Concedii parentale pentru tați: noile reguli UE 

Europa Libera, 6 august 2022 00:50

Europa socială s-a îmbogățit luna aceasta cu noi reguli care îmbunătățesc viața lucrătorilor și care nu fac decât să întărească arsenalul juridic și administrativ al lucrătorilor, atât de invidiat în afara Uniunii Europene.  

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 4 ore
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
Acum 6 ore
17:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Acum 12 ore
14:00
Într-un interviu acordat Agenției TASS, șeful departamentului pentru America de Nord din Ministerul rus de Externe a spus că dacă Statele Unite desemnează Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul”, acesta este un „reper fără întoarcere” în raporturile bilaterale.Rezoluția bipartizană care cere această decizie a fost adoptată în Senat, fiind introdusă de senatorii Lindsey Graham și Richard Blumenthal. În Cameră, președinta Nancy Pelosi l-a avertizat pe secretarul de stat Antony Blinken că, dacă nu desemnează Rusia drept stat care sprijina terorismul, Congresul va adopta legislație în acest sens.Parlamentul Letoniei a făcut-o de-acum pentru atacuri împotriva civililor în timpul războiului din Ucraina, cerând și altor țări să procedeze la fel. Președintele Parlamentului de acolo a spus că, de ani de zile, Rusia a sprijinit regimuri și organizații teroriste, argumentând cu sprijinul acordat regimului din Siria, doborârea unui avion în estul Ucrainei în 2014 și otrăvirea lui Sergey Skripal, în 2018 în Marea Britanie.Lituania a adoptat o rezoluție similară în mai și Estonia are putea să o facă. Această perspectivă amplificată global îngrijorează la Moscova, de la comentatorii politici, până la cei care guvernează. Un astfel de gest ar adăuga Rusia la lista statelor certate cu legea pe care se mai află Coreea de Nord, Iran, Siria și Cuba, ceea ce duce la adoptarea a noi sancțiuni.Repercusiunile ar fi de reputație, dar și juridice și financiare. De exemplu, mii de ucrainieni din America sau alte părți pot da în judecată statul rus și pot avea dreptul la compensații. În plus, există și perspectiva confiscării fondurilor deținute de Rusia în străinătate, dacă e desemnată drept sponsor al terorismului. Indiferent dacă se întâmplă sau nu, perspectivele Rusiei de a se menține ca putere globală sunt reduse, or asta îngrijorează până și cercuri din apropierea lui Putin. 
12:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Acum 24 ore
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:50
În Germania, fiecare al şaselea cetăţean a devenit victima unor discriminări. Această declaraţie a făcut-o Ferda Ataman într-o conferinţă de presă, la Berlin, în cursul căreia a prezentat raportul anual privind discriminarea din Germania. Din sondaje reprezentative rezultă că 16 la sută dintre persoanele chestionate în Germania, au fost confruntate, în ultimii cinci ani, cu diverse forme de discriminare. Asta înseamnă 13 milioane de cetăţeni şi cetăţene. Cele mai multe cazuri de discriminare înregistrate privesc piaţa muncii.Centrul Federal Guvernamental pentru Combaterea Discriminării, pe care Ferda Ataman îl conduce de o lună, a primit în cursul anului 2021, 5.600 de sesizări. Din Raportul prezentat rezultă că cele mai multe sesizări se referă la forme de discriminare rasială. Această formă reprezintă 37 la sută din totalul sesizărilor. Pe locul doi se plasează discriminările unor persoane cu dizabilităţi sau boli cronice.În timpul conferinţei de presă, Ataman a dat un exemplu de dată recentă. Este vorba despre un şofer de autobuz care a refuzat să ajute o persoană - care se afla într-un scaun cu rotile - să urce în mijlocul de transport. Potrivit legii, şoferii sînt obligaţi să ajute persoanele cu astfel de dizabilităţi.Ataman a mai dat şi un alt exemplu de discriminare, relatînd despre o tînără femeie care voia să se angajeza la o firmă.În cursul interviului a fost întrebată dacă în perioada următoare ar vrea să rămână însărcinată. Această întrebare, a subliniat, Ataman, constituie o gravă încălcare a legilor anti-discriminare.Discriminări din cauza sexului constituie 20 la sută din cazurile sesizate. 10 la sută din cazurile reţinute constituie discriminări din cauza vârstei.Ataman a subliniat că statistica prezentată este alarmantă, iar pentru victime trebuie să le fie create condiţii legale îmbunătăţite care permit impunerea nebirocratică a drepturilor lor.Ferda Ataman s-a născut în 1979, la Stuttgart, într-o familie de migranţi originari din Turcia. Numirea ei în fruntea Centrului federal contra discriminării (înfiinţat în 2006) nu s-a bucurat de susţinerea unanimă a coaliţiei guvernamentale tripartite, social-democrat/ecologist/liberală. În urma publicării unor pamflete şi articole polemice, Ataman a devenit ţinta unor atacuri dure. Între altele i s-a reproşat că ar fi prea indulgentă faţă de rasismul unor grupuri musulmane.După prezentarea raportului s-a putut constata pe internet o adevărată avalanşă de atacuri, unele dintre ele fiind chiar incitări la violenţă fizică. „Rasista turco-naţionalistă Ataman se plânge de rasism în Germania”, scria un anonim pe Twitter. „Există cineva care să-i spună să-şi ţină gura?” Alt anonim radical recomandă, pur şi simplu, „amuţirea” ei - cu alte cuvinte asasinatul.Ataman este contestată şi în rândurile unor grupuri de migranţi. Într-o scrisoare deschisă, semnată de 30 de personalităţi, s-a afirmat că Ataman ar refuza să condamne căsătoriile forţate din familiile musulmane fundamentaliste.Pe de altă parte, actuala şefă a Centrului antidiscriminare, care în trecut a lucrat în Ministerul integrării din land-ul Renania de Nord-Vestfalia, se bucură şi de susţinerea a 20 de organizaţii de migranţi şi a Comunităţii Turcilor din Germania. 
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
04:10
03:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
01:30
16 august 2022
22:50
Armata ucraineană spune că ar controla acum toate liniile de aprovizionare ale forțelor rusești în regiunea Herson, din sudul țării, după ce a distrus podurile de peste Nipru, folosind arme occidentale avansate. Herson se află în nordul peninsulei anexate Crimeea, unde marți  dimineață au fost auzite explozii puternice. Detalii, de la Radu Benea.Exploziile s-au produs la un depozit de muniții de la o bază militară rusească din apropiere de Djankoi, din nordul peninsulei Crimeea, și s-au soldat cu cel puțin doi civili răniți, a anunțat ministerul rus al Apărării. Moscova spune că baza rusească a fost ținta unei diversiuni. Potrivit unui comunicat al ministerului rus al apărării, au fost avariate o centrală electrică, linii de înaltă tensiune, calea ferată și câteva case de locuit. Guvernatorul rus peninsulei numit de Moscova Serghei Aksionov a spus că peste două mii de persoane din satele din apropiere au fost evacuate. Calea ferată ar fi fost între timp reparată, dar circulația trenurilor va fi reluată mai târziu, din motive de securitate.O organizație locală de știri, Crimea Wind, a relatat că un transformator de la o stație electrică a explodat sau a luat foc, de asemenea, la începutul zilei de marți, 16 august. Nu se știe deocamdată dacă cele două incidente au vreo legătură unul cu celălalt.La orele amiezii, mai multe explozii au avut loc și pe teritoriul unei baze aeriene rusești, în districtul Simferopol din peninsula Crimeea. Publicația rusă Kommersant a citează martori oculari cu declarația că deasupra aerodromului militar se văd nori de fum negru. O sursă a ziarului a afirmat că armata și forțele de ordine verifică versiunea unui atac cu drone asupra unui depozit de muniții.Incidentele au avut loc la aproximativ o săptămână după o altă serie de explozii care s-au produs la baza aeriană Saki, din vestul Crimeii, unde au fost distruse mai multe avioane de luptă rusești. Nu sunt cunoscute deocamdată cauzele exploziilor de la Saki, dar majoritatea observatorilor sugerează că forțele ucrainene sunt responsabile.Kievul nu a confirmat sau infirmat responsabilitatea pentru exploziile de astăzi din Crimeea, însă consilierul prezidențial Mihailo Podoleak a scris pe Twitter că în Crimeea ocupată de ruși pot avea loc explozii de depozite și se înregistrează „un risc ridicat de mortalitate pentru invadatori și hoți”.Surse militare ucrainene anonime au declarat presei occidentale că atacurile ar fi fost efectuate de forțe speciale care au folosit arme fabricate în Ucraina.Rusia suferă pierderi în ultima lună și în regiunea Herson, la nord de peninsula Crimeea. Armata ucraineană spune că are acum ca ținte toate liniile de aprovizionare ale forțelor rusești din regiunea Herson, după ce a distrus podurile de peste râul Nipru.Din cauza atacurilor precise cu sistemele de rachete americane HIMARS, care pot lovi ținte la distanțe mari, trupele rusești sunt nevoite să-și mute depozitele de muniții mai departe de linia frontului.Într-un interviu pentru Current Time, șeful adjunct al consiliului regional Herson Iuri Sobolevski a spus că armata rusă nu mai dispune acum de nicio rută logistică sigură pentru aprovizionarea trupelor sale de lângă Herson. Mai mult, adaugă el, cea mai mare parte a comandamentului militar rusesc din regiune s-ar fi retras pe partea stângă a râului Nipru. Pe partea dreaptă s-ar mai afla peste 20.000 de soldați ruși.Experți militari occidentali și de la Kiev consideră că lupta pentru regiunea Herson este una decisivă și ar putea schimba cursul războiului.De mai multe săptămâni, armata ucraineană încearcă să declanșeze o contraofensivă pentru a recupera regiunea Herson din sudul Ucrainei, care se învecinează cu Crimeea și care a căzut în mâinile rușilor la scurt timp după invazia din 24 februarie. 
Ieri
22:00
Experții NATO știu că Rusia și-a redus considerabil arsenalul nuclear de la Războiul Rece încoace, dar Vladimir Putin încă se mai poate lăuda cu cel mai mare stoc de arme nucleare din lume.Încă din momentul invadării Ucrainei, în luna februarie, Putin și-a pus forțele nucleare în alertă maximă, stârnind temeri că războiul din Ucraina ar putea escalada cu consecințe apocaliptice.De atunci, Putin și alți oficiali ruși au tot invocat spectrul unui război nuclear, amintind insistent Occidentului de puternicul arsenal al Rusiei.„Cine încearcă să ne împiedice ar trebui să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat”, a spus Putin în discursul său pe anul acesta adresat națiunii.„Și asta ar conduce la astfel de consecințe cum nu s-au mai văzut niciodată în istorie”, a adăugat el într-o amenințare voalată.Pe timp de pace, armele nucleare sunt menținute într-o stare inertă. În condiții normale, comanda și controlul asupra forțelor nucleare nu cuprinde posibilitatea de a transmite ordine de lansare a unor rachete. Putem să ne imaginăm că e ca și cum circuitele ar fi deconectate. Ordinul lui Putin de la începutul anului a pus însă sistemul în stare teoretică de funcționare, conectând firele.Acum sistemul poate, presupunând că ar avea loc o explozie nucleară pe teritoriul Rusiei, să lanseze rachete chiar dacă Putin este incapabil, mort, dispărut sau blocat.Rusia a moștenit inițial aproximativ 35.000 de arme nucleare după căderea URSS și are chiar și acum cel mai mare stoc de arme nucleare ne-strategice din lume.Potrivit datelor oficiale ale NATO, aproximativ 90% din armele nucleare ale lumii sunt deținute de Rusia și Statele Unite.Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că Rusia este pe primul loc, cu 6.200 de rachete nucleare. Statele Unite au 5.600, Franța are 290, iar Regatul Unit 225.Rusia are instalate 1.456 de focoase strategice pe 527 de rachete balistice intercontinentale, bombardiere și rachete balistice lansate de submarine. Se află de astfel într-un proces de modernizare a sistemului său de infrastructură nucleară militară și a întregului arsenal.Moscova este limitată la 1.550 de focoase strategice în temeiul tratatului de reducere a armelor START, care a fost prelungit cu cinci ani în ianuarie 2021. SUA au 1.357 de focoase pe 665 de rachete și bombardiere.Potrivit altor estimări, Rusia dispune de alte 2.889 de focoase strategice în rezervă, America având 1.964.Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că stocul rusesc este format din aproximativ 4.497 de arme nucleare, iar alte 1.760 de bombe retrase așteaptă potențial montarea.Marea Britanie are aproximativ 225 de focoase strategice. Dintre acestea, se consideră că 120 sunt implementate și alte 105 sunt în depozit. Descurajarea nucleară britanică se bazează pe cele patru submarine cu rachete balistice Trident.Amplasarea exactă a depozitelor de arme nucleare e desigur un secret. Se crede că există cel puțin o duzină de site-uri naționale cu depozite subterane pentru a păstra bombele.Cu toate acestea, imaginile din satelit dezvăluie două locuri suspecte din apropierea Moscovei.Pe măsură ce relațiile dintre Statele Unite și Rusia au început să se deterioreze, Kremlinul a început să modernizeze un site de lângă Tver, la aproximativ 150 de km de capitală.Cât despre capacitățile nucleare ale SUA în Europa, ele nu sunt neapărat un secret, anunțul lui Joe Biden de a instala noi sisteme de «arme tactice» în cinci țări europene membre în NATO (Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia) fiind făcut public. Este vorba de 100 de bombe B61-12 (în versiune modernizată), susceptibile de a fi montate pe avioane de tip F-15, F016 și Tornado și care vor fi instalate pe șase baze americane din Europa (în cazul Italiei fiind vorba de două baze americane, și câte una în celelalte țări menționate).Franța nu figurează în acest tablou: conform doctrinei „gaulliste”, Franța, putere nucleară ea însăși, nu adăpostește nici o bază a NATO.Am mai scris despre cum armele nucleare SUA sunt un permanent subiect de dispută în Germania. În privința Belgiei, țara care adăpostește cartierul general al NATO, prezența unor rachete nucleare americane „ne-desfășurate” (ogivele „desfășurate” sunt cele deja instalate pe rachete) era un secret al lui Polichinelle de mai multe decenii. Depozitul este cunoscut, el se află la baza aeriană din localitatea flamandă Kleine Brogel, iar ministerul belgian al Apărării a obținut din parte companiei Google să estompeze imaginile aeriene ale bazei de la Kleine Brogel.Ultima dată când a fost invocată posibilitatea ca teroriști să încerce organizarea un atac asupra bazei nucleare din Belgia a fost în 2003, când fostul fotbalist belgian-tunisian Nizar Trabelsi a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru că pregătea un atac cu un camion de explozibili asupra bazei americane de la Kleine Brogel.În octombrie 2013, după ce și-a executat complet sentința, Trabelsi a fost extrădat în Statele Unite, dar o vreme, de la sfârșitul lui 2007 la începutul anului 2008, a funcționat o alertă maximă în Bruxelles, când autoritățile interceptaseră indiciile unui complot islamist pentru a-l elibera pe Trabelsi din închisoare. 
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:20
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
19:50
În regiunile ocupate din sudul Ucrainei, Herson și Zaporojie, autoritățile ruse continuă o campanie susținută de „rusificare”, se pare cu scopul de a pregăti terenul pentru un eventual referendum de alipire la Rusia.Potrivit unui înalt oficial ucrainean din Herson, Iuri Sobolevski, intervievat de redacția Current Time, forțele de ocupație percheziționează casă de casă, le cer oamenilor să obțină permise de conducere rusești și chiar pașapoarte rusești, dacă vor să-și țină locurile de muncă.Pregătirea terenului pentru un referendumInformațiile date de Iuri Sobolevski, un oficial de rang înalt al Consiliului Regional Herson, sunt coroborate de alte surse care descriu modul brutal în care noile autorități locale, impuse de Rusia, încearcă să suprime orice disidență sau opoziție publică înaintea unui referendum care ar putea fi organizat în septembrie.În urma referendumului, după modelul Crimeea, Rusia ar putea revendica alipirea regiunilor ocupate la Rusia, chiar dacă legalitatea votului va fi contestată nu numai de Kiev dar și de întreaga comunitate internațională.În ultimele săptămâni, luptele s-au intensificat în regiunile Herson și Zaporojie, după ce Ucraina și-a declarat intenția de lansa o contraofensivă, se pare și într-un efort de a împiedica organizarea unui referendum.La sfîrșitul săptămânii, forțele ucrainene au lovit ultimul pod intact peste fluviul  Nipru, lângă Herson, avariindu-l grav, ceea ce îngreunează și mai mult eforturile Rusiei de a-și aproviziona forțele de pe malul vestic al fluviului sau de a evacua trupele rămase acolo.Rezistența localnicilorRegiunea Herson a fost ocupată, în mare măsură, de forțele ruse la scurt timp după lansarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, iar acestea s-au mișcat rapid pentru a încerca să-și stabilească controlul asupra regiunii, un efort pentru care nu au avut însă forțe suficiente, este de părere Iuri Sobolevski. Acum, în regiunea Herson, sunt ofițeri din Garda Națională a Rusiei, o forță de poliție paramilitară, împreună cu trupe ale Serviciul Federal de Securitate (FSB), principala agenție de securitate a Rusiei.„Trupele rusești, însoțite de FSB, verifică așezare de așezare”, spune Sobolevski. „De fapt, fiecare aşezare este pur şi simplu blocată, intrare şi ieşire, după care sunt luate casele la rând, dacă vorbim de sate sau oraşe mici.„Verifică totul: documente, conținutul telefoanelor mobile, garaje, mașini. Vor să obțină mai multe lucruri. În primul rând, au o listă foarte lungă de oameni neloiali, pentru că rezistența din regiunea Herson este masivă și activă", mai spune Sobolevski.La începutul invaziei, când au sosit trupele rusești, mulți ucraineni au fugit din regiunile Herson și Zaporojie, dar majoritatea au rămas la casele lor.Activiștii pentru drepturile omului au documentat cazuri credibile în care forțele ruse au folosit împotriva acestor civili tortura, i-au reținut ilegal sau i-au evacuat cu forța.„Forțele ruse au transformat zonele ocupate din sudul Ucrainei într-o lume a fricii și fărădelegii”, a declarat Iulia Gorbunova, cercetător la Human Rights Watch, într-un raport publicat în iulie.Carduri, plăcuțe, pașapoarteSăptămâna trecută, autoritățile ruse de ocupație au început să elibereze permise de conducere și plăcuțe de înmatriculare rusești, a informat agenția de știri de stat rusă TASS.Hrivna ucraineană a început să fie înlocuită pe scară largă cu rubla rusească. Salariile și pensiile se plătesc în ruble, automatele băncilor ucrainene au fost blocate și înlocuite de automatele unor bănci rusești.Potrivit lui Iuri Sobolevski, una dintre marile probleme acum pentru autoritățile de ocupație este să găsească fncționari publici, medici și învățători, dispuși să lucreze cu ei.„Este imposibil să organizeze vreun [referendum] dacă nu au sprijinul deplin al populației. Este imposibil să se reconstruiască sistemul medical din regiunea Herson... dacă medicii șefi aproape toți refuză să coopereze sau pleacă, dacă șefii de secții refuză să coopereze sau pleacă, dacă medicii simplii pur și simplu refuză să lucreze în acest sistem”, mai spune Iuri Sobolevski. „Același lucru este valabil și pentru educație”.Autoritățile ruse încearcă acum să recruteze cetățeni ruși ca să lucreze în regiunile ocupate, se pare că acestora li se oferă salarii mult peste medie, mai relatează Sobolevski.Medicii locali, mai spune el, dacă totuși vor să lucreze, trebuie să accepte carduri bancare emise de băncile rusești, cu salariile plătite în ruble.„Între timp, sunt cazuri în care te obligă să faci cerere și pentru un pașaport rusesc, dacă vrei să lucrezi, dacă vrei să-ți primești banii, dacă vrei să tratezi oamenii”, a mai povestit Sobolevski.Hrivne sau rubleÎntrebat ce procent din populație a solicitat sau a primit de bunăvoie un pașaport rusesc, Sobolevski susține că este un procent minuscul, pentru că loialitatea față de Ucraina și aversiunea față de forțele de ocupație sunt foarte puternice.Comentariile lui Sobolevski nu au putut fi coroborate imediat din surse independente. Afirmațiile sale conform cărora lucrătorii publici au fost forțați să accepte salariile în ruble sunt confirmate însă și de serviciul militar ucrainean de informații, care a spus că și lucrătorii de la ambulanța din Herson sunt forțați să-și primească salariile în ruble.Este și problema pensionarilor, mai ales a celor care-și primesc pensia „în mână”. „Mulți nu mai primesc pensii”, declară Sobolevski, „iar cei care-și primesc pensiile pe card bancar, au probleme să plătească pentru că magazinele nu mai au terminale legate la băncile ucrainene. Transferurile bancare sunt complicate”, continuă Sobolevski, „autoritățile de ocupație încearcă să înlocuiască întregul sistem bancar”.Iar serviciul militar ucrainean de informații relata pe 14 august că mulți locuitori din regiunea Herson sunt încurajați să cumpere carduri rusești pentru telefoanele mobile, provider-ii din Rusia făcând oferte extrem de avantajoase. În schimbul datelor personale de pe pașapoarte. 
16:10
Încă plutește misterul asupra a ce a urmărit FBI atunci când a făcut percheziții la reședința fostului președinte Trump de la Mar-a-Lago.Ministerul Justiției a cerut judecătorului care a autorizat perchezițiile să nu facă publice detalii cu privire la motive. Dacă aceste informații ar deveni publice s-ar știi ce a căutat FBI, în legătură cu documente oficiale pe care Trump le avea în posesie, ilegal și în ce categorii de delict se încadrează ceea ce fostul președinte a făcut.AgențIi FBI au preluat circa 20 de cutii cu documente, acțiunea lor vizând legi legate de spionaj, care interzic posesia neautorizată de materiale secrete, vizând securitatea națională, care pot să încapă pe mâinile unor adversari. Ministerul nu se opune dezvăluirii motivului general pentru percheziție, dar nu și a detaliilor care pot afecta investigația în curs. Una dintre temerile ministerului este că potențiali martori ar fi descurajați să coopereze dacă informațiile devin acum publice, dar faptul că sunt invocați martori potențiali creează temeri în rândurile foștilor și actualilor consilieri ai lui Trump.Faptul că Ministerul nu dezvăluie despre ce este vorba e frustrant și pentru apărătorii lui Trump, în condițiile în care perioada actuală prezintă pericole legale pentru acesta, nu doar în legătură cu această chestiune. De-acum există temeri că între cei încă în preajma fostului președinte ar putea fi un informator, care să fi oferit suficiente informații de natură să convingă un judecător să dispună percheziția. Suspiciunea este justificată și de faptul că, potrivit unor martori, FBI a știut exact unde să caute în timpul descinderii. Nu este clar dacă FBI a avut informatori atunci când a luat hotărârea de a face percheziția inițială, asta în condițiile în care era cunoscută de-acum îngrijorarea cu privire la documente secrete publice despre care se bănuia că sunt în posesia lui Trump.De la New York, fostul președinte a făcut apel la calmarea spiritelor, avertizând că, în caz contrar, lucrurile pot degenera, continuând să acuze însă FBI cu privire la perchezițiile din Florida. Ceea ce se știe e că între documentele preluate se numără și unele ultra-secrete și secrete, pe care Donald Trump nu avea dreptul să le aibă în posesie. Descinderile au revoltat sprijinitori ai fostului președinte, FBI anunțând că au fost primite amenințări. 
15:40
Experții NATO știu că Rusia și-a redus considerabil arsenalul nuclear de la Războiul Rece încoace, dar Vladimir Putin încă se mai poate lăuda cu cel mai mare stoc de arme nucleare din lume.Încă din momentul invadării Ucrainei, în luna februarie, Putin și-a pus forțele nucleare în alertă maximă, stârnind temeri că războiul din Ucraina ar putea escalada cu consecințe apocaliptice.De atunci, Putin și alți oficiali ruși au tot invocat spectrul unui război nuclear, amintind insistent Occidentului de puternicul arsenal al Rusiei.„Cine încearcă să ne împiedice ar trebui să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat”, a spus Putin în discursul său pe anul acesta adresat națiunii.„Și asta ar conduce la astfel de consecințe cum nu s-au mai văzut niciodată în istorie”, a adăugat el într-o amenințare voalată.Pe timp de pace, armele nucleare sunt menținute într-o stare inertă. În condiții normale, comanda și controlul asupra forțelor nucleare nu cuprinde posibilitatea de a transmite ordine de lansare a unor rachete. Putem să ne imaginăm că e ca și cum circuitele ar fi deconectate. Ordinul lui Putin de la începutul anului a pus însă sistemul în stare teoretică de funcționare, conectând firele.Acum sistemul poate, presupunând că ar avea loc o explozie nucleară pe teritoriul Rusiei, să lanseze rachete chiar dacă Putin este incapabil, mort, dispărut sau blocat.Rusia a moștenit inițial aproximativ 35.000 de arme nucleare după căderea URSS și are chiar și acum cel mai mare stoc de arme nucleare ne-strategice din lume.Potrivit datelor oficiale ale NATO, aproximativ 90% din armele nucleare ale lumii sunt deținute de Rusia și Statele Unite.Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că Rusia este pe primul loc, cu 6.200 de rachete nucleare. Statele Unite au 5.600, Franța are 290, iar Regatul Unit 225.Rusia are instalate 1.456 de focoase strategice pe 527 de rachete balistice intercontinentale, bombardiere și rachete balistice lansate de submarine. Se află de astfel într-un proces de modernizare a sistemului său de infrastructură nucleară militară și a întregului arsenal.Moscova este limitată la 1.550 de focoase strategice în temeiul tratatului de reducere a armelor START, care a fost prelungit cu cinci ani în ianuarie 2021. SUA au 1.357 de focoase pe 665 de rachete și bombardiere.Potrivit altor estimări, Rusia dispune de alte 2.889 de focoase strategice în rezervă, America având 1.964.Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că stocul rusesc este format din aproximativ 4.497 de arme nucleare, iar alte 1.760 de bombe retrase așteaptă potențial montarea.Marea Britanie are aproximativ 225 de focoase strategice. Dintre acestea, se consideră că 120 sunt implementate și alte 105 sunt în depozit. Descurajarea nucleară britanică se bazează pe cele patru submarine cu rachete balistice Trident.Amplasarea exactă a depozitelor de arme nucleare e desigur un secret. Se crede că există cel puțin o duzină de site-uri naționale cu depozite subterane pentru a păstra bombele.Cu toate acestea, imaginile din satelit dezvăluie două locuri suspecte din apropierea Moscovei.Pe măsură ce relațiile dintre Statele Unite și Rusia au început să se deterioreze, Kremlinul a început să modernizeze un site de lângă Tver, la aproximativ 150 de km de capitală.Cât despre capacitățile nucleare ale SUA în Europa, ele nu sunt neapărat un secret, anunțul lui Joe Biden de a instala noi sisteme de «arme tactice» în cinci țări europene membre în NATO (Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia) fiind făcut public. Este vorba de 100 de bombe B61-12 (în versiune modernizată), susceptibile de a fi montate pe avioane de tip F-15, F016 și Tornado și care vor fi instalate pe șase baze americane din Europa (în cazul Italiei fiind vorba de două baze americane, și câte una în celelalte țări menționate).Franța nu figurează în acest tablou: conform doctrinei „gaulliste”, Franța, putere nucleară ea însăși, nu adăpostește nici o bază a NATO.Am mai scris despre cum armele nucleare SUA sunt un permanent subiect de dispută în Germania. În privința Belgiei, țara care adăpostește cartierul general al NATO, prezența unor rachete nucleare americane „ne-desfășurate” (ogivele „desfășurate” sunt cele deja instalate pe rachete) era un secret al lui Polichinelle de mai multe decenii. Depozitul este cunoscut, el se află la baza aeriană din localitatea flamandă Kleine Brogel, iar ministerul belgian al Apărării a obținut din parte companiei Google să estompeze imaginile aeriene ale bazei de la Kleine Brogel.Ultima dată când a fost invocată posibilitatea ca teroriști să încerce organizarea un atac asupra bazei nucleare din Belgia a fost în 2003, când fostul fotbalist belgian-tunisian Nizar Trabelsi a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru că pregătea un atac cu un camion de explozibili asupra bazei americane de la Kleine Brogel.În octombrie 2013, după ce și-a executat complet sentința, Trabelsi a fost extrădat în Statele Unite, dar o vreme, de la sfârșitul lui 2007 la începutul anului 2008, a funcționat o alertă maximă în Bruxelles, când autoritățile interceptaseră indiciile unui complot islamist pentru a-l elibera pe Trabelsi din închisoare. 
11:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:00
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:20
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
02:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
Mai mult de 2 zile în urmă
22:30
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
15:20
Înainte de a formula câteva remarci despre felul în care mass media „acoperă” tot ceea ce privește islamul și lumea musulmană în general, voi spune câteva cuvinte despre opera literară a lui Salman Rushdie, unul dintre cei mai complecși scriitori (încă) în viață, începând cu un paradox:Cum pot înțelege românii Versetele Satanice mai bine decât vesticii Salman Rushdie nu este câtuși de puțin un pamfletar, iar romanul lui care a stârnit atâta scandal, Versetele Satanice, nu se dorea să fie în niciun fel vreo critică a islamului.De altfel, trebuie să insistăm că întregul nostru ecosistem intelectual s-a deteriorat cumplit din 1988 (anul publicării Versetelor satanice) încoace.Să ne imaginăm că Salman Rushdie și-ar fi scris azi Versetele satanice, iar nu în 1988. Ce s-ar întâmpla? Ar sări toți pe el, acuzându-l că a jignit islamul și că este singur vinovat de acea fatwa de condamnare la moarte pe care i-au aruncat-o mollahii. Într-atât de precară a devenit volatilitatea drepturilor noastre.Rushdie ar fi fost azi, fără nici o îndoială, târât în noroi, precum a s-a întâmplat cu Charlie Hebdo, acuzat de rasism și islamofobie (acuzație care este un nonsens, de parcă o religie ar fi o rasă).În numele mincinosului „respect” pentru credințele obscurantiste ale celuilalt, ni se ronțăie zilnic tot mai mult libertatea, uitându-se un drept fundamental care trebuie să rămână: acela de a-i ironiza pe sectanții și ideologii cu credințele lor nedemocratice de toate felurile.Cât despre Rushdie, și prea puțin cititul său roman polifonic Versetele satanice, ei bine, românii, mai ales cei din generația mea, care au fost scăldați în filme indiene, sunt mult mai bine plasați decât occidentalii să-l înțeleagă pe Rushdie, acolo unde, în roman, el folosește sumedenie de clișee bollywoodiene, extrase din filmele indiene clasice, foarte privite și cunoscute în detaliu în România comunistă.Iată un exemplu hohotitor, pornind chiar de la prima pagină a romanului Versetele satanice, de la căderea (din avionul aruncat în aer de teroriști) a personajului Gabriel (Gibreel), actor de filme indiene kitsch, exilat de la Bollywood, Gibreel Farishta, a cărui călătorie aeriană se rezumă la o cădere din nori, atunci când avionul spre Londra e distrus de bomba unui terorist, deasupra Canalului Mânecii.Gabriel/Gibreel cade din cer cântând ceva care cititorilor occidentali trebuie să li se pară total misterios :„O, my shoes are Japanese. (...) These trousers English, if you please. On my head, red Russian hat; my heart’s Indian for all that”.Aici, noi, românii care ne-am uitat cu nesaț în tinerețe la filmele indiene cu „Vagabondul” al lui Raj Kapoor, știm că e vorba acolo de acel cântec comic ce reprezintă chintesența culturii populare indiene de după independență: „Mera juta hè japani” («Am pantofi japonezi») din filmul Articolul 420:- «Am pantofi japonezi, pantalonii englezești, / E rusească șapca mea, indiană inima!» Mera juta hè Japani, ye patloon Englishtani/ Sar pe lal topi Russi — phir bhi dil hè HindustaniCântecul din acest film indian era atât de cunoscut și de popular în România lui Ceaușescu, inclusiv cu primele cuvinte în hindi (Mera juta hè Japani), încât era interpretat des și la televiziunea comunistă de către românca din Vrancea cu numele ei de scenă Naarghita (în realitate: Maria Amarghioalei), un fenomen exotic al erei comuniste, cântat de ea de altfel chiar în originalul hindi-urdu):  Toate acestea la televiziunea lui Ceaușescu, așadar. Sau, în traducerea lui Rushdie, în aceiași ani, chiar din prima pagină a Versetelor satanice:„O, my shoes are Japanese, these trousers English, if you please. On my head, red Russian hat- my heart's Indian for all that.” Adică, din nou:«Am pantofi japonezi, pantalonii englezești, E rusească șapca mea — indiană inima!»Lipsește din versiunea românească de atunci, adjectivul roșu pentru „șapca rusească” (lal, în țigănește: lolò. Filmul indian Articolul 420 fiind alb-negru, nu vedem că pălăria rusească a vagabondului era roșie, lal.)Tonul Versetelor satanice este astfel dat din start, din prima pagină în care actorul-înger kitsch Raj Kapoor cade din cer peste Anglia lui Thatcher; este burlesc.Bollywood vs. Hollywood, Raj Kapoor și Chaplin, o bastonadă, slapstick, cu nesfărșite jocuri de cuvinte (avionul aparține unei linii aeriene care se numește Bostan, „Grădina Paradisului” în farsi); dar îngerul Gabriel, cel care cade din cer spre Anglia, are în cap nu doar versuri de Bollywood, ci și din The Doors („I tell you, you must die, I tell you, I tell you”…) și imagini dintr-o lungă serie de filme sofisticat-codate (Alphaville al lui Godard, de pildă).Iată în sfârșit un domeniu unde românii ar fi mai bine pregătiți decât occidentalii la exegeza romanelor lui Rushdie, cunoscând ei atâtea referințe la filmele indiene clasice (Vagabondul, Articolul 420, Vandana, O floare și doi grădinari etc, etc…).În schimb, Republica Moldova, sovietică pe atunci, a rămas neatinsă de acel bombardament cultural indian.Islamul la Rushdie ca element de structură literarăNu știu să fi remarcat cineva că episoadele cu Mahomed (numit Mahound în roman) cel ezitant joacă în Versetele Satanice același rol de pretext structural și oniric și de mise-en-abîme ca episoadele cu Isus din Maestrul și Margareta al lui Bulgakov.Așa cum Maestrul și Margareta nu este o critică a creștinismului (departe de asta), ci a societății contemporane autorului, la fel Versetele Satanice sunt o critică fină și nemiloasă a ipocriziei și inegalităților sociale și a minciunilor colective din Anglia lui Margaret Thatcher. Totul narat într-o proză explozivă, inventivă, erudită și comică.Anglia lui Thatcher (iar nu Mecca secolului al VII-lea) este așadar decorul Versetelor Satanice, iar asta era o schimbare majoră de recuzită în proza lui Rushdie, ale cărui romane anterioare, Midnight's Children (1981) și Shame (1983) aveau ca fundal India și Pakistanul de după independență și după divorțul lor violent din 1947.În Midnight's Children asistăm de pildă la nașterea fascismului hindus, în vreme ce Shame (Rușinea) este, de asemenea, o frescă fără fard a ipocriziei Pakistanului musulman, pe fundalul unei alegorii a dinastiei Bhutto.Primele lui romane, cele mari, prin care a devenit celebru (și a primit o fatwa de condamnare la moarte) rămân un model de înnoire brutală și ludică a prozei engleze a ultimului sfert al secolului XX, începând cu Midnight’s Children (1981) și până la Versetele Satanice (1988), roman construit, spuneam, precum Maestrul și Margareta, cu istoria necanonică a lui Mahomed inserată acolo, așa cum făcuse și Bulgakov cu Isus.La fel, Shame (1983) al lui Rushdie (roman cu cheie, căci eroina este chiar răposata Benazir Bhutto) e la fel de reușit ca cele mai bune romane sud-americane ale „realismului magic”. Shame nu este cu nimic mai prejos decât tot ce avea Márquez mai bun. Și la fel de minunat a fost Rushdie și în calitatea lui efemeră de jurnalist cultural, pe când scria în mod regulat pentru săptămânalul duminical britanic The Observer.Stilul lui Rushdie, numit abuziv realism magic, deși el nu și-a ascuns niciodată admirația pentru Márquez, și-a atins așadar apogeul în Versetele satanice (1988). Din păcate, stresul permanent al celor mai bine de trei decenii de viață hăituită și-a pus amprenta și asupra scriiturii lui.Quichotte (Penguin Random House, 2019)Ei bine, ultimul roman al lui Salman Rushdie se numește Quichotte, da, și comparat cu standardele anterioare ale autorului este un eșec brutal. Romanul începe printr-o notă despre pronunție, în care autorul își informează cititorul că a scris Quichotte, iar nu Quixote, sau Quijote, pentru că așa e în franceză, Don Quichotte, care, avertizează el, se pronunță key-SHOT, și că el a făcut asta din rațiuni pe care textul însuși le va lămuri.Adevărul e însă că Don Quichotte sună puțin și ca Danke schön.Scriam, când a apărut, că următorul roman al lui Rushdie va conține probabil o notă care va informa cititorii că paginile se dau de la dreapta la stânga, începând de la coperta pe care e imprimat titlul, și în sensul crescător al numerelor imprimate în colțul din dreapta sus.Dar acum, oh, încă un Don Quijote? Ba chiar franțuzit în Quichotte! Totul, din păcate, într-o schimonoseală de literatură asamblată din rețete care nu mai funcționează. Personajul este, iarăși, un imigrant din India, ca și autorul.Quichotte este chiar el, Rushdie, de origine indiană, imigrat în Statele Unite, și îl cheamă Ismail Smile (Smile, ni se spune, fiind doar forma americanizată a lui Ismail).Cum am tot spus până acum, Rushdie abordase sistematic, cu nesfârșit umor în trecut, chestiunea șocului cultural, în special în Versetele Satanice. Acolo, în Versete, personajul lui indian inadaptabil ajunge în Anglia lui Thatcher a anilor 1980. Aici, în Quichotte, avem America, o Americă precum cea a lui Pynchon în Vineland.Cum Rushdie trăiește de două decenii în Statele Unite, limba i-a devenit între timp artificial americanizată, iar personajul Quichotte conduce mașina de-a lungul și de-a latul Americii ca într-un soi de On the Road, cu scopul de a crea senzația unei derive fără scop. (Sau precum naratorul din Zen și arta întreținerii motocicletei, iar Rushdie din păcate menționează și clarifică toate acestei aluzii, precum fac cei care își explică insistent glumele în final, ca să fie siguri că tu ai înțeles.)Quichotte e însoțit de un băiat pe care, de la prea mult privit la televizor, el îl vede în alb-negru și căruia îi dă numele de… well, Sancho. Avem apoi o mise-en-abîme cu un alt personaj din senin care este adevăratul narator, numit… Brother, care ticluiește povestea lui Quichotte și care vrea să scrie „într-o manieră cu totul diferită de cele pe care le folosise până acum”.Nimic nu mai funcționează însă aici, nici elementele importate (iarăși) din cultura populară indiană, nici nostalgia copilăriei prin Bombay și Londra, ca în Midnight’s Children.Ba chiar, Rushdie ajunge să recurgă la procedee grotești. În capitolul XII, cei doi călători trag la un motel în New Jersey care e ținut de… Eugen Ionescu! Sigur, Rushdie îi scrie numele (și firma hotelului) ca Jonésco, ca să-și îngăduie complezent un joc de cuvinte cu numele propriu „Jones” (??).Personajul Jonésco din Quichotte „a părăsit România ca să scape de comunism” și locuiește acum în urbea numită Berenger, ca personajul din Rinocerii, târg ai cărui locuitori se transformă lent în „mastodonți”. Deja și până aici auto-complezența lui Rushdie era sufocantă. De aici înainte, cartea devine literalmente de necitit… și suntem acolo abia la jumătate.Iată tot ce aveam de spus despre Quichotte al lui Rushdie și, cum zicea Lev Șestov, când scriitorul și-a omorât personajele și nu mai are nimic de spus, cel mai bine e să se oprească fără înflorituri și pretexte, chiar și în mijlocul unei fraze.Ignorarea elementară a islamului Pentru a încheia însă pe o cu totul altă notă: tentativa de asasinare împotriva lui Salman Rushdie a readus în atenție și ignoranța multor comentatori în presă -- ca să nu mai vorbim de publicul general -- nu doar în chestiunile literare, dar și în chestiuni elementare privind islamul.Vedem din nou intelectuali care, scriind despre Islam, folosesc în text, ca sinonim, lumea arabă. Islamul, evident, nu este „lumea arabă”. Arabii sunt o minoritate în Islam. Turcii nu sunt arabi; afganii și iranienii nu sunt arabi; cea mai mare nație din Islam sunt indonezienii, urmați de pakistanezi, care nu sunt arabi. După Pakistan vine India în termen de importanță numerică a musulmanilor. Pe de altă parte, există milioane de arabi creștini, în Orientul apropiat și Egipt.E limpede: câtă vreme vom confunda musulmani cu arabi vom continua să nu avem habar pe ce lume trăim. Mai ales că până și unii lideri politici fac asemenea confuzii.Nu este însă și cazul lui Barack Obama. Faimosul lui discurs A New Beginning, ținut la Cairo în 2009 era un discurs adresat „lumii musulmane”, nu „lumii arabe", cum nu înceta Obama să repete în el: address to the Muslim world: America is not your enemy.„The Muslim world, așadar." Căci milioane de arabi, în Liban, Israel sau Egipt sunt creștini.Dar nu doar presa din România, sau cea est-europeană în general, sau intelectualii auto-declarați „experți”, ci și publicații occidentale dintre cele mai prestigioase, precum Le Monde, care folosește uneori expresia „lumea arabă”pentru a vorbi despre islam în general.Asemenea confuzii din partea unei mari publicații occidentale, cum e Le Monde, care fasonează opiniile cititorilor sunt, desigur, absolut inacceptabile.Iar confuziile terminologice sunt nesfărșite. Marele islamolog Henry Corbin se plângea, în prefața la «summa» lui în patru tomuri En islam iranien (care este tot ce s-a scris vreodată mai erudit și pătrunzător despre islamul șiit), că există intelectuali occidentali care confundă, sau folosesc alternativ, termenii de «imam» și «iman».Cei doi termeni nu au nimic în comun, desigur. «Imam» desemnează un demnitar religios în islamul sunnit (și una din cele 12 personalități mistice ale islamului șiit), pe când «iman» termen total neînrudit cu «imam», desemnează credința. Pe soția răposatului David Bowie o cheamă Iman... nu există însă femei numite «Imam».Și, desigur, atunci când vine vorba de Iran, Iranul șiit care e la originea acelei fatwa, poruncă religioasă, prin care se cere moartea lui Rushdie, mai trebui știut și că Iranul practică o altă religie decât lumea sunnită, decât ceilalți musulmani.Așa că, musulman și arab nu înseamnă câtuși de puțin același lucru. Iar în loc să «scroll down» atâta și dat «share» pe Facebook la articole despre Rushdie, poate ar merita și să ne apucăm să-l citim cu adevărat. 
13:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:10
Un articol apărut în Wall Street Journal sub semnătura lui Holman Jenkins arată că administrația Biden s-ar teme atât de eventualitatea ca Ucraina să piardă confruntarea cu Rusia, dar și de scenariul în care o câștigă, aceasta din urmă pentru că mai mult ca sigur ar atrage o implicare mai mare a NATO și o posibilă contra-reacție disperată a lui Vladimir Putin.Și alte scenarii ar putea antrena o implicare mai activă a Statelor Unite, inclusiv dacă Rusia încearcă de exemplu să-l elimine pe președintele Zelenski sau dacă bombele distrug vreun orfelinat sau ucid o oficialitate care vizitează Ucraina. Putin se teme și de ceea ce Ucraina ar putea face, care să-l oblige să reacționeze, de asta – scrie Holman Jenkins – Statele Unite descurajează atacuri în Rusia.Opinia publică urmărește cum reacționează Putin la ceea ce se crede a fi recentul atac al forțelor speciale ucrainene la o bază din Crimeea. Or nu este exclus ca, după acest succes, ucrainenii să încerce ceva chiar mai îndrăzneț. Autorul articolului din Wall Street Journal susține că Occidentul trebuie să continue să ajute Ucraina, dar să nu-și facă iluzii că NATO nu se va implica mai mult, dacă vrea ca rezultatul să fie mai mult decât un alt conflict „înghețat”, un deznodământ care „din păcate” – arată Holman Jenkins – are nu puțini susținători în Occident.„Putin nu poate pierde în fața Ucrainei, trebuie să piardă în fața NATO” – arată articolul care adaugă că recente analize ale Corporației Rand și Atlantic Council arată că Putin ar putea provoca o confruntare armată cu America, pentru a-și salva poziția în Rusia.NATO, sprijinită de țări cu un Produs Național Brut de 25 de ori mai mare decât al Rusiei, este o alianță mult mai puternică decât Rusia „și Putin știe asta” scrie Jenkins. El mai spune că Putin înțelege acum că nu va putea anexa Ucraina și nu poate decât să încerce să stopeze declinul Rusiei o țară „slăbită de sancțiuni, captivă în fața Chinei și unui război din care nu știe cum să iasă”.Holman Jenkins scrie că soluția evidentă este ca Rusia să accepte Ucraina, să coexiste și să se dezvolte împreună dar asta e posibil doar fără Vladimir Putin. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate. În fiecare luni, „Dicţionar de sunete”, semnat de Lucian Ştefănescu.
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:50
02:00
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
14 august 2022
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
19:20
Talibanii „nu au reușit să stabilească un sistem politic incluziv”, susține  Uniunea Europeană, în ajunul primei aniversări de la prima aniversare a guvernării mișcării islamiste fundamentaliste.„Populația, inclusiv grupurile etnice și religioase și, în special, etnicii hazara și populația șiită, se confruntă cu abuzuri instituționalizate și sistemice ale drepturilor lor economice, sociale, culturale, civile și politice", a afirmat Nabila Massrali, purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe, într-o declarație din 14 august.„Mai concret, regimul taliban a încălcat și abuzat grav drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice", a mai spus Massrali. „Mecanismele de protecție a femeilor și fetelor împotriva violenței și a căsătoriilor forțate au fost desființate, iar violența domestică este în creștere.”Talibanii au cucerit Kabulul pe 15 august 2021. Astfel a ajuns din nou la putere în Afganistan această mișcare fundamentalistă, la aproape 20 de ani după ce fusese înlăturată de invazia americană, în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001.Nicio țară nu a recunoscut încă regimul taliban. După ce inițial au dat de înțeles că vor fi mai moderați decât în perioada în care s-au aflat anterior la putere, talibanii au trecut la o linie dură, anulând drepturile femeilor, intoleranți cu cei care-i criticau și impunând un control mai mare asupra presei.Reproșul UE vine la o zi după ce talibanii au disperat cu violență o demonstrație a femeilor din Kabul. Talibanii au tras focuri de armă în aer și le-au bătut pe protestatarele care cereau „pâine, muncă și libertate”.Aproximativ 40 de femei au mărșăluit în fața clădirii Ministerului Educației pe 13 august, înainte ca talibanii să le disperseze.Fotografiile și videoclipurile de la protest postate pe rețelele de socializare arată cum forțele talibane trag focuri de avertisment și le agresează fizic pe femei. Unele femei au fost urmărite de talibanii, care le-au bătut cu patul puștii.Talibanii au reținut, de asemenea, trei jurnaliști străini și un lucrător afgan pentru că au transmis de la protest, iar alți doi jurnaliști locali au fost ușor răniți, potrivit Asociației jurnaliștilor independenți afgani (AIJA).Hujatullah Mujadidi, un membru important al AIJA, cu sediul la Kabul, a declarat pentru agenția dpa că jurnaliștii străini reținuți erau din Germania, Danemarca și Norvegia.Amnesty International și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele potrivit cărora talibanii au folosit „forță excesivă” pentru a le dispersa pe femei. Aceasta a declarat pe Twitter că femeile „au protestat pașnic pentru a-și cere drepturile omului”.O înregistrare video despre care se spune că ar fi fost făcută în timpul marșului le arată pe femei purtând bannere și afișe și mărșăluind în stradă cerând dreptul la muncă și la participare politică.„Dreptate, dreptate. Ne-am săturat de ignoranță", au scandat ele. Multe dintre protestatare nu purtau vălul obligatoriu pe față.
16:50
At the beginning of August, a program in Georgia offering free housing to Ukrainian refugees ended. Many of its grateful beneficiaries, their savings already drained, are now scraping around for a new place to stay.
16:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:40
02:00
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
13 august 2022
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
16:00
Dan Jurcan, directorul de cercetare al IRES, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că populația României, de la 22,3 milioane cât era în 1989, a scăzut, în mod constant, cu un milion la fiecare 10 ani. Pierdem cam o sută și ceva de mii de oameni în fiecare an, susține sociologul.
16:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
11:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
05:50
12 august 2022
23:40
Inflația este un fenomen economic natural care funcționează din noaptea timpurilor, sau cel puțin de când a fost inventată moneda de schimb, etalonul care poate fi monedă bătută, scoici rare, aur sau hârtie imprimată cu filigran. Cum o arată ultimele date ale biroului de statistică european, Eurostat, agresiunea rusă din Ucraina, combinată cu criza economică latentă și cea a energiei, au provocat o inflație galopantă în zona euro, cum Europa nu mai cunoscuse de mai bine de o generație (de patru decenii, în realitate).Fenomenul e constatat la nivelul portofelului familiilor și se manifestă inegal. Economiștii încă dezbat dacă Marea Britanie post-Brexit este mai afectată decât zona euro sau invers.Este inflația mai gravă în Europa decât în Anglia?Unii economiști afirmă astfel că Marea Britanie cunoaște o inflație mai puțin severă decât media europeană. Și aici vorbim doar de țările din UE, nu de cazurile extreme de inflație severă care sunt Turcia și Republica Moldova, sau, în UE, țările baltice, mai ales Estonia. Estonia este țara care se confruntă în mod neîndoielnic cea mai gravă inflație din zona euro, prețurile de consum crescând cu o rată anuală de aproape 22% – de peste două ori mai rapid decât în Statele Unite. Estonia și vecinii săi baltici reprezintă actualmente exemple extreme ale presiunilor prețurilor care mătură Europa, confruntată cu o provocare nemaivăzută de 40 de ani încoace.Cât despre Marea Britanie, dacă cea mai lungă recesiune înregistrată de la criza financiară încoace și cea mai profundă scădere a nivelului de trai de după anii 1960 nu se arată atât de severe pe cât se afirmă, Anglia se confruntă totuși la rândul ei cu o umilire economică pe scena internațională.Șeful opoziției laburiste, Keir Starmer l-a acuzat astfel luna trecută pe fostul ministru de finanțe Rishi Sunak, dar și pe premierul Boris Johnson, că lasă în urmă „o cumplită moștenire de inflație ucigătoare și cea mai coborâtă creștere economică din grupul G7”.Adevărul este însă, cum a scris-o Daily Telegraph, că cifrele din cadrul G7 arată pentru Marea Britanie o dureroasă inflație de 9,4% pentru luna iunie, însă cifra poate fi foarte înșelătoare: în primul rând, o mare parte din țările din G7 se află într-o situație foarte similară: inflația în SUA este de 9,1% și în Germania de 8,2%.In realitate, scrie Daily Telegraph, inflația britanică se situează sub cea din UE – unde media a fost de 9,6% în iunie.Cifrele de pe continent variază de la 6,1% în Malta – inflație foarte ridicată acolo după standardele istorice, dar neobișnuit de scăzută astăzi în UE – până la 22% în Estonia, potrivit datelor Eurostat.The Daily Telegraph trece apoi în revistă cinci țări din UE care o duc mai rău economic decât Anglia:SpaniaSpania e una din cele patru economii mari de pe continent cu o inflație care o depășește pe cea britanică, atingând 10% în iunie. «Spania dickensiană», este de altfel, nu foarte în glumă, titlul comentariului economic de vineri 12 august din El Pais.Modul în care piețele de energie din UE sunt atât de interconectate face că o țară precum Spania, chiar dacă nu importă multă energie direct din Rusia, plătește încă prețuri incredibil de mari. Țara are apoi și propriile sale probleme interne, și anume cele din turism.Prețurile au crescut peste tot în Horeca. Prețurile la alimente au urcat cu 13,3%. Costul serviciilor de cazare a crescut cu peste 25%. Inflația din prețul pachetelor de vacanță este peste 10%.GreciaInflația din Grecia a atins 11,6% în iunie pe baza calculelor UE, aproape dublul vârfului de 5,7% din 2010, în urma crizei financiare. Grecia este foarte expusă, desigur, creșterii prețurilor energiei, din pricina războiului din Ucraina, iar alimentele și băuturile non-alcoolice au urcat cu 12,6% in iunie.Pesimismul crește printre economiști, cum o constată vineri Kathimerini.OlandaOlanda a avut o atitudine fermă în fața intimidării Kremlinului și a refuzat să plătească importurile de gaze în ruble. Gazprom din Rusia a cerut o modificare a termenilor contractuali ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei în urma invaziei Ucrainei. Așa încât, Rusia a întrerupt vânzările către Olanda, care este foarte dependentă de gaze.Deși au fost găsite surse alternative, creșterea prețurilor la gaz, electricitate și benzină reprezintă încă aproximativ jumătate din inflația din Olanda, care a fost de 9,9% în iunie. Acest lucru a declanșat un principiu al dominoului în alte părți ale economiei. Producătorii de carne, de exemplu, se bazează pe aparatură cu gaze pentru a asoma animalele, ceea ce înseamnă că lipsurile duc la creșterea prețurilor.Economiștii se așteaptă ca inflația alimentară în Olanda să atingă 13% în lunile următoare. «Prețurile despre care știam că au să crească», cum titrează vineri principalul cotidian, De Telegraaf.PoloniaVecina Ucrainei, Polonia, a refuzat, de asemenea, să plătească gazul în ruble. Polonia este de departe cel mai mare consumator de cărbune din UE, adesea folosit pentru încălzirea locuințelor și a fost, până de curând, importat în mare măsură din Rusia.Această interdicție e un factor cheie în rata inflației de 14,2% din iunie. Cheltuielile imprudente și populiste ale guvernului polonez, condus din umbră de șeful partidului Dreptate și Justiție Jarosław Kaczyński, au dus, de asemenea, la creșterea prețurilor.Sprijinul financiar pentru energia gospodăriilor, cheltuielile militare mai mari și angajamentul de a spori cheltuielile din sănătate înseamnă că există o mulțime de lucruri pe care vor fi cheltuiți și mai mult banii de acum înainte.„Situația e fără speranță”, este cum îl citează vineri Gazeta Wyborcza pe Kaczyński, care pregătește deja tacticile pentru alegeri.Țările balticeÎn sfârșit, Estonia, Lituania și Letonia au cele mai ridicate rate ale inflației din UE – 22%, 20,5% și, respectiv, 19,2% în iunie.Legăturile comerciale strânse cu Rusia – din cauza geografiei și istoriei – au lăsat națiunile baltice vulnerabile la ostilitatea economică din partea Kremlinului, în ciuda eforturilor de reducere a dependenței de Rusia duse de la sfârșitul Războiului Rece încoace.Peste 90% din importurile de gaze din Estonia au venit din Rusia în 2020, deși ele se diversifică, inclusiv prin construirea unui terminal GNL (gaz natural lichefiat) pentru a permite achizițiile din alte surse.Prețurile alimentelor au crescut și ele, în parte din cauza recoltelor locale slabe.Toate acestea, conchide The Daily Telegraph, fac că în cazul Marii Britanii și al recesiunii iminente acolo, o comparație cu situația țărilor din UE ar putea relativiza criticile de acasă privind „cumplita” umilire economică a Angliei.Opinia contrarie: dezastrul britanic post-BrexitO opinie contrarie întâlnim la acei economiști care spun că viața nu e prea plăcută de partea cealaltă a Canalului Mânecii. Inflația în Marea Britanie ar trebui să atingă 13% la toamnă, lira sterlină se prăbușește, facturile de electricitate și gaz au să crească de trei ori, sectorul imobiliar o duce rău, importurile se scumpesc, iar exporturile sunt frânate de barierele vamale ale Brexitului.Pe scurt, deficitul comercial britanic o să se tot adâncească. Vineri a fost rândul săptămânalului The Economist să scrie că aproape nimic nu pare să mai funcționeze în Marea Britanie și că lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească.Fenomen natural sau imprevizibil?Mai sunt apoi cei care spun că fenomenul inflației este absolut natural și deci imprevizibil pe termen lung. Răposatul John Kenneth Galbraith obișnuia să spună, știind foarte bine ce efect are o asemenea axiomă în gura lui, că economia nu este o știință. Dacă ar fi fost, continua el, atunci toți economiștii ar fi bogați, întrucât ar intui dinainte evoluția piețelor.E același raționament ca în cazul metodelor de ghicit: dacă ghicitorii ar prezice într-adevăr viitorul, atunci ei n-ar mai trudi vânzându-și talentul pe câțiva bănuți.Aşa încât, dincolo de discursul lor pretențios, economiștii ghicesc, statistic, la fel de mult cât o simplă vrăjitoare. Numai că aceea, când se înșeală, nu ruinează jumătate din planetă, ba pe deasupra știe și să vindece de deochi. 
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
16:40
În Uniunea Europeană s-au făcut auzite în ultimele zile chemări la oprirea eliberării de vize pentru turiștii din Federația Rusă. În viziunea unor lideri de țări membre – mai ales baltici și scandinavi, dar și a președintei în exercițiu, Cehia – nu este corect ca rușii să se plimbe în continuare fără grijă prin Europa în vreme ce armata țării lor nimicește o țară europeană, Ucraina. Nu toate țările din UE cred că o asemenea pedeapsă ar fi potrivită.În acest moment, o serie de țări din Uniunea Europeană, inclusiv Cehia – care deține președinția prin rotația a UE – Polonia și statele baltice au impus deja restricții pe eliberarea vizelor pe termen scurt pentru cetățenii ruși.Eliberarea vizelor Schengen, precizează Comisia Europeană, este la latitudinea fiecărui stat membru, dar Estonia, Finlanda și Letonia fac presiuni susținute pentru o interdicție la nivelul Uniunii Europene. Un prim succes al acestei campanii este că inițiativa va fi discutată la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, de la Praga, din 31 august, după cum a anunțat ministrul ceh de externe.Jan Lipavský sprijină o abordare coordonată la nivelul UE. Șeful diplomației cehe declara joi: „Încercăm să explicăm partenerilor noștri că abordarea este justificată și eficientă”.Argumentul lui este că interzicerea vizelor ar fi încă o sancțiune europeană eficientă, ca reacție la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraine. „ (...) un semnal foarte clar și direct (dat) societății ruse… (care) ar trebui să înțeleagă că o astfel de politică agresivă are consecințe.”Mai mult, Lipavský sugerează că interzicerea vizelor ar putea contribui și la „scăderea influenței serviciului secret rus în UE”.Cehia, Lituania, Estonia, Letonia și Polonia au încetat să mai elibereze anumite vize pentru ruși, dar joi, Estonia a mers mai departe, anunțând că cetățenii ruși care au o viză Schengen eliberată de Estonia nu o vor mai putea folosi pentru a intra în țara baltică, începând cu 18 august. Ar fi vorba, potrivit Ministrului eston de Externe, de circa 50 de mii de astfel de vize, care rămân însă valabile pentru a intra în alte state din spațiul Schengen.În următoarele zile, guvernul eston va discuta modalități de a interzice intrarea tuturor cetățenilor ruși, cu anumite excepții, mai ales cazuri umanitare și vizite la rude.La începutul săptămânii, într-un interviu cu Washington Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut țărilor occidentale sa-și închidă granițele pentru toți cetățenii ruși. Zelenski a argumentat, între altele, că rușii trebuie să suporte consecințele politicii agresive, dusă de o conducere „pe care ei au adus-o la putere”. Iar ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, a spus că rușii „trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până nu învață să le respecte”.Germania vs. vină colectivă Ideea unei vini si implicit pedepse colective pentru invazia din Ucraina a fost respinsă însă categoric de cancelarul german Olaf Scholz.„Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri'', a spus Scholz joi, la o conferință de presă.Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin „este cel responsabil pentru acest război'', nu toată populația Rusiei, iar o astfel de măsură generală „ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi''. Sau a rușilor care, nefiind de acord cu războiul din Ucraina, au emigrat sau vor să plece din Rusia.Critici în RusiaCum era de așteptat, la Moscova, propunerile de a interzice vizele pentru cetățenii ruși au provocat comentarii dure: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a vorbit de rusofobie și țări care „au luat-o razna”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova le-a calificat drept „un nonsens, la limita naționalismului” și de manifestări „xenofobe”, iar colegul său Ivan Neciaeiv a condamnat pe 11 august apelurile la interzicerea vizelor drept „manifestări evidente de șovinism și o încercare nesăbuită de a anula tot ce este rusesc, ceea ce este oricum imposibil”.Voci critici se aud însă și din tabăra oponenților Kremlinului.Leonid Volkov, unul din principalii consilieri ai liderului opoziției Alexei Navalnîi (întemnițat acum), critică apelurile la interzicerea vizelor pentru ruși drept reacții „facile” ale politicienilor occidentali la presiunea opiniei publice: „Politicienii occidentali simt presiunea alegătorilor care le cer să facă ceva, cu privire la Rusia. Atunci au găsit o soluție rapidă: refuzăm vizele rușilor și sperăm că acest lucru îi va întoarce pe ruși împotriva lui Putin”, s-a plâns Volkov.Volkov și alți reprezentanți ai opoziției se tem că rezultatul ar putea fi exact opus, ar putea alimenta argumentul propagandistic al Kremlinului că Europa și Statele Unite acționează numai dintr-un sentiment inrădăcinat de rusofobie.Împotriva unei interdicții în masă a vizelor pentru cetățenii ruși, există argumente etice, dar și care țin de dreptul internațional, amintește și Jamie Dettmer, editorialistul al publicației Politico.eu:„Nu numai că acest lucru (interzicerea vizelor) contrazice valorile liberale clasice, care resping blamarea unui întreg grup etnic sau politic pentru acțiunile câtorva, pedeapsa colectivă este interzisă clar prin tratatele referitoare la conflictele armate, începând cu articolul 3 și protocoale suplimentare ale Convențiilor de la Geneva”. 
08:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
08:20
Într-un articol din Washington Post se relatează despre o întâlnire a președintelui Biden cu un grup de istorici, care s-au arătat alarmați de situația democrației atât în America cât și în străinătate. Interlocutorii președintelui au prezentat actualul moment ca pe unul dintre cele mai periculoase din istoria modernă a guvernării democratice.S-au făcut comparații cu anii premergători alegerii lui Abraham Lincoln în 1860, când acesta avertiza că „o casă divizată împotriva ei însăși nu poate rezista” sau cu perioada premergătoare alegerilor din 1940, când președintele Roosevelt era confruntat cu simpatii în creștere, în America, pentru fascismul din Europa și cu rezistență la intrarea Americii în război.Aceste exerciții de consultare sunt tipice pentru majoritatea președinților americani, confruntați cu crize. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates a spus că președintele prețuiește opiniile experților independenți și că ține legătura cu grupuri bipartizane cu care se sfătuiește periodic. La o conferință de presă în ianuarie Biden a spus „Solicit mai multe informații și critici constructive despre ceea ce trebuie și nu trebuie să fac”.Scopul întâlnirii de la 4 august, despre care scrie Washington Post a fost să se analizeze ascensiunea totalitarismelor în lume și amenințările la adresa democrației în America. Cei mai mulți dintre experții invitați s-au pronunțat în ultima vreme în legătură cu amenințările la adresa democrației după insurecția și atacul de la 6 ianuarie 2021, împotriva clădirii Congresului. Istoricul Michael Beschloss a arătat că președintele a luat act de ceea ce i s-a spus, că există primejdia ca democrația în America și democrații în lume să fie distruse. Unii au semnalat riscul unor izbucniri violente, anticipate de părinții fondatori.S-a discutat despre similitudini între situația actuală și perioada care a premers celui de-al doilea război mondial, când creșterea autoritarismului în străinătate a găsit ecouri în Statele Unite. Soarta democrației a fost și este o preocupare pentru președintele Biden care a candidat în numele „salvării sufletului națiunii” după președinția Trump. Referindu-se la acesta, Biden a declarat de curând „Nu poți fi pro-insurecție și în același timp pro-democrație. Nu poți fi pro-insurecție și pro-America”. 
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.