr-o conversație personală”, explică Frankurter Allgemeine Zeitung. „În timp ce vă vorbesc, vedem peste 100.000 de militari adunați la granița cu Ucraina. Este o provocare. Dacă trupele nu sunt retrase, va fi dificil să avem o diplomație serioasă”, a avertizat Wendy Sherman. Statele Unite nu exclud noi sancțiuni financiare pentru a pune presiune asupra Rusiei.Moscova afirmă însă că este vorba doar de exerciții și manevre militare. Rusia nu are intenția de a ataca Ucraina, a declarat Serghei Riabkov la Geneva. Dar „nimeni nu poate spune care sunt intențiile președintelui rus”, avertizează Le Temps.„Stăpânul Kremlinului, fostul agent KGB și judoka, este un bun tactician care știe să profite de cea mai mică slăbiciune a adversarului”, subliniază cotidianul elvețian. Iar criza permanentă de după asaltul de pe Capitol Hill de anul trecut a slăbit America, consideră ziarul.Cerințele inacceptabile ale RusieiÎn paralel, vineri 7 decembrie, Miniștrii din NATO și-au reafirmat unitatea în ceea ce au numit, fără menajamente, „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. „Ucraina este o națiune suverană”, a spus secretarul general NATO Jens Stoltenberg, „și are dreptul de a se apăra așa cum găsește potrivit. NATO sprijină în totalitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.”Rusia a publicat, pe 17 decembrie, o listă de condiții de securitate pe care dorește să le obțină de la Statele Unite și NATO – inclusiv ca alianța nord-atlantică să promită că renunță la orice activitate militară în spațiul fostei Uniuni Sovietice, dar și în estul Europei, inclusiv în țările membre.Printre multele cereri explicite ale Moscovei figurează aceea ca NATO să înceteze orice cooperare militară cu Ucraina și cu alți foști vasali sovietici (precum Georgia). Apoi, NATO ar trebui să se angajeze să nu mai plaseze trupe su armament pe teritoriul propriilor săi membri răsăriteni, precum Polonia, România sau țările baltice. Iar Statelor Unite li se cere să își retragă armamentul din Europa. In schimb, Rusia nu oferă, din partea ei, niciun fel de angajament similar, în nici unul din punctele menționate.Diplomații americani nu exclud posibilitatea ca Putin să insiste cu cereri „nerealiste”, știind că Statele Unite le vor respinge și că el poate folosi acest eșec pentru a „câștiga sprijin popular” în țara sa. O altă ipoteză sugerată de Washington Post este aceea că liderul rus ar putea folosi această amenințare asupra Ucrainei pentru a obține concesii de la Occident. În special din Europa, absentă de la discuțiile de luni „în ciuda faptului că rezultatele sale afectează direct Bătrânul Continent”, notează El Pais.Experții, chiar și ruși, sunt foarte conștienți că multe dintre cererile – revendicări, de fapt – ale lui Putin sunt total inacceptabile pentru SUA și NATO. Anunțate public, iar nu în mod discret, pe căile diplomației, cum se obișnuiește, ele par chiar formulate atât de excesiv tocmai pentru a fi respinse, astfel încât Putin să aibă un pretext pentru a invada părțile secesioniste din Ucraina. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:40
În timp ce un prieten de-al meu era plecat în Marea Britanie, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică a modificat regulile de traversare a frontierei aşa încât la întoarcerea în Moldova cetăţenii trebuiau să prezinte un test PSR negativ. Prietenul meu a aflat mult prea târziu de această restricţie, mai exact a aflat chiar în clipele în care făcea coadă la ghişeul Aeroportului Chişinău, cu paşaportul în mână.Dintr-odată, el a remarcat un fapt curios: mulţi dintre moldovenii care se întorceau acasă prezentau citații de chemare în judecată sau programări urgente la medic. A înţeles totul când, neavând testul PSR, a fost rugat să completeze fișa epidemiologică electronică prin intermediul căreia se obliga să intre în carantină timp de 14 zile. Fiind responsabil, s-a conformat, dar citind cu atenție Hotărârea Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, a observat că în ART 10.5 al hotărârii sunt prevăzute excepții de la carantină pentru mai multe categorii de persoane printre care se numără cei care călătoresc din motive de sănătate și cei care sunt citați de instanțele de judecată.Faptul că o puzderie de moldoveni se întorceau acasă citaţi de judecători i s-a părut suspect amicului meu. Căci nu cumva actele justificative prezentate erau doar niște tertipuri de eschivare atât de la test cât și de la „carantinizare”? Chiar toţi aceşti moldoveni, în perioada sărbătorilor de iarnă, erau citaţi de organele de jurisdicţie şi de urmărire penală? Iar dacă avem de-a face cu o nouă şmecherie a moldovenilor, nu cumva vom asista la o altă proliferare a Covidului? Celor din Aeroport nu li s-a părut suspectă situaţia sus-pomenită? 
04:40
Maximele zilei vor fi cuprinse astăzi între -4 grade de pildă la Briceni sau Soroca, și +1 grad în sud, la Cahul sau Ceadâr-Lunga. La Chișinău se anunță o maximă de -1 grad. Nu se anunță precipitații semnificative, iar cerul va fi variabil. Peste noapte se anunță din nou temperaturi negative mai ales în jumătatea nordică a țării, unde mercurul termometrelor poate coborî la -6. Meteorologii avertizează asupra vântului puternic în zilele de marți și miercuri și răcirii accentuate a vremii joi și vineri.Din agenda zilei (IPN): Viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, susține o conferință de presă referitor la situația pe piața gazelor naturale în Republica Moldova, după ce s-a confirmat că gazele cumpărate de la ruși s-au scumpit considerabil luna aceasta;Are loc inaugurarea celor trei pasaje subterane din cartierul Telecentru al capitalei, după finalizarea lucrărilor de reabilitare;Agenția Națională pentru Sănătate Publică desfășoară o conferință de presă privind situația epidemiologică prin COVID-19 și procesul de vaccinare în Republica Moldova.Din evenimentele externe (AFP):În China, la Wuhan, se marchează fără mare bucurie împlinirea a doi ani de la descoperirea primului caz de COVID-19;Noul premier ceh Petr Fiala face prima vizită în străinătate, în mod tradițional în Slovacia; În Elveția Forumul Economic Anual dă publicității un raport al riscurilor globale;La Toronto se marchează un secol de la administrarea primei injecții cu insulină unui pacient cu diabet;La Washington Banca Mondială dă publicității raportul anual Perspective Economice Globale;Tot astăzi se împlinesc 20 de ani de când primii deținuți suspectați de terorism au fost aduși la controversata închisoare specială de la Guantanamo. 
02:30
Delegațiile Statelor Unite și Rusiei au încheiat luni seară opt ore de discuții la Geneva, la începutul a ceea ce se așteaptă să fie o săptămână de diplomație dificilă, concentrată pe cererile de securitate ale Moscovei și pe amenințarea armată la granițele Ucrainei.Adjuncta secretarului de stat american Wendy Sherman, șefa delegației americane, a calificat discuțiile cu ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov drept „serioase” și „în spirit de afaceri”.Sherman a descris întâlnirea ca „discuții”, mai degrabă decât negocieri, și a spus că Statele Unite nu au analizat cererile Rusiei în detaliu.Ea a adăugat că Statele Unite au venit la întâlnire cu câteva propuneri, inclusiv despre desfășurarea instalaților apărării antirachetă în Europa și limite asupra exercițiilor militare.Potrivit lui Sherman, propunerile americane trebuie să fie reciproce. Ea spune că a respins cererile rusești de reducere a nivelelor trupelor americane din Europa de Est, spunând că această problemă „nu era pe ordinea de zi” a discuției din 10 ianuarie.Discuțiile au loc pe fondul unei dispute cu privire la acumularea militară rusă în apropierea graniței cu Ucraina, despre care Occidentul se teme că ar putea semnala că Moscova pregătește o invazie. Rusia a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei în 2014 și a sprijinit separatiștii care luptă cu forțele guvernamentale din estul Ucrainei.Înainte de începerea oficială a discuțiilor, Sherman și Riabkov s-au întâlnit pentru o cină de lucru pe 9 ianuarie la Geneva.Discuțiile bilaterale de la Geneva vor fi urmate de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles, pe 12 ianuarie. Discuții multilaterale, separate. în cadrul Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa (OSCE) sunt de asemenea programate la Viena pe 13 ianuarie.Departamentul de Stat a declarat înainte de întâlnirea din 10 ianuarie că Statele Unite „nu vor discuta despre securitatea europeană fără aliații și partenerii noștri europeni”, într-o referire la cererile de securitate ale Rusiei.„Secretarul adjunct a subliniat că discuțiile asupra anumitor subiecte vor fi rezervate reuniunii Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles din 12 ianuarie și reuniunii Consiliului Permanent OSCE de la Viena din 13 ianuarie”, a mai spus Departamentul de Stat.Sherman „a subliniat angajamentul Statelor Unite față de principiile internaționale de suveranitate, integritate teritorială și libertatea națiunilor suverane de a-și alege propriile alianțe”, se arată în declarație, cu referire la Ucraina și aspirațiile acesteia de a adera la NATO.Riabkov le-a spus reporterilor înainte de întâlnirea din 10 ianuarie că se aștepta ca discuțiile să fie „dificile”.Președintele  american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin au purtat două convorbiri telefonice în decembrie, însoțite de evenimente diplomatice care au implicat oficiali din Statele Unite, aliații lor europeni și Ucraina și Rusia - care culminează cu cele trei întâlniri din această săptămână.Putin a emis o serie de pretenții, inclusiv garanții că NATO nu se va extinde în continuare spre est cu state foste sovietice precum Ucraina și Georgia. De asemenea, Kremlinul dorește ca alianța să anuleze desfășurarea trupelor și a armelor în Europa de Est.Înaintea discuțiilor de la Geneva, Riabkov a prezentat cele trei cerințe ale Rusiei: să nu se mai extindă NATO, zero rachete la granițele Rusiei, și ca NATO să nu mai țină exerciții militare, operațiuni de informații sau infrastructură în afara „granițelor” sale din 1997. (MT) 
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.