Fără airbag, fără nasturi: sancțiunile occidentale încep să se facă simțite în Rusia

Europa Libera, 23 iunie 2022 14:40

Fără sistem de frânare ABS și fără airbaguri. Fără centuri de siguranță care funcționează ....sigur. Cu un design simplificat. Fără GPS. Cu un motor care respectă standardele de emisii de acum 26 de ani.Așa vor fi produse, „o vreme”, mașinile rusești, a spus săptămâna trecută vicepremierul rus Yuri Borisov la forumului economic de la Sankt Petersburg.  Așa este și cel mai recent model produs de AvtoVAZ: Lada Granta Classic, preț de vânzare 678 de mii de ruble sau 12.500 de dolari.Este una dintre consecințele directe ale sancțiunilor occidentale, care privează piața rusească de o mulțime de importuri, mai ales de tehnologie avansată.Telefoanele mobile nu funcționează cum trebuie. Ambalajele pentru „fast-food” sunt fără logo. Fabricile de haine nu găsesc nasturi.Kremlinul pariază pe politicile sale fiscale și industriale dar și pe toleranța oamenilor pentru a ajuta economia să reziste valurilor de sancțiuni internaționale și să înlocuiască importurile cu produse alternative, fabricate în Rusia.Un pariu la care a făcut aluzie și președintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută, la Forumul economic de la Sankt Petersburg. „Bitzkrieg-ul economic lansat împotriva Rusiei a eșuat”, a declarat Putin.Dar sunt și voci pragmatice, care avertizează că economia rusă nu va trece peste actualele sancțiuni cu ușurința cu care a trecut peste cele impuse după anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014. „Este imposibil să înlocuiești totul, economic vorbind este ilogic și nesustenabil”, a spus Serghei Cemezov, consilier apropiat al președintelui Putin, astăzi șef al conglomeratului de stat din domeniul apărării, Rostec.„Nicio țară dezvoltată nu face asta. Izolarea, inclusiv izolarea tehnologică, încercarea de a face totul pe cont propriu, sunt fundături”, a scris el într-un comentariu, pe 15 iunie.Cemezov a criticat totodată politica guvernului în toți acești ani, faptul că nu a pregătit țara, nu a diversificat sursele de aprovizionare, nu a extins producția autohtonă. Într-un cuvânt, că după 2014, nu s-a pregătit pentru eventualitatea unor noi sancțiuni.Analiștii economici nu se așteaptă la o criză de dimensiunea celei care a urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991.Perspectiva este însă „o întoarcere la epoca Brejnev, când modernizarea stagnează iar oamenii trebuie să accepte o alegere mult mai mică de produse”, a spus Chris Weafer, fondatorul grupului de consultanță Macro-Advisory. „Este poate amurgul economiei ruse”.Cum și unde lovesc sancțiunileInvazia din Ucraina a atras cu sine valuri de sancțiuni din partea Occidentului, care vor continua pe măsură ce războiul se prelungește.Experții cei mai pesimiști se așteaptă ca anul acesta, economia Rusiei să scadă cu 12% până la 15%. Optimiștii vorbesc de o reducere cu numai 9%. Totul, în contextul în care și Rusia încerca să se refacă după criza provocată de pandemia de coronavirus.„Vorbim de o perioadă de recesiune mult mai lungă și profundă decât ne-am fi așteptat”, se arăta într-un raport al Băncii Centrale de la Moscova, publicat în aprilie. O recesiune „care ar putea transforma fundamentele economiei țării”.Invazia din Ucraina și sancțiunile care au urmat au forțat multe firme străine să se retragă de pe piața din Rusia sau să rupă orice relație comercială. Așa au ieșit la suprafață domenii întregi care nu erau acoperite de producția autohtonă. Ceea ce a provocat și mai multe probleme în lanțul de aprovizionare, afectat oricum de întreruperi datorate pandemiei de coronavirus.Cartoane pentru „fast-food”A devenit , de exemplu, aparent că industria de hârtiei nu poate furniza suficient carton albit, pe care să poată fi tipărite numele firmelor de produse alimentare.MacDonald's a fost cumpărat de un om de afaceri local, azi se numește „Gustos și punct” dar pe cutiile de burger nu este nici un logo. Nimic.Explicația a fost dată chiar de guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, în Parlament, pe 21 aprilie:„Toată cheresteaua este rusească, dar chimicalele pentru albitul hârtiei erau de import. Acum trebuie să găsim producători alternativi locali, dar asta durează”, explica Nabiullina.Pentru președintele Putin, rușii trebuie să aleagă acum între „ambalaje cu logo” și „independența și suveranitatea țării, asigurată pentru generații”. „Ce credeți că este mai important?”, întreba retoric președintele la Forumul economic de la Sankt Petersburg.Telefoane mobileApple s-a retras de pe piața rusă și și-a lăsat clienții fără posibilitatea de a actualiza  aplicațiile sau sistemul de operare.Posesorii de telefoane Samsung sunt și ei loviți de sancțiuni: cotidianul Izvestia relata că nu mai poți activa un Samsung în Rusia pentru că ai nevoie de o cartelă SIM locală, iar Samsung nu mai funcționează cu cartelele cumpărate în Rusia.AutoturismePeste 600 de mii de oameni lucrează în industria auto, care este cel mai mare angajator privat din Rusia. Este și una din cele mai lovite branșe ale economiei.Avtovaz, până de curând parte a companiei franceze Renault care s-a retras din Rusia, a fost obligat să recurgă la scurtarea programului de lucru (și implicit a salariilor) sau chiar la concedii fără plată.La începutul lunii a anunțat lansarea primului model de Lada, i s-ar putea spune „post-sancțiuni”: o Landa Granta, model bazat pe un design mai vechi, fără airbag-uri, GPS sau centuri de siguranță moderne și cu un motor ale cărui emisii corespund standardelor de acum 26 de ani. O mașină care fie și numai din acest motiv, nu va putea trece granița spre vest.„Dacă sancțiunile continuă la ritmul actual, decalajul dintre economia Rusiei și restul lumii o să crească la nesfârșit”, apreciază analistul Chris Weafer, fondatorul grupului de consultanță Macro-Advisory. „În timp ce rușii vor conduce o Lada, restul lumii va merge în mașini autoghidate”.Nici industria militară nu este imună la sancțiuni: două uzine care produc și repară tancuri (Uralvagonzavod și uzina de tractoare de la Celiabinsk) și-au închis porțile, pentru moment, pentru că le lipsesc anumite componente din import.Platforme de comerț online, ca Yandex, Wildberries și Ozon au început să caute produse alternative, cu care să înlocuiască sortimentul original. Iar Camera superioară a Parlamentului a adoptat miercuri, 22 iunie, o lege care le protejează de eventuale procese pentru încălcarea drepturilor de autori sau comercializarea de mărci contrafăcute.Gențile Vuitton sau Chanel nu vor dispărea, vor fi însă – ca în orice bazar – copii ieftine din China sau Vietnam. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
01:50
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
Acum 12 ore
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
Acum 24 ore
13:50
12:40
Importurile de petrol din Rusia ale unor state asiatice au crescut în ultima perioadă, pe fondul prețurilor reduse. În China a ajuns cu 55% mai mult petrol rusesc față de aceeași perioadă a anului trecut, iar India primește 760.000 de barili de petrol rusesc pe zi.
11:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
10:30
Președintele Biden revine în Europa, săptămâna aceasta pentru summit-uri G7 și NATO, având pe agendă riposta la agresiunea rusă în Ucraina și unitatea trans-atlantică. Dar de data aceasta, statura sa politică în Statele Unite este diminuată – față de anul trecut – din cauza temerilor legate de inflație și economie în general, care-l pot duce la pierderea controlului în Congres.O situație care nu este unică, ci similară cu cele din multe țări membre, în care presiunile interne se acumulează. În noul context, Biden, care anul trecut a spus răspicat că „America revine”, după anii președinției Trump, trebuie acum să fie mai atent la beneficiile a ceea ce propune pentru America, în noul context.Anul trecut, pe fondul unei călătorii similare, Biden s-a întreținut cu Vladimir Putin, timp de trei ore, ca după doar nouă luni acesta din urmă să invadeze neprovocat Ucraina. Până acum Statele Unite s-au dovedit capabile să unească Occidentul în răspunsul la agresiunea rusă și să construiască o puternică coaliție. Războiul a pus în umbră alte priorități, cum ar fi crearea unei bănci G7 pentru infrastructură, temă care însă nu poate fi reactivată acum, din cauza inflației.Nu este nici clar cum vor aborda participanții la reuniunea G7 idea sporirii sancțiunilor împotriva Moscovei – acum când liniile de aprovizionare sunt perturbate, când prețurile la energie sunt foarte mari și când blocada rusă poate crea o criză alimentară globală.Liderii G7 au dificultăți să ia o decizie și cu privire la înăsprirea politicii față de China, în condițiile în care îngrădirea comerțului chinez este și ea potențial generatoare de inflație. „Nimeni nu vrea o confruntare economică cu China când inflația e de 7-8%” – spune Ivo Dadler, președintele Chicago Council on Global Affairs, un think tank din Statele Unite.Decizia de a invita la summitul NATO de la Madrid țări cum sunt Japonia, Corea de Sud, Australia și Noua Zeelandă arată că primejdia chineză este pe agendă. NATO va adopta primul concept strategic din ultimii 12 ani care să reflecte noua realitate a unei Rusii agresive și pentru prima dată va desemna China ca fiind un posibil „adversar”.În timp ce Putin își poate permite să ignore – deocamdată – opinia publică rusă, nu același lucru se poate spune despre politicieni occidentali, pentru care viitorul lor profesional depinde de ce cred oamenii. În ciuda acestor probleme se anticipează că liderii occidentali își vor reafirma sprijinul pentru Ucraina.
09:20
Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au începu să împună o serie de sancțiuni, gîndite în mare parte să limiteze sau chair să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale.Ca urmare a sancțiunilor, volumul exporturilor rusești a scăzut dar pierderea a fost compensată de explozia prețurilor la gaz și țiței pe piața internațională, cauzată în mare parte tocmai de reducerea exporturilor rusești, pe o piață și așa foarte tensionată.Rusia își oferă astăzi petrolul cu o reducere de cel puțin 30 de dolari pe baril (la prețul de 100 – 120 de dolari) față de prețul pieței internaționale, din cauza sancțiunilor. Cu toate acestea, câștigă în continuare mai mult pe baril decât în lunile dianintea invaziei.Planul G7: plafonarea prețuluiLa summit-ul G7, liderii principalelor state industializate din lume (SUA, Canada, Franța, Marea Britanie, Japonia, Italia și Germania) vor discuta și o nouă strategie gîndită să reducă eventual veniturile Rusiei din vânzarea de țiței, fără a agrava penuria de petrol de pe piața globală, după cum preciza pe recent Janet Yellen, ministrul american al finanțelor.Yellen declara că scopul noii strategi este de a „împinge în jos prețul petrolului rusesc și de a scădea veniturile lui Putin, asigurând totodată o ofertă mai mare de țiței pe piața internațională”.Vânzările de țiței aduc aproximativ o treime din veniturile bugetului federal al Rusiei. În aceste condiții, raționamentul este simplu: dacă prețul ar putea fi redus brusc, fie din cauza forțelor pieței sau printr-o plafonare a prețului de achiziție, ar putea fi redusă și capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina.Riscurile plafonăriiUnii analiști au atras însă imediat atenția că o plafonare a prețului este dificil de implementat și monitorizat.„Cred că este o idee nerealistă”, a spus Ed Chow, analist energetic la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. „Arată bine” pe hârtie, „dar în practică, nu va funcționa”, a mai spus Chow.Yellen lăsa de înțeles că o modalitate prin care Occidentul ar putea plafona prețul este de a nu permite, sub amenițarea sancțiunilor, ca marile companii să asigure tancurile petroliere care transportă țiței rusesc, ce ar urma să fie vîndut la un preț pe baril, peste cel plafonat.La începutul lunii iunie, Uniunea Europeană, cel mai mare consumator de energie rusească, a aprobat un embargo parțial și treptat pe importurilede petrol din Rusia: până în decembrie, se sistează importul de țiței livrat pe căi maritime. Până în februarie 2023, ar urma să se renunțe la toate importurile de produse petroliere din Rusia. Ceea ce va obliga Moscova să caute alte piețe.China și India au preluat deja cea mai mare parte a petrolului rusesc la care a renunțat Uniunea Europeană, și la prețuri foarte avantajoase.Rolul asigurărilor internaționaleUE și Marea Britanie au convenit, de asemenea, să interzică asigurarea tacurilor petroliere care transportă țiței rusesc, ceea ce ar putea limita capacitatea Rusie de a livra în Asia. Dar această măsură va agrava și penuria de petrol pe piața globală, ducând la o creștere și mai mare a prețurilor.Aproximativ 95% din flota mondială de tancuri petroliere este asigurată de firmele internaționale cu sediul la Londra, potrivit analiștilor de la Rystad Energy, firmă de cercetare cu sediul la Oslo.Noua strategie care va fi discutată la summitul G7 este mai puțin radicală, pentru că ar permite Rusiei să exporte pe căi maritime o anumite cantitate de țiței, din numai respectând un anumite preț plafonat de vânzare.Clienții Rusiei s-ar putea să nu poată profita însă de o plafonare a prețului, pentru că Occidentul vrea nu numai să reducă veiturile Rusiei dar și să finanțeze reconstrucția Ucrainei. Din aceeși sursă.Amos Hochstein, consilier principal pentru securitatea energetică globală la Departamentul de Stat american, a declarat în cadrul unei audieri în Senat la începutul acestei luni că administrația Biden și aliații europeni analizează „mai multe variante” pentru a reconstrui Ucraina cu veniturile rusești din energie.Vor totodată să se asigure că nimeni „nu profită” de pe urma sancțiunilor occidentale impuse pe expoturile rusești de energie. Aluzie la India și China care cumpără acum țițeiul cu o reducere de 30 de dolari pe baril, oferită de Rusia tocmai pentru că pierde o parte din piața tradițională europeană. 
Ieri
02:10
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
25 iunie 2022
20:00
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
18:30
Decizia Curții Supreme americane de a anula prevederile deciziei din dosarul Roe vs Wade, care guverna până acum regimul avorturilor în Statele Unite, stârnește dezbateri și pasiuni în întreaga lume. Se cere lămurit de la bun început că această decizie nu scoate direct în afara legii avorturile, ci anulează protecția la nivel federal.Asta înseamnă că statele vor fi cele care vor decide dacă avorturile sunt sau nu legale, cu  consecințe și asupra instituțiilor medicale care să poată efectua procedura. O estimare arată că 26 dintre 50 de state ar urma să scoată avorturile în afara legii, în toate sau în mare parte dintre cazuri.Firește că femeile pot continua să aibă avorturi în Statele Unite, doar că cele care trăiesc în state în care conservatori republicani controlează politic vor putea să o facă doar deplasându-se în alte state, ceea ce pentru cei nevoiași, lipsiți de resurse – condiție mai răspândită între anumite minoritățile etnice – va fi foarte dificil. Acele categorii vor fi cele mai afectate de decizie, dar firește că aceasta are o mare valoare simbolică, de asemenea.Liberalii și lideri precum președintele Biden, foștii președinți Clinton și Obama, sau organizații de stânga o critică cu asprime, considerând-o istorică și cu profunde semnificații. Pentru mulți conservatori, decizia este efectul a zeci de ani în care motivul principal pentru care și-au dorit să preia controlul asupra Tribunalului Suprem – ceea ce s-a întâmplat în timpul președinției Trump – a fost să interzică avorturile.Acum, obiectivul este atins și e posibil ca ei să nu se oprească aici, unele voci dorind să abordeze de exemplu chestiunea anti-concepționalelor. Sondajele de opinie sunt și ele nuanțate cu privire la această chestiune. În timp ce 77% dintre americani sunt de acord cu avorturi în cazuri de viol și incest, cifra celor care aprobă indiferent de motiv este de 45%. Dar chiar și așa, anterior deciziei Tribunalului Suprem o mare majoritate a americanilor arăta că Roe vs Wade nu trebuie anulat ca precedent cu valoare de regulă federală, doar 17 dintre cei intervievați fiind în favoarea anulării.Treizeci și șase la sută s-au declarat în sondaj mânioși dacă Curtea Supremă pune în revers actuala reglementare și într-adevăr manifestații de protest au loc în întreaga țară. Stânga liberală înțelege că actualul tribunal poate menține o majoritate conservatoare, timp de decenii, ori asta – așa cum recenta mutare lasă de înțeles ar putea avea un impact major asupra societății americane. 
16:30
„Statele Unite salută decizia unanimă a Consiliului European să acorde statut de [țări] candidate Moldovei și Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ambasadei Statelor Unite la Chișinău, răspunzând unei solicitări a Europei Libere.„Acest pas înseamnă ani de muncă în ambele țări pentru a-și reforma instituțiile, a lua măsuri în privința corupției și a-și armoniza legile cu cele ale Uniunii Europene, în conformitate cu dorința clară a populației lor pentru o integrare europeană mai profundă”, se mai spune în declarația scrisă trimisă Europei Libere.Purtătorul de cuvânt a mai spus că Statele Unite vor „menține sprijinul pentru Ucraina și Moldova” și reformele din cele două țări pentru „avansarea aspirațiilor euro-atlantice” ale acestora.Liderii Uniunii Europene au căzut de acord la 23 iunie să acorde celor două țări statutul de candidate, cerându-le o serie de reforme, la trei luni și jumătate de când Kievul și Chișinăul au depus cerere de aderare la UE pe fundalul invaziei rusești în Ucraina, începută la 24 februarie.
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
12:20
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
09:00
Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că, într-un an de zile, Republica Moldova poate îndeplini condițiile fixate de Uniunea Europeană și se poate mișca rapid în domeniul reformei justiției și al combaterii corupției.
07:10
Liderii Uniunii Europene au decis în această săptămână, mai exact joi, 23 iunie, să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Acest statut a venit la pachet cu o serie de condiții, care țin în principal de reformarea justiției și lupta împotriva corupției. Ce așteptări au moldovenii după ce țara lor a devenit candidată la aderarea la Uniunea Europeană? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână. * * *„Este un moment istoric”, a anunțat la Bruxelles președintele Consiliului European, Charles Michel, acordarea în unanimitate de către cei 27 de lideri europeni a statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Și președinta Maia Sandu a calificat momentul drept unul istoric, spunând că Republica Moldova este recunoscătoare și hotărâtă să facă reformele necesare. Partidul Socialiștilor, care este în opoziție, a criticat guvernarea PAS pentru că a cerut aderarea țării la Uniunea Europeană fără să consulte opinia cetățenilor în această chestiune la un referendum. Socialiștii au criticat și anterior autoritățile pentru că nu ar dori să organizeze un plebiscit național cu privire la vectorul de politică externă a țării. Totodată, socialiștii au menționat că statutul de candidat nu înseamnă aderarea imediată la Uniunea Europeană și că procesul poate dura ani de zile, sugerând că decizia, chiar dacă nu va avea o finalitate în curând, îi va avantaja pe adversarii lor politici de la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate. Europa Liberă a căutat să afle de la locuitorii din Edineț, raion situat la hotarul moldo-ucrainean, cum văd ei viitorul țării lor.– „Dacă ești candidat de aderare la Uniunea Europeană, mai departe depinde de reformele care se vor petrece în țară, cum vor acționa ai noștri, conducerea noastră, populația noastră, toți. Eu socot că numai asta este ieșirea.”Europa Liberă: Câți ani credeți că îi trebuie Republicii Moldova să ajungă țară membră UE?– „Timpul nu-l pot eu determina, pentru că nu știu cât de repede se vor realiza reformele. Eu am încredere în toată conducerea țării noastre, am o părere foarte bună despre Maia Sandu și despre Natalia Gavrilița, că au nimerit la conducere, guvernul acum e într-o situație foarte critică. Eu le compătimesc și le înțeleg că au nimerit într-o perioadă când sunt cele mai mari provocări și ele trebuie să facă față la toate astea, dar la noi, la nord, nu știu dacă este susținere, pentru că sunt muți oameni care se uită în altă parte, spre Rusia. Eu stimez poporul rus și înțeleg într-un fel oarecare că ei vor să-și apere hotarele lor, dar în defavoarea altor popoare, ceea ce face să ne plângă sufletul de ceea ce vedem că se petrece în Ucraina. Trebuiau să ajungă la o înțelegere pe cale pașnică, dar nu prin vărsare de sânge.” Europa Liberă: Moldova și Ucraina în UE împreună le vedeți?– „Cred că de data asta vor merge împreună în Uniunea Europeană Moldova cu Ucraina, îi foarte bine, dacă ar fi să se realizeze ar fi foarte bine. Să întreținem relațiile economice și cu Rusia, și cu celelalte țări, cu toate, dar să fie pace și să ne orientăm mai mult spre Europa.”Europa Liberă: Care sunt avantajele de pe urma apropierii de Uniunea Europeană?– „O viață decentă, deja nu mai putem să trăim cu trecutul, să avem economie, în genere să fie dezvoltată educația, sănătatea și pentru asta trebuie și bani, dar, totodată, trebuie și noi în țară ceva să contribuim, să îmbunătățim situația economică, infrastructura, totul, dar vrem să avem tineri deștepți.”Europa Liberă: Credeți că soarta Republicii Moldova e decisă și de războiul din imediata vecinătate a țării?– „Da, pentru că sunt vecinii noștri, economic noi suntem legați de Ucraina prin schimbul de mărfuri și, în genere, ei se află la granița țării noastre și noi suntem într-un fel apărați de ei.”Europa Liberă: Dar relația cu Rusia cum vreți să se dezvolte în continuare? – „Relația cu Rusia eu socot că trebuie să se dezvolte din punct de vedere economic, dar ei ne șantajează într-un fel, vrând ca noi să rămânem în sfera lor de influență, dar direcția, orientarea țării să fie după dorința populației. Dar populația noastră, oamenii noștri, tinerii noștri odată ce s-au deschis hotarele și lumea a văzut o altă viață vor altceva, vor în Uniunea Europeană.”Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în vizită aici, la nordul Republicii Moldova, la Edineț, și întrebăm cetățenii ce părere au despre această solicitare a Moldovei de a deveni țară candidat la UE.– „Ori la Europa, ori nu cu Europa, dar noi nu mergem mai bine nici cu Estul, nici cu Vestul, de la o vreme nu știm singuri unde mergem, vă spun drept.”Europa Liberă: Dar dacă nu este determinare, dacă nu știe societatea moldavă încotro, atunci o să rămână în rătăcire? – „Noi am căzut într-o groapă și nu știm cum să ieșim, ne străduim să ieșim și-i tare greu, nu știu dacă o să ieșim.”     Europa Liberă: Trebuie cineva să ajute sau trebuie de unii singuri cetățenii Republicii Moldova să se descurce?– „Tot ar trebui cineva, cu ajutorul cuiva să ieșim noi din groapa asta, dar nu știu cum. Mergem în Europa numaidecât, cu lumea trebuie să fim, dar acei de la Răsărit n-au să ne dea pace.”Europa Liberă: Și relația cu Federația Rusă cum trebuie să fie?– „Foarte bună trebuie să fie. Dacă o să uităm de dânșii, apoi și ei au să uite de noi și n-are să fie bine.”Europa Liberă: Adică?– „Eu așa vreau să păstrăm relații bune și cu tata, și cu mama și nu trebuie dacă ne vom duce la Europa, apoi deja gata acei din Rusia nu ne trebuie, nu.”Europa Liberă: Dar războiul pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei?– „Războiul ista pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei, asta nu se bate Ucraina cu Rusia, dar se bate America cu Rusia. Dacă s-ar înțelege ucraineanul Volodimir Zelenski să se întâlnească cu Putin așa, față în față, și să grăiască gospodărește și trebuie unul să mai lase, să nu se ridice mai înalt decât celălalt și să nu fie speranța la ajutorul cuiva, cum noi vrem, că n-o să fie bine. Tare-i bine să ne înțelegem, că se zice că capul plecat sabia nu-l taie; dacă îl ridici, o să ți-l taie, vrei, nu vrei.”Europa Liberă: Dar și soarele nu-l vezi?– „Bineînțeles.”Europa Liberă: Și dacă nu vezi soarele...– „Păi da, nu chiar să-l bagi în pământ capul ista, nu trebuie băgat în pământ, așa...”  Europa Liberă: Soarta Republicii Moldova, viitorul țării Dvs. depinde de cine va câștiga acest război ruso-ucrainean?– „Părerea mea e că n-o să câștige nici Ucraina, nici Rusia.”– „Gazul de unde se importă? De la Rusia! Și trebuie să facă Maia Sandu să fie bine, să se ducă și să se închine în fața la alt prezident rus...”Europa Liberă: La Putin?– „La Putin! El acuma-i președinte, să fie și altul la altul trebuie, dar și alt președinte să fie la noi în Moldova tot trebuie să se închine, că de unde ne vine asta tot? Totu-i de la ruși și eu cred că ei nu ne dau chiar cu așa prețuri mari, dar aici prețurile cresc de la pământ până la cer. Asta-i imposibil de trăit, îi imposibil de trăit cu așa leafă în Moldova, măcar că avem așa, cum se zice, „țvetușciaia Moldavia” (Moldova înfloritoare). Dar cum acum îi țvetușciaia, dacă-i fără floare?”    Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în vizită aici, la nordul Republicii Moldova, la Edineț, și discutăm cu localnicii despre viitorul Republicii Moldova. Pe ce drum trebuie să se îndrepte țara azi?– „Numai înspre Europa și Uniunea Europeană, numai acolo ne așteaptă, și unire cu frații noștri de sânge, nu cu frații cu secera și ciocanul.”Europa Liberă: Un simplu cetățean înțelege ce înseamnă integrarea țării în UE?– „Nu toți înțeleg, pentru că-s influențați de „fratele mai mare” de la Moscova.”Europa Liberă: Dar Dvs. cum înțelegeți aceste beneficii care ar veni de pe urma integrării europene a Republicii Moldova?– „S-au deschis ușile, noi am fost închiși. Ca să te duci în România, trebuia să aștepți să-ți dea voie de la Moscova, ai dreptul să treci de pe un mal de Prut pe celălalt ca să-ți revezi rudele, apropiații tăi, dar acum, nu, „Podul de Flori” ne-a deschis totul.”  Europa Liberă: Libera circulație e un avantaj, alte beneficii? – „Copiii pot învăța în toată Europa, în toată lumea ne putem duce. În primul rând, lumea lucrează, lumea care s-a ridicat după perioada asta cu totul altfel vede realitatea care ne înconjoară.”Europa Liberă: Câți ani credeți că i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la condițiile de viață din Uniunea Europeană?– „Nu mulți ani, numai oleacă să ne ajute și mentalitatea să fie cu realitatea de azi și vreau să spun încă un lucru: fiecare națiune, fiecare țară se mândrește cu conducătorul ei, el ne reprezintă în toată lumea, de atâta, oameni buni, haideți să nu batjocorim atâta conducerea noastră, haideți să ne bucurăm că au votat peste un milion de oameni pentru oamenii aceștia tineri cu mintea lucidă, cărturari, care vorbesc frumos și ne reprezintă în toată lumea, că nimeni nu ne-a știut. Îmi era rușine când cineva îmi spunea: «Eu știu unde-i țara ta, acolo unde prezidentul îi turist». Îmi era rușine, dar acum mă mândresc cu doamna Maia Sandu, că-i deșteaptă, îi cărturară și mă rog: «Dă-i, Doamne, răbdare și ajut-o! Dă-i, Doamne, putere, că totul o să fie bine».”Europa Liberă: Dar politicienii din Republica Moldova, cei de la guvernare și cei din opoziție ar trebui să găsească un consens, un compromis. Credeți că se va găsi un consens național în rândul clasei politice?– „Dna Valentina, numaidecât au să găsească, numaidecât!”Europa Liberă: Interesele lor sunt diferite...– „Fiecare vede tot ce-l înconjoară în felul lui, dar este un ceva care-i unește pe toți – adevărul, care pentru ca tulpina asta tânără care crește să fie trainică, toți au să se adune în jurul ei.”   Europa Liberă: Ca Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană trebuie să-și facă tema de acasă.– „Numaidecât reforme...”Europa Liberă: Reforme ce înseamnă? Lupta împotriva corupției, reforma justiției...– „Lupta merge, în justiție tot merge reforma, slavă Domnului, încetișor totul merge. Numai că vă spun, e imposibil ca oghealul ista al nostru de culoare roșie să-l întorci pe cealaltă parte momentan, asta-i imposibil, prea mult îi roșu la culoare, culoarea politică care iată acolo șade.”Europa Liberă: Dar relația cu Federația Rusă cum ar trebui să evolueze?– „Relația cu Federația Rusă vreau să vă spun cum, și acolo tot îi popor care are suferință și cooperarea moldo-rusă trebuie să se bazeze pe sinceritate, pe adevăr, nu pe minciună și pe șantaj – trăiești bine cu mine, îți dau gaz, nu trăiești bine cu mine, nu-ți dau. Măi oameni buni, suntem țări, de ce strigăm în gura mare: noi apărăm rușii? Pe care ruși îi apărați? Ghemul din Moldova nu-i numai al nostru, moldovenesc (să mă iertați), dar e un ghem care-i cu Moscova legat, îi ghemul Chișinău-Moscova la noi, iaca care-i toată pricina.”Europa Liberă: Se va găsi ușor un consens național când e vorba despre viitorul Republicii Moldova, pe ce drum să se îndrepte?– „Va fi mai greu, întrucât țara noastră este baricadată pe cele două baricade clare Vest-Est. Cu atât mai mult că noi nu privim lucrurile conceptual ca atare, dar le privim doar prin perspectiva geopoliticului și politica aceasta, din păcate, se bălăcește de la momentul declarării independenței până în prezent. Eu sper că perioada asta de preaderare de 5, 6, 7 ani, cât va fi ea, va fi o perioadă care va schimba viziunea oamenilorprin faptul că se va investi foarte mult în aceea ce se  numește infrastructură, în special locală și regională. Este nevoie de acest lucru, Edineț, municipiul oricât de dezvoltat ar fi, e al cincilea pe țară astăzi și, practic, 46% are canalizare, ce să mai vorbim de satele simple, unde apa este foarte poluată și de acolo vin foarte multe boli? Și iată sper atunci când se va investi în ceea ce este palpabil pentru cetățean și va simți cetățeanul acest lucru, se vor schimba și mentalitățile. Problema este în mentalitățile spălate, din păcate, de timp și de partidele politice care și-au lăsat amprenta. La noi partidele politice nu merg pe principiul partid de stânga, de dreapta, politica, adică cea liberală și cea social-democrată, ci merg pe conceptul cine și cu cine, cine privește înspre Europa sau cine privește înspre Moscova cu anumiți ochi, ceea ce este un păcat foarte mare, pentru că în felul ăsta noi încă nu ne dezvoltăm. Sper că lucrurile se vor schimba în anii de preaderare, dacă vor reuși guvernanții actuali cel puțin să conceapă acest lucru și să grăbească, să dea poate mai multă descentralizare primarilor.”Europa Liberă: Opoziția poate să pună bețe în roate?– „Opoziția politică ar putea pune bețe în roate, dar atunci când cetățeanul în câțiva ani va simți mișcarea lucrurilor înainte și nepedalarea pe geopolitic, eu sunt sigur că și mentalitatea cetățeanului se va schimba.”Europa Liberă: Dar cine are nevoie mai mult - Republica Moldova de Uniunea Europeană sau UE de Republica Moldova?– „Eu cred că deopotrivă are nevoie și Republica Moldova de Uniunea Europeană, și Uniunea Europeană de Republica Moldova. Cei care cred că cu vrutele-nevrutele ne vrem în Europa greșesc, greșesc din punctul de vedere că Uniunea Europeană are nevoie de niște granițe stabile aici, iar Moldova poate fi una nu știu dacă graniță, pentru că odată ce vine și Ucraina deja lucrurile se vor schimba mai altfel, dar Uniunea Europeană are nevoie de o stabilitate în această zonă și o practică de succes ca atare, iar Moldova fiind o țară foarte mică poate fi acea bună practică a Europei pe care poate s-o demonstreze foarte liber, că lucrurile se pot mișca chiar mai bine decât în țările din Balcani. Noi suntem pregătiți de foarte multe reforme pe domeniul descentralizării administrative etc., poate chiar mai bine decât alte țări din Balcani care astăzi se vor acceptate sau sunt parte a spațiului european, dar în esență încă nu sunt atât de pregătite.”Europa Liberă: Unii spun că totuși acest război ruso-ucrainean ar fi urgentat o apropiere a acestor țări de Uniunea Europeană.– „Sigur că lucrurile s-au urgentat, eu vedeam Moldova în Uniunea Europeană peste 20 de ani, pentru că așa se dăduse de înțeles din partea demnitarilor de la Bruxelles că țările din Parteneriatul Estic nu sunt o prioritate pentru Uniunea Europeană, o prioritate sunt Balcanii și odată cu acest război am văzut că Uniunea Europeană a spus că noi trebuie să ne securizăm granițele cu țările Parteneriatului Estic nemijlocit, în special cu Ucraina și Moldova, poate chiar cu Moldova cel mai mult, cu atât mai mult că suntem și latini.”Europa Liberă: Miza cea mai mare acum e să fie absorbite fonduri europene ca să fie îmbunătățită infrastructura și implementate mai multe reforme sau care e miza adevărată?– „Este o tradiție a Uniunii Europene ca atunci când acceptă anumiți membri trebuie și să investească foarte mult ca să-i pregătească pe acești membri, iar eu sunt o persoană pragmatică, care vine de la firul ierbii, cum spuneați și Dvs., iar pragmatismul de acceptare și de pregătire a mentalității oamenilor de a fi parte componentă a acestui spațiu este inițial de a schimba infrastructura pe lângă schimbarea în paralel și a mentalității.”   Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la Edineț, nordul Republicii Moldova, și vorbim cu cetățenii despre drumul pe care trebuie să se îndrepte țara. Încotro Moldova?– „Moldova trebuie să fie în familia Uniunii Europene.”Europa Liberă: Iată, Bruxelles-ul îi oferă această posibilitate să devină țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, e nevoie de făcut reforme, e nevoie de suflecat mânicile, e nevoie de făcut tema de acasă. – „Corect. E nevoie de lucrat foarte mult, că au să fie multe provocări și dna Maia Sandu, președinta țării, așa a și spus că noi trebuie foarte mult să lucrăm pentru ca să ajungem la scopul pe care ni l-am propus.”Europa Liberă: Dar societatea moldavă rămâne scindată, divizată, dezbinată...– „Așa e, fiindcă noi toți am fost sub Uniunea Sovietică și am fost deprinși, mai ales acești care-s mai în vârstă erau deprinși cu viața de atunci și se gândesc și mai speră că dacă s-ar uni cu Rusia, de-o pildă, au să aibă aceeași viață pe care au avut-o pe vremea Uniunii Sovietice, nu conștientizează că lucrurile s-au schimbat, că totul s-a schimbat și nu mai putem să revenim la ceea ce a fost cândva.”Europa Liberă: De ce greu se schimbă mentalitatea?– „Păi, asta este cel mai greu lucru, pentru că la noi când a venit puterea sovietică a spus că facem revoluția învățământului, facem revoluția agrară, facem revoluția industrială, dar revoluția culturală se va face. Și vedeți că revoluția culturală a avut o foarte mare însemnătate și dacă n-a fost făcută la timp are urmări.”  Europa Liberă: Vă întrebam despre lecția de acasă, pe care trebuie s-o facă guvernarea sprijinită de cetățeni. Cuvântul „reformă” nu a devenit un cuvânt de ocară, mai crede lumea că e cu putință să se facă o reformă în justiție, să se ducă lupta împotriva corupției, să se facă alte reforme? – „Părerile sunt diferite. Sunt care cred și, într-adevăr, există oameni care cu tot sufletul cred și cu tot sufletul speră și așteaptă, iată, acest viitor împreună cu Uniunea Europeană, dar sunt și oameni care sunt contra și care nu cred, și care orice s-ar face tot timpul văd acel lucru care-i negru.”Europa Liberă: Pentru Dvs., cetățeanul de la firul ierbii, ce reforme contează acum să fie implementate prioritar?– „Prioritară e lupta cu corupția, să fie stopată corupția. Dacă ar fi stopată corupția, atunci s-ar vedea și rezultatele și fiecare, chiar și acei care nu cred, și aceia ar înțelege că iată aici este răul cel mai mare.”Europa Liberă: De ce atât de greu se dezrădăcinează corupția asta?– „Deoarece fiecare dorește să câștige o copeică în plus față de salariul pe care îl primește și el unde se duce de asemenea mai ușor rezolvă problema dacă „unge” decât dacă pur și simplu trebuie să îndeplinească ceea ce trebuie să îndeplinească. De aceea și cu corupția îi foarte greu de luptat, mai ales că sunt foarte mulți oameni corupți care s-au depins cu acest lucru. Ei nu coboară la nivelul oamenilor de la sat, de-o pildă, la nivelul bătrânilor, al pensionarilor care primesc o pensie foarte mică și cărora le este foarte greu, ei nu-și închipuie cum există acești oameni, ei vor să aibă rachete și avioane, bogăție. Și iată din această cauză lui nu-i ajunge și cu cât mai mult ar avea tot mai vrea și mai vrea, și mai vrea.”Europa Liberă: Dar acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova, războiul ruso-ucrainean decide și el viitorul? – „Da, decide și el viitorul numaidecât. Nu numai țările noastre învecinate suferă din cauza războiului, dar suferă miliarde de oameni care pot să rămână fără mâncare; criza alimentară, fiindcă sunt blocate în Ucraina grânele, totu-i blocat și rămân oamenii să moară de foame. Iată, în veacul XXI am ajuns la aceea că oamenii pot să moară de foame din cauza acestui război.”Europa Liberă: Și Moldova, și Ucraina împreună în UE? Cum vedeți Dvs., ambele țări?– „Ar fi minunat să fie toate trei în Uniunea Europeană – și Moldova, și Ucraina, și Georgia.”* * *Opinii ale locuitorilor din Edineț despre Moldova între Est și Vest. Amintim că liderii Uniunii Europene au căzut de acord să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate, solicitându-le o serie de reforme, la trei luni și jumătate de când Kievul și Chișinăul au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană pe fundalul invaziei rusești în Ucraina, declanșată la 24 februarie. Șapte-opt ani a fost până acum durata medie a negocierilor de aderare după primirea statutului de țară candidat. Analistul Leonid Litra, expert la Centrul Noua Europă de la Kiev, într-un interviu cu Europa Liberă spune că greul abia începe.Leonid Litra: „Urmează un drum foarte lung, urmează un proces amplu de reforme pe foarte multe domenii, dar aici Uniunea Europeană a încercat să dea mingea pe partea Ucrainei și a Moldovei, pentru că în ultimii 15-20 de ani am avut foarte multe solicitări din partea acestor țări ca să li se ofere perspectiva de aderare și statutul de candidat. Și iată că avem acest statut și UE într-un fel oferă această minge pe terenul Moldovei și al Ucrainei, dar, în același timp, eu sunt convins că responsabilitatea pentru un succes al acestor țări nu poate fi doar din partea Kievului și a Chișinăului, dar și a Uniunii Europene.”Europa Liberă: De ce?Leonid Litra: „Avem experiența din Balcani, în 2003, 2005, 2009 și 2012 anumite state au primit statutul de candidat și până în ziua de azi majoritatea dintre ele n-au încheiat negocierile, unele nici nu le-au început, altele, precum Bosnia, au statut de potențial candidat. Asta înseamnă că procesul de aderare, de accedere la Uniunea Europeană trebuie reformat. În primul rând este vorba despre reforma internă a Uniunii Europene.”Europa Liberă: Ce ar trebui să presupună această reformă? Leonid Litra: „Această reformă este, în primul rând, felul în care Uniunea Europeană ia decizii. O să vă dau un exemplu: ultimul pachet, al șaselea, privind sancțiunile împotriva Rusiei legate de agresiunea în Ucraina a fost adoptat foarte greu, au durat circa 5-6 săptămâni negocierile, după care Ungaria a fost cea care a blocat acest pachet și aceasta înseamnă că deciziile se iau foarte greu.”Europa Liberă: Vocea fiecărei țări contează.Leonid Litra: „Contează, dar există o opinie că pe anumite subiecte decizia poate să fie luată prin majoritate calificată, adică un anumit procent din populație și un anumit procent din țări – 65,5, așa cum se iau decizii în interiorul consiliului, pentru că temerea este că în momentul în care Uniunea Europeană va avea 35 de state împreună cu cele din Balcani, Ucraina, Moldova și Georgia deciziile se vor lua și mai greu. Deci nu poate toată Uniunea Europeană să sufere din cauză că, de exemplu, o țară are o altă opinie. E ca și cum mergem la vot, guvernează partidul care a luat cel mai mult, nu care a luat toate voturile. Aceasta este ceea ce urmează să se întâmple și pentru noi este foarte important ce se întâmplă între statutul de candidat și aderare.”Europa Liberă: Și ce se va întâmpla?Leonid Litra: „Iată aici este reforma numărul 2 care trebuie să aibă loc, pentru că noi nu vrem un sistem binar, să-i spun 1:0, sau alb-negru, cum este în Balcani, fie poți să fii membru, fie poți să nu fii nimic și, din păcate, astăzi toate țările nu au niciun progres, chiar dacă sunt țări candidate. De asta noi avem nevoie în mijloc de ceva prin care să simțim că noi ne integrăm. Propunerea noastră pe care am făcut advocacy în multe capitale, inclusiv în principalele capitale, este ca să avem acces la cele 4 libertăți ale Uniunii Europene și la piața unică a Uniunii Europene.”Europa Liberă: Bine, și cele 4 libertăți sunt: libertatea circulației persoanelor, libertatea circulației mărfurilor, a capitalului și a serviciilor.Leonid Litra: „Corect. Aceste 4 libertăți, care sunt parte din piața unică și piața unică este echivalentă cu aproximativ 80% din tot acquis-ul care este necesar de implementat, ar fi foarte bine dacă noi și Balcanii am avea inițial acces la piața unică a Uniunii Europene ca să putem beneficia de acest model de integrare și dezvoltare economică și după asta să urmeze aderarea. Așa au făcut, apropo, Finlanda, Austria și Suedia, în 1992 au aderat la piața unică și în 1995 au devenit membre. Acesta este un parcurs care cumva atenuează acest șoc de aderare.”Europa Liberă: Dar se vorbește despre termeni diferiți. Cât ar lua acest proces de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, de la 5 până la 10, chiar și până la 20 de ani, inclusiv voci ale demnitarilor europeni au acreditat această idee că această aderare nu se întâmplă peste noapte? Iar pe de altă parte, așteptările cetățenilor sunt mari, pentru că liderii acestor țări au promis că integrarea în UE înseamnă bunăstare, prosperitate și omul așteaptă să aibă pensie mai mare, să aibă salariu mai mare, să aibă loc de muncă la el acasă, locul de muncă să fie bine plătit. Aceste așteptări peste noapte iarăși nu vor fi asigurate de nimeni și nu ar putea să se pornească marea dezamăgire a cetățeanului?Leonid Litra: „Anume din cauza asta noi avem nevoie ca între aderare și statutul de candidat să avem ceva care să mențină acest eurooptimism, ca să mențină această motivație de a merge mai departe și de a simți anumite rezultate până la aderare. Deci, integrarea europeană nu este un scop declarativ, este un scop care chiar este parte a agendei politice, dar eu nu cred într-o aderare rapidă la Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Dvs. câți ani credeți că ar cere această aderare?Leonid Litra: „Cred că va dura peste 10 ani.”Europa Liberă: Și credeți că această perioadă de peste 10 ani e valabilă și pentru Ucraina, și pentru Republica Moldova, pentru că mulți consideră Republica Moldova un stat mai mic, cu o populație mai puțin numeroasă, cu peste un milion de cetățeni care au deja pașapoarte UE? Vor merge împreună aceste state sau pe parcurs ar putea să fie în funcție de rezultatele pe care le livrează și ar putea Republica Moldova să livreze mai repede și mai multe rezultate în comparație cu Ucraina măcinată de acest război?Leonid Litra: „Bineînțeles că implementarea reformelor și pregătirea pentru aderarea vor influența foarte mult. UE are obiceiul de a lega state în grup, este o logică care a fost testată în valurile anterioare și acum același lucru se întâmplă cu Albania și Macedonia de Nord, dar eu vreau să vă spun că mărimea țării nu este un indicator foarte bun de judecat privind șansele de aderare. Vă dau iarăși exemplul Muntenegrului. Este o țară, dacă nu greșesc, cu aproximativ 700.000 de oameni, deci o țară foarte mică, estemembră a NATO, este pregătită în mare parte să adere, dar nu poate adera și are perspectiva de aderare din 2003, anul viitor o să avem 20 de ani. Și nu poate adera nu din cauza Macedoniei, ci din cauza Uniunii Europene, pentru că Uniunea Europeană nu poate accepta un nou val de extindere până nu se clarifică cu această formulă de luare a deciziilor, pentru că ei nu vor ca o țară așa, vorbind abstract acum, ca Muntenegru să blocheze toată Uniunea Europeană. Din cauza asta eu spun că pentru aderare partea noastră a responsabilității sunt reformele și rezultatele bune, partea UE a responsabilității este capacitatea de a accepta moral că Uniunea Europeană nu se termină în România și în Polonia, capacitatea de a schimba procesul de luare a deciziilor, deci reforma internă în Uniunea Europeană și oferirea pentru aderare și statut de candidat a unor beneficii care pot fi deja simțite de populația țărilor.”Europa Liberă: Poziția și atitudinea Rusiei vor mai conta când e vorba despre acest parcurs european pentru Republica Moldova și Ucraina? De ce vă pun această întrebare? Pentru că unii demnitari de la Moscova spun că s-au împăcat cu gândul că Republica Moldova și Ucraina vor să adere la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Dmitri Medvedev a spus că s-ar putea ca până să adere Ucraina la Uniunea Europeană să nu mai existe Uniunea Europeană. Contează poziția Federației Ruse, inclusiv în contextul asigurării cu resurse energetice de care Moldova, cel puțin, depinde aproape în totalitate pe moment?Leonid Litra: „Cred că nu trebuie să luăm chiar în serios declarațiile lui Medvedev în ziua de azi, pentru că ele sunt mai degrabă propagandă decât reflectă o stare de fapt în lume. Pentru noi, bineînțeles că Rusia va rămâne un factor important prin mai multe aspecte și cu factorul energetic, și cu regiunea transnistreană, și piață de desfacere, sunt multe, multe alte lucruri.”Europa Liberă: Și gastarbeiterii care muncesc în Federația Rusă...Leonid Litra: „Ei sunt mult mai puțini cu fiecare an, dar există. Noi nu suntem unica țară care a trecut prin această schimbare și o să dureze mult timp, dar eu cred că în Uniunea Europeană s-a înțeles un lucru pe care Europa de Est îl spunea cu voce tare demult, și georgienii, și ucrainenii și cei din Republica Moldova îl spuneau cu voce tare – mesajul de a nu-l provoca pe Putin era anume chestia care a înfuriat cel mai mult, adică acceptarea unui drept de veto din partea Rusiei îi dădea mână liberă mult mai mult. Eu cred că în 2014, atunci când s-a întâmplat în Crimeea și în Ucraina de Est, dacă reacția Occidentului era alta, nu ajungeam la ceea ce am ajuns astăzi cu agresiunea rusă în Ucraina. De asta lucrurile s-au schimbat, Rusia prin ceea ce a făcut și ceea ce face în Ucraina și-a pierdut imaginea și posibilitatea de a influența anumite procese în politica internă a Uniunii Europene. Și cu această reducere a dependenței de petrol, eu cred că o să urmeze și o reducere a dependenței de gaz, deja procesele au fost pornite, doar că acest lucru durează ani de zile uneori. Aceste procese vor duce la o influență a Rusiei mult mai mică decât o avem acum.”Europa Liberă: Nu am dus până la capăt gândul referitor la venirea prosperității și bunăstării în casele și în buzunarele cetățenilor. Credeți că omul de la firul ierbii are răbdare să aștepte, să facă un sacrificiu? Leonid Litra: „Într-adevăr continuă o perioadă grea. Noi am așteptat practic 31 de ani de la independență, eu cred că putem să mai așteptăm vreo 10 ani. Nu avem încotro, adică nu că nu am vrea mai repede, dar nu-i posibil, sunt lucruri care durează. Și eu cred că noi suntem cei mai afectați acum de criza energetică, bineînțeles, pentru oamenii de rând acestea sunt lucruri care se simt cel mai mult. Din păcate, ceea ce simțim azi este rodul unor politici ineficiente din ultimii 31 de ani. Discuții au fost foarte multe despre independența energetică, real s-au început anumite lucruri acum câțiva ani cu gazoductul Iași-Ungheni, cu această linie de interconectare Isaccea-Vulcănești, lucruri care trebuiau să se întâmple de foarte mult timp în urmă. Acum ele au fost pornite, dar aceste procese de schimbare a infrastructurii durează câțiva ani de obicei și noi nu putem să sărim imediat de la un model la altul și vedem cum sunt influențați fermierii, șoferii de schimbările care au avut loc și asta bineînțeles că dă o conotație cumva negativă asupra anumitor procese, chiar dacă ele nu sunt legate. Statutul de țară candidat și prețurile mari la petrol nu sunt chestii legate, dar unii ar putea să le asocieze.”Europa Liberă: Dar această nemulțumire a oamenilor ar putea să ducă inclusiv până la schimbarea puterii, că vin și alegerile?Leonid Litra: „Eu văd că opoziția, vorbesc inclusiv de opoziția de la Chișinău, foarte mult strigă că guvernarea a ridicat prețurile ș.a.m.d. Nu se întâmplă ridicarea prețului la petrol la comanda guvernării și oricine înainte de a evalua și de a înțelege propunerile altor partide ar trebui să-și pună întrebarea dacă, de exemplu, alt partid este capabil să reducă prețul la petrol.”Europa Liberă: Cetățeanul moldovean și azi spune că pe timpul guvernării lui Dodon gazul costa 4 lei pentru un metru cub, iar acum, pe timpul Maiei Sandu, costă 16, 17, 18 lei. Leonid Litra: „Da, sunt de acord, dar nu Dodon a fost cel datorită căruia gazul costa 4 lei un metru cub. Sunt lucruri asupra cărora noi nu avem influență, dacă am avea gaz, puteam să-l dobândim pe al nostru și atunci am fi independenți, dar, din păcate, este un bun pe care îl cumpărăm. Și noi avem un preț mai jos, chiar acum, în acest moment, avem un preț mai jos decât cel care este la bursă.”Europa Liberă: Și totuși, credeți că ar putea să crească numărul euroscepticilor în Republica Moldova?Leonid Litra: „Cred că da, ar putea să crească numărul euroscepticilor, pentru că foarte mulți oameni încă fac legătură dintre acest proces de aderare la Uniunea Europeană, putem să spunem deja că suntem de azi în acest proces într-un fel și dintre anumite schimbări negative cum sunt prețurile la resursele energetice care nu depind de acest proces. Deci, dacă nu eram țară candidat și nu aveam nicio perspectivă de aderare, prețurile la petrol aveau să fie tot așa. Dimpotrivă, noi prin acest proces de aderare și prin comunitatea energetică, prin accesul la aceste mecanisme europene de acces la piața de gaz am putea avea anumite beneficii. De exemplu, Uniunea Europeană are intenția de a negocia un preț la gaz pentru toată Uniunea Europeană. Dacă nimerește și Moldova, și Ucraina în acest grup, atunci am putea avea beneficii, pe piața de electricitate la fel. Lucrurile se pot schimba anume aici, dar, iarăși, n-o să existe o schimbare rapidă, nu mă aștept.”Europa Liberă: Nerezolvarea dosarului transnistrean poate să împiedice acest drum de aderare la Uniunea Europeană?Leonid Litra: „Sper foarte mult că nu, pentru că conflictul din Ucraina ne-a învățat pe noi și pe europeni că Rusia a produs aceste conflicte practic pentru a ține aceste țări aproape de ea, în sfera de influență a Kremlinului și din cauza asta anume acesta este cel mai bun argument ca conflictul transnistrean să nu reprezinte un obstacol în procesul de aderare. Avem Acordul de Asociere care este implementat și în regiunea transnistreană, înseamnă că putem merge mai departe pe acest format. Și pentru Ucraina să vedem cum se termină acest război, eu sunt optimist că se va termina cu bine, dar costul plătit pentru acest război este foarte, foarte mare.”
Mai mult de 2 zile în urmă
23:40
Liderii zonei euro au anunțat la summitul de la Bruxelles din 23-24 iunie, că Croația va deveni a douăzecea țară (din douăzeci și șapte) care va adopta moneda europeană, euro.În ciuda criticilor actuale, precum faptul că țările din zona euro prinse într-o eternă criză, precum Grecia, nu mai dispun de metoda clasică de manipulare a monedei naționale, prin devaluare și emiterea de monedă fără acoperire, majoritatea economiștilor consideră, dimpotrivă, că euro a fost unul din factorii salvatori ai Greciei.Istoria monedei uniceInainte de introducerea in 2002, trecuse o lungă perioadă de adaptare, in care nici măcar numele monedei nu fusese găsit. Se propusese inițial ecu (scudul), dar numele fusese respins de mai multe țări din pricina consonanței.Europa a mai avut in istorie, de câteva ori, o monedă practic unică. In Renaștere a fost „florinul”, moneda bătută de oraşul italian Florenţa, care în țările nordice se numea gulden.Si mai recent, după al Doilea Război Mondial, s-a propus crearea unei monede unice, chiar si in cadrul faimoasei conferințe de la Bretton Woods, carea dus la o restructurare a economiei mondiale. Acea faimoasa conferinta, tinuta in 1944 pe coasta de est a SUA, a dus la fondarea Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International, precum si la desemnarea dolarului ca moneda de referinta si pivot al schimburilor internationale.Circumstantele sunt insa astazi total diferite de cele care au dus la semnarea acordurilor Bretton Woods (pe care, de altfel, America lui Nixon le-a incalcat fara ezitare atunci cand, in 1971, a avut nevoie de venituri suplimentare pentru a-si finanta razboiul din Vietnam). Pe atunci, in 1944, nimeni nu ar fi impins romantismul utopic pana la a anticipa ca, o jumatate de secol mai tarziu, in jurul anului 2000, va exista o moneda unica europeana si ca aceasta se va dovedi mai puternica decat dolarul.Liderii zonei euro au anunțat așadar, la summitul de la Bruxelles din 23-24 iunie, că Croația va deveni a douăzecea țară (din douăzeci și șapte) care va adopta moneda europeană, euro. Teoretic, Croația era obligată să treacă la euro. Din 2002 încoace, de la introducerea monedei europene, toate țările care aderă la UE trebuie să intre în uniunea monetară de îndată ce deficitul lor coboară sub 3%, iar datoria publică sub 60% din PIB. După 2007, Slovenia, Slovacia, Estonia, Ciprul și Malta au trecut la euro, iar Lituania ar trebui să urmeze în 2015.Niciuna din țările nou venite nu poate să negocieze o clauză care i-ar permite să nu adere la euro, clauze cum sînt cele de care beneficiază Anglia, Danemarca și Suedia. Fostele țări comuniste nu au de ales, însă pot să decidă ritmul în care aplică reformele și să întârzie momentul aderării la euro. Țări precum Ungaria sau Polonia nu sînt câtuși de puțin grăbite să adopte moneda europeană
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:30
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
11:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:20
Într-un context în care veștile primite de Ucraina și de Moldova de la Uniunea Europeană, cu privire la statutul de candidat la aderare, sunt dătătoare de speranța, rămâne îngrijorarea cu privire la victimele produse zilnic de continuarea agresiunii ruse în Ucraina.Profesorul Paul Poast, de la Universitatea Chicago scrie în Washington Post că acest război poate intra în istorie ca unul dintre cele mai sângeroase din istoria modernă. El spune că rata victimelor de ambele părți depășește cu mult ce se întâmplă de obicei în războaie, în timpurile moderne, iar deocamdată nu se întrevede o soluție.Un studiu cu privire la războaie desfășurate în ultimii 200 de ani indică în medie, circa 50 de militari morți pe zi și o durată medie de circa 100 de zile. Cele mai sângeroase 25% dintre bătălii au înregistrat în medie 200 de morți pe zi. Conflictul generat de agresiunea lui Putin a depășit de-acum aceste cifre arată Paul Poast, în conformitate cu estimările conservatoare.În mai, surse ale serviciilor britanice de informații au estimat că rușii au pierdut 15 mii de militari, echivalentul a 150 pe zi, în timp ce guvernul ucrainian recunoaște că a pierdut în medie 200 de militari, zilnic. Războiul ruso- ucrainian a depășit de-acum ca durată media confruntărilor din 1816 încoace. Rusia – arată profesorul – pare dispusă să piardă personal pentru a obține câștiguri teritoriale. În timp ce Ucraina este inferioară, ca efective militare și resurse, ea este sprijinită puternic de occident.Această combinație de factori caracterizează un război de lungă durată, în care fiecare parte așteaptă ca cealaltă să cedeze. Paul Poast spune că nu e imposibil ca acest război să ajungă să dureze trei ani, ceea ce s-a întâmplat în intervalul avut în vedere cu doar 10 procente dintre războaie. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
23 iunie 2022
23:30
În prima zi a summitului UE de la Bruxelles, care pune capăt președinției rotative, de șase luni, a Franței, cei 27 de lideri s-au dedat unui exercițiu de consolare și de împăcare cu candidații balcanici, după ce trei țări candidate: Albania, Serbia și Macedonia, amenințaseră că ar putea să nu participe, în semn de protest față de acordarea, în regim de urgență, a statutului de candidat Ucrainei și Moldovei.La amenințarea că Serbia ar fi putut să nu participe, în semn de protest, se adaugă și faptul că Bulgaria încă nu a renunțat oficial la veto-ul său împotriva continuării negocierilor cu Macedonia.Bulgaria, prima țară care a recunoscut independența Macedoniei, în 1991, refuză în același timp să accepte existența limbii macedonene și a națiunii macedonene, așa încât a blocat candidatura acesteia la UE și, implicit, candidatura Albaniei, care vine „la pachet” cu Macedonia.Lucrurile au părut de altfel să se complice în ajunul summitului în Bulgaria, unde noul guvern a fost răsturnat miercuri după numai șase luni la putere.Asta s-a întâmplat exact în momentul în care noul guvern reformist anunțase că își retrage veto-ul opus negocierilor cu țara candidată Macedonia (de Nord).Șeful guvernului bulgar, Kiril Petkov, un economist cu studii la Harvard, a acuzat mafia și pe ambasadorul Rusiei la Sofia că au uneltit împotriva lui și a guvernului său. Țara se îndreaptă către noi alegeri legislative, a patra oară într-un an.Ba chiar se credea și că premierul maghiar Viktor Orbán, cunoscut ca apropiat lui Putin, ar fi fost gata să blocheze, la summit-ul UE, statutul de candidat pentru Ucraina și Moldova, după ce a spus că ambele țări merită să primească acest statut de țară candidată la aderare, dar că la fel trebuie să-l primească și Georgia și Bosnia.Parlamentul European cere acordarea statutului de candidați Ucrainei și MoldoveiÎnainte de demararea summitului celor 27, Parlamentul European a aprobat la rândul său masiv, joi în plenară, acordarea statutului de candidați la UE Ucrainei și Moldovei.Cu 529 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul a adoptat joi o rezoluție prin care le cere șefilor de stat sau de guvern - care își țin summit-ul joi și vineri la Bruxelles - să acorde „fără întârziere” Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat la UE. Liderilor li se cere să facă același lucru și cu Georgia „odată ce guvernul de la Tbilisi a îndeplinit” prioritățile și reformele indicate de Comisia Europeană.În cazul Georgiei, care a introdus în luna martie o cerere identică simultan cu Ucraina și Moldova, Comisia UE a recomandat garantarea unei „perspective europene”, dar a subliniat nevoia de reforme structurale mai aprofundate înainte de acordarea statutului de candidat.Rezoluția Parlamentului European este doar consultativă, iar decizia finală o vor lua în această seară liderii celor 27 de țări membre în UE.Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a îndemnat la rândul său pe liderii blocului comunitar să ia decizia „istorică” de a acorda statutul de candidat Ucrainei, devastată de război, și vecinei sale, Republica Moldova.Este de altfel ceea ce prevede proiectul declarației finale a summitului UE care va fi semnat vineri 24 iunie de către cei 27 de lideri. Odată acordat acest statut de Åcandidat”, pasul următor va fi, pentru Ucraina și Moldova, începerea negocierilor concrete, la nivel de experți, pe domenii.Aceste negocieri au luat până acum în medie un deceniu, cu fiecare țară candidată, iar ele se pot prelungi și amâna oricât de mult va fi nevoie. 
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
 În acest moment, este greu de imaginat că cineva dintre liderii europeni s-ar împotrivi, la summit-ul UE, acordării statutului de țări candidate pentru aderare Ucrainei și Republicii Moldova, apreciază, într-un interviu, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Dan Alexe.„Ar fi fără precedent”, menționează el, ca așa ceva să se întâmple în ultimul moment, după ce textul declarației finale a șefilor de stat și guverne din UE a ajuns la dispoziția presei. Text în care se spune univoc: „Consiliul European a decis să acorde statutul de țară-candidat Ucrainei și Republicii Moldova”.         „Deci ne putem aștepta ca, într-adevăr, la acest summit, de joi și vineri, de la Bruxelles, să se anunțe oficial că Republica Moldova primește oficial statutul de candidat la UE”, conchide corespondentul Europei Libere.Dar s-a mai întâmplat cumva ca liderii UE să nu ajungă la unanimitate și să nu ia în considerație recomandările Comisiei Europene atunci când este vorba de acordarea statutului de țară candidat? Precedente sigur că au fost, însă opoziția vreunui stat față de acordarea statutului de candidat unei alte țări a fost exprimată ferm înaintea de redactarea unui document cum este cel care va fi prezentat șefilor de stat acum la Bruxelles la acest summit, precizează Dan Alexe.  Cu privire la modul în care se desfășoară, în mod obișnuit, summit-ul UE de acum, corespondentul nostru mai precizează că „negocierile, dezbaterile în cadrul acestui summit, ca și în cazul tuturor, sunt secrete. Niciodată nu s-a întâmpla ca vreun jurnalist să aibă acces în sală sau în apropierea sălii unde sunt în ședință șefii de stat și de guvern...”.Potrivit lui, acordarea statutului de țară candidat Moldovei și Ucrainei este pe listă pentru ziua de joi, 23 iunie, după care negocierile continuă și în ziua următoare, vineri, când se ajunge la semnarea declarației finale.Iar semnarea declarației și încheierea oficială a summit-ului vor fi abia vineri în timpul zilei, astfel încât consfințirea oficială cu semnătură va fi atunci, chiar dacă joi seara se va anunța că cei 27 au căzut de acord. 
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
17:40
Un recent raport Microsoft arată că pirați cibernetici conectați cu servicii ruse de informații și-au intensificat atacurile împotriva unor organizații americane și din țări aliate cu Ucraina.Hackeri ruși au încercat să penetreze peste 100 de organizații americane și zeci din alte 42 de țări, de la invazia rusă în Ucraina. Între ținte s-au numărat ministere de externe din state NATO, organizații umanitare, institute de cercetare, firme de înaltă tehnologie și furnizori de energie. Circa 30% dintre încercările de penetrare au fost reușite. Raportul demonstrează amploarea atacurilor cibernetice, mult întețite de la invazie încoace, prin care rușii încearcă să sustragă informații și să descurajeze Occidentul să ajute Ucraina.Președintele Microsoft, Brad Smith, a spus că aceste încercări de penetrare nu au fost semnalate în suficientă măsură pentru că nu pot fi detectate ”cu ochiul liber”, aflându-se despre ele de multe ori, doar dacă reușesc. Dar centrul special care se ocupă cu contracararea atacurilor cibernetice de la Microsoft caracterizează drept ”formidabile, intense și chiar feroce”, atacurile consemnate în ultimele luni. Statele Unite au fost principala țintă dar au fost vizate și grupări din Polonia, care oferă ajutor umanitar ucrainienilor, ca și organizații din țări baltice și Turcia. Și Ucraina a fost vizată de pirați cibernetici ruși. Microsoft a găsit dovezi că armata rusă a lansat atacuri cibernetice împotriva a 48 de agenții guvernamentale ucrainiene și altor organizații, dar ucrainienii au reușit să dejoace cele mai multe astfel de încercări. Între ele s-au numărat atacuri cibernetice, cuplate cu proiectile de luptă, vizând căi ferate, alte sisteme de transport și instalații nucleare.Microsoft mai arată că campaniile ruse de dezinformare vizează în special populația Rusiei, pentru a menține sprijin pentru război, populația Ucrainei pentru a submina moralul, Statele Unite și Europa pentru a dezbina.Dezinformarea vizează și ceea ce Microsoft numește „țări nealiniate”, inclusiv prin încercarea de a învinui Occidentul pentru penuria globală de alimente, care e în parte consecința războiului din Ucraina. Aceste informații sunt confirmate și de autorități ucrainene care susțin că Rusia se află în spatele unor mesaje pe medii de socializare care comunică în Africa și Asia că Ucraina blochează alimentele necesare în acele regiuni. 
14:40
Fără sistem de frânare ABS și fără airbaguri. Fără centuri de siguranță care funcționează ....sigur. Cu un design simplificat. Fără GPS. Cu un motor care respectă standardele de emisii de acum 26 de ani.Așa vor fi produse, „o vreme”, mașinile rusești, a spus săptămâna trecută vicepremierul rus Yuri Borisov la forumului economic de la Sankt Petersburg.  Așa este și cel mai recent model produs de AvtoVAZ: Lada Granta Classic, preț de vânzare 678 de mii de ruble sau 12.500 de dolari.Este una dintre consecințele directe ale sancțiunilor occidentale, care privează piața rusească de o mulțime de importuri, mai ales de tehnologie avansată.Telefoanele mobile nu funcționează cum trebuie. Ambalajele pentru „fast-food” sunt fără logo. Fabricile de haine nu găsesc nasturi.Kremlinul pariază pe politicile sale fiscale și industriale dar și pe toleranța oamenilor pentru a ajuta economia să reziste valurilor de sancțiuni internaționale și să înlocuiască importurile cu produse alternative, fabricate în Rusia.Un pariu la care a făcut aluzie și președintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută, la Forumul economic de la Sankt Petersburg. „Bitzkrieg-ul economic lansat împotriva Rusiei a eșuat”, a declarat Putin.Dar sunt și voci pragmatice, care avertizează că economia rusă nu va trece peste actualele sancțiuni cu ușurința cu care a trecut peste cele impuse după anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014. „Este imposibil să înlocuiești totul, economic vorbind este ilogic și nesustenabil”, a spus Serghei Cemezov, consilier apropiat al președintelui Putin, astăzi șef al conglomeratului de stat din domeniul apărării, Rostec.„Nicio țară dezvoltată nu face asta. Izolarea, inclusiv izolarea tehnologică, încercarea de a face totul pe cont propriu, sunt fundături”, a scris el într-un comentariu, pe 15 iunie.Cemezov a criticat totodată politica guvernului în toți acești ani, faptul că nu a pregătit țara, nu a diversificat sursele de aprovizionare, nu a extins producția autohtonă. Într-un cuvânt, că după 2014, nu s-a pregătit pentru eventualitatea unor noi sancțiuni.Analiștii economici nu se așteaptă la o criză de dimensiunea celei care a urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991.Perspectiva este însă „o întoarcere la epoca Brejnev, când modernizarea stagnează iar oamenii trebuie să accepte o alegere mult mai mică de produse”, a spus Chris Weafer, fondatorul grupului de consultanță Macro-Advisory. „Este poate amurgul economiei ruse”.Cum și unde lovesc sancțiunileInvazia din Ucraina a atras cu sine valuri de sancțiuni din partea Occidentului, care vor continua pe măsură ce războiul se prelungește.Experții cei mai pesimiști se așteaptă ca anul acesta, economia Rusiei să scadă cu 12% până la 15%. Optimiștii vorbesc de o reducere cu numai 9%. Totul, în contextul în care și Rusia încerca să se refacă după criza provocată de pandemia de coronavirus.„Vorbim de o perioadă de recesiune mult mai lungă și profundă decât ne-am fi așteptat”, se arăta într-un raport al Băncii Centrale de la Moscova, publicat în aprilie. O recesiune „care ar putea transforma fundamentele economiei țării”.Invazia din Ucraina și sancțiunile care au urmat au forțat multe firme străine să se retragă de pe piața din Rusia sau să rupă orice relație comercială. Așa au ieșit la suprafață domenii întregi care nu erau acoperite de producția autohtonă. Ceea ce a provocat și mai multe probleme în lanțul de aprovizionare, afectat oricum de întreruperi datorate pandemiei de coronavirus.Cartoane pentru „fast-food”A devenit , de exemplu, aparent că industria de hârtiei nu poate furniza suficient carton albit, pe care să poată fi tipărite numele firmelor de produse alimentare.MacDonald's a fost cumpărat de un om de afaceri local, azi se numește „Gustos și punct” dar pe cutiile de burger nu este nici un logo. Nimic.Explicația a fost dată chiar de guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, în Parlament, pe 21 aprilie:„Toată cheresteaua este rusească, dar chimicalele pentru albitul hârtiei erau de import. Acum trebuie să găsim producători alternativi locali, dar asta durează”, explica Nabiullina.Pentru președintele Putin, rușii trebuie să aleagă acum între „ambalaje cu logo” și „independența și suveranitatea țării, asigurată pentru generații”. „Ce credeți că este mai important?”, întreba retoric președintele la Forumul economic de la Sankt Petersburg.Telefoane mobileApple s-a retras de pe piața rusă și și-a lăsat clienții fără posibilitatea de a actualiza  aplicațiile sau sistemul de operare.Posesorii de telefoane Samsung sunt și ei loviți de sancțiuni: cotidianul Izvestia relata că nu mai poți activa un Samsung în Rusia pentru că ai nevoie de o cartelă SIM locală, iar Samsung nu mai funcționează cu cartelele cumpărate în Rusia.AutoturismePeste 600 de mii de oameni lucrează în industria auto, care este cel mai mare angajator privat din Rusia. Este și una din cele mai lovite branșe ale economiei.Avtovaz, până de curând parte a companiei franceze Renault care s-a retras din Rusia, a fost obligat să recurgă la scurtarea programului de lucru (și implicit a salariilor) sau chiar la concedii fără plată.La începutul lunii a anunțat lansarea primului model de Lada, i s-ar putea spune „post-sancțiuni”: o Landa Granta, model bazat pe un design mai vechi, fără airbag-uri, GPS sau centuri de siguranță moderne și cu un motor ale cărui emisii corespund standardelor de acum 26 de ani. O mașină care fie și numai din acest motiv, nu va putea trece granița spre vest.„Dacă sancțiunile continuă la ritmul actual, decalajul dintre economia Rusiei și restul lumii o să crească la nesfârșit”, apreciază analistul Chris Weafer, fondatorul grupului de consultanță Macro-Advisory. „În timp ce rușii vor conduce o Lada, restul lumii va merge în mașini autoghidate”.Nici industria militară nu este imună la sancțiuni: două uzine care produc și repară tancuri (Uralvagonzavod și uzina de tractoare de la Celiabinsk) și-au închis porțile, pentru moment, pentru că le lipsesc anumite componente din import.Platforme de comerț online, ca Yandex, Wildberries și Ozon au început să caute produse alternative, cu care să înlocuiască sortimentul original. Iar Camera superioară a Parlamentului a adoptat miercuri, 22 iunie, o lege care le protejează de eventuale procese pentru încălcarea drepturilor de autori sau comercializarea de mărci contrafăcute.Gențile Vuitton sau Chanel nu vor dispărea, vor fi însă – ca în orice bazar – copii ieftine din China sau Vietnam. 
08:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:10
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
22 iunie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
Pare aproape sigur că la summitul Uniunii Europene, care începe joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre vor acorda Ucraina și Republicii Moldova statutul de candidate la aderare, cu anumite condiții. Georgia, pe de altă parte, va trebui să îndeplinească anumite criterii – mai ales de natură politică – înainte de a primi acest statut.Toate cele trei țări au înaintat cererile oficiale de aderare la scurt timp după lansarea invaziei rusești în Ucraina, iar războiul a devenit motorul acestui proces accelerat de integrare europeană. „Este datoria noastră morală”, a declarat în repetate rânduri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „să ne demonstrăm solidaritatea cu poporul ucrainean, confruntat cu agresiunea neprovocată a Rusiei”.Criteriul moral nu a făcut niciodată parte, cel puțin până acum, din criteriile de aderare la Uniunea Europeană dar războiul din Ucraina a schimbat fundamental „arhitectura politică europeană, așa cum o știam”, declara și cancelarul german Olaf Scholz în Budestag, când anunța că țara va livra armament greu Ucrainei.Tot Scholz însă era și cel care vorbea recent despre „datoria morală” a Uniunii Europene de a nu uita de țările din Balcanii de vest, care aspiră de ani de zile să fie admise în UE.Șase țări în faze diferite ale aderăriiCelor șase țări din Balcanii de vest — Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia-Herțegovina și Kosovo — li s-a oferit perspectiva aderării la UE acum aproape 20 de ani. Dar țările se află în stadii diferite ale procesului. Serbia și Muntenegru au început deja negocierea unor capitole ale acordurilor lor de aderare. Kosovo și Bosnia au semnat un Acord de Stabilizare și Asociere, primul pas către aderare.În iulie 2020, Comisia Europeană a aprobat, în principiu, deschiderea negocierilor de aderare și cu Macedonia de Nord și Albania. Negocierile cu Macedonia sunt însă blocate de Bulgaria, din cauza unor dispute istorice. Noul premier reformist al Bulgariei, Kiril Petkov, părea dispus acum la o normalizare a relațiilor, dar guvernul său a pierdut majoritatea parlamentară și este pe punctul de a fi înlăturat.Ce ar putea aduce summitul UEAflată duminică la Sarajevo, în capitala Bosniei-Herțegovina, raportoarea Parlamentului European sugera că, la summit, țările din Balcanii de vest trebuie să „primească ceva imediat”, ca să nu-și piardă încrederea în Uniunea Europeană.„În joc este credibilitatea Uniunii Europene în această regiune”, avertiza Viola von Cramon-Taubadel, deputată ecologistă din partea Germaniei.Ce ar putea fi acel „ceva concret”? Deputata europeană a menționat deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, acordarea statutului de candidat- Bosniei-Herțegovina și liberalizarea regimului de vize cu Kosovo.Dar von Cramon-Taubadel a adăugat: [În Parlamentul European] „suntem cu toții împotriva oricărei accelerări artificiale, oricărei „scurtături” în procesul de aderare.Inițiativa SlovenieiÎn paralel, Slovenia a venit cu o propunere privind accelerarea procesului de aderare a țărilor din Balcanii de vest. Totodată, a cerut ca Bosnia-Herțegovina să primească, necondiționat, statutul de candidată.Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European Charles Michel, pe 16 iunie, președintele sloven Borut Pahor atrage atenția că perspectiva aderării statele din Balcanii de Vest pare să fie din ce în ce mai incertă, pe măsură ce s-a accelerat procesul de integrare a Ucrainei și Moldovei, ca rezultat al invaziei ruse din 24 februarie.În opinia lui Pahor, tensiunile interetnice din Bosnia-Herțegovina, separatismul sârbilor bosniaci, alimentat de Rusia, sunt o sursă continuă de instabilitate. „Este absolut necesar să se acorde necondiționat Bosniei-Herțegovinei statutul de candidat la aderarea la UE”, mai scrie președintele sloven.Totul depinde de voința aspiranților la integrare„Bosnia-Herțegovina nu este discriminată, din contra”, replica indirect tot duminica trecută , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen .Într-un interviu cu televiziunea publică germană, von der Leyen argumenta că Bosnia „ are acum de îndeplinit 14 condiții , convenite cu Uniunea Europeană, pentru a primi statutul de tară candidată, dar odată ce-l are, poate începe imediat negocierile de aderare. Bosnia-Herțegovina este mult înaintea Ucrainei” a continua von der Leyen.„Ucraina, pe de altă parte, primește acest statut cu o serie de condiții atașate, legate de reformele economice, statul de drept, lupta cu corupția și sistemul oligarhic. Numai după aceea se va decide dacă poate începe negocierile de aderare, așa că Bosnia-Herțegovina este, teoretic, mult înaintea Ucrainei în acest moment”. „Viteza aderării depinde însă în primul rând de țările candidate”, a ținut să sublinieze von der Leyen.Este puțin probabil ca Bosnia-Herțegovina să primească statutul de candidată la aderare la summitul de la sfârșitul săptămânii, dar cum se artă și în proiectul rezoluției finale, consultat de Europa Liberă, liderii europeni își vor reafirma hotărârea de a sprijini aspirațiile europene ale țărilor din Balcanii de vest. Și vor cere o accelerare a procesului de aderare.Un summit al tuturor celor șase lideri din Balcanii de vest cu cei 27 din UE este programat pentru joi, 23 iunie, înaintea Consiliului European.   
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
13:20
Spicuiri din Raportul anual al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei
12:20
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
11:10
„Statele Unite își vor respecta angajamentele față de Lituania, țară membră în NATO” – o declarație care a urmat amenințărilor formulate de Moscova, care a avertizat Lituania, în legătură cu restricțiile impuse transportului pe calea ferată către Kaliningrad.„Suntem angajați să apărăm aliații NATO, sprijinim Lituania”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, precizând că se referă în mod specific la articolul 5 – premisa că un atac împotriva unui stat membru, constituie un atac împotriva tuturor.Lituania, țară membră atât în NATO, cât și în Uniunea Europeană, este unul dintre criticii cei mai acerbi ai invaziei ruse în Ucraina. Lituania a anunțat că va restricționa traficul feroviar de mărfuri către Kaliningrad, o exclavă rusă izolată la Marea Baltică, aflată între Lituania și Polonia. Rusia a avertizat că va răspunde cu acțiuni „ostile”.Price a mai spus că Statele Unite salută „măsurile economice fără precedent” luate de Lituania și alte țări, în urma invaziei.Întrebat în legătură cu avertismentul rus, Price a spus că nu dorește să speculeze ce înseamnă acest avertisment în realitate și nu vrea nici să-i ofere mai multă vizibilitate.Analizând o recentă alocuțiune a lui Putin, în care acesta a învinuit Occidentul pentru actuala situație, Bradley Woodworth, profesor la Universitatea New Haven, reia concluziile liderului de la Kremlin că viitorul ar aparține celor puternici și influenți. „Este clar că regulile și evoluțiile noii ordini mondiale vor fi create de state puternice și suverane, care nu urmează calea indicată de alții”, a spus Putin. „Rămâne de văzut, arată autorul articolului din The Hill, cât de eficace va fi această strategie pentru cooperarea globală”.Deocamdată, în joc este Kaliningradul, o locație cheie, unde își are sediul flota rusă de la Marea Baltică și o regiune unde Rusia a amplasat în trecut rachete balistice Iskander capabile să poarte încărcătură nucleară. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
03:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
00:10
21 iunie 2022
23:00
Surse ale serviciilor de informații americane recunosc că nu au știut despre slăbiciuni ale armatei ruse, înainte ca aceastea să devină vizibile, în timpul campaniei din Ucraina.Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Estimările inițiale greșite survin după ce serviciile de informații s-au înșelat și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista atacurilor acestora. În realitate forțele afgane în mare parte nu au opus nici o rezistență și talibanii au preluat puterea la Kabul.La o audiere în Senat, directoarea pentru informații, Avril Haines și directorul serviciilor de informații ale armatei, Scott Berrier au explicat care sunt rațiunile pentru care inițial evaluările cu privire la Ucraina au fost eronate. Berrier a spus că efectivele ruse masate la frontiera cu Ucraina lăsau să se întrevadă că ucrainenilor le va fi foarte greu să reziste. El a continuat arătând că nu s-a întrevăzut că forțele Moscovei nu aveau o conducere coerentă și o doctrină de luptă clară. Dar – a continuat Berrier – chiar dacă evaluările inițiale au fost eronate, serviciile de informații americane au oferit ucrainenilor informații corecte și foarte prețioase, cu privire la intențiile Moscovei.Acele informații, multe dintre ele fiind făcute publice de Casa Albă, au ajutat la consolidarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Analiștii serviciilor se bazează pe surse directe sau indirecte ca și pe colectarea de informații prin utilizarea tehnologiei, dar ei sunt conștienți că de obicei imaginea formată nu este una completă, asta mai ales când adversarul, în cazul de față Rusia recurge la metode de inducere în eroare și spionează la rândul său.Michael van Landingham, un fost analist specializat în Rusia arată „Cele mai multe oficialități cer mai multe informații decât ești capabil să oferi sau conștientizezi faptul că nu știi tot ce ar trebui să știi și toate astea împiedică un analist să aibă încredere maximă în evaluarea pe care o face”. 
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
18:10
Proaspăt reizbucnitele tensiuni în jurul enclavei rusești Kaliningrad și al felului în care aprovizionarea ei este afectată de sancțiunile UE și NATO impuse Rusiei au readus în atenție importanța strategică și riscul pentru securitatea europeană reprezentate de această regiune a mării Baltice, care e în același timp o frontieră europeană complicată.Ministerul rus de externe l-a convocat marţi pe şeful delegaţiei Uniunii Europene la Moscova, Markus Ederer, în legătură cu interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri spre Kaliningrad în conformitate cu sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Este vorba de metale, cărbune și materiale de construcții.Convocarea ambasadorului UE Ederer a fost momentul formulării unor noi amenințări voalate la adresa Lituaniei, dar și a țărilor baltice în general, totul întărit de faptul că Vladimir Putin amenință din nou fostele republici sovietice, în primul rând țările baltice, spunându-le că sunt „parte din Rusia istorică”.Amenințarea rusă asupra țărilor baltice este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai prezentă. Rusia a considerat întotdeauna țările baltice ca intrând în mod direct în sfera sa de influență, dacă nu chiar sub mantia sa. În 2015, într-un interviu care poate încă fi citit pe site-ul agenției oficiale TASS, Putin a întrebat retoric, făcând aluzie la prăbușirea URSS: «Credeți că e normal ca 25 de milioane de ruși să se trezească deodată în afara granițelor lor?»În Letonia, rușii și rusofonii reprezintă circa 34% din populație; în Estonia: 30%; în Lituania: doar 8%, însă 15% în capitală, Vilnius.Lituania rămâne în același timp țara cea vulnerabilă din NATO și din UE. Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear în enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică. Cum enclava Kaliningrad este prinsă între Polonia și Lituania, aceasta din urmă e singura țară din NATO și UE care are o frontieră cu Rusia... spre vest.Toate acestea sunt însă lucruri știute, și pe marginea cărora se speculează foarte mult. Mai interesantă este predicția care caută să identifice locul precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki” (przesmyk Suwalki în polonă, Suwalki-Lücke în germană) și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Bielorusia.Una din lecțiile istoriei este că un coridor poate foarte repede deveni o dâră de sânge. Cei care afirmă asta fac evident o aluzie la „Coridorul Danzigului”, care în perioada interbelică lega Germania lui Hitler de Prusia răsăriteană, cu capitala la Königsberg, astăzi… Kaliningrad, așadar practic aceeași regiune care a produs germenii războiului atunci, ar putea s-o facă astăzi din nou, într-un dispozitiv schimbat ca piesele unui caleidoscop.Mai circulă și teoria potrivit căreia Putin n-a renunțat la planurile sale mai vechi de unire a Rusiei cu Bielorusia, ceea ce ar face și mai amenințătoare ipoteza unei acaparări cu forța a „coridorului Suwalki”, realizând astfel joncțiunea terestră cu enclava Kaliningrad și separând fizic țările baltice de restul UE și de teritoriul NATO.Între timp, Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei și considerat un potențial înlocuitor al lui Putin în caz de accident a sosit în enclava Kaliningrad, pentru a analiza la fața locului situația de urgență economică. Pentru NATO, însă, noile tensiuni fac chestiunea Kaliningradului și a „coridorului Suwalki" tot mai prezentă și, deocamdată, fără soluție. 
15:50
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
14:20
13:40
Luni seară, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Tbilisi, în semn de sprijin pentru candidatura Georgiei la aderarea la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a pus serios sub semnul întrebării șansele țării de a primi vineri, la summitul UE, statutul oficial de candidată la aderare.Fluturând steaguri georgiene, ucrainene și ale Uniunii Europene, zecile de mii de manifestanți s-au adunat în fața Parlamentului, unde au scandat „Noi suntem Europa”.„Marșul pentru Europa” a fost inițiat de principalele organizați pro-europene din țară, alături de partidele de opoziție.Participanții au mărșăluit spre Piața Europei, iar la sfârșitul mitingului au scris mesaje pe caldarâm.Potrivit agenției AFP, la miting ar fi participat peste 120 de mii de oameni, estimare care s-a bazat pe imaginile din dronă luate în timpul marșului.Partidele de opoziție care au susținut mitingul au spus că doresc „să demonstreze angajamentul poporului georgian față de opțiunea sa europeană și de valorile occidentale”.Aderarea la UE este „o alegere istorică și o aspirație a georgienilor, pentru care toate generațiile s-au sacrificat”, au scris organizatorii mitingului pe Facebook.Șota Digmelațvili de la mișcarea pentru drepturile civice „Shame” (Rușine) a citit un manifest și a anunțat lansarea unei noi mișcări populare care va include partide de opoziție, organizații ale societății civile, jurnaliști și sindicate pentru a exercita presiuni asupra guvernului.„Nerespectarea cererilor noastre va duce la nesupunere în masă”, se spune în manifest. „Toate regiunile și orașele Georgiei”, se mai arată în manifest, „se vor ridica într-un val de rezistență nonviolentă care-i va mătura de la putere pe cei care ne blochează drumul spre Europa”.Potrivit manifestului, „principalul obstacol în calea integrării europene este Bidzina Ivanișvili”, miliardarul care a fondat partidul de guvernământ „Visul georgian”. Deși nu mai are nici un mandat politic, se crede în continuare că Ivanișvili este cel care conduce țara din umbră.Ce a recomandat Comisia EuropeanăÎncă în februarie, în primele zile după invazia rusă, Ucraina a înaintat cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană – în speranța că statutul de țară candidată îi va aduce mai multă securitate, marcând totodată – simbolic - ruperea definitivă de trecutul sovietic, ieșirea din sfera de influență a Moscovei.La scurt timp după aceea, pe 3 martie, Georgia și R. Moldova au făcut același lucru, iar în acest „Trio al aderării” Georgia ar fi avut cărțile cele mai bune.Cu toate acestea, Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina și R. Moldova să primească statutul de țări candidate, cu anumite condiții. În cazul Georgiei este invers: are de îndeplinit anumite criterii, de făcut anumite reforme, înainte de a putea aspira la acest statut. Decizia finală revine șefilor de state și guverne din Uniunea Europeană, dar este puțin probabil, cum declara luni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca la summit-ul de la sfârșitul acestei săptămâni Consiliul European să nu urmeze recomandarea.Punctele forte ale GeorgieiDin punct de vedere tehnic — îndeplinirea angajamentelor cuprinse în Acordul de Asociere cu UE, semnat în 2014 — Georgia este cea mai performantă, remarcă analistul Thomas de Wall, de la „Carnegie Europe”.Argumentul geopolitic vorbește de asemenea în favoarea Georgiei, care, obiectiv vorbind, este chiar mai vulnerabilă în fața Rusiei decât Ucraina.Țara este ferm pro-occidentală. Sondajele arată în mod constant că mai mult de 80% din populație susține aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă nu le este mereu clar ce implică acest proces.Georgia respectă și aplică sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia din Ucraina. A votat mereu împotriva Moscovei, în toate forurile internaționale. Încă nu are relații diplomatice cu Moscova.Starea democrației și polarizareaProblema Georgiei în acest moment este conducerea politică, mai bine zis, lipsa unei direcții politice clare. Premierul Irakli Garibașvili, consideră analiștii politici, este prea timid și lipsit de inițiativă, așa s-ar explica refuzul său de a-și exprima deschis solidaritatea cu Ucraina sau eventual de a merge la Kiev. Iar omul puternic din spate, fondatorul partidului de guvernământ, miliardarul Bidzina Ivanișvili, pare să dorească această ambiguitate, pentru că – arată un recent raport Transparency International – relațiile sale cu Moscova sunt dictate strict de interesele de afaceri. Motiv pentru care mai are și parteneri de afaceri în Rusia.Când vine vorba de îndeplinirea primului criteriu de aderare, stabilitatea instituțiilor care garantează statul de drept și domnia legii, Georgia are restanțe: alegeri controversate, un sistem juridic politizat, incapacitatea autorităților de a preveni atacurile violente împotriva jurnaliștilor sau a participanților la ultimul Marș Pride de la Tbilisi.Polarizarea scenei politice și de aici a societății este o altă mare problemă a Georgiei.Principalele două partide, „Visul georgian” aflat la guvernare și partidul de opoziție „Mișcarea Națională Unită”, par mai preocupate de războiul dintre ele decât de unitatea națională sau de efectele războiului din Ucraina.Ambele au subminat un acord politic negociat cu răbdare de președintele Consiliului European, Charles Michel anul trecut.Pe 17 iunie, când a prezentat recomandările Comisiei Europene privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, Ursula von der Leyen a remarcat că pentru Georgia „a venit momentul să se unească din punct de vedere politic, să proiecteze o cale clară către reforma structurală, o cale care stabilește în mod concret reformele necesare, coopetează societatea civilă și beneficiază de un sprijin politic larg”.„Recomandăm consiliului să acorde o perspectivă europeană și să revină și să evalueze modul în care Georgia îndeplinește numărul de condiții, înainte de a-i acorda statutul de candidat”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
12:10
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.