Sinteza zilei

Europa Libera, 22 septembrie 2022 21:50

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
Acum 4 ore
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
Acum 12 ore
13:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Acum 24 ore
08:00
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica l„Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
27 septembrie 2022
22:30
Ieri
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
Când se puneau bazele Organizației Națiunilor Unite în ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin s-a gândit ca împreună cu URSS toate cele 16 republici unionale să devină membre ale noii organizații universale. Cu 16 voturi în buzunar, el spera să se impună, dacă nu să domine ONU.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
13:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
26 septembrie 2022
22:40
Rusia nu consideră nici Belarus, nici Ucraina state suverane și independente, motiv pentru care cele două țări ar trebui să lupte împreună pentru a-și proteja însăși existența, a declarat recent lidera opoziției din Belarus.„Un Belarus liber nu poate exista fără o Ucraină liberă”, mai mai spus Svetlana Țihanovskaia într-un interviu pentru agenția Associated Press.Țihanovskaia trăiește acum în exil în Lituania, unde a fost forțată să plece după victoria contestată a liderului belarus Alexandr Lukașenko în alegerile prezidențiale din august 2020 – alegeri considerate de mulți drept fraudate. Opoziția din Belarus susține că votul fusese câștigat de Țihanovskaia, iar anunțul victoriei lui Lukanșenko a provocat cel mai mare val de proteste de stradă din istoria post-sovietică a țării.Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și a susținut de la bun început invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.Vorbind în marginea Adunării Generale ONU de la New York, Țihanovskaia a mai spus că vor exista amenințări constante la adresa Ucrainei și la granița de vest a Belarusului, cât timp Putin rămâne la putere.În opinia liderei opoziției belaruse, nici una din aceste țări nu vrea să facă parte dintr-un nou imperiu rus.„Republica Belarus este parte din actualul conflict”, a continuat Ținahovskaia în interviul pentru Associated Press, „așa că problema e mai complexă și trebuie rezolvată în acest context”.Președintele Lukașenko trebuia să sprijine Rusia după invazia din Ucrainai, a mai apreciat Țihanovskaia, pentru că și Putin l-a susținut în timpul și după protestele masive de stradă din 2020, provocate de contestata sa victorie la urne.Încă din primele faze ale invaziei, Rusia a folosit Republica Belarus ca teren de așteptare pentru trupele care urmau să fie trimise în Ucraina. Mai mult, Moscova și Minsk au menținut legături militare strânse.Cu două săptămâni în urmă, Lukașenko c reluat propaganda Kremlinului, afirmând că Occidentul ar fi provocat Rusia să atace Ucraina. „Astăzi e Ucraina, mâine pot fi Moldova, Țările Baltice, Polonia sau România”, a declarat Lukașenko, citat de agenția oficială de știri rusă TASS, în timpul Zilei unității naționale, marcată pe 17 septembrie. Declarație pentru care ambasadorii Belarus-ului la Chișinău și București au fost convocați la Ministerele de Externe respective. Nu a fost însă prima dată că Lukașenko a făcut remarci belicoase la adresa Republicii Moldova, pe fundalul războiul dus de Rusia în Ucraina.Pentru Svetlana Țihanovskaia, războiul din Ucraina a fost „extrem de neașteptat”, iar unii belaruși s-au opus în mod special acestui război, dus „împotriva ucrainenilor, fraților și surorilor noastre”.În interviul de sâmbătă pentru Associated Press, lidera opoziției belaruse a îndemnat din nou comunitatea internațională să mențină presiunea asupra regimului lui Lukașenko, cerând chiar impunerea de noi sancțiuni pe exporturile de lemn, potasiu și oțel din Belarus. În paralel, aceeași comunitate internațională trebuie să continue să susțină societatea civilă din Belarus, inclusiv militanții pentru drepturilor omului, a mai spus Svetlana Țihanovskaia.În acest moment sunt în vigoare șase pachete de sancțiuni internaționale împotriva regimului lui Lukașenko, de la sancțiuni personale, la limitări drastice ale exporturilor.„Este clar că oamenii sunt speriați”, a declarat Țihanovskaia agenției Associated Press. „În Belarus trăim de fapt într-un Gulag, dar oamenii au energia să continue”. 
Mai mult de 2 zile în urmă
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
19:10
17:10
Mobilizarea parțială a provocat proteste în toată Rusia, nu de mare amploare, dar remarcabile pentru o țară în care și o singură persoană cu o pancartă în mână este imediat reținută.Protestele de la sfârșitul săptămânii s-au extins în peste 35 de orașe din Rusia. Cel puțin 840 de persoane au fost reținute, dintre care mai mult de jumătate la Moscova, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info.Cel mai mare număr de rețineri într-o singură zi a fost înregistrat pe 21 septembrie, când manifestații spontane de protest au avut în 43 de orașe din Rusia, în ziua în care președintele Vladimir Putin a anunțat mobilizarea. De atunci, aproape 2.500 de oameni persoane au fost reținute de poliție, potrivit OVD-Info, dar numărul real al acestora ar putea fi mai mare.Duminică, cel puțin 128 de persoane au fost reținute în cinci orașe din Siberia și Orientul Îndepărtat al Rusiei - Iakutsk, Irkutsk, Reftinski și Kotlas, precum și în orașul Mahacikala, din Caucazul de Nord, unde au fost reținute cca 100 de persoane.În timpul protestelor din Mahacikala, care este capitala regiunii predominant musulmane Daghestan, au avut loc ciocniri cu poliția. Grupul OVD-Info s-a arătat îngrijorat de relatările privind „reținerile foarte dure” în regiune. Zeci de videoclipuri postate pe reţele sociale arată manifestanți confruntându-se cu poliţia, iar activiști au relatat că forțele de ordine au folosit arme cu electroşocuri şi la bastoane împotriva mulțumii.Printre sutele de manifestanți din Mahacikala au fost și multe femei, care au scandat „Nu războiului!”. Alte imagini video arată cum un grup de femei confruntă un ofiţer la un centru de recrutare, spunându-i că, nu Ucraina, ci Rusia este cea care a început războiul.„Suntem împotriva războiului! De ce ne luați bărbații? – strigă o femeie. Cine a fost atacată? Rusia?! Nu ei au venit la noi, ci noi am fost cei care am atacat Ucraina. Rusia a atacat Ucraina! Opriţi războiul!”, au scandat protestatarele.Primarul din Mahacikala, Salman Dadaiev, a calificat mitingul drept o „tentativă de perturbare” a evenimentelor care marchează a 165-a aniversare a orașului și „provocări din partea unor indivizi implicați în activități antistatale”.OVD-Info a mai relatat că în localitatea Endirei din Daghestan poliția a tras focuri de armă în aer pentru a dispersa o mulțime de cca 100 de persoane care a blocat un drum, în încercarea de a-i opri pe oficialii care organizează recrutarea în zonă.În Rusia este în creștere și numărul celor care încearcă să fugă din țară pentru a scăpa de mobilizare. Aproape 17.000 de ruşi au trecut frontiera în Finlanda la weekend, cu 80% mai mulţi față acum o săptămână, au anunţat luni autorităţile finlandeze, citate de Reuters. Alte câteva mii de ruși au trecut granița în Georgia și Mongolia, de când președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea parțială.Între timp, Kremlinul a recunoscut că s-a comis ceea ce a numit „greşeli” în timpul mobilizării miilor de rezerviști care urmează a fi trimişi să lupte în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, și-a exprimat speranţa că  „aceste greşeli vor fi corectate”.Anunțul a venit după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat la sfârșitul săptămânii trecute amendamente legislative care înăspresc cu până la 10 ani de închisoare pedepsele pentru dezertori și pentru cei care refuză să lupte. 
13:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:00
Cecenii erau de multă vreme un soi de sperietoare mondială, încă înainte ca războiul din Ucraina, dar acum par a fi devenit un adevărat „bau-bau planetar”, o națiune criminogenă.Deși societatea lor tradițională este de tendință sufi, ei practicând in realitate sufismul, pietismul islamic, termenul de cecen este azi un sinonim convenabil pentru „musulman fundamentalist”. In Evul Mediu, tătarii erau chintesența răului. Astăzi, rolul le-a fost atribuit cecenilor, deveniți în presă o amenințare islamistă globală. (Am scris aici pe larg despre islamul cecen, inserând foarte multe video-uri de ritualuri și ceremonii, imagini turnate de mine la fața locului.)Surprinzătoarea răsturnare a puterii impuse cu forța în Cecenia în ultimele două decenii, sub fidelul protejat al lui Putin Ramzan Kadîrov, pare că ar fi obliterat cele două secole de rezistență a muntenilor ceceni în fața rușilor. Cecenii au fost, astfel, unul din popoarele deportate în masă de Stalin în Siberia și Kazahstan, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unul din cele mai sumbre episoade din istoria URSS-ului. (Am scris în detaliu aici despre deportarea cecenilor, pe 23 februarie 1944 - Operațiunea Lintea.)Alexandre Dumas la vânătoare de ceceni Pentru a înțelege gradul de violență cu care au fost obișnuiți cecenii din partea rușilor, ajunge să citim jurnalul de călătorie prin Rusia al marelui scriitor francez Alexandre Dumas.Dumas traversează Rusia de la nord la sud, pe la 1858, în mare lux, escortat de soldați ruși si cazaci, în plină cucerire a Caucazului, în momentul sălbaticelor campanii militare pe care Rusia le lansase asupra regiunii, in special asupra a ceea ce astăzi sunt Cecenia și Daghestanul.In sec. al XIX-lea, voiajul în „Orient” era o modă și un must pentru scriitori, mai ales francezi și englezi. Cu toții mergeau ca niște cuceritori, sau ca într-o grădină zoologică, târând după ei nenumărate caiete, Chateaubriand și Flaubert în Egipt, Lamartine în Liban, Gautier și Nerval la Constantinopol, Alexandre Dumas în Rusia și Caucaz și, de fapt ,cam peste tot. Ei erau reporterii vremii. Nu trebuie însă să ne surprindă faptul că atitudinea lor era foarte adesea dezgustătoare.Astfel, Alexandre Dumas a mers, de pildă, cu militari ruși, la vânătoare de ceceni!… la vânătoare de oameni! O povestește în detaliu în carte și este un exemplu care ajunge pentru a da o idee despre gradul de violență cu care au fost întotdeauna obișnuiți cecenii: faptul că în timpul Imperiului țarist și înainte de cucerirea totală a teritoriului lor cecenii puteau fi vânați ca niște animale de către militarii ruși.Iată cum a putut descrie Alexandre Dumas - da, chiar el, autorului Contelui de Monte Cristo, care a petrecut un an în Rusia și Caucaz - felul în care a mers la vânătoare de ceceni împreună cu militari ruși:— „Noaptea era rece și sumbră, ne aflam pe malul unui râu necunoscut, pe un tărâm ostil, culcați, cu carabinele în mâini, pândind nu vreo jivină, cum mi mai întâmplase de zeci de ori, ci oameni, ceceni, pentru a-i omorî, sau să fim noi omorâți de ei, oameni făcuți ca noi, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”„E drept că oamenii pe care îi pândeam erau niște tâlhari, jefuitori și criminali care lăsau în urma lor doar plâns și distrugeri… dar mă întreb chiar și acum dacă avem dreptul să pândim un om spre a-l ucide așa cum pândești un mistreț!…”… iar singurul său regret e formulat doar:— “Mă întreb dacă avem dreptul să pândim un om spre a-l ucide așa cum pândești un mistreț!"…Oameni expuși ca la zooSau, într-o altă etapă a călătoriei, Alexandre Dumas e dus de poliție să viziteze indigeni: — “Ajungând la Astrahan, șeful poliției veni să ne ducă să vizităm niște familii de armeni și tătari. Grijuliu, îi întrebare inainte dacă vizita noastră nu ar răni sensibilitățile religioase. Intr-adevăr, câțiva puritani își manifestară nemulțumirea, dar alții, mai civilizați, raspunseră că erau gata să ne primească în locuințele lor. “Intrarăm la o familie de tătari. Fiecare tătar ține un harem pe care îl păzește cu atât mai mare strășnicie, cu cât la cei mai săraci el se reduce la cele patru femei îngăduite de Mahomed. Tătarul nostru le avea la număr, doar ca printre cele patru mai era și o negresă cu doi pui (une négresse avec ses deux négrillons). Fiecare din celelalte trei femei avea contingentul ei de copii, cu totul vreo opt sau zece; cu toții fugeau, viermuiau, țopăiau în patru labe ca niște broaște, se vârau sub mobilă ca șopârlele, dar cu toții erau mânați de aceeași dorință: să fie cât mai departe de noi.“Cele patru femei erau aliniate în postură de drepți, îmbrăcate cu ce aveau mai bun și păzite de bărbatul lor comun, care se tinea în fața lor ca un caporal în fața plutonului. Am admirat câteva minute fericirile poligamiei și deliciile haremului și, sătui de desfătare mahomedană, ieșirăm să respirăm un aer mai puțin încărcat de azot și acid carbonic.”La sfârșitul călătoriei, după nesfârșite beții în Georgia, Dumas pleacă cu corabia pe Marea Neagră spre Constantinopole, luând cu el rețete de bucătărie și încheind cu o ultimă platitudine:«Aur, parfumuri, nestemata, arme, noroi și praf, asta e Orientul.»(«Or, parfums, pierreries, armes, boue et poussière, voilà l’Orient.»)Violența rușilor împotriva cecenilor în «Hagi Murat»Mai târziu, și Tolstoi a scris despre genocidurile în serie comise de ruși în deceniile cucerii Caucazului. In Hagi Murat (de la numele personajului istoric, răzvrătitul cecen din timpul cuceririi ruse a Caucazului), roman în care descrie dementele distrugeri la care se dădeau rușii sub comanda psihopatului vice-rege Iermolov, Tolstoi amintește lucruri care l-au dezgustat profund: de pildă, personajul Sado se întoarce în satul său, pe care îl găsește distrus. Cu precizie jurnalistică, Tolstoi descrie ruinele, morții mutilați (propriul fiu al lui Sado) și cum rușii întinaseră fântâna și moscheea, pentru a nu mai putea fi folosite (aici pudicul Tolstoi nu dă detalii, spune doar: Фонтан был загажен)…„Nimeni nu pomenea vreo ură pentru ruși. Ceea ce simțeau cecenii, de la cel mai tânăr la cei bătrâni, era mai puternic decât ura. Nu putea fi ură, pentru că ei nu priveau javrele de ruși ca pe niște oameni, ci era un amestec de scârbă, dispreț și nedumerire în fața smintitei violențe a acelor făpturi, așa încât dorința de a le extermina, precum dorința de a extermina șobolani, păianjeni veninoși sau lupi, le venea cecenilor natural, ca instinctul de conservare…”Violența trăită de secole de ceceni a fost nemăsurată, iar duritatea culturii lor nu poate fi înțeleasă decât din această perspectivă.Coda: „Orientul” nu existăCeea ce surprinde în acea carte stranie a lui Alexandre Dumas (două volume: 1. En Russie, 2. Le Caucase) este forța si coerența discursului cultural al Occidentului despre Orient. Orientul nu o entitate ce vine de la sine, Orientul e doar o creație, o invenție a europenilor. O invenție de dimensiuni prodigioase, geografice, istorice, morale și culturale. Orientul e doar un ansamblu de cunoștințe adunate de occident (cum o spunea Edward Said, care, in mod ciudat, nu îl menționează nici măcar o singură dată pe Dumas in celebra sa carte Orientalism…)Odată trecută opoziția născută din obișnuință, apare evident oricui că Orient și Orientalism sunt invenții artificiale și că este absurd să pui sub aceeași etichetă de „Orient” realități istorico-culturale atât de diverse și opuse cum sunt China, India sau Palestina. Conceptul de „orientalism” e vag și leneș.Conceptele, deși artificiale, sunt însă tenace, întrucât trăim intr-un univers simbolic prefabricat în care respirăm clișee și gândim în cărămiduțe de sens prestabilit.Occidentul și Orientul sunt categorii mintale migratoare, iar frontiera dintre ele e artificială și simbolică. In vremea comunismului, Iugoslavia autodevoratoare era pentru români deja Occidentul; pentru un refugiat kurd de astăzi, România e poarta Occidentului. 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:20
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
01:50
O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.
25 septembrie 2022
19:40
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
16:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:40
11:40
Astăzi, duminică 25 septembrie, au loc alegeri generale în Italia, care ar putea aduce la putere nu doar o femeie (Giorgia Meloni) ci și extrema dreaptă post-fascistă (partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d’Italia), în alianță cu formațiunile celorlalți lideri ai dreptei, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini.Italia votează azi așadar pentru un nou parlament, într-un context de mare incertitudine, cu riscul unei „tăieri iminente a aprovizionării cu gaze”. Iar tabăra favorită, potrivit sondajelor, se arată a fi extrema dreaptă și cele două mari formațiuni ale sale: Fratelli d’Italia ai lui Giorgia Meloni și Lega lui Matteo Salvini. Pe lângă ei, ca aliat minor, cel pe care presa îl numește „mumia lui Silvio Berlusconi”.În Italia, La Repubblica a calificat alianța acestuia cu extrema dreaptă «pactul scelerat». Cuvintele de indignare nu par însă capabile să oprească prăbușirea inexorabilă a unei țări care era până acum solid ancorată în frontul occidental împotriva lui Putin.Spre satisfacția Moscovei, după ieșirea de la putere a lui Boris Johnson, la Londra, în luna iulie șeful guvernului italian și fost guvernator al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a demisionat, declanșând noi alegeri și făcând ca Italia să-și depășească recordul de 67 de guverne in 76 de ani.După ce ultimele alegeri parlamentare din Franța au făcut să intre în Adunarea Națională un număr fără precedent de deputați ai extremei-dreapta din formațiunea lui Marine Le Pen, iată așadar că acum în Italia se anticipează un scenariu catastrofă.„Suntem gata!”: — „Pronti”Afișele electorale ale Giorgiei Meloni acoperă zidurile orașelor, sloganul fiind peste tot „Suntem gata!”: — „Pronti”. Pe afișe și prospecte, șefa extremei drepte din Fratelli D'Italia zâmbește liniştitor. Pronta, gata să guverneze Italia. Pronti: este de fapt sloganul din Franța al lui Marion Maréchal Le Pen, nepoata lui Marine, figură a Frontului Național, care în alegeri anunța pe afișele ei: „Nous sommes prêts”, „Suntem gata”, pregătiți să guvernăm.Dreapta și dreapta extremă din Italia au găsit de altfel și un program electoral comun, dând naștere unui manifest în 15 puncte, care duce la revizuirea legilor cetățeniei și la revenirea decretele securitare.Eșecul lui «Super Mario» DraghiEșecul lui «Super Mario» Draghi, fostul guvernator-vedetă al Băncii Centrale Europene, a neliniștit întreaga Europă. Presa italiană caută să pună clasa politică în fața propriei sale responsabilități. Guvernul de unitate națională al lui Draghi se străduise să ajute țara să depășească dificultățile pandemiei. „Criza guvernamentală, să nu uităm, a început cu comportamentul iresponsabil al Mișcării Cinci Stele (M5S), care nu a votat încrederea pentru acest guvern”, a precizatt Il Giornale, care sprijină astfel cererea formulată de Lega și de Forza Italia ca nici o coaliție viitoare să nu mai coopteze M5S.Draghi nu a luat în seamă pericolul latent pus de acei populiști. «M5S e cel care a declanșat o criză suprarealistă», consideră Corriere della Sera. „Dar a fost un alt populism, tot din partea unui membru al majorității, care a dat lovitura de grație”, consideră cotidianul, subliniind rolul funest al celor două formațiuni de dreapta. Condițiile puse de Matteo Salvini, șeful dreptei din Lega, și de Silvio Berlusconi, șeful Forza Italia, „s-au dovedit de îndată inadmisibile”. Il Messaggero nota, la rândul său, că „italienii de astăzi sunt cu toții, de-a valma, mai săraci, din cauza prețurilor pe care sunt obligați să le achite pentru a călători cu mașina, pentru a-și face cumpărăturile, a-și plăti facturile. La o privire mai atentă, așadar, situația de urgență care, în urmă cu șaptesprezece luni, l-a convins pe șeful statului să-l numească pe Mario Draghi în fruntea guvernului, nu numai că există în continuare, dar este și mai pronunțată.»În mare, așadar, Super Mario Draghi „s-a dovedit mai mult o parte din problemă decât o soluție”.Va părăsi oare Italia frontul anti-Putin?În acest timp, „prin saloanele aurite ale Kremlinului s-a auzit în mod sigur pocnetul dopurilor de șampanie, scria La Vanguardia, în Spania, după demisia lui Mario Draghi, pe 21 iulie. „Tocmai s-a deschis și s-a lărgit o fisură în sudul Europei.”Odată cu Draghi, a dispărut „garantul loialității Italiei față de Pactul Nord-Atlantic — NATO — și față de UE”.Italia este un teren prielnic pentru Rusia. În vara anului 2019, presa italiană a scris pe larg, cum am relatat-o aici, despre posibilele legături, inclusiv financiare, între dreapta italiană, La Lega lui Matteo Salvini, și Kremlin. A fost dovedit că oameni ai lui Salvini se întâlneau la Moscova, în saloanele hotelului Metropol, situat imediat lângă Piața Roșie și Kremlin, cu oameni ai lui Putin.În ajun de alegeri, potrivit unui sondaj publicat de  La Repubblica, Fratelli d’Italia a rămas formațiunea care reunește cele mai multe intenții de vot în peninsulă, peste 23%. Este limpede că o bună parte a populației Italiei, sătulă de atâtea manevre politicianiste și politicarde pe fundal de crize simultane, se întoarce împotriva celor pe care îi numește buffoni di corte, politicienii de profesie, partidele tradiționale.Cum funcționează alegerile?Birourile de vot sunt deschise de la 7:00 până la 23:00. Lotul de noi parlamentari va fi mai mic decât era înainte, după ce o reformă constituțională din 2020 le-a redus numărul de la 945 la 600.Aproximativ o treime dintre noii deputați vor fi aleși printr-un sistem de tip „primul calificat”, în timp ce restul vor fi aleși pe baza rezultatelor generale ale partidelor. Acele partide care au un punctaj sub 3% sunt excluse automat.Primul indiciu despre cine a învins va fi dat de un exit poll, care urmează să fie anunțat la ora 23:00. Când rezultatele oficiale vor fi publicate luni, mingea va fi în terenul președintelui Sergio Mattarella care, în funcție de rezultatul alegerilor și de componența noului parlament, va trebui să numească un nou prim-ministru.Mattarella va alege ca prim-ministru liderul care are cele mai mari șanse de a câștiga sprijinul parlamentului printr-un vot de încredere. Mattarella are și puterea formală de a numi miniștri, deși, în general, îi numește la recomandarea noului premier. Dacă în urma votului nu iese o majoritate clară, Mattarella va putea testa potențiale coaliții alternative.Principalul partid al coaliției de centru-stânga este Partidul Democrat al lui Enrico Letta. Letta, care a ocupat deja funcția de prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014, face eforturi pentru a impune o agendă social-democrată și pro-UE, sprijinind în același timp planurile de reformă ale lui Draghi. El a primit recent sprijinul cancelarului german Olaf Scholz. Coaliția de centru-stânga include, de asemenea, partide mici precum liberalul More Europe (+Europa), Stânga Italiană (Sinistra Italiana), Verzii și Angajamentul Civic (Impegno Civico), o mică mișcare fondată de ministrul de externe Luigi Di Maio după ce a părăsit Mișcarea 5 stele.Mișcarea 5 stele a lui Giuseppe Conte, anti-establishment, funcționează singură, nu face parte dintr-o alianță.Italia: șefa neofasciștilor condamnă fascismulGiorgia Meloni, șefa formațiunii neofasciste favorizată de sondajele electorale, Fratelli d’Italia, leapădă fascismul, anunța La Repubblica: — Meloni abiura il fascismo: „condamn fără nicio ambiguitate dictatura și legile rasiale”. La Repubblica sublinia însă că Meloni a făcut asta doar într-un video destinat presei străine. Cotidianul din Roma a publicat în același timp rezultatul unei lungi anchete a jurnaliștilor redacției, conduși de Carlo Bonini: Inchiesta su M. Pe trei pagini complete de ziar sunt analizate ascensiunea și ambițiile Giorgiei Meloni:„Numele ei este M. Este femeie. E mamă, dar mai presus de toate este nașa — în sensul mafiot — a vechii drepte, boită respectabil și atrăgător. Dacă va câștiga, dacă Giorgia Meloni va fi într-adevăr prima femeie ce va conduce guvernul, poate că nu îi vom avea în mod nominal pe fasciști la guvernare. Poate. Dar vom avea ceva care va semăna foarte mult cu prezența lui Le Pen la Palatul Elysée, o voce care ne va aduce o ideologie precum cea a despotismului nedemocratic al lui Viktor Orbán. Apărarea frontierelor înaintea apărării drepturilor civile, a protejării celor slabi, a migranților, minorităților, homosexualilor.”În momentul anexării Crimeei de către Rusia lui Putin, Giorgia Meloni s-a declarat cu totul împotriva sancțiunilor impuse Moscovei; acum, iată însă că ea a devenit radical atlantistă, sprijinind deodată și pe față Ucraina. Era însă de așteptat ca ea să caute să facă pe plac Europei: Italia beneficiază de cel mai important plan de redresare economică din Uniunea Europeană, plan finanțat de ceilalți: 191 miliarde de euro.
10:40
Mișcările belicoase ale lui Vladimir Putin arată că este pus cu spatele la zid și că noua lui strategie este să întindă coarda amenințării nucleare cât mai mult. Scopul? Să pună presiune pe Occident pentru a nu mai înarma Ucraina.
01:40
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
24 septembrie 2022
19:40
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
18:00
După anunțarea mobilizării rezerviștilor în Federația Rusă, Ucraina ar trebui să-și intensifice ritmul de contraofensivă. Kievul trebuie să „profite” de această „pauză” dintre forțele ruse demoralizate aflate acum în Ucraina și forțele care vor fi introduse în urma mobilizării parțiale, crede generalul român în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.În opinia generalului român, ucrainenii au la dispoziție între o lună și trei luni până când forțele ruse suplimentare vor intra pe frontul din Ucraina. Prin această suplimentare parțială a forțelor ruse dîn Ucraina, Rusia urmărește să-și întărească apărarea pentru a-și continua operațiunile în Donbas.Generalul Bălăceanu crede că liderul de la Kremlin a fost nevoit să apeleze la rezerviști pentru că trupele ruse trimise în Ucraina nu-au putut să-și îndeplinească misiunea. În acest război, totul rămâne concentrat acum pe sud-estul Ucrainei.Alte declarații pe scurt Scopul mobilizării parțiale: „Rusia trebuie să rezolve într-un timp scurt consolidarea apărării în vederea organizării referendumurilor în Herson, Zaparojie, Donețk și Luhansk, iar pe de altă parte să-și asigure un teritoriu cucerit mai extins al regiunii Donețk, să aibă succes în punga Donbasului, mai ales că se apropie toamna...” Ce achimbă mobilizarea parțială din Rusia: „Aduce schimbări ale raportului de forțe. Însă nu putem pleca de la premisa unei forțe copleșitoare, dacă raportăm creșterea grupării de forțe a rușilor în Ucraina față de forțele ucrainene. (...) Nu putem vorbi în cazul rușilor de o prezență în Ucraina la 500-600.000 de oameni. Probabil vom vorbi de o prezență a unei grupări de forțe care să totalizeze 300-400.000 de oameni. Dar și în aceste condiții se creează probleme pentru apărarea ucraineană, dar mai ales pentru continuarea ofensivei. Va depinde de perioada de pregătire ordonată rezerviștilor mobilizați, de timpul necesar pentru dotarea acestora și asigurarea stării de operativitate a tehnicii, de calitatea tehnicii - pentru că, de regulă, tehnica cu care sunt dotate unităților înființate la mobilizare nu e atât de performantă, fiind asigurată din stocurile de mobilizare - de timpul necesar pentru introducerea în luptă....”  Cum influențează condițiile meteorologice războiul: „Pentru acțiunile de luptă, o toamnă ploioasă sau o iarnă geroasă și cu foarte multă zăpadă creează probleme și în apărare, dar și mai multe probleme - în ofensivă. Schimbările meteorologice nu mai aduc rasputița [perioada anului în care drumurile devin impracticabile, sau greu practicabile, în Rusia, Belarus și Ucraina, n.red.] pe care o așteptam și în primăvară. E foarte probabil ca iarna să nu fie atât de grea. Plecăm de la ideea că, în asemenea condiții, acțiunile de război de-o parte și de alta vor fi destul de intense în următoarele șase luni”.​ Este mobilizarea parțială una generală?: „Nu, nu este o mobilizare generală (...). La o mobilizare generală, economia Federației Ruse ar fi trecut în totalitate pe picior război. În astfel de situații, trebuie să adaptezi economia, pentru că la o mobilizare generală o bună parte din forța de muncă e mobilizată și nu mai poate să producă. Iar lucrurile acestea ar fi foarte evidente. Putin nu are nevoie acum de o mobilizare generală, are nevoie de una mobilizare parțială, ca să suplimenteze forțele care acționează acum în Ucraina în scopul întăririi apărării și (în perspectiva) continuării ofensivei în Donbas”.​ Protestele anti-mobilizare în Rusia: „E greu de crezut că protestele vor fi mai ample, pentru că se va depăși momentul lor. Aceste acțiuni au un caracter sporadic. Au existat situații în istorie când am asistat la manifestații mult mai ample, de exemplu protestele din Statele Unite în timpul războiului din Vietnam, dar în pofida acestora războiul a continuat și Statele Unite nu s-au confruntat cu probleme la încorporare. Este puțin probabil să asistăm la manifestații de amploare și mai puțin probabil să asistăm la o neprezentare semnificativă a rezerviștilor. Mai degrabă trebuie să vedem calitatea pregătirii acestor rezerviști, calitatea tehnicii din dotarea lor și eficiența lor când vor fi introduși în războiul din Ucraina”. Ce trebuie să facă Republica Moldova: „Pregătirea rezerviștilor, constituirea forțelor de rezervă, constituirea forțelor teritoriale sunt lucruri absolut necesare la această dată și asupra cărora să sperăm că și decidenții politici și politico-militari ai Republicii Moldova vor medita în perioada următoare. Lucrurile pot fi complicate în situația în care capacitatea Rusiei, prin această mobilizare parțială, ar avea niște efecte pe care rușii contează și asta ar crea premisele – pe care deocamdată nu le prevăd - pentru deschiderea unei noi direcții operative. O reluare a direcției de nord spre Kiev și o direcție operativă de sud-vest, pornind de la Odesa: Odesa-Gurile-Dunării, Odesa-Transnistria și Odesa-Liov în mod necesar. Dar acest lucru va fi legat de evoluția situației din sud-estul Ucrainei. Totul se concentrează și rămâne concentrat pe sud-estul Ucrainei. Ca atare, R. Moldova trebuie să-și gândească apărarea în termenii lecțiilor învățate din Ucraina, iar pe de altă parte este decizia poporului moldovean de a stabili dacă neutralitatea este o formă care îi garantează securitatea sau nu”.
14:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:40
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
10:20
Forțele armate ale Iranului au anunțat, vineri, că „se vor confrunta cu dușmanii” pentru a menține „securitatea” în țară, în cel mai dur avertisment pentru cei care protestează în urma morții unei tinere aflate în arestul poliției religioase a țării.În Iran au avut loc în ultimele zile ample proteste, în urma morții tinerei Mahsa Amini, de 22 de ani, care a fost reținută pentru că nu purta „cum trebuie” acoperământul pentru cap – vălul islamic pe care trebuie să îl poarte femeile în Iran. Tânăra a fost arestată pe 13 septembrie pe poliția „moravurilor” (forțele menite să asigure respectarea regulilor religioase ale Iranului) pentru că nu purta cum trebuie hijab-ul, mai exact, acesta nu îi acoperea părul în totalitate.Martorii spun că ea a fost transportată la un centru de detenție, bătută, iar în câteva ore familia ei a aflat că ajunsese la spital. Primea instrucțiuni” despre cum trebuie purtat jihab-ul când, dintr-o dată, a avut o „problemă cardiacă”, au explicat autoritățile.Spitalul a anunțat moartea fetei vineri, acum o săptămână, pe 16 septembrie, iar după înmormântarea de sâmbătă, protestele au început să se extindă în întreaga țară.Vineri, 23 septembrie, relatările menționează proteste în zeci de orașe, dar și faptul că mai multe persoane au murit deja în represiunea declanșată de autorități.Informațiile sunt însă cenzurate, iar accesul iranienilor la internet și rețele de socializare a fost restricționat.Televiziunea iraniană de stat a sugerat, vineri, potrivit Reuters, că 26 de protestatari ar fi fost uciși de la începutul demonstrațiilor până acum.Activiștii pentru drepturile omului transmiteau joi seară că numărul morților ar fi depășit 30. The Associated Press menționează 11 morți, pe baza informațiilor strânse din Iran.Potrivit armatei iraniene, protestele ar fi „acțiuni disperate ce fac parte din strategia diabolică a inamicului de a slăbi regimul islamic”, oamenii pașnici ar fi „agresați pe nedrept”, iar forțele militare trebuie să „îi apere”.Discursul „dușmanului” care vrea să destabilizeze Iranul este unul clasic al propagandei iraniene. El a fost rostit acum două zile de la New York, unde președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a denunțat „dublul discurs” al Occidentului în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite.În timp ce Raisi își susținea discursul, forțele lui băteau și împușcau protestatari, notează Bobby Ghosh pentru Bloomberg, într-un articol preluat de The Washington Post. „Demonstranții din țară cereau tocmai ceea ce Raisi și șeful său, liderul Suprem Ali Khamenei, spun frecvent că ar străinii care complotează: schimbarea regimului”.Sloganurile rostite de protestatari sunt fără echivoc: „Moarte lui Khamenei”, „Moarte dictatorului”, „Noi nu vrem stat islamic”, „Femei, viață, libertate”. Iar faptul că femeile își dau jos sau chiar își ard vălurile transmite un mesaj direct de revoltă față de regulile stricte impuse în regimul Raisi.În ultimele luni, poliția „moravurilor” a devenit din ce în ce mai strictă, explică experții consultați de Europa Liberă, femeile care nu își poartă vălul suficient de strâns în jurul capului fiind agresate.Pentru vineri au fost anunțate noi proteste, iar presa oficială anunța că ar fi pregătite și manifestații pro-guvernamentale, ale celor care vor să își exprime „revolta” față de demonstrații.Ulterior, câteva mii de oameni au ieșit la orele prânzului în stradă la Teheran, într-o manifestație pro-jihab, de susținere a forțelor de securitate împotriva „conspiratorilor”, transmite televiziunea de stat citată de Reuters.Liderii iranieni speră să blocheze proteste de amploarea celor din 2019 (cauzate de prețurile mari la combustibil) în care au murit 1.500 de oameni. În protestele din ultimele zile, oamenii au incendiat secții de poliție și autoturisme. Joi, presa oficială spunea că au fost arestate 280 de persoane.Agenția de știri Reuters relatează că forțele iraniene arestează activiști pentru drepturile omului și jurnaliști. Jurnalistul Nilufar Hamedi, care a relatat de la spitalul în care fusese internată Mahsa Amini și fotojurnalistul Yalda Moaiery, care documenta protestele din Teheran au fost arestați.Activistul pentru drepturile omului Majid Tavakoli a fost arestat noaptea trecută. La locuința activistului Hossein Ronaghi, poliția a ajuns în timp ce acesta dădea un interviu pentru o televiziune cu sediul la Londra. El a reușit să fugă prin parcarea blocului în care se afla. 
07:40
Josep Borell, coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene, avertiza Rusia pe 21 septembrie că „toți cei implicați în aceste așa-zise referendumuri și alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere”. Corespondentul Europei Libere Robert Coalson a stat de vorbă cu fosta diplomată franceză Marie Dumoulin, care acum conduce Programul Europa Lărgită în cadrul  Consiliul European pentru Relații Externe, despre referendumurile false din regiunile ucrainene, lipsa lor de legitimitate și consecințele pe care le-ar putea avea. Marie Dumoulin: „De obicei, în astfel de situații de conflict în care o țară revendică teritoriul altei țări, organizarea unui astfel de referendum poate dura ani de zile, dacă organizatorii vor să-i dea fie și o umbră de legitimitate. De exemplu prin  prezența observatorilor internaționali.Avem exemple: în Sahara de Vest se încearcă organizarea unui astfel de referendum din 1975, și tot nu s-a ajuns la un consens în ce condiții să fie organizat votul. Trebuie găsite răspunsuri la întrebări complicate: cine va participa la vot, cine supraveghează, după care legislație se organizează referendumul?   În cazul referendumurilor false organizate de Rusia în regiunile ucrainene [pe care le controlează parțial] avem de-a face cu pseudo-referendumuri, voturi organizate în contextul unui conflict [armat], din cauza căruia mii de oameni și-au părăsit casele și astfel nu vor putea participa la vot.Nu știm în baza cărei legislații se organizează votul,  cel mai probabil, conform legislației ruse, deși are loc pe teritoriul ucrainean, așa că ar trebui să fie  în conformitate cu legea ucraineană.Sunt mai multe alte probleme la care nu există răspuns. Este război, ceea ce înseamnă că se va vota sub supravegherea soldaților, or nu așa se organizează o votare liberă.Și mai este problema teritoriului pe care îl acoperă aceste referendumuri: regiunile în care se organizează aceste pseudo-referendumuri sunt doar parțial controlate de Rusia, dar votul va fi organizat pe întreg teritoriul.În consecință, o parte din populația unei părți a regiunii respective va vota pentru întreaga populație a întregii regiuni. Practic, voturile nu au nici o legitimitate”.Radio Europa Liberă: Moscova a recunoscut regiunile ucrainene Luhansk și Donețk,  două dintre regiunile în care se organizează referendumuri de anexare, drept republici independente. Influențează acest lucru legitimitatea votului?Marie Dumoulin: „Rusia este singura țară care le-a recunoscut [Coreea de Nord și Siria au recunoscut și ele cele două entități separatiste susținute de Moscova, n.red.] Conform dreptului internațional, acestea sunt părți ale teritoriului ucrainean. Așa că nu văd ce semnificație poate avea faptul că Moscova a recunoscut aceste două entități.” Radio Europa Liberă: Moscova vorbește despre organizarea unor astfel de votări de ceva vreme. Sunteți surprinsă că au loc acum și care ar putea fi scopul Kremlinul?Marie Dumoulin: „Are legătură cu situația militară. Moscova a trecut printr-o perioadă dificilă de la începutul lunii septembrie din cauza contraofensivei de succes a Ucrainei.Practic, ceea ce încearcă Rusia este să își consolideze controlul asupra acestor teritorii, nu prin mijloace militare, ci prin mijloace politice. După organizarea acestor pseudo-referendumuri, poate susține că sunt parte din Rusia.Radio Europa Liberă: Unii dintre liderii baltici au comparat această mișcare cu anexarea sovietică a statelor baltice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce părere aveți despre analogie, sau există altele care vă vin în minte? Marie Dumoulin: „Mă feresc de analogii istorice pentru că, evident, suntem într-o altă ordine mondială acum decât eram în 1939 sau 1940. Înțeleg de ce statele baltice simt cum simt, dar trebuie să ne gândim la ordinea internațională actuală și la ce consecințe va avea această anexare.Respectarea integrității teritoriale și renunțarea la forță militară sunt două din principiile de bază ale ordinii internaționale, sunt principiile de bază ale Cartei Națiunilor Unite.Acum, unul dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate ONU – adică Rusia -  încalcă în mod deschis aceste principii fundamentale.” Radio Europa Liberă: Consiliul Europei a spus că „abuzul” comis de Rusia prin organizarea referendumurilor este o „încercare de a distruge democrația și statul de drept”. Având în vedere gravitatea acestui avertisment, cum credeți că va reacționa, sau ar trebui să reacționeze comunitatea internațională, mai ales dacă Moscova continuă să anexeze și alte teritorii ucrainene? Marie Dumoulin: „Nu pot fi recunoscute, aceste referendumuri nu au nici o legătură cu democrația, sau statul de drept. (...) Comunitatea internațională ar trebui să spună acest lucru pentru că nu poate exista vreo formă de vot legitim în aceste regiuni,  în condițiile actuale.” 
02:00
Dincolo de retorica politică a momentului, chestiunea suprimării vizelor pentru turiștii ruși, măsură cerută insistent de membri estici ai UE, precum Polonia sau țările baltice, suscită serioase probleme juridice, dar și... morale! 
00:40
Patru teritorii ucrainene controlate de Kremlin organizează începând cu 23 septembrie referendumuri privind aderarea la Rusia. Moscova intenționează să invoce aceste așa-zise referendumuri pentru a anexa părți din teritoriul ucrainean. Regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie vor organiza voturile anticipate care contrazic dreptul internațional și Carta ONU, în mijlocul celui mai mare război din Europa din ultimele decenii. În discursul său nocturn, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că votul este o farsă și nedemocratic.Așa-numitele referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia urmează să aibă loc pe parcursul a cinci zile. Secțiile de votare vor fi deschide abia în ultima zi, pe 27 septembrie, spun autoritățile ruse de ocupație, invocând motive de securitate și grija pentru alegători, mulți dintre care vor trebui să voteze în localități din prima linie a frontului. Prin urmare, în primele patru zile, pretinșii oficiali electorali vor merge din ușă în ușă cu urne mobile.Aproximativ 200 de secții de votare pentru referendumurile ilegale din Donbas au fost deschise la Moscova și în mai multe regiuni din Rusia, inclusiv în Orientul Îndepărtat al Rusiei – Kamceatka și Sahalin. Locuitorii regiunilor ocupate Donețk și Luhansk, care și-au autoproclamat independența față de Ucraina, trebuie să răspundă dacă sunt de acord să facă parte din Rusia, în timp ce în regiunile Herson și Zaporojie, ocupate parțial de forțele rusești, întrebarea pusă este: „Doriți să vă separați de Ucraina, să creați state independente și să deveniți parte a Rusiei?”Autoritățile ucrainene au avertizat că cetățenii lor riscă până la cinci ani de închisoare pentru participarea la așa-numitele referendumuri.Consilierul prezidențial Mihailo Podoleak a reiterat poziția Ucrainei, într-o postare pe Twitter: „Astăzi nu există nicio acțiune legală numită ’referendum’ în teritoriile ocupate. Există doar spectacol de propagandă pentru recruții-Z; teritoriul Ucrainei trebuie eliberat imediată.”Serhii Haidai, guvernatorul ucrainean din Luhansk, a declarat că toți cei implicați în desfășurarea falselor referendumuri în zonele ocupate ale Ucrainei vor fi pedepsiți. El a descris acest așa-zis scrutin drept „alegeri fără alegere” și, referindu-se la informația că oficialii pro-ruși merg casă cu casă pentru a aduna mai multe voturi, Haidai a spus că „ei completează niște hârtii în bucătării, în apartamente și curți. Ceea ce arată extrem de ciudat”.Guvernatorul ucrainean a sugerat, de asemenea, că o parte a operațiunii are ca scop și găsirea de bărbați incorporabili. „Ocupanții caută carne de tun”, a spus Serhi Haidai.Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a avertizat vineri că „încercările Ucrainei de a recupera teritoriile din Donbas după ce acestea vor fi anexate la Rusa vor fi considerate atacuri asupra țării”. Agențiile rusești îl citează pe Peskov cu declarație că procedura de încorporare în Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate din regiunile Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, în cazul unui sprijin popular la așa-numitele referendumuri, va fi efectuată „destul de rapid”.Ucraina și țările occidentale au declarat că votul ilegal din regiunile ocupate de Rusia nu va avea consecințe juridice. 
23 septembrie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:00
20:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
13:50
Mulți reporteri străini au fost mirați de ordinea la coadă. Sute de mii de oameni s-au înșirat pe kilometri și au așteptat 10, 12 sau 14 ore să treacă prin fața sicriului Reginei Elisabeta a II-a.În cinci zile de perindare, neregulile au fost minime iar incidentele notabile au lipsit. În parte, organizarea oficială explică lipsa dezordinilor. Dar secretul răbdării vine din altă parte.Statul la coadă e o instituție britanică. În genere, viața și educația britanică cultivă stoicismul. Prima virtute e să nu te plângi: de ploaie, de mâncare, de lipsuri și de rigorile meseriei. Vei obține ce îți dorești dacă aștepți.De pildă stând la coadă corect. La poștă, pe scara de metrou, la lift, la magazin, la intrarea în gară. Peste tot cozile se formează rapid și în cea mai bună rânduială. În alte țări, așa ceva e de neconceput. Băgatul prin față e o datorie de onoare.Britanicii știu din propria istorie că e mai bine să aștepți. Îți va veni rândul. 
12:10
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
22 septembrie 2022
22:40
Intenția Kremlinului de a mobiliza până la 300.000 de oameni ca să lupte împotriva armatei Ucrainei se confruntă cu obstacole practice importante,și, chiar dacă se va realiza până la urmă, nu e sigur că va face ca Rusia să nu mai piardă teren, nici că îi va aduce victoria. Așa spun, cel puțin, mai mulți analiști consultați de Europa Liberă.Mobilizarea „poate prelungi capacitatea Rusiei de a duce acest război, dar nu schimbă traiectoria și rezultatul final”, a declarat Michael Kofman, analist militar și șeful Programului de Studii despre Rusia la think tank-ul CNA din SUA, într-o discuție online, pe 21 septembrie.Rob Lee, expert militar și cercetător în cadrul programului Eurasia al Institutului american de Politică Externă, apreciază și el că mobilizarea parțială ar putea rezolva „pentru câteva luni” problema lipsei de soldați, dar „ nu este o soluție pe termen lung”. „Ucraina o să continue să se bucure de o mulțime de avantaje”, a mai spus Rob Lee.Miercuri, 21 septembrie, Vladimir Putin preciza că „mobilizarea parțială” pe care tocmai o declarase, va fi limitată la acei rezerviști care au experiență de luptă sau o pregătire relevantă în această fază a conflictului.Ulterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, preciza că armata va încerca să mobilizeze până la 300.000 de rezerviști, dar treptat.Primele convocări au fost trimise deja miercuri, pentru un antrenament de două săptămâni, programat să înceapă la sfârșitul lunii.O cifră pe hârtieImediat, experții occidentali au remarcat că nu este deloc sigur că Rusia are capacitatea să mobilizeze, să antreneze, să cazeze și să hrănească atâția recruți și asta într-o perioadă scurtă de timp.Mark Hertling, fostul comandant al forțelor americane în Europa, comenta într-un Tweet că Rusiei îi va fi „extrem de greu” să mobilizeze 300.000 de oameni, în timp ce Kofman aprecia că este vorba strict de o „cifră virtuală”. Dara Massicot, analistă militară la RAND Corporation, think-tank cu sediul la Washington, reamintește că Ministerul rus al Apărării a lăsat de ani de zile, „în paragină” sistemul de mobilizare pentru că nu se aștepta să ducă un nou un război terestru la scară largă. „Nu vor putea face [mobilizarea] eficient. Structural, sistemul nu mai funcționează”, a spus ea într-un comentariu pe Twitter. „Pe hârtie”, Rusia are peste 2 milioane de rezerviști și foști militari profesioniști, potrivit Institutului pentru Studierea Războiului de la Washington.Puțini sunt însă antrenați sau pregătiți în mod activ pentru război. În Statele Unite, de exemplu, militarii în rezervă trebuie să participe la exerciții lunare și la un antrenament anual de două săptămâni.Analistul militar Michael Kofman remarcă și faptul că există o limită naturală pentru numărul de soldați pe care Rusie îi poate desfășura, într-un moment dat, pe frontul din Ucraina.„Indiferent câți oameni poate recruta – numărul nu contează – armata rusă are capacități limitate când vine vorba de câți militari poate coordona și comanda pe câmpul de luptă”, spune Kofman.Moral scăzutPoate că mobilizarea parțială rezolvă, pe termen scurt, problema oamenilor, dar armatei ruse îi lipsesc nu numai recruți, îi lipsesc comandanți și instructori profesioniști. Se adaugă moralul scăzut al trupelor, scrie corespondentul Europei Libere Todd Prince, care a strâns opiniile experților militari occidentali.„Când vorbim despre forța armatei, numărul de militari nu este singurul lucru important. Trebuie să vorbim despre cât de bine sunt pregătiți, să vedem dacă există o anume coeziune în sânul unităților și, mai ales, care este nivelul moralului. Toate aceste elemente decid dacă o unitate este sau nu eficientă pe câmpul de luptă”, spune analistul militar Rob Lee de la Institutul american de Politică Externă.„De partea ucraineană va crește numărul de voluntari care vor să lupte, de partea rusească, vor fi din ce în ce mai mulți militari reticenți”, apreciază Rob Lee, citat de corespondentul Europei Libere.Tot el remarcă faptul că mulți voluntari ucraineni sunt antrenați acum de armata britanică, un factor „care va deveni și mai important în viitor”.Din cauza pierderilor mari suferite în Ucraina – serviciile occidentale de informații vorbesc de circa 80 de mii de militari ruși morți sau răniți – Rusia a trimis pe front și ofițeri care normal se ocupă cu antrenamentul recruților. Se pune întrebarea, cine-i va antrena pe rezerviștii care încep să fie recrutați acum?Dara Massicot, analista de la Rand Corporation, estimează că armatei ruse i-ar putea lua „luni dacă nu ani” pentru a pune pe picioare o unitate funcțională de blindate, una care să facă față cerințelor celui mai mare război din Europa, de la al Doilea Război Mondial.Experții consultați de Europa Libere cred că primele grupuri de rezerviști reactivați vor fi trimise în Ucraina, pe linia de front, acolo unde unitățile existente și-au văzut deja numărul redus la jumătate. 
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
13:40
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
13:40
În Iran au continuat protestele declanșate de moartea unei tinere la scurt timp după ce fusese reținută de temuta „poliție de moravuri”, care controlează dacă cetățenii, mai ales femeile, respectă normele de comportament și de ținută impuse de autoritățile islamiste autoritare din Iran.Oficialitățile iraniene și o grupare pentru drepturile kurzilor au informat miercuri despre noi victime în confruntările dintre demonstranți și poliție, în cea de a cincea zi consecutivă de proteste. Au apărut de asemenea informații despre noi restricții în folosirea rețelelor sociale.Presa iraniană și un procuror local au declarat, citate de Reuters, că patru persoane au fost ucise în ultimele două zile, ridicând numărul total de morți, potrivit surselor oficiale, la opt, inclusiv un membru al forței de poliție și un membru al unei miliții proguvernamentale.Manifestațiile au izbucnit în urma morții tinerei de 22 de ani Mahsa Amini, din Kurdistanul iranian, care a fost arestată la 13 septembrie la Teheran pentru „ținută nepotrivită”. Femeia a intrat în comă deja în detenție, murind după trei zile. Autoritățile au spus că a suferit un atac de cord fără nici o legătură cu incidentul cu poliția de moravuri, dar apropiații ei și mulți iranieni de rând nu cred această explicație.Protestele din Iran, care s-au concentrat în regiunile de nord-vest ale Iranului, populate de kurzi, dar s-au extins în cel puțin 50 de orașe și orașe din întreaga țară, sunt cele mai mari de la valul de demonstrații din 2019 provocate de creșterea prețului combustibililor.Gruparea pentru drepturile kurzilor Hengaw, în relatări care nu pot fi verificate independent, a spus că 10 protestatari au fost uciși până acum. Trei au murit miercuri, adăugându-se celor șapte victime despre care gruparea a spus că au fost ucise de forțele de securitate.Oficialii au negat că forțele de securitate au ucis protestatari, sugerând că ar fi fost împușcați de dizidenți înarmați.În vreme ce protestele nu dau semne că s-ar potoli, autoritățile au restricționat accesul la internet, conform informațiilor comunicate de Hengaw, localnici și observatorului libertății internetului NetBlocks, dar și de serviciul în limba persană al postului nostru de radio, Radio Farda.Unii activiștii și-au exprimat îngrijorarea că închiderea internetului prevestește o escaladare a represiunii, cum s-a întâmplat și cu ocazia protestelor privind prețul combustibilului din 2019, când potrivit unor informații neconfirmate de guvern 1.500 de persoane au fost ucise.Radio Farda a relatat că accesul a fost restricționat la Instagram - singura platformă majoră de socializare pe care Iranul o tolerează în mod obișnuit  și care are milioane de utilizatori - și că unele rețele de telefonie mobilă au fost închise.„Iranul este acum supus celor mai drastice restricții de internet de la masacrul din noiembrie 2019”, a spus la rândul său NetBlocks.Utilizatorii WhatsApp au spus că pot trimite doar text, nu imagini, în timp ce Hengaw a spus că accesul la internet a fost întrerupt în provincia locuită majoritar de kurzi.Compania americană Meta Platforms, proprietarul Instagram și WhatsApp, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.Moartea lui Amini a provocat reacții furioase din partea multor iranieni sătui de dogme religioase și mizerie economică. Femeile au jucat un rol proeminent în proteste, fluturând și arzându-și voalurile islamice, iar unele tăindu-și părul în public.După o lungă tăcere a autorităților, un consilier de frunte al Liderului Suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis condoleanțe familiei lui Amini săptămâna aceasta, promițând că ancheta va continua și spunând că Khamenei a fost îndurerat de moartea femeii.Activiștii spun însă că se tem de o escaladare a represiunii. „Suntem îngrijorați că lumea va uita de Iran de îndată ce regimul va închide internetul – ceea ce se întâmplă deja”, a declarat un activist pentru Reuters.Agenția de știri Fars, apropiată de Gărzile Revoluționare de elită, a difuzat videoclipuri în care acuza protestatarii că au incendiat o moschee, un log de rugăciune islamic și autobuze, au atacat o bancă și au scos cu forța vălul unei femei.„Primim avertismente de la organizațiile de securitate să punem capăt protestelor dacă nu vrem să mergem la închisoare”, a declarat un activist kurd din regiunea nord-vestică a țării.Moartea Mahsei Amini a fost deplânsă de multe guverne și organizații din țări democratice. Vorbind la Adunarea Generală ONU de la New Yoek, președintele american Joe Biden a lăudat „femeile curajoase” ale Iranului ieșite să protesteze. Ceva mai înainte, președintele iranian Ebrahim Raissi denunța de la aceeași tribună ceea ce el numea „dubla măsură” aplicată de Occident în privința drepturilor omului – mai exact, că ar exagera importanța incidentelor din Iran, dar ar închide ochii la altele, de pildă suferințele popoarelor native din Canada sau oprimarea palestinienilor de către Israel.
13:20
Alocuțiunea președintelui Biden la Națiunile Unite a avut pe fundal decizia lui Vladimir Putin de a declara „mobilizare parțială” în Rusia, care vizează rezerviști cu experiență militară, ca și amenințarea voalată cu folosirea de armament nuclear. Biden a spus că Rusia a violat principiile care stau la baza Națiunilor Unite, adăugând: „Putin pretinde că Rusia a trebuit să acționeze pentru că era amenințată. Dar nimeni nu a amenințat Rusia și nimeni altcineva decât Rusia a inițat conflictul”.Șeful executivului american a spus în continuare că miza acestui conflict pentru Rusia este anularea dreptului Ucrainei de a exista, ca țară și ca popor. „Ucraina are aceleași drepturi ca orice altă națiune suverană. Rămânem solidari cu Ucraina și împotriva agresiunii ruse”, a afirmat Joe Biden de la tribuna Adunării General ONU.El a anunțat că Statele Unite vor aloca 2,9 miliarde de dolari pentru a compensa problemele de securitate alimentară, create de invazia rusă și a ajuta la combaterea modificărilor de climă. Din această sumă, circa două miliarde vor fi administrate de Agenția Americană pentru Ajutor Internațional (USAID), iar 783 de milioane vor contribui la creșterea producției de alimente și produse agrare, în întreaga lume.Biden a spus că este acord ca Consiliul de Securitate să crească numărul membrilor permanenți și nepermanenți.Președintele Statelor Unite a abordat și o serie de alte teme, dar a fost foarte clar că principala sa preocupare este situația din Ucraina. La fel ca și președintele Macron cu o zi înainte, Biden a spus că nici o țară, chiar dacă nu este aliată a Americii, nu poate rămâne pasivă față de agresiunea rusă din Ucraina.În discursul său de la Națiunile Unite, șeful executivului s-a pronunțat și pentru existența unui stat palestinian.El s-a mai referit și la competiția cu China, spunând că America nu va cere nici unei țări să opteze între supra-puteri. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.