Nancy Pelosi: Vizita în Taiwan, „o declarație fără echivoc” de sprijin din partea SUA

Europa Libera, 3 august 2022 14:20

Președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a făcut escala în Taiwan pe care o anticipase.Editorialiștii de la Wall Street Journal arată că această vizită simbolică nu este o rațiune suficientă pentru a declanșa o confruntare între Statele Unite și China, dar, în ciuda acestui fapt, Beijingul a ridicat ștacheta retoricii belicoase dincolo de ceea ce obișnuise să facă.După ce președintele Biden a spus că Pentagonul crede că nu este momentul potrivit pentru o astfel de vizită, Beijingul s-a văzut încurajat să încerce să o oprească, în cele din urmă fără succes, una dintre rațiuni fiind că, dacă ar fi anulat-o, Pelosi ar fi dat impresia că a cedat la presiunile Beijingului.Timp de 50 de ani consensul a fost că China va aștepta reunificarea pașnică, în timp ce Statele Unite continuă politica unei Chine unice. Impresia este că sub conducerea președintelui Xi, Beijingul ar dori reunificarea în timpul mandatului prezidențial.Chiar dacă călătoria lui Pelosi nu are consecințe, chestiunea Taiwanului este acum mai urgentă decât în administrațiile anterioare, tocmai datorită calendarului accelerat al președintelui Xi, pentru reunificare. Într-un articol publicat în Washington Post, Pelosi scrie că legislația americană consfințește angajamentul pentru un Taiwan democratic, la care se adaugă determinarea de a apăra insula.Pelosi scrie că „America trebuie să-și reamintească de acest angajament”, argumentând că asta este rațiunea și încărcătura simbolică a vizitei sale. Ea arată că în ultimii ani, Beijingul a intensificat dramatic tensiunile cu Taiwanul, inclusiv cu mijloace militare, lăsând să se înțeleagă că este probabil că va încerca reunificarea cu Taiwanul, prin forță. La această amenințare se adaugă presiunile economice, cele în domeniul securității cibernetice și salvele retorice.În acest context, vizita delegației Congresului se dorește a fi „o declarație fără echivoc că America sprijină Taiwanul, partenerul nostru democratic, în condițiile în care țara se apăra și își apără libertatea”. Pelosi a reafirmat că vizita nu se dorește a fi o schimbare de politică, Statele Unite continuând să se opună eforturilor unilaterale de a schimba actuala stare de fapt.Ea trece în revistă dovezile de represiune în China, de la masacrul din Piața Tiananmen, până la nesocotirea angajamentelor cu privire la democrație în Hong Kong și tratamentul genocidar împotriva minorității musulmane uyghure. În contextul agresiunii ruse în Ucraina, Pelosi mai scrie că este esențial ca America și aliații săi să susțină răspicat că nu vor ceda în fața autocraților. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
02:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
Acum 6 ore
22:30
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 8 ore
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
Acum 12 ore
15:20
Înainte de a formula câteva remarci despre felul în care mass media „acoperă” tot ceea ce privește islamul și lumea musulmană în general, voi spune câteva cuvinte despre opera literară a lui Salman Rushdie, unul dintre cei mai complecși scriitori (încă) în viață, începând cu un paradox:Cum pot înțelege românii Versetele Satanice mai bine decât vesticii Salman Rushdie nu este câtuși de puțin un pamfletar, iar romanul lui care a stârnit atâta scandal, Versetele Satanice, nu se dorea să fie în niciun fel vreo critică a islamului.De altfel, trebuie să insistăm că întregul nostru ecosistem intelectual s-a deteriorat cumplit din 1988 (anul publicării Versetelor satanice) încoace.Să ne imaginăm că Salman Rushdie și-ar fi scris azi Versetele satanice, iar nu în 1988. Ce s-ar întâmpla? Ar sări toți pe el, acuzându-l că a jignit islamul și că este singur vinovat de acea fatwa de condamnare la moarte pe care i-au aruncat-o mollahii. Într-atât de precară a devenit volatilitatea drepturilor noastre.Rushdie ar fi fost azi, fără nici o îndoială, târât în noroi, precum a s-a întâmplat cu Charlie Hebdo, acuzat de rasism și islamofobie (acuzație care este un nonsens, de parcă o religie ar fi o rasă).În numele mincinosului „respect” pentru credințele obscurantiste ale celuilalt, ni se ronțăie zilnic tot mai mult libertatea, uitându-se un drept fundamental care trebuie să rămână: acela de a-i ironiza pe sectanții și ideologii cu credințele lor nedemocratice de toate felurile.Cât despre Rushdie, și prea puțin cititul său roman polifonic Versetele satanice, ei bine, românii, mai ales cei din generația mea, care au fost scăldați în filme indiene, sunt mult mai bine plasați decât occidentalii să-l înțeleagă pe Rushdie, acolo unde, în roman, el folosește sumedenie de clișee bollywoodiene, extrase din filmele indiene clasice, foarte privite și cunoscute în detaliu în România comunistă.Iată un exemplu hohotitor, pornind chiar de la prima pagină a romanului Versetele satanice, de la căderea (din avionul aruncat în aer de teroriști) a personajului Gabriel (Gibreel), actor de filme indiene kitsch, exilat de la Bollywood, Gibreel Farishta, a cărui călătorie aeriană se rezumă la o cădere din nori, atunci când avionul spre Londra e distrus de bomba unui terorist, deasupra Canalului Mânecii.Gabriel/Gibreel cade din cer cântând ceva care cititorilor occidentali trebuie să li se pară total misterios :„O, my shoes are Japanese. (...) These trousers English, if you please. On my head, red Russian hat; my heart’s Indian for all that”.Aici, noi, românii care ne-am uitat cu nesaț în tinerețe la filmele indiene cu „Vagabondul” al lui Raj Kapoor, știm că e vorba acolo de acel cântec comic ce reprezintă chintesența culturii populare indiene de după independență: „Mera juta hè japani” («Am pantofi japonezi») din filmul Articolul 420:- «Am pantofi japonezi, pantalonii englezești, / E rusească șapca mea, indiană inima!» Mera juta hè Japani, ye patloon Englishtani/ Sar pe lal topi Russi — phir bhi dil hè HindustaniCântecul din acest film indian era atât de cunoscut și de popular în România lui Ceaușescu, inclusiv cu primele cuvinte în hindi (Mera juta hè Japani), încât era interpretat des și la televiziunea comunistă de către românca din Vrancea cu numele ei de scenă Naarghita (în realitate: Maria Amarghioalei), un fenomen exotic al erei comuniste, cântat de ea de altfel chiar în originalul hindi-urdu):  Toate acestea la televiziunea lui Ceaușescu, așadar. Sau, în traducerea lui Rushdie, în aceiași ani, chiar din prima pagină a Versetelor satanice:„O, my shoes are Japanese, these trousers English, if you please. On my head, red Russian hat- my heart's Indian for all that.” Adică, din nou:«Am pantofi japonezi, pantalonii englezești, E rusească șapca mea — indiană inima!»Lipsește din versiunea românească de atunci, adjectivul roșu pentru „șapca rusească” (lal, în țigănește: lolò. Filmul indian Articolul 420 fiind alb-negru, nu vedem că pălăria rusească a vagabondului era roșie, lal.)Tonul Versetelor satanice este astfel dat din start, din prima pagină în care actorul-înger kitsch Raj Kapoor cade din cer peste Anglia lui Thatcher; este burlesc.Bollywood vs. Hollywood, Raj Kapoor și Chaplin, o bastonadă, slapstick, cu nesfărșite jocuri de cuvinte (avionul aparține unei linii aeriene care se numește Bostan, „Grădina Paradisului” în farsi); dar îngerul Gabriel, cel care cade din cer spre Anglia, are în cap nu doar versuri de Bollywood, ci și din The Doors („I tell you, you must die, I tell you, I tell you”…) și imagini dintr-o lungă serie de filme sofisticat-codate (Alphaville al lui Godard, de pildă).Iată în sfârșit un domeniu unde românii ar fi mai bine pregătiți decât occidentalii la exegeza romanelor lui Rushdie, cunoscând ei atâtea referințe la filmele indiene clasice (Vagabondul, Articolul 420, Vandana, O floare și doi grădinari etc, etc…).În schimb, Republica Moldova, sovietică pe atunci, a rămas neatinsă de acel bombardament cultural indian.Islamul la Rushdie ca element de structură literarăNu știu să fi remarcat cineva că episoadele cu Mahomed (numit Mahound în roman) cel ezitant joacă în Versetele Satanice același rol de pretext structural și oniric și de mise-en-abîme ca episoadele cu Isus din Maestrul și Margareta al lui Bulgakov.Așa cum Maestrul și Margareta nu este o critică a creștinismului (departe de asta), ci a societății contemporane autorului, la fel Versetele Satanice sunt o critică fină și nemiloasă a ipocriziei și inegalităților sociale și a minciunilor colective din Anglia lui Margaret Thatcher. Totul narat într-o proză explozivă, inventivă, erudită și comică.Anglia lui Thatcher (iar nu Mecca secolului al VII-lea) este așadar decorul Versetelor Satanice, iar asta era o schimbare majoră de recuzită în proza lui Rushdie, ale cărui romane anterioare, Midnight's Children (1981) și Shame (1983) aveau ca fundal India și Pakistanul de după independență și după divorțul lor violent din 1947.În Midnight's Children asistăm de pildă la nașterea fascismului hindus, în vreme ce Shame (Rușinea) este, de asemenea, o frescă fără fard a ipocriziei Pakistanului musulman, pe fundalul unei alegorii a dinastiei Bhutto.Primele lui romane, cele mari, prin care a devenit celebru (și a primit o fatwa de condamnare la moarte) rămân un model de înnoire brutală și ludică a prozei engleze a ultimului sfert al secolului XX, începând cu Midnight’s Children (1981) și până la Versetele Satanice (1988), roman construit, spuneam, precum Maestrul și Margareta, cu istoria necanonică a lui Mahomed inserată acolo, așa cum făcuse și Bulgakov cu Isus.La fel, Shame (1983) al lui Rushdie (roman cu cheie, căci eroina este chiar răposata Benazir Bhutto) e la fel de reușit ca cele mai bune romane sud-americane ale „realismului magic”. Shame nu este cu nimic mai prejos decât tot ce avea Márquez mai bun. Și la fel de minunat a fost Rushdie și în calitatea lui efemeră de jurnalist cultural, pe când scria în mod regulat pentru săptămânalul duminical britanic The Observer.Stilul lui Rushdie, numit abuziv realism magic, deși el nu și-a ascuns niciodată admirația pentru Márquez, și-a atins așadar apogeul în Versetele satanice (1988). Din păcate, stresul permanent al celor mai bine de trei decenii de viață hăituită și-a pus amprenta și asupra scriiturii lui.Quichotte (Penguin Random House, 2019)Ei bine, ultimul roman al lui Salman Rushdie se numește Quichotte, da, și comparat cu standardele anterioare ale autorului este un eșec brutal. Romanul începe printr-o notă despre pronunție, în care autorul își informează cititorul că a scris Quichotte, iar nu Quixote, sau Quijote, pentru că așa e în franceză, Don Quichotte, care, avertizează el, se pronunță key-SHOT, și că el a făcut asta din rațiuni pe care textul însuși le va lămuri.Adevărul e însă că Don Quichotte sună puțin și ca Danke schön.Scriam, când a apărut, că următorul roman al lui Rushdie va conține probabil o notă care va informa cititorii că paginile se dau de la dreapta la stânga, începând de la coperta pe care e imprimat titlul, și în sensul crescător al numerelor imprimate în colțul din dreapta sus.Dar acum, oh, încă un Don Quijote? Ba chiar franțuzit în Quichotte! Totul, din păcate, într-o schimonoseală de literatură asamblată din rețete care nu mai funcționează. Personajul este, iarăși, un imigrant din India, ca și autorul.Quichotte este chiar el, Rushdie, de origine indiană, imigrat în Statele Unite, și îl cheamă Ismail Smile (Smile, ni se spune, fiind doar forma americanizată a lui Ismail).Cum am tot spus până acum, Rushdie abordase sistematic, cu nesfârșit umor în trecut, chestiunea șocului cultural, în special în Versetele Satanice. Acolo, în Versete, personajul lui indian inadaptabil ajunge în Anglia lui Thatcher a anilor 1980. Aici, în Quichotte, avem America, o Americă precum cea a lui Pynchon în Vineland.Cum Rushdie trăiește de două decenii în Statele Unite, limba i-a devenit între timp artificial americanizată, iar personajul Quichotte conduce mașina de-a lungul și de-a latul Americii ca într-un soi de On the Road, cu scopul de a crea senzația unei derive fără scop. (Sau precum naratorul din Zen și arta întreținerii motocicletei, iar Rushdie din păcate menționează și clarifică toate acestei aluzii, precum fac cei care își explică insistent glumele în final, ca să fie siguri că tu ai înțeles.)Quichotte e însoțit de un băiat pe care, de la prea mult privit la televizor, el îl vede în alb-negru și căruia îi dă numele de… well, Sancho. Avem apoi o mise-en-abîme cu un alt personaj din senin care este adevăratul narator, numit… Brother, care ticluiește povestea lui Quichotte și care vrea să scrie „într-o manieră cu totul diferită de cele pe care le folosise până acum”.Nimic nu mai funcționează însă aici, nici elementele importate (iarăși) din cultura populară indiană, nici nostalgia copilăriei prin Bombay și Londra, ca în Midnight’s Children.Ba chiar, Rushdie ajunge să recurgă la procedee grotești. În capitolul XII, cei doi călători trag la un motel în New Jersey care e ținut de… Eugen Ionescu! Sigur, Rushdie îi scrie numele (și firma hotelului) ca Jonésco, ca să-și îngăduie complezent un joc de cuvinte cu numele propriu „Jones” (??).Personajul Jonésco din Quichotte „a părăsit România ca să scape de comunism” și locuiește acum în urbea numită Berenger, ca personajul din Rinocerii, târg ai cărui locuitori se transformă lent în „mastodonți”. Deja și până aici auto-complezența lui Rushdie era sufocantă. De aici înainte, cartea devine literalmente de necitit… și suntem acolo abia la jumătate.Iată tot ce aveam de spus despre Quichotte al lui Rushdie și, cum zicea Lev Șestov, când scriitorul și-a omorât personajele și nu mai are nimic de spus, cel mai bine e să se oprească fără înflorituri și pretexte, chiar și în mijlocul unei fraze.Ignorarea elementară a islamului Pentru a încheia însă pe o cu totul altă notă: tentativa de asasinare împotriva lui Salman Rushdie a readus în atenție și ignoranța multor comentatori în presă -- ca să nu mai vorbim de publicul general -- nu doar în chestiunile literare, dar și în chestiuni elementare privind islamul.Vedem din nou intelectuali care, scriind despre Islam, folosesc în text, ca sinonim, lumea arabă. Islamul, evident, nu este „lumea arabă”. Arabii sunt o minoritate în Islam. Turcii nu sunt arabi; afganii și iranienii nu sunt arabi; cea mai mare nație din Islam sunt indonezienii, urmați de pakistanezi, care nu sunt arabi. După Pakistan vine India în termen de importanță numerică a musulmanilor. Pe de altă parte, există milioane de arabi creștini, în Orientul apropiat și Egipt.E limpede: câtă vreme vom confunda musulmani cu arabi vom continua să nu avem habar pe ce lume trăim. Mai ales că până și unii lideri politici fac asemenea confuzii.Nu este însă și cazul lui Barack Obama. Faimosul lui discurs A New Beginning, ținut la Cairo în 2009 era un discurs adresat „lumii musulmane”, nu „lumii arabe", cum nu înceta Obama să repete în el: address to the Muslim world: America is not your enemy.„The Muslim world, așadar." Căci milioane de arabi, în Liban, Israel sau Egipt sunt creștini.Dar nu doar presa din România, sau cea est-europeană în general, sau intelectualii auto-declarați „experți”, ci și publicații occidentale dintre cele mai prestigioase, precum Le Monde, care folosește uneori expresia „lumea arabă”pentru a vorbi despre islam în general.Asemenea confuzii din partea unei mari publicații occidentale, cum e Le Monde, care fasonează opiniile cititorilor sunt, desigur, absolut inacceptabile.Iar confuziile terminologice sunt nesfărșite. Marele islamolog Henry Corbin se plângea, în prefața la «summa» lui în patru tomuri En islam iranien (care este tot ce s-a scris vreodată mai erudit și pătrunzător despre islamul șiit), că există intelectuali occidentali care confundă, sau folosesc alternativ, termenii de «imam» și «iman».Cei doi termeni nu au nimic în comun, desigur. «Imam» desemnează un demnitar religios în islamul sunnit (și una din cele 12 personalități mistice ale islamului șiit), pe când «iman» termen total neînrudit cu «imam», desemnează credința. Pe soția răposatului David Bowie o cheamă Iman... nu există însă femei numite «Imam».Și, desigur, atunci când vine vorba de Iran, Iranul șiit care e la originea acelei fatwa, poruncă religioasă, prin care se cere moartea lui Rushdie, mai trebui știut și că Iranul practică o altă religie decât lumea sunnită, decât ceilalți musulmani.Așa că, musulman și arab nu înseamnă câtuși de puțin același lucru. Iar în loc să «scroll down» atâta și dat «share» pe Facebook la articole despre Rushdie, poate ar merita și să ne apucăm să-l citim cu adevărat. 
Acum 24 ore
13:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:10
Un articol apărut în Wall Street Journal sub semnătura lui Holman Jenkins arată că administrația Biden s-ar teme atât de eventualitatea ca Ucraina să piardă confruntarea cu Rusia, dar și de scenariul în care o câștigă, aceasta din urmă pentru că mai mult ca sigur ar atrage o implicare mai mare a NATO și o posibilă contra-reacție disperată a lui Vladimir Putin.Și alte scenarii ar putea antrena o implicare mai activă a Statelor Unite, inclusiv dacă Rusia încearcă de exemplu să-l elimine pe președintele Zelenski sau dacă bombele distrug vreun orfelinat sau ucid o oficialitate care vizitează Ucraina. Putin se teme și de ceea ce Ucraina ar putea face, care să-l oblige să reacționeze, de asta – scrie Holman Jenkins – Statele Unite descurajează atacuri în Rusia.Opinia publică urmărește cum reacționează Putin la ceea ce se crede a fi recentul atac al forțelor speciale ucrainene la o bază din Crimeea. Or nu este exclus ca, după acest succes, ucrainenii să încerce ceva chiar mai îndrăzneț. Autorul articolului din Wall Street Journal susține că Occidentul trebuie să continue să ajute Ucraina, dar să nu-și facă iluzii că NATO nu se va implica mai mult, dacă vrea ca rezultatul să fie mai mult decât un alt conflict „înghețat”, un deznodământ care „din păcate” – arată Holman Jenkins – are nu puțini susținători în Occident.„Putin nu poate pierde în fața Ucrainei, trebuie să piardă în fața NATO” – arată articolul care adaugă că recente analize ale Corporației Rand și Atlantic Council arată că Putin ar putea provoca o confruntare armată cu America, pentru a-și salva poziția în Rusia.NATO, sprijinită de țări cu un Produs Național Brut de 25 de ori mai mare decât al Rusiei, este o alianță mult mai puternică decât Rusia „și Putin știe asta” scrie Jenkins. El mai spune că Putin înțelege acum că nu va putea anexa Ucraina și nu poate decât să încerce să stopeze declinul Rusiei o țară „slăbită de sancțiuni, captivă în fața Chinei și unui război din care nu știe cum să iasă”.Holman Jenkins scrie că soluția evidentă este ca Rusia să accepte Ucraina, să coexiste și să se dezvolte împreună dar asta e posibil doar fără Vladimir Putin. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate. În fiecare luni, „Dicţionar de sunete”, semnat de Lucian Ştefănescu.
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:50
Ieri
02:00
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
14 august 2022
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
19:20
Talibanii „nu au reușit să stabilească un sistem politic incluziv”, susține  Uniunea Europeană, în ajunul primei aniversări de la prima aniversare a guvernării mișcării islamiste fundamentaliste.„Populația, inclusiv grupurile etnice și religioase și, în special, etnicii hazara și populația șiită, se confruntă cu abuzuri instituționalizate și sistemice ale drepturilor lor economice, sociale, culturale, civile și politice", a afirmat Nabila Massrali, purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe, într-o declarație din 14 august.„Mai concret, regimul taliban a încălcat și abuzat grav drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice", a mai spus Massrali. „Mecanismele de protecție a femeilor și fetelor împotriva violenței și a căsătoriilor forțate au fost desființate, iar violența domestică este în creștere.”Talibanii au cucerit Kabulul pe 15 august 2021. Astfel a ajuns din nou la putere în Afganistan această mișcare fundamentalistă, la aproape 20 de ani după ce fusese înlăturată de invazia americană, în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001.Nicio țară nu a recunoscut încă regimul taliban. După ce inițial au dat de înțeles că vor fi mai moderați decât în perioada în care s-au aflat anterior la putere, talibanii au trecut la o linie dură, anulând drepturile femeilor, intoleranți cu cei care-i criticau și impunând un control mai mare asupra presei.Reproșul UE vine la o zi după ce talibanii au disperat cu violență o demonstrație a femeilor din Kabul. Talibanii au tras focuri de armă în aer și le-au bătut pe protestatarele care cereau „pâine, muncă și libertate”.Aproximativ 40 de femei au mărșăluit în fața clădirii Ministerului Educației pe 13 august, înainte ca talibanii să le disperseze.Fotografiile și videoclipurile de la protest postate pe rețelele de socializare arată cum forțele talibane trag focuri de avertisment și le agresează fizic pe femei. Unele femei au fost urmărite de talibanii, care le-au bătut cu patul puștii.Talibanii au reținut, de asemenea, trei jurnaliști străini și un lucrător afgan pentru că au transmis de la protest, iar alți doi jurnaliști locali au fost ușor răniți, potrivit Asociației jurnaliștilor independenți afgani (AIJA).Hujatullah Mujadidi, un membru important al AIJA, cu sediul la Kabul, a declarat pentru agenția dpa că jurnaliștii străini reținuți erau din Germania, Danemarca și Norvegia.Amnesty International și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele potrivit cărora talibanii au folosit „forță excesivă” pentru a le dispersa pe femei. Aceasta a declarat pe Twitter că femeile „au protestat pașnic pentru a-și cere drepturile omului”.O înregistrare video despre care se spune că ar fi fost făcută în timpul marșului le arată pe femei purtând bannere și afișe și mărșăluind în stradă cerând dreptul la muncă și la participare politică.„Dreptate, dreptate. Ne-am săturat de ignoranță", au scandat ele. Multe dintre protestatare nu purtau vălul obligatoriu pe față.
16:50
At the beginning of August, a program in Georgia offering free housing to Ukrainian refugees ended. Many of its grateful beneficiaries, their savings already drained, are now scraping around for a new place to stay.
16:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:40
Mai mult de 2 zile în urmă
02:00
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
13 august 2022
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
16:00
Dan Jurcan, directorul de cercetare al IRES, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că populația României, de la 22,3 milioane cât era în 1989, a scăzut, în mod constant, cu un milion la fiecare 10 ani. Pierdem cam o sută și ceva de mii de oameni în fiecare an, susține sociologul.
16:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
11:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
05:50
12 august 2022
23:40
Inflația este un fenomen economic natural care funcționează din noaptea timpurilor, sau cel puțin de când a fost inventată moneda de schimb, etalonul care poate fi monedă bătută, scoici rare, aur sau hârtie imprimată cu filigran. Cum o arată ultimele date ale biroului de statistică european, Eurostat, agresiunea rusă din Ucraina, combinată cu criza economică latentă și cea a energiei, au provocat o inflație galopantă în zona euro, cum Europa nu mai cunoscuse de mai bine de o generație (de patru decenii, în realitate).Fenomenul e constatat la nivelul portofelului familiilor și se manifestă inegal. Economiștii încă dezbat dacă Marea Britanie post-Brexit este mai afectată decât zona euro sau invers.Este inflația mai gravă în Europa decât în Anglia?Unii economiști afirmă astfel că Marea Britanie cunoaște o inflație mai puțin severă decât media europeană. Și aici vorbim doar de țările din UE, nu de cazurile extreme de inflație severă care sunt Turcia și Republica Moldova, sau, în UE, țările baltice, mai ales Estonia. Estonia este țara care se confruntă în mod neîndoielnic cea mai gravă inflație din zona euro, prețurile de consum crescând cu o rată anuală de aproape 22% – de peste două ori mai rapid decât în Statele Unite. Estonia și vecinii săi baltici reprezintă actualmente exemple extreme ale presiunilor prețurilor care mătură Europa, confruntată cu o provocare nemaivăzută de 40 de ani încoace.Cât despre Marea Britanie, dacă cea mai lungă recesiune înregistrată de la criza financiară încoace și cea mai profundă scădere a nivelului de trai de după anii 1960 nu se arată atât de severe pe cât se afirmă, Anglia se confruntă totuși la rândul ei cu o umilire economică pe scena internațională.Șeful opoziției laburiste, Keir Starmer l-a acuzat astfel luna trecută pe fostul ministru de finanțe Rishi Sunak, dar și pe premierul Boris Johnson, că lasă în urmă „o cumplită moștenire de inflație ucigătoare și cea mai coborâtă creștere economică din grupul G7”.Adevărul este însă, cum a scris-o Daily Telegraph, că cifrele din cadrul G7 arată pentru Marea Britanie o dureroasă inflație de 9,4% pentru luna iunie, însă cifra poate fi foarte înșelătoare: în primul rând, o mare parte din țările din G7 se află într-o situație foarte similară: inflația în SUA este de 9,1% și în Germania de 8,2%.In realitate, scrie Daily Telegraph, inflația britanică se situează sub cea din UE – unde media a fost de 9,6% în iunie.Cifrele de pe continent variază de la 6,1% în Malta – inflație foarte ridicată acolo după standardele istorice, dar neobișnuit de scăzută astăzi în UE – până la 22% în Estonia, potrivit datelor Eurostat.The Daily Telegraph trece apoi în revistă cinci țări din UE care o duc mai rău economic decât Anglia:SpaniaSpania e una din cele patru economii mari de pe continent cu o inflație care o depășește pe cea britanică, atingând 10% în iunie. «Spania dickensiană», este de altfel, nu foarte în glumă, titlul comentariului economic de vineri 12 august din El Pais.Modul în care piețele de energie din UE sunt atât de interconectate face că o țară precum Spania, chiar dacă nu importă multă energie direct din Rusia, plătește încă prețuri incredibil de mari. Țara are apoi și propriile sale probleme interne, și anume cele din turism.Prețurile au crescut peste tot în Horeca. Prețurile la alimente au urcat cu 13,3%. Costul serviciilor de cazare a crescut cu peste 25%. Inflația din prețul pachetelor de vacanță este peste 10%.GreciaInflația din Grecia a atins 11,6% în iunie pe baza calculelor UE, aproape dublul vârfului de 5,7% din 2010, în urma crizei financiare. Grecia este foarte expusă, desigur, creșterii prețurilor energiei, din pricina războiului din Ucraina, iar alimentele și băuturile non-alcoolice au urcat cu 12,6% in iunie.Pesimismul crește printre economiști, cum o constată vineri Kathimerini.OlandaOlanda a avut o atitudine fermă în fața intimidării Kremlinului și a refuzat să plătească importurile de gaze în ruble. Gazprom din Rusia a cerut o modificare a termenilor contractuali ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei în urma invaziei Ucrainei. Așa încât, Rusia a întrerupt vânzările către Olanda, care este foarte dependentă de gaze.Deși au fost găsite surse alternative, creșterea prețurilor la gaz, electricitate și benzină reprezintă încă aproximativ jumătate din inflația din Olanda, care a fost de 9,9% în iunie. Acest lucru a declanșat un principiu al dominoului în alte părți ale economiei. Producătorii de carne, de exemplu, se bazează pe aparatură cu gaze pentru a asoma animalele, ceea ce înseamnă că lipsurile duc la creșterea prețurilor.Economiștii se așteaptă ca inflația alimentară în Olanda să atingă 13% în lunile următoare. «Prețurile despre care știam că au să crească», cum titrează vineri principalul cotidian, De Telegraaf.PoloniaVecina Ucrainei, Polonia, a refuzat, de asemenea, să plătească gazul în ruble. Polonia este de departe cel mai mare consumator de cărbune din UE, adesea folosit pentru încălzirea locuințelor și a fost, până de curând, importat în mare măsură din Rusia.Această interdicție e un factor cheie în rata inflației de 14,2% din iunie. Cheltuielile imprudente și populiste ale guvernului polonez, condus din umbră de șeful partidului Dreptate și Justiție Jarosław Kaczyński, au dus, de asemenea, la creșterea prețurilor.Sprijinul financiar pentru energia gospodăriilor, cheltuielile militare mai mari și angajamentul de a spori cheltuielile din sănătate înseamnă că există o mulțime de lucruri pe care vor fi cheltuiți și mai mult banii de acum înainte.„Situația e fără speranță”, este cum îl citează vineri Gazeta Wyborcza pe Kaczyński, care pregătește deja tacticile pentru alegeri.Țările balticeÎn sfârșit, Estonia, Lituania și Letonia au cele mai ridicate rate ale inflației din UE – 22%, 20,5% și, respectiv, 19,2% în iunie.Legăturile comerciale strânse cu Rusia – din cauza geografiei și istoriei – au lăsat națiunile baltice vulnerabile la ostilitatea economică din partea Kremlinului, în ciuda eforturilor de reducere a dependenței de Rusia duse de la sfârșitul Războiului Rece încoace.Peste 90% din importurile de gaze din Estonia au venit din Rusia în 2020, deși ele se diversifică, inclusiv prin construirea unui terminal GNL (gaz natural lichefiat) pentru a permite achizițiile din alte surse.Prețurile alimentelor au crescut și ele, în parte din cauza recoltelor locale slabe.Toate acestea, conchide The Daily Telegraph, fac că în cazul Marii Britanii și al recesiunii iminente acolo, o comparație cu situația țărilor din UE ar putea relativiza criticile de acasă privind „cumplita” umilire economică a Angliei.Opinia contrarie: dezastrul britanic post-BrexitO opinie contrarie întâlnim la acei economiști care spun că viața nu e prea plăcută de partea cealaltă a Canalului Mânecii. Inflația în Marea Britanie ar trebui să atingă 13% la toamnă, lira sterlină se prăbușește, facturile de electricitate și gaz au să crească de trei ori, sectorul imobiliar o duce rău, importurile se scumpesc, iar exporturile sunt frânate de barierele vamale ale Brexitului.Pe scurt, deficitul comercial britanic o să se tot adâncească. Vineri a fost rândul săptămânalului The Economist să scrie că aproape nimic nu pare să mai funcționeze în Marea Britanie și că lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească.Fenomen natural sau imprevizibil?Mai sunt apoi cei care spun că fenomenul inflației este absolut natural și deci imprevizibil pe termen lung. Răposatul John Kenneth Galbraith obișnuia să spună, știind foarte bine ce efect are o asemenea axiomă în gura lui, că economia nu este o știință. Dacă ar fi fost, continua el, atunci toți economiștii ar fi bogați, întrucât ar intui dinainte evoluția piețelor.E același raționament ca în cazul metodelor de ghicit: dacă ghicitorii ar prezice într-adevăr viitorul, atunci ei n-ar mai trudi vânzându-și talentul pe câțiva bănuți.Aşa încât, dincolo de discursul lor pretențios, economiștii ghicesc, statistic, la fel de mult cât o simplă vrăjitoare. Numai că aceea, când se înșeală, nu ruinează jumătate din planetă, ba pe deasupra știe și să vindece de deochi. 
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
16:40
În Uniunea Europeană s-au făcut auzite în ultimele zile chemări la oprirea eliberării de vize pentru turiștii din Federația Rusă. În viziunea unor lideri de țări membre – mai ales baltici și scandinavi, dar și a președintei în exercițiu, Cehia – nu este corect ca rușii să se plimbe în continuare fără grijă prin Europa în vreme ce armata țării lor nimicește o țară europeană, Ucraina. Nu toate țările din UE cred că o asemenea pedeapsă ar fi potrivită.În acest moment, o serie de țări din Uniunea Europeană, inclusiv Cehia – care deține președinția prin rotația a UE – Polonia și statele baltice au impus deja restricții pe eliberarea vizelor pe termen scurt pentru cetățenii ruși.Eliberarea vizelor Schengen, precizează Comisia Europeană, este la latitudinea fiecărui stat membru, dar Estonia, Finlanda și Letonia fac presiuni susținute pentru o interdicție la nivelul Uniunii Europene. Un prim succes al acestei campanii este că inițiativa va fi discutată la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, de la Praga, din 31 august, după cum a anunțat ministrul ceh de externe.Jan Lipavský sprijină o abordare coordonată la nivelul UE. Șeful diplomației cehe declara joi: „Încercăm să explicăm partenerilor noștri că abordarea este justificată și eficientă”.Argumentul lui este că interzicerea vizelor ar fi încă o sancțiune europeană eficientă, ca reacție la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraine. „ (...) un semnal foarte clar și direct (dat) societății ruse… (care) ar trebui să înțeleagă că o astfel de politică agresivă are consecințe.”Mai mult, Lipavský sugerează că interzicerea vizelor ar putea contribui și la „scăderea influenței serviciului secret rus în UE”.Cehia, Lituania, Estonia, Letonia și Polonia au încetat să mai elibereze anumite vize pentru ruși, dar joi, Estonia a mers mai departe, anunțând că cetățenii ruși care au o viză Schengen eliberată de Estonia nu o vor mai putea folosi pentru a intra în țara baltică, începând cu 18 august. Ar fi vorba, potrivit Ministrului eston de Externe, de circa 50 de mii de astfel de vize, care rămân însă valabile pentru a intra în alte state din spațiul Schengen.În următoarele zile, guvernul eston va discuta modalități de a interzice intrarea tuturor cetățenilor ruși, cu anumite excepții, mai ales cazuri umanitare și vizite la rude.La începutul săptămânii, într-un interviu cu Washington Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut țărilor occidentale sa-și închidă granițele pentru toți cetățenii ruși. Zelenski a argumentat, între altele, că rușii trebuie să suporte consecințele politicii agresive, dusă de o conducere „pe care ei au adus-o la putere”. Iar ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, a spus că rușii „trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până nu învață să le respecte”.Germania vs. vină colectivă Ideea unei vini si implicit pedepse colective pentru invazia din Ucraina a fost respinsă însă categoric de cancelarul german Olaf Scholz.„Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri'', a spus Scholz joi, la o conferință de presă.Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin „este cel responsabil pentru acest război'', nu toată populația Rusiei, iar o astfel de măsură generală „ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi''. Sau a rușilor care, nefiind de acord cu războiul din Ucraina, au emigrat sau vor să plece din Rusia.Critici în RusiaCum era de așteptat, la Moscova, propunerile de a interzice vizele pentru cetățenii ruși au provocat comentarii dure: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a vorbit de rusofobie și țări care „au luat-o razna”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova le-a calificat drept „un nonsens, la limita naționalismului” și de manifestări „xenofobe”, iar colegul său Ivan Neciaeiv a condamnat pe 11 august apelurile la interzicerea vizelor drept „manifestări evidente de șovinism și o încercare nesăbuită de a anula tot ce este rusesc, ceea ce este oricum imposibil”.Voci critici se aud însă și din tabăra oponenților Kremlinului.Leonid Volkov, unul din principalii consilieri ai liderului opoziției Alexei Navalnîi (întemnițat acum), critică apelurile la interzicerea vizelor pentru ruși drept reacții „facile” ale politicienilor occidentali la presiunea opiniei publice: „Politicienii occidentali simt presiunea alegătorilor care le cer să facă ceva, cu privire la Rusia. Atunci au găsit o soluție rapidă: refuzăm vizele rușilor și sperăm că acest lucru îi va întoarce pe ruși împotriva lui Putin”, s-a plâns Volkov.Volkov și alți reprezentanți ai opoziției se tem că rezultatul ar putea fi exact opus, ar putea alimenta argumentul propagandistic al Kremlinului că Europa și Statele Unite acționează numai dintr-un sentiment inrădăcinat de rusofobie.Împotriva unei interdicții în masă a vizelor pentru cetățenii ruși, există argumente etice, dar și care țin de dreptul internațional, amintește și Jamie Dettmer, editorialistul al publicației Politico.eu:„Nu numai că acest lucru (interzicerea vizelor) contrazice valorile liberale clasice, care resping blamarea unui întreg grup etnic sau politic pentru acțiunile câtorva, pedeapsa colectivă este interzisă clar prin tratatele referitoare la conflictele armate, începând cu articolul 3 și protocoale suplimentare ale Convențiilor de la Geneva”. 
08:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:20
Într-un articol din Washington Post se relatează despre o întâlnire a președintelui Biden cu un grup de istorici, care s-au arătat alarmați de situația democrației atât în America cât și în străinătate. Interlocutorii președintelui au prezentat actualul moment ca pe unul dintre cele mai periculoase din istoria modernă a guvernării democratice.S-au făcut comparații cu anii premergători alegerii lui Abraham Lincoln în 1860, când acesta avertiza că „o casă divizată împotriva ei însăși nu poate rezista” sau cu perioada premergătoare alegerilor din 1940, când președintele Roosevelt era confruntat cu simpatii în creștere, în America, pentru fascismul din Europa și cu rezistență la intrarea Americii în război.Aceste exerciții de consultare sunt tipice pentru majoritatea președinților americani, confruntați cu crize. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates a spus că președintele prețuiește opiniile experților independenți și că ține legătura cu grupuri bipartizane cu care se sfătuiește periodic. La o conferință de presă în ianuarie Biden a spus „Solicit mai multe informații și critici constructive despre ceea ce trebuie și nu trebuie să fac”.Scopul întâlnirii de la 4 august, despre care scrie Washington Post a fost să se analizeze ascensiunea totalitarismelor în lume și amenințările la adresa democrației în America. Cei mai mulți dintre experții invitați s-au pronunțat în ultima vreme în legătură cu amenințările la adresa democrației după insurecția și atacul de la 6 ianuarie 2021, împotriva clădirii Congresului. Istoricul Michael Beschloss a arătat că președintele a luat act de ceea ce i s-a spus, că există primejdia ca democrația în America și democrații în lume să fie distruse. Unii au semnalat riscul unor izbucniri violente, anticipate de părinții fondatori.S-a discutat despre similitudini între situația actuală și perioada care a premers celui de-al doilea război mondial, când creșterea autoritarismului în străinătate a găsit ecouri în Statele Unite. Soarta democrației a fost și este o preocupare pentru președintele Biden care a candidat în numele „salvării sufletului națiunii” după președinția Trump. Referindu-se la acesta, Biden a declarat de curând „Nu poți fi pro-insurecție și în același timp pro-democrație. Nu poți fi pro-insurecție și pro-America”. 
08:10
Primăria orașului în care locuiesc a rămas fără aer condiționat. La 38 de grade, rețeaua a cedat și birourile au intrat în regim de fierbere.Presa locală a preluat știrea și a adăugat un comunicat al primarului care anunță că a intervenit personal pentru a proteja sănătatea angajaților.Rezultatul: mii de mesaje din partea celor ce nu sunt angajați ai Primăriei, nu au aer condiționat acasă sau nu pot plăti facturile dublate în ultimele luni.Un oraș necunoscut a ieșit la suprafață. Anonimi modești care lucrează pe orice vreme și se descurcă acasă cum pot, oameni singuri, bătrâni mai mult sau mai puțin uitați, zidari, lucrători la câmp - toți au apărut brusc, de nicăieri.La Primărie, aerul condiționat merge ca înainte. Și ceilalți continuă tot ca înainte.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
03:00
La Moscova, o fostă jurnalistă de la publicațiile Kommersant și Izvestia a fost arestată sub acuzația de șantaj și estorcare de bani, într-un dosar în care este vizată principala bancă a complexului militar-industrial rusesc – Promsviazbank. Colegii ei spun că acuzațiile par să fie fabricate, iar jurnalista afirmă că este victima unei răzbunări, după ce a scris despre corupția din domeniul industriei de apărare a Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Detalii de la Radu Benea.Jurnalista Aleksandra Baiazitova este autoarea canalului de Telegram „Adskie babki” (în rusă - „Banii iadului”) și colaboratoare a tabloidului pro-Kremlin Life.ru. Un tribunal de la Moscova a plasat-o în arest preventiv pentru două luni de zile, într-un dosar privind estorcarea de bani, transmite Kommersant. Jurnalista, care a scris anterior pe teme economice pentru ziarele Kommersant și Izvestia, riscă 15 ani de închisoare, potrivit agențiilor de stat Ria și Tass.Într-o declarație făcută la tribunal și publicată pe canalul de Telegram „Baza”, Aleksandra Baiazitova a respins acuzațiile. Potrivit jurnalistei, motivul reținerii ar putea fi cu totul altul, anume că a scris un articol în care a demascat corupția din industria de apărare a Rusiei și de la Promsviazbank, principala bancă prin care trec comenzile militare ale statului.Baiazitova a spus că furtul banilor destinați industriei de apărare a contribuit la eșecul invaziei militare rusești în Ucraina. Potrivit jurnalistei, tatăl președintelui consiliului de administrație de la Promsviazbank a condus Serviciul de Informații Externe al Rusiei. „Practic, el a distrus serviciul, a spus Baiazitova. Altfel, operațiunea din Ucraina ar fi durat cam două săptămâni, așa cum a fost planificată de Vladimir Putin. Am fost închisă din cauza că am scris adevărul”, a declarat jurnalista.Ea a mai spus în fața tribunalului că un membru al consiliului de administrare al Promsviazbank, Aleksandr Ușakov, a fost anterior condamnat pentru infracțiuni financiare. Potrivit canalului de telegram „Agenstvo”, Ușakov a condus Stroibank și a fost condamnat, în 2006, la patru ani și jumătate de închisoare, pentru furtul a peste 2,4 milioane de ruble, iar după aceasta a mai deținut funcții de conducere în alte bănci din Rusia. Baiazitova spune că, ulterior, el a dat în judecată Kommersant și alte publicații, cerându-le să scoată de pe paginile lor informația despre condamnarea sa, dar a pierdut procesul.Jurnalista a rugat instanța să fie plasată în arest la domiciliu, întrucât este diagnosticată cu hipertonie și diabet. În plus, mama sa se află în spital, iar acasă au rămas patru pisici. Instanța însă a decis să fie închisă într-un izolator de detenție preventivă.Fostul redactor șef al canalului de Telegram „Baza”, Nikita Mogutin, a scris pe pagina sa de Facebook că o cunoaște demult pe Sașa Baiazitova, despre care a spus că este un jurnalist profesionist, iar acuzațiile de șantaj la adresa ei i se par „de neimaginat”.Banca Promsviazbank, care o acuză de șantaj pe Baiazitova, este controlată în întregime de stat și prin ea rulează banii destinați modernizării complexului militar-industrial al Rusiei. Șeful băncii, Piotr Fradkov, fiul fostului prim-ministru și fostului director al Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a fost inclus în listele de sancțiuni occidentale după ce Rusia a invadat Ucraina.„Baza” a relatat anterior că împreună cu Baiazitova au mai fost reținuți consultanții PR Olga Arharova și Inna Ciurilova, care coordonau câteva de canale de Telegram, sub acuzația că ar fi estorcat bani de la structurile „Rostec”, corporația de stat pentru dezvoltarea produselor industriale de înaltă tehnologie.Potrivit publicației, rețeaua respectivă de pe Telegram ar avea peste 300.000 de abonați. Oficial, nu s-a confirmat arestarea celorlalte două persoane, dar rudele lor ar confirmat pentru serviciul rusesc al Europei Libere – Radio Svoboda – că nu mai răspund la telefon sau la mesaje.Pe 10 august, un tribunal de la Moscova a dispus și reținerea a trei administratori ai canalului „Adskie babki”, sub acuzația de escrocherie.
11 august 2022
22:00
„Un rus intră într-un bar georgian” ar putea fi începutul unui banc din vremea sovietică, dar povestea noastră este, de fapt, despre un bar din Tbilisi intrat în colimatorul naționaliștilor ruși după ce a interzis explicit accesul rușilor pro-Putin, după invazia din Ucraina.Mai precis, barul Dedaena a impus „vize” rușilor, punându-i să completeze un formular online în care pot declara că sunt anti-Kremlin, dacă vor să viziteze localul. În formular trebuiau „bifate” următoarele „puncte”: nu am votat pentru Putin, e un dictator; condamn agresiunea rusă din Ucraina; Crimeea este parte a Ucrainei, ca și alte teritorii disputate; Abhazia și Ținkvali sunt ale Georgiei etc. Formularul se încheia cu sloganul „Slavă Ucrainei”.„Trebuie să ne asigurăm că imperaliștii ruși spălați pe creieri nu intră la noi”Solicitanților de viză de intrare în bar li se mai cerea printre altele să nu vorbească rusește cu personalul, să nu ceară plată în ruble și să nu se angajeze la beție în discuții politice. „Noi suntem pentru egalitate și unitate, dar trebuie să ne asigurăm că imperaliștii ruși spălați pe creieri nu intră la noi”, se spunea într-o declarație pe site-ul barului din Tbilisi, a cărui pagină web nu se deschidea miercuri, 10 august.La 2 august, barul Dedaena a publicat o nouă declarație în care spunea că adversarii săi îl pedepsesc publicând review-uri negative pe net – 5000 la număr, potrivit fondatorului localului, Data Gurdjieff, astfel că ratingul pe Google al barului a coborât la 2,4.Atacatorii au plasat pe net numeroase comentarii incitante, inclusiv că ar fi vorba de un bar gay, a cărui simplă existență este o dovadă că Georgia ar trebui atacată și distrusă.După acest atac, a început o campanie de susținere a barului, la care au luat parte nu doar georgienii, ci și simpatizanți din Ucraina. Raportând companiei Google review-urile negative și dând ei înșiși review-uri pozitive, participanții la campanie au reușit să urce din nou ratingul barului la 4,8.„Le vom arăta ce înseamnă acțiune adevărată de destabilizare”Potrivit serviciului georgian al postului nostru de radio, în spatele atacului pe net împotriva barului din Tbilisi s-ar afla o grupare rusească relativ amorfă de șovini și ultranaționaliști care își hărțuiesc adesea pe net adversarii, avându-și originile în organizația patriarhală Statul Masculin, interzisă în F. Rusă în 2012.La 5 august, fondatorul fugar al organizației ilegale, Vladislav Pozdniakov, a minimalizat campania împotriva barului georgian, calificând-o drept „glumă infantilă”, dar a spus că nu exclude alte încercări de destabilizare, în viitor. „Vom aștepta ca în Georgia să vină vremuri grele, mai exact o situație politică dificilă, iar apoi le vom arăta ce înseamnă acțiune adevărată de destabilizare”, a scris Pozdniakov pe canalul Telegram la 5 august, adăugând că are mulți „camarazi” ruși în Georgia.Serviciul georgian al EL scrie că asemenea amenințări nu pot fi ignorate într-o Georgie condusă de un guvern a cărui atitudine ambiguă față de integrarea europeană a provocat mari proteste de stradă anul acesta.Situația este cu atât mai delicată cu cât de la invadarea Ucrainei de către Rusia zeci de mii de ruși s-au refugiat tocmai în Georgia, unii dintre ei ca să evite sancțiuni internaționale sau persecuție politică.Egor Kutepov este reprezentantul filialei georgiene a organizației neguvernamentale Rusia Liberă, care se opune războiului din Ucraina și ajută activiștii ruși ajunși la Tbilisi. El a declarat serviciului georgian al EL că oameni ca Pozdniakov sunt „utili” autorităților ruse care caută să intimideze criticii auto-exilați în Georgia și să creeze discordie între ruși și georgieni.În trecut, Pozdniakov a făcut agitație anti-georgiană pe net, spunând recent că a venit momentul „denazificării” Georgiei – o aluzie la retorica folosită de Kremlin ca justificare a invadării Ucrainei.Serviciul georgian al EL notează că barul vizat de naționaliștii ruși, ca și un monument și apropierea lui și un parc, și-a luat numele de la un manual de limba georgiană numit Deda Ena, sau „limbă maternă”, scris în 1876 de educatorul Iakob Gogebașvili, la șapte decenii după ce Imperiul Rus impusese localnicilor folosirea limbii. Deda Ena a fost și denumirea protestelor din 1978 care au forțat autoritățile sovietice să renunțe la planul de a revoca statutul georgienei ca limbă oficială.
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
19:30
Recent, luptele s-au intensificat în două regiuni din sudul Ucrainei, dar în paralel se face simțit și un „război de gherilă”, la intensitate redusă, care include acte de sabotaj, asasinate și campanii de propagandă și dezinformare, menit aparent să submineze controlul rusesc.La Herson, oraș din sudul Ucrainei ocupat de forțele ruse încă din prima fază a invaziei, au apărut afișe și postere, lipite pe pereții clădirilor, pe stâlpi, pe stații de autobuz, pe care se poate citi:„Rușilor! Vă facem ....”, scrie un afiș apărut în iunie, peste o fotografie cu un hamburger.  Pe altul scrie: „Vrei să trăiești? Predă-te!” și include un cod QR care, scanat de pe telefonul mobil, te trimite la o pagină de web a guvernului ucrainean cu instrucțiuni ce să-i spui unui militar ucrainean, dacă vrei să te predai. „Am pregătit instrucțiuni pentru cei care nu vor să lupte cu patria lor”, mai scrie pe pagina guvernamentală.Afișele par să facă parte dintr-un război de gherilă „la foc redus”, care include acte de sabotaj, asasinate dar și o campanie intensă de propagandă și dezinformare.Autoritățile ruse au ripostat cu multe arestări. Organizația internațională pentru drepturile omului, Human Rights Watch a declarat că este o campanie „pentru a obține informații, dar și de intimidare, ca oamenii să accepte ocupația, deoarece Rusia încearcă să-și impună controlul asupra teritoriilor ocupate, încălcând dreptul internațional...”.Serviciul ucrainean de Informații(SBU) nu a făcut nici un comentariu public, nu și-a asumat în niciun fel această campanie, dar observatorii cred că fie SBU, fie omologul său militar sau alte agenții guvernamentale sunt în spatele efortului de a submina autoritatea rusă în teritoriile ocupate, remarcă Mike Ekell, corespondentul Europei Libere/Libertatea.Colaboratori și trădătoriReprezentanții Ministerului ucrainean al Apărării și ai serviciilor de informații militare au recunoscut însă că în aceste teritorii operează grupuri de gherilă. Cel mai recent miercuri, 10 august, după ce pe un aeroport militar rus din Crimeea avuseseră loc explozii puternice, cu o zi mai devreme.Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a negat orice amestec al Ucrainei, dar a declarat la o conferință de presă: „Desigur, oamenii care trăiesc în ocupaţie înţeleg că vremurile ocupaţiei se apropie de sfârşit şi trebuie să-şi arate poziţia. Recuperarea Crimeii trebuie să se întâmple', a spus el.Despre posibila implicare a unor rezidenţi din Crimeea în exploziile de marţi de la baza aeriană rusă din peninsulă scria miercuri şi publicaţia americană The New York Times.Revenind însă la regiunile sudice Herson și Zaporojie :După ce a cucerit orașul și regiunea Herson, Moscova a început să instaleze o conducere locală pro-rusă.Pe mulți din acești noi oficiali, Ucraina i-a etichetat de colaboratori sau trădători și a lăsat de înțeles că vor fi pedepsiți.Unul dintre acești oficiali a fost Volodimir Saldo, un fost consilier al orașului Herson și membru al parlamentului, care a fost instalat guvernator al întregii regiuni Herson, sub ocupația rusă.Pe 5 august, Saldo a fost internat în stare critică într-un spital din Moscova. Mediile rusești au relatat inițial că s-ar fi constatat că Saldo a fost otrăvit. În timp ce se mai făceau analize, pe 9 august, s-a anunțat că este conștient.Potrivit lui Serghei Hlan, un consilier local, a fost a doua oară din iunie când Saldo s-a îmbolnăvit brusc, în circumstanțe neelucidate.În aceeași zi în care Saldo a fost internat, la Nova Kahovka, un oraș la nord-est de Herson, a fost împușcat și ucis în fața casei sale adjunctul primarului. Nimeni nu și-a asumat crima. Automobile capcanăOficialii instalați de Rusia au fost și ținta altor atacuri. Pe 24 iunie, o bombă a explodat într-o mașină în care se afla Dmitro Savlucenko, care conducea un birou al guvernului local responsabil cu tineret și sport pentru regiunea ocupată Herson.Savlucenko, care a fost descris de presa ucraineană drept „unul dintre cei mai cunoscuți colaboratori locali”, ar fi fost ucis în explozie. Alte două mașini au fost avariate, geamurile blocurilor din apropiere au fost sparte de deflagrație.  Cu două zile mai devreme, mașina în care se afla primarul unei localități din periferia Hersonului a lovit o mină terestră. Mașina a fost ciuruită de schije dar oficialul, Iuri Turulov, a scăpat cu răni ușoare, potrivit presei de stat ruse.La începutul lunii, Turulov fusese avertizat într-un videoclip al Serviciilor ucrainene de Informații că este considerat un „colaborator”.În mai, o explozie în Melitopol, oraș din partea de sud a regiunii Zaporojie, a rănit două persoane. Explozia, care a fost pusă pe seama partizanilor, l-a vizat pe liderul local, instalat la putere de Rusia, Ievgheni Balițki.„În această dimineață a avut loc un atac terorist cu scopul de a destabiliza viața pașnică a orașului”, au declarat autoritățile orașului într-un comunicat pe Telegram. Ivan Fedorov, primarul ucrainean al orașului Melitopol, declara pentru AP:„Mișcarea de rezistență urmărește trei obiective: să distrugă armele rusești, să discrediteze și intimideze forțele de ocupație și pe colaboratori și să informeze serviciile speciale ucrainene despre pozițiile inamice”. 
16:00
15:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:10
Contrar impresiei generalizate că alegerile din toamnă vor fi de rău augur pentru partidul președintelui Biden, care el însuși nu este popular, democrații dau semne de viață legislativă, realizând probabil mai mult decât a fost cazul în Congres, de mulți ani.Ultimul proiect de lege care este așteptat pe biroul președintelui este o materializare, ce e drept diluată, rezultată din compromisuri, a unui proiect mai ambițios dar chiar și în varianta actuală acoperă teme de mare prioritate – combaterea schimbărilor de climă, reducerea prețurilor la medicamente, revizuirea codului fiscal și reducerea deficitului.Votul din Senat dorește să semnaleze electoratului că democrații sunt capabili, controlând Congresul, să se pună de acord și să realizeze ceva, o ștachetă coborâtă, dar totuși o ștachetă în condițiile blocajelor politice care marchează societatea americană. Asta a ținut să precizeze liderul democrat din Senat, Charles Schumer când a spus „Faptul că putem dovedi că am realizat ceva care contează pentru oameni, este un mesaj important, ușor de înțeles”. De-aici încolo însă depinde de ce crede electoratul.Într-un an electoral dintre prezidențiale, partidul președintelui pierde locuri în Congres, de obicei. Când președintele este nepopular, pierde mai multe locuri, analiști spunând, până nu demult, că 2022 va fi un dezastru pentru Partidul Democrat. Problema este dacă aceste succese legislative vor fi în stare să deplaseze opțiunile unui electorat, care pare fixat asupra unui indicator economic – inflația. Or aceasta este între 8 și 9 la sută, cifră foarte ridicată, și, ca o consecință, o majoritate solidă a electoratului crede că țara se îndreptă într-o direcție greșită.Dacă este puțin probabil ca democrații să mențină controlul asupra Camerei Reprezentanților, după alegerile din noiembrie, în Senat – unde acum este 50 la 50 – ei au o șansă, asta, în principal, pentru că, în state competitive, candidați republicani, propulsați de Donald Trump par a fi extreme ideologice și de comportament cu care o parte a electoratului – independent și chiar conservator – nu se identifică, asta cel puțin în teorie. De aici și ideea lui Charles Schumer că, dacă democrații sunt învestiți din nou cu încredere, atunci și alte prevederi ale planului inițial – reformarea sistemului de ajutor medical, investiții în locuințe ieftine, ajutor pentru creșterea copiilor, grădiniță gratuită – ar putea deveni legi.Problema este că unele dintre aceste programe creează temeri în rândurile celor care spun că America nu-și poate mări nelimitat ajutorul social și trăi din deficite.
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
10 august 2022
23:10
Kremlinul a criticat ferm apelurile mai multor lideri din UE și al președintelui Ucrainei de a li se interzice rușilor intrarea în Occident până ce Moscova nu pune capăt invaziei din Ucraina. Răspunsul Moscovei vine după ce premierii Finlandei și Estoniei s-au pronunțat pentru a interzice acordarea de vize cetățenilor ruși și după ce s-a anunțat că armata franceză a interzis unor turiști ruși să viziteze o fortăreață medievală și un obiectiv turistic din apropiere de Paris care găzduiește arhive militare.Țările zonei Schengen ar trebui să nu mai elibereze vize turistice pentru ruși, a declarat premierul estonian Kaja Kallas.„Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite. Aceasta înseamnă că, în timp ce țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei (Finlanda, Estonia, Letonia, care sunt singurele puncte terestre de acces) poartă povara. Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris Kallas pe Twitter.Apelul a provocat iritare la Moscova. Fostul președinte și fostul premier al Rusiei, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova, Dmitri Medvedev, a răspuns, în spiritul declarațiilor sale scandaloase din ultima vreme, parafrazându-l pe fondatorul temutei securități sovietice (CEKA), Felix Dzerjinski: „Faptul că sunteți în libertate nu este meritul dumneavoastră, ci o consecință a neglijenței noastre”. Medvedev a calificat apelul drept unul „nazist”.Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, de regulă, asemenea declarații vin din partea „unor state neprietenoase”. „Din cauza neprieteniei lor, multe din aceste țări o iau razna și ajung să facă declarații pe care le-am mai auzit, acum 80 de ani, răsunând în centrul Europei”. În opinia lui Peskov, „cu timpul, bunul simț se va manifesta, iar cei care au făcut asemenea declarații își vor veni în fire”.Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a calificat declarația lui Kallas drept „un nonsens la limita naționalismului”.Apelul premierului Estoniei a urmat declarației omologului său finlandez, Sanna Marin, care a declarat că, în opinia sa, eliberarea de vize turistice pentru cetățenii ruși ar trebui restricționată și a cerut o interdicție la nivelul Uniunii Europene. „Nu este corect ca, în timp ce Rusia poartă un război agresiv și brutal în Europa, rușii să poată trăi ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și să poată merge în Europa ca turiști. Este nedrept”, a spus Marin, luni, într-un interviu pentru publicația Yle, adăugând că guvernul său analizează aspectele juridice legate de posibila interdicție, întrucât Finlanda nu are o legislație proprie privind sancțiunile. Potrivit Yle, la sfârșitul lunii august, problema eliberării de vize Schengen pentru cetățenii ruși va fi analizată în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană.Câteva state din Uniunea Europeană, între care și Letonia, au oprit deja eliberarea de vize pentru ruși în legătură cu războiul din Ucraina. Ambasada letonă la Moscova a anunțat, vineri, că nu va mai acorda deocamdată vize cetățenilor ruși, cu excepția celor oferite din motive umanitare.Într-un interviu publicat luni în cotidianul Washington Post, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a argumentat că rușii ar trebui să fie forțați „să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.„Indiferent ce fel de ruși sunt, să-i faceți să plece în Rusia”, a cerut Zelenski citat de Washington Post. „Ei vor spune: «Asta nu are nimic de-a face cu noi. Nu poate fi trasă la răspundere întreaga populaţie, nu?». Ba poate. Populația a ales acest guvern şi nu se luptă cu el, nu se ceartă cu el, nu strigă la el”, a adăugat Zelenski.Unii critici au declarat că interzicerea accesului tuturor rușilor ar avea un impact asupra zecilor de mii de persoane care au părăsit această țară în semn de protest față de acțiunile președintelui Vladimir Putin și decizia acestuia de a invada Ucraina.Dar Zelenski a spus că astfel de distincții nu contează. „Vor înțelege atunci”, a declarat președintele ucrainean pentru Washington Post. „Nu vreți această izolare? (...) Atunci mergeți și trăiți acolo. Aceasta este singura modalitate de a-l influența pe Putin”, a adăugat Zelenski, în opina căruia sancțiunile deja impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina sunt prea „slabe”, în comparație cu închiderea granițelor pentru cetățenii ruși. 
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
14:10
Nu se întâmplă des ca la locuința unui fost președinte al Statelor Unite să descindă FBI, cu un mandat de percheziție. Așa au stat lucrurile luni, la reședința de la Mar-a-Lago, în Florida a lui Donald Trump, în absența acestuia.La puțin timp după descindere și după ce Trump a comunicat că până și seiful i-a fost deschis, sprijinitori ai săi au descins în fața reședinței, să protesteze, pentru ca după acea exponenți ai dreptei și fostul președinte să acuze „persecuție politică”. FBI și Ministerul Justiției nu au comunicat rațiunile percheziției, lăsând publicația National Review să concluzioneze că „ideea ca o agenție de apărare a legii, sub un președinte să efectueze un raid la locuința predecesorului său și potențial concurent politic la alegerile următoare nu are nici o paralelă apropiată în istoria Americii”. Observatorii politici spun că aparent FBI a căutat documente secrete pe care Trump le-ar fi scos ilegal de la Casa Albă. Descinderea nu a fost un raid, ci executarea unui ordin de percheziei specific, autorizat de un judecător.Liderul minorității republicane a amenințat că, atunci când va prelua conducerea Camerei, va ancheta Ministerul Justiției, care nu poate să nu fi autorizat acțiunea. Astfel de operațiuni sunt secrete și nu vom ști probabil curând care a fost rațiunea, deși cele 15 cutii preluate de FBI de la reședință includeau documente secrete. Preluarea de documente secrete de la Casa Albă sau distrugerea acestora violează legile americane și, dacă asta poate fi dovedit, e posibil ca celui care se face vinovat să nu i se mai permită să ocupe o funcție publică. Istorici spun că toți președinții au încălcat această lege, într-un fel sau în altul, dar niciunul atât de mult ca Donald Trump.Istoricul Robert David Johnson spune că „de la Richard Nixon încoace, nu există nici un exemplu de președinte care să pretindă pur și simplu că legile nu există”, cum a fost cazul lui Trump. Există relatări că el ar fi distrus sute de documente, consilieri ai săi au ars multe dintre acestea, care trebuiau să ajungă la Arhivele Naționale.În ziua de 6 ianuarie 2021, când s-a produs insurecția lipsesc circa șase ore din lista convorbirilor purtate de Donald Trump. Și chiar dacă distrugerea de documente poate să fi fost un reflex pardonabil, e greu de explicat de ce a luat cu el în Florida o mulțime de documente publice. Trump pretinde că era în proces de negocieri cu agenții specializate pentru a preda documente, dar dacă așa ar fi stat lucrurile, probabil că judecătorul și FBI nu ar fi descins la locuința sa, riscând un scandal politic. 
13:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
12:50
12:30
08:00
Decizie controversată a unei comisii de arbitraj legată de calitatea de membru SPD al fostului cancelar german şi prieten al lui Putin.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.