Laureată ucraineană a Premiului Nobel pentru Pace: Crimele fac parte din cultura de război a Rusiei

Europa Libera, 25 noiembrie 2022 13:00

Committing war crimes have become an integral part of how Moscow wages war and Kyiv shouldn't wait to bring alleged Russian perpetrators to justice, argues Oleksandra Matviychuk, head of the organization that jointly won the Nobel Peace Prize this year.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 8 ore
07:20
Acum 24 ore
23:50
Joi seară se anunța că țările UE au ajuns la o înțelegere să plafoneze la 60 de dolari pe baril prețul plătit pentru țițeiul rusesc, exportat cu tancuri petroliere, pe mare. Vineri 2 decembrie, surse diplomatice de la Bruxelles declarau că planul se lovește de opoziția Poloniei, relatează AFP.
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:30
Emilian Galaicu-Păun: Se știe – iar istoria literaturii a transformat întâmplarea într-un soi de mit – că, la capătul unei întâlniri providențiale cu idolul său, poetul Stéphane Mallarmé, tânărul Paul Valéry a avut un fel de „șoc existențial”, care avea să-i schimbe destinul: n-a mai publicat poezie vreme de aproape două decenii, iar atunci când a făcut-o, în 1917, dând la tipar La Jeune Parque (într-un „fabulos” tiraj de... 40 de exemplare), devenea el însuși un maestru. Ați trăit și Dvs. o astfel de întâmplare ? Cine a fost „Mallarmé”-ul Dvs. ? Vă rog s-o istorisiți.Oleg Serebrian: „Malarmé”-ul meu, omul care m-a motivat să scriu, n-a fost un scriitor, ci un istoric. Un istoric aproape necunoscut, Constantin Vasluianu, născut undeva în Oltenia. Obținuse licența în istorie la Universitatea din București și tot atunci, în 1922, fu trimis în comuna Hădărăuți din județul Hotin în calitate de director de școală. A fost dascălul bunicului meu matern, de care se atașase mult, obținându-i o bursă la liceul agricol. La venirea sovieticilor, se refugiase în România, fiind angajat la Muzeul Țăranului Român, unde a lucrat până la sfârșitul vieții. Păstrase legătură cu bunicul meu, care-l vizitase o dată la București. Venise și el de câteva ori la Hădărăuți, unde amintirea despre erudiția, dar și despre severitatea lui, au rămas proverbiale. „Cine-a făcut șapte clase la Vasluianu știa mai multă istorie și geografie decât cei cu facultate la sovietici”, spuneau cei mai în vârstă pe vremea copilăriei mele.Aveam zece ani când știu că l-am văzut pe Constantin Vasluianu. Venise la Hădărăuți pentru ultima dată. E chiar acea întâlnire de la care pornise îndeletnicirea mea cu „scrisul”. Cunoștea de la bunicul meu despre pasiunea mea pentru istorie și-mi adusese niște cărți – Expediția Kon-Tiki de Thor Heyerdahl și trilogia Frații Jder a lui Mihail Sadoveanu. Le mai păstrez și acum aceste cărți. Vorbise mult atunci despre istoria Hădărăuților și despre săpăturile arheologice pe care le efectuase în înterbelic de-a lungul râului Racovăț. Îi părea rău că nu mai reușise să publice acea lucrare despre așezările eneolitice din valea Racovățului, pentru că în România comunistă subiectul era interzis: Basarabia și nordul Bucovinei ca și cum nu mai existau. Și atunci tata (așa-i ziceam eu bunicului matern) a zis, arătând înspre mine: „uite el va finaliza lucrarea”. A spus-o așa, în glumă, într-o doară cum s-ar zice. Cei prezenți la discuție au râs condescendent (ceea ce mă jignise un pic), revenind la vorba lor, dar eu am rămas cu un fel de îndârjire, că da! chiar voi scrie ceea ce n-a apucat să ducă până la capăt Vasluianu.Intenția nu s-a materializat chiar îndată. Abia în clasa a șasea am început să lucrez asupra Istoriei Hădărăuțiului. Bunicul i-a scris lui Vasluianu despre încercările mele și iată că într-o bună zi primim o scrisoare lungă de la București cu tot felul de indicații prețioase pentru mine. Astfel, Constantin Vasluianu mi-a fost și mie, oarecum, un fel de tutore prin corespondență.Acea primă lucrare a mea n-am publicat-o niciodată, deși, după ce secretara lui taică-meu dactilografiase câteva exemplare, textul avuse un fel de circulație locală în regim „samizdat”. În clasa a opta o prezentasem și la tabăra de vară a Societății științifice republicane a tinerilor cercetători „Viitorul”, primind o recenzie favorabilă din partea profesorului Alexandru Moșanu. Cel mai important însă e că așa am pornit să scriu și că în procesul scrierii mi-am data seama că deseori alunecam involuntar spre ficțiune, „prelucrând„ într-un fel „beletristic” diferite legende din bătrâni, pe care le-am cules chiar eu. Cândva poate că voi reveni la această primă lucrare a mea. Poate că tot ea va fi și ultima, pentru că la orice capăt ne amintim accentuat de început. Și numaidecât, cel căruia îi voi dedica acel eseu, în care se împletește istorie locală și autobiografie, va fi Constantin Vasluianu, istoricul aproape necunoscut, care de la statura mea de copil mi se părea o culme greu de atins.Emilian Galaicu-Păun: Acum, că sînteți unul dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani, rogu-Vă să-mi spuneți dacă ați avut șansa să Vă caute un tînăr autor pentru a „face ucenicie” la Dvs., iar dacă (încă) nu – totul e înainte –, pe cine dintre autori ați fi vrut să-l vedeți pe post de „tînărul Paul Valéry” ?Oleg Serebrian: Mi se spune că unii dintre cei care au fost pentru mai multă vreme în anturajul meu s-ar fi lăsat influențați de mine (preocupări, interese, un fel de a fi, de a se exprima), dar într-un mod ciudat (deși perfect explicabil din perspectivă psihologică) – prin dezicere. Este un fel de plagiat de personalitate dacă vreți, iar orice plagiat se găsește într-o relație foarte amestecată cu sursa originală. Totuși, nu pot zice că există cineva, un autor, fie el scriitor, istoric ori politolog, pe care aș putea să-l „revendic” cumva ca fiind „ucenicul” meu. Poate că „Paul Valéry”-ul meu încă urmează să vină. Sau poate că nu va veni niciodată. La urma urmei, nu oricine-i „Mallarmé”! Şi-apoi, nu orice „Mallarmé” are numaidecât și un „Valéry” al său.* * * * * * * * *Oleg SEREBRIAN (n. 13 iulie 1969, Hărădăuţi, Ocniţa) este scriitor, istoric, politolog şi diplomat. Este licențiat în istorie și drept al Universității Pedagogice de Stat din Chișinău (1992) și magistru în relații internaționale al Institutului European din Nisa (1993). A urmat specializări la Școala Națională de Administrație din Paris și la universitățile din Edinburgh şi Birmingham. În 1998 a susținut doctoratul în științe politice. În 1998-1999 a fost purtător de cuvânt al MAE al Republicii Moldova, între 1999 şi 2005 a fost prorector al Universității Libere din Moldova, fiind ulterior profesor invitat la diverse centre universitare din Europa de Vest și SUA. Între 2010 și 2015 a fost Ambasador al Republicii Moldova în Franța și pe lângă UNESCO, iar în perioada 2015-2022 Ambasador al Republicii Moldova în Germania. Din 2013 este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Pentru activitatea academică, diplomatică și publicistică a fost decorat de președintele român Emil Constantinescu cu Ordinul Național „Steaua României” (2000), de președintele francez François Hollande cu Ordinul Național de Merit (2015) și de președintele german Frank-Walter Steinmeier cu Ordinul Marea Cruce de Merit (2022). În anul 2012, pentru romanul Cântecul mării (Ed. Cartier, 2011), a fost distins cu premiul special al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, iar în 2019 a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru romanul Woldemar (Ed. Cartier, 2018). În 2021, la Ed. Cartier, i-a apærut romanul Pe contrasens (propus la Premiul UE pentru Literatură, din partea României, pentru anul 2021). În 2022, romanul Cântecul mării a apărut în traducere germană la Mitteldeutsches Verlag din Halle.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
19:30
Germania, Franța și Elveția se pregătesc serios pentru posibile pene de curent pe timpul iernii. Germania, pentru că a pierdut gazul ieftin din Rusia, combinat cu o producție relativ mică de electricitate din surse alternative, începând cu eolienele. Franța, pentru că în acest moment mai bine de jumătate din centralele sale nucleare – sursa principală de electricitate – sunt în revizie.Iar Elveția, pentru că iarna, normal, importă masiv electricitate din ...Franța și Germania.Așa că Elveția este pe punctul de a adopta măsuri radicale de economisire a energiei electrice: între altele se pregătește să interzică utilizarea mașinilor electrice pentru uz personal.Elveția are una dintre cele mai ecologice surse de energie din Europa: hidroenergia.„Iarna, Elveția importă însă cantități mari de energie electrică, în 2021 au fost 5,7 miliarde de Kilowați-oră, care au venit în principal din Franța și Germania”, precizează portalul tehnologic „Golem”.Planurile elvețiene includ și interdicții de utilizare a autoturismelor electrice private. Cu anumite excepții: pentru lucru, vizete la doctor, alte urgențe medicale și participarea la manifestații religioase.Proiectul autorităților elvețiene mai prevede ca toate aparatele electrice din domeniul wellness, de la băncile de bronzat, la jacuzzi, aparate de masaj și saune să nu funcționeze mai mult de maximum șapte ore pe zi. Aceste măsuri par o bagatelă la prima vedere dar ating direct una din marile industrii ale țării: turismul, în primul rând hotelurile.Regiunile montane ar putea fi și ele afectate: dacă este penurie de electricitate, se va interzice producerea de zăpadă artificială, fără ce care multe stațiuni nu ar fi supraviețui în ultimii ani, cu ierni calde.Dacă măsurile de economisire nu dau rezultatele așteptate, atunci se va recurge la deconectarea temporară de la rețeaua electrică a cantoanelor, prin rotație. Vor urma și marii utilizatori de energie, dar nu vor fi deconectate spitalele și școlile, unitățile de prim ajutor sau alte instituții de importanță strategică.
19:10
Șlibovița sârbo-croată a intrat săptămâna aceasta în patrimoniul ONU… alături de franzela franțuzească, de altfel, faimoasa baguette!Experții UNESCO reuniți în Maroc au decis că „practicile sociale și cunoștințele legate de prepararea și utilizarea” șliboviței sau slivoviței merită recunoașterea ONU ca exemplu de tradiție culturală importantă.Unii ar spune că șlibovița nu este deloc altceva decât pălinca de prune, sau chiar țuica de prune, și de altfel nici nu este făcută din altceva decât din prune, numele însuși venind de la „prună” în sârbo-croată: «sliva», «sljiva».Specificul sârbesc îi vine mai degrabă de la ubicuitate, de la atotprezența ei în fosta Iugoslavie la toate ceremoniile, de la botez până la moarte. Pentru mulți, este chiar legată intim de moarte. Să ne amintim de sinistrul episod in care generalul sârb Ratko Mladici a ciocnit șliboviță cu șeful forțelor olandeze în momentul în care acestea s-au retras, lăsându-l să masacreze populația din Srebrenica, în Bosnia.Nu este, desigur, prima oară că băuturi alcoolice intră pe listele Unesco. Vinurile georgiene, ba chiar și întreaga gastronomie franceză -- incluzând vinurile -- au fost introduse în patrimoniul umanității. Spre deosebire de alte regiuni ale lumii, întreaga Europă este o cultură a alcoolului. Vinul însuși, procedeele de fabricare, precum și planta, strugurele, provin de altfel din bazinul mediteranean.Berile belgieneApoi, deși berea, rezultată din fermentarea grânelor, a apărut simultan în mai multe locuri pe planetă, doar berile belgiene sunt în patrimoniul UNESCO. Berea belgiană este cunoscută în întreaga lume pentru gama sa largă de gusturi, de la extrem de acidă la amară, și este produsă în mai toate orașele și satele din Belgia. Istoria berii belgiene se întinde în urmă cu secole până la călugării medievali și a fost celebrată în picturile lui Pieter Brueghel cel Bătrân.Ba chiar, mai recent, cercetătorii au devenit convinși că apariția agriculturii intensive a fost datorată dorinței și necesității de a produce mai mult alcool, mai degrabă decât pâine. (Ceea ce dă o greutate antropologică și arheologică vorbei de duh cum că «berea este pâine lichidă».)Europa: o cultură a alcoolului„Mai scutiți-ne cu statisticile culpabilizatoare despre morți premature, cariere eșuate și familii distruse; adevărul e că fără alcool societatea noastră s-ar prăbuși din prea mult stress intern.” (Kingsley Amis, Everyday Drinking).Asta o spunea unul din cei mai mari scriitori englezi ai tuturor timpurilor, Kingsley Amis, tatăl actualului mare scriitor Martin Amis.Europenii fac alcool din orice, iar lista băuturilor alcoolice „naționale” este extrem de lungă. Deseori, desigur, avem practic același alcool sub diferite nume, însă unele sunt cu adevărat unice. Așa este abominabilul (pentru cei neobișnuiți) «poteen» irlandez, alcool din cartofi.Cui pe cui se scoate!Iar dacă Irlanda, Anglia și insulele britanice sunt într-adevăr o cultură a alcoolului, la fel de mare și alcoolizat este și întreg continuumul care merge din Balcani până în Rusia, trecând prin România, Moldova și Polonia.În România, și în Balcani în general (deși s-a convenit tacit că noi nu mai facem parte din Balcani și că ne-am fi deplasat pe ascuns spre MittelEuropa), un bărbat adevărat trebuie sa știe sa bea. Alcoolul are o netă valență pozitivă, iar cel care se ține departe de pahar din motive altfel decât medicale e privit cu neîncredere. Face de altfel parte din înțelepciunea populară faptul că cel mai bun remediu al alcoolului este tot… alcoolul. Cui pe cui se scoate!Copilăria mea e dominată de decorul în care tata și bunicul zăceau în curte, în satul nostru din Bărăgan, bând vin direct din găleată, din care scoteau și turnau cu ibricul.Să trăiască Împăratul?Alcoolul a prilejuit și primul incident diplomatic românesc sau, dacă vrem, moldovenesc. E vorba de solia la Istanbul a acelui boier, logofătul Tăutu, trimis de domnitorul Moldovei cu plocoane la Poartă, la Țarigrad.Pe lângă faptul, cum sugerează cu înțelegere cronicarul, că îi miroseau picioarele, pentru că distinsul demnitar nu știa că în palatul Marelui Vizir trebuie să-ți scoți cizmele, iar dumnealui venise de la Suceava pe cal, cu picioarele goale în cizme, pe care nu și le scosese probabil nici noaptea, pe lângă faptul, așadar, că nu cunoștea obiceiurile Curții, boierul nostru a mai comis o gafă.Când i s-a adus ceașca plină cu cafea fierbinte, omul a crezut că e vreo țuică. S-a ridicat, a strigat „să trăiască Împăratul!” și a dat-o pe gât, drept care s-a fript si a început să strige ca l-au otrăvit turcii.Cum și ce bea un poporSigur, e adevarat că un popor se definește, în parte, și prin felul în care bea, dar și prin ceea ce bea. Este o mare diferență între felul în care e băut alcoolul din orez - sake - la japonezi (deși de la o vreme ei tind să bea mai degrabă whisky), sau felul în care francezii și italienii beau vin la fiecare masă, nemții bere, și felul in care se practică beția în grup, ca la ruși sau la britanici.Totusi, când se calculează cât se bea pe cap de locuitor, în vârful listei se află, clătinându-se, Europa de Est și Balcanii, mai ales Moldova.În Europa, de altfel, lobby-ul alcoolului se dovedește mult mai influent decât cel al tutunului. Au trecut ani de zile de când pe pachetele de țigări se imprimă fotografii cu plămâni canceroși. Parlamentul European a respins însă propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroză.Tocmai în legătură cu asta am auzit un foarte pertinent comentariu pe marginea alcoolului, de la un chelner francez care m-a văzut citind o carte... chiar despre masacrul de la Srebrenica. Mi-a zis: — „Domnule, am citit undeva că războaiele astea din Balcani sunt războaie între țărani. Păi ascultați-mă pe mine, că și eu vin de la țară: dacă sunt războaie de țărani, păi atunci sunt războaie între alcoolici!”.(În chestiunea alcoolului, vezi și remarcile mele despre: „Xeres, «Moscova-Petușki», sau cum în literatură contextul cultural ține uneori de un singur cuvânt”)
17:30
Șeful administrației ruse de ocupație din Crimeea a semnat un program de "pregătire militară preliminară" pentru elevii din peninsulă. Kievul denunță acest demers ca fiind o încercare ilegală de a șterge identitatea ucraineană și de a insufla percepția că ucrainenii sunt un inamic.
Ieri
10:40
Rachetele rusești au lovit orașul Herson din sudul Ucrainei pe 1 decembrie, ucigând cel puțin o persoană și lăsând orașul fără curent electric, a declarat un oficial al administrației militare a orașului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
1 decembrie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
18:50
Pentru jurnalista și istoricul american Anne Applebaum, Rusia trebuie înfrântă în Ucraina, numai așa se pune capăt războiului și s-ar putea schimba ceva la Moscova.
16:40
Cele două procese care vizau restabilirea titlului și statutului prezidențial al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici înainte de invazia rusă din februarie au fost afectate de nereguli, arată o investigație Schemes.
14:30
Liderul minorității republicane din Camera Reprezentanților, Kevin McCarthy care ar putea deveni din ianuarie, președintele Camerei are de făcut o echilibristică politică dificilă, care vizează și politica externă pentru a obține acea poziție.
14:10
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a mulțumit parlamentului german pentru că a recunoscut foametea din 1932-33 din Ucraina, cunoscută sub numele de Holodomor, ca genocid al poporului ucrainean.„Germania a recunoscut Holodomorul din 1932-1933 ca fiind un genocid. Le mulțumesc membrilor Bundestagului pentru această decizie istorică. Adevărul triumfă întotdeauna”, a declarat Zelenski pe Twitter. Bundestagul a votat la 30 noiembrie în favoarea rezoluției, care a fost prezentată de trei partide din coaliția de guvernare și de principalul bloc de opoziție. Aceasta a trecut cu sprijinul acestora prin vot la vedere, în timp ce celelalte două partide de opoziție s-au abținut.Votul a avut loc după o dezbatere la care a participat ambasadorul Ucrainei în Germania și a avut loc la câteva zile după ce ucrainenii au marcat cea de-a 90-a aniversare a începutului foametei, despre care se crede că a ucis milioane de ucraineni.Istoricii spun că eșecul de a recolta în mod corespunzător culturile din Ucraina în 1932, sub conducerea sovietică, a fost cauza principală a foametei.Zelenski a afirmat pe 26 noiembrie, la a 90-a comemorare a Holodomorului, că Ucraina „nu poate fi frântă” în lupta sa actuală împotriva invaziei neprovocate în curs a Rusiei.„Ucrainenii au trecut prin lucruri foarte teribile.... Cândva au vrut să ne distrugă cu foamea - acum, cu întunericul și frigul”, a spus Zelenskiy.Rezoluția afirmă că „moartea în masă cauzată de foamete nu a fost rezultatul recoltelor proaste; conducerea politică a Uniunii Sovietice sub conducerea lui Iosif V. Stalin a fost responsabilă pentru acestea”. Rezoluția adaugă că tot ceea ce era ucrainean era „profund suspect” în viziunea lui Stalin și subliniază că „întreaga Ucraină a fost afectată de foamete și represiune, nu doar zonele sale producătoare de cereale”.Rezoluția mai afirmă că, din perspectiva contemporaneității, „clasificarea istorică și politică drept genocid este evidentă. Bundestagul german împărtășește o astfel de clasificare”.Oroarea Holodomorului, creație a KremlinuluiAstfel de rezoluții nu sunt obligatorii și nu impun acțiuni guvernamentale, dar ministrul de externe Annalena Baerbock le-a mulțumit parlamentarilor care au susținut-o.Robin Wagener, parlamentar din Partidul Verzilor, a declarat în Bundestag că „oroarea” Holodomorului "și-a avut cauza la Kremlin, unde „dictatorul a luat decizia crudă de a impune colectivizarea cu forța și de a provoca foamete”. Wagener constată că „sunt de neocolit paralelele cu ziua de astăzi”.Conform datelor Muzeului Holodomor din Kiev, pe lângă Ucraina și Germania, au mai recunoscut până în prezent foametea drept genocid Australia, Ecuador, Estonia, Canada, Columbia, Georgia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Mexic, Paraguay, Peru, Peru, Polonia, Portugalia, Statele Unite și Vatican. Alte câteva țări, printre care Argentina, Chile și Spania, au condamnat-o ca fiind „un act de exterminare”.Rezoluția solicită guvernului german să acționeze împotriva „oricăror încercări de a răspândi narațiuni istorice rusești unilaterale” și să continue să sprijine Ucraina ca victimă a războiului actual.În rezoluție se mai spune că foametea din Ucraina a avut loc într-o perioadă de crime masive împotriva umanității în Europa, care a inclus Holocaustul „în singularitatea sa istorică”, crimele de război ale armatei germane și uciderea sistematică a milioane de civili ca parte a „războiului german rasist de anihilare în est”. 
Mai mult de 2 zile în urmă
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
04:30
Bombardiere strategice ale Rusiei și Chinei au participat miercuri la un zbor de patrulare comun deasupra Pacificului de vest, un semn al legăturilor din ce în ce mai apropiate dintre cele două țări în domeniul apărării.Ministerul Apărării de la Moscova a spus că bombardiere TU-95 ale forțelor aeriene ruse și bombardiere H-6K ale Chinei au zburat deasupra Mării Japoniei și a Mării Chinei de est într-o misiune care a durat opt ore.O patrulare de rutinăCa parte a acestui exercițiu militar, bombardierele rusești au aterizat pentru prima oară în China, iar cele chinezești au zburat la o bază aeriană din Rusia, se spune într-o declarație a ministerului rus al Apărării, care a precizat că această patrulare aeriană nu a fost direcționată împotriva nici unei alte țări.Miercuri, ministerul chinez al Apărării a descris misiunea de patrulare ca fiind de „rutină”, ea făcând parte din planul anual de cooperare dintre armata Rusiei și cea a Chinei.Patrularea de miercuri a venit după o serie de manevre comune menite să arate cooperarea militară din ce în ce mai apropiată între Moscova și Pekin, în contextul tensiunilor crescânde dintre Rusia și China în relațiile cu Statele Unite.În septembrie, Beijingul a trimis mai mult de 2.000 de militari, peste 300 de vehicule militare, 21 de avioane de luptă și trei nave de război la o serie de exerciții militare comune cu Rusia. A fost prima oară când China a trimis trei ramuri ale armatei sale să ia parte la manevre rusești.China a refuzat să critice acțiunile Rusiei în UcrainaCooperarea în domeniul apărării dintre Moscova și Pekin a crescut în intensitate după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei pe 24 februarie.China, care a declarat că are o prietenie „fără limite” față de Rusia, a refuzat punctual să critice acțiunile Moscovei, învinovățind în schimb Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică pentru că ar fi provocat Kremlinul,  și criticând dur sancțiunile internaționale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.Rusia, la rândul ei, a sprijinit cu fermitate China în contextul tensiunilor generate de vizita făcută în vară în Taiwan de Nancy Pelosi, care era la vremea respectivă speakerul Camerei Reprezentanților din Congresul american.Washingtonul a avertizat Pekinul să nu ofere asistență militară și economică directă Rusiei, deși economia chineză energofagă e unul din cei mai mari consumatori de petrol și gaze rusești. Achizițiile chineze de petrol și gaze rusești au fost mai mult decât duble față de anul trecut, ajungând anul acesta la 10,2 miliarde de dolari, pentru că importatorii chinezi au profitat de reducerile oferite de Moscova.Președintele Chinei Xi Jinping a spus marți într-o scrisoare că Beijingul gata să „creeze un parteneriat mai apropiat” cu Rusia în domeniul energetic.
00:50
Rata inflației din zona euro a scăzut la 10% în noiembrie, prima scădere din ultimele 17 luni, remarcă Reuters. În octombrie era de 10,6%.Este o evoluție surprinzătoare și pentru că experții consultați de Reuters se așteptau la cel puțin 10,4%, iar Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, avertizase recent că inflația nu a atins încă punctul culminant, pentru că multe scumpiri la energie nu sunt încă reflectate în prețuri.Pe de altă parte, în lunile următoare se vor face resimțite și planurile naționale de sprijin, cum ar fi cel german, însumând 200 de miliarde de euro în compensații pentru scumpirea energiei, a utilităților și a alimentelor.Scăderea inflației în noiembrie se datorează în primul rând unei creșteri mai temperate a prețului la energie: în octombrie, acesta crescuse cu peste 40%, în noiembrie cu numai 34%. Energia rămâne motorul actualului val inflaționist din toată Europa, nu numai din zona euro.Așa-numita inflație de bază, care nu ia în considerare prețul volatil al energiei, alimentelor, tutunului și alcoolului, a rămas neschimbată la 5%, un semn că economiile zonei euro sunt la bază sănătoase.În zona euro, Letonia are cea mai ridicată inflație, cu 21,7%, iar Spania cea mai scăzută, cu 6,6%.Europa Centrală și de Est cea mai afectatăLa nivelul întregii Uniuni Europene, rata inflației era de 11,5% la mijlocul lunii noiembrie. Cele trei țări baltice și Ungaria au cele mai ridicate rate, variind între 21% și 22%.Din primele zece țări cu cele mai ridicate rate ale inflației, toate sunt din Europa centrală și de est, cu excepția Olandei, situată pe locul cinci.
30 noiembrie 2022
23:40
Reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din NATO de la București, 29-30 noiembrie, a fost mai mult una politică, pentru a arăta soliditatea Alianței, mai degrabă decât una cu ferme decizii concrete și cifrate.
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
19:30
Fostul președinte chinez Jiang Zemin, care a condus țara timp de un deceniu de creștere economică rapidă după reprimarea protestelor  din Tiananmen în 1989, a murit miercuri la vârsta de 96 de ani, a anunțat presa de stat chineză.Jiang a murit în orașul său natal, Shanghai, miercuri, imediat după prânz, din cauza leucemiei și a insuficienței multiple a organelor, a anunțat agenția de presă Xinhua, care a publicat o scrisoare adresată poporului chinez de către Partidul Comunist aflat la putere, parlament, cabinet și armată.În scrisoare se spune că moartea lui Jiang Zemin este „o pierdere incalculabilă pentru Partidul nostru, pentru armata noastră și pentru poporul nostru din toate grupurile etnice".Moartea lui Jiang survine într-un moment tumultuos în China, unde autoritățile se confruntă cu protestele de stradă fără precedent ale locuitorilor sătui de restricțiile drastice impuse de COVID-19 după aproape trei ani de pandemie.Politica „zero-COVID” a fost impusă de președintele Xi Jinping, care și-a asigurat recent un al treilea mandat de conducere consolidându-și poziția de cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong încoace. China pare să se îndrepte într-o direcție din ce în ce mai autoritară de când Xi l-a înlocuit pe succesorul imediat al lui Jiang, Hu Jintao.Politica zero-COVID frânează dezvoltarea economică a Chinei.Un marxist de nădejdeScrisoarea de miercuri îl descria pe „iubitul nostru tovarăș Jiang Zemin” ca fiind un lider remarcabil de mare prestigiu, un mare marxist, om de stat, strateg militar și diplomat și  luptător comunist care și-a probat calitățile de-a lungul timpului.Jiang a ieșit din anonimat pentru a conduce Partidul Comunist Chinez după represiunea sângeroasă a protestatarilor pro-democrație în 1989. El a scos țara din izolarea diplomatică care a urmat, reducând tensiunile în relația cu Statele Unite și supervizând un boom economic fără precedent.A fost președinte din 1993 până în 2003, dar a deținut funcția supremă în China, în calitate de șef al Partidului Comunist de guvernământ, din 1989. Rolul său a fost preluat de Hu în 2002. A renunțat doar în 2004 la funcția de șef al armatei, pe care a preluat-o tot în 1989. După retragerea lui Jiang, surse apropiate conducerii de la acea vreme au declarat că Hu îi descoperea pe susținătorii predecesorului său la toate palierele puterii, Comitetul permanent al Biroului Politic al partidului fiind dominat de protejații lui din așa-numita „Banda de la Shanghai”.Însă, în anii de după retragerea lui Jiang de la conducerea președinției comisiei militare în 2004, Hu și-a consolidat controlul, a neutralizat Banda din Shanghai și a reușit să-l impună pe Xi ca succesor.
17:50
La ambasada Ucrainei de la Madrid a explodat o scrisoare „capcană”, care a rănit un angajat.Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, a precizat că plicul „a explodat în mâinile ofițerului de securitate. Acesta a suferit răni ușoare, nu este internat și a primit pe loc  îngrijirile medicale necesare. Viața lui nu este în pericol”.  Niciun alt angajat al ambasadei din Spania nu a fost rănit.Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a ordonat ridicarea gradului de securitate la toate ambasadele ucrainene și a cerut Spaniei să investigheze de urgență explozia.Kuleba a spus că „oricine s-a aflat în spatele acestei explozii nu va reuși să intimideze diplomații ucraineni sau să oprească munca lor zilnică pentru întărirea Ucrainei și contracararea agresiunii ruse”.
17:30
16:40
Aproape un sfert din benzinăriile din Ungaria – și cele de pe autostrăzi nu sunt o excepție – nu au pentru moment carburanți, mai ales benzină standard 95 . Este o penurie temporară, provocată în mare parte de politica guvernului Orbán de a plafona drastic prețul carburanților, pentru consumatorii interni, relatează portalul independent de știri Telex din Ungaria. Benzinăriile din Budapesta sunt afectate la fel de mult ca acelea din provinciei.Prețuri „interne”, prețuri „pentru străini”Marți, 29 noiembrie, benzinăriile MOL nu aveau nici o certitudine că vor primi din nou benzina ieftină de 95 octani care se vinde – numai pentru consumatorii privați interni - cu 1,17 euro (480 HUF) pe litru. Se mai găsea doar benzină premium Evo 100 cu 1,71 EUR (699 HUF) pe litru, dar și aceasta în cantități mici.Spre comparație: un moldovean care călătorește cu mașina de la Chișinău, la Viena, în Austria, trecând prin România și Ungaria, pleacă de la un preț de 1,23 EURO/pe litru (cca 24,8 lei), plătește în România cca 1,46 EURO (cca 7,21 RON), și ajunge în Austria, unde benzina standard costa 1,56 EURO pe litru, un preț similar cu cel pe care l-ar plăti orice nerezident și în Ungaria, dacă benzinăriile au carburanți.Penuria de carburanți s-a înrăutățit recent după ce concernul MOL a anunțat, pe 17 noiembrie, că nu va mai alimenta temporar benzinăriile mici, independente, pentru a garanta aprovizionarea propriilor benzinării din Ungaria dar și din străinătate.Prețul la benzină și motorină pentru consumatorii interni (rezidenți cu vehicule înregistrate în Ungaria) este plafonat de anul trecut, dar deja în iulie costurile pentru guvern crescuseră atât de mult – pe fundalul războiului din Ucraina provocat de invazia rusă – încât s-a limitat accesul la carburanții cu prețuri subvenționate la vehiculele private, vehiculele agricole și taxiuri. Au fost excluse autoturismele de serviciu.Guvernul a majorat totodată taxa specială pe profit impusă principalului producător de combustibili fosili, concernul MOL, de la 25% la 40%, pe timpul verii.Piața internă, subvenționată, nu mai este atractivăPrețul carburanților a fost plafonat încă de anul trecut, an pre-electoral pentru partidul de guvernământ FIDESZ și premierul Viktor Orban, cu care compania MOL este în „relații foarte strânse”, chiar dacă este o companie privată, listată la bursă, spune Europei Libere jurnalistul Bálint Szalai, de la redacția ungară a Europei Libere.Atât timp cât guvernul „asigura compania cu petrol ieftin din Rusia”, MOL a livrat fără probleme la prețurile plafonate, obținând în același timp și unele din cele mai mari profituri din istoria sa. În aceste condiții, au dispărut importatorii străini de carburanți, piața ungară devenind aproape autarhică.La începutul lunii decembrie intră în vigoarea embargoul UE pe importul de țiței rusesc, cu anumite excepții, iar Gazprom și-a redus oricum drastic livrările spre Europa.„Acum [cei de la compania MOL ]nu mai sunt dispuși să piardă. Importă tot ce pot din Rusia, tot ce le vinde Rusia, dar și exportă în Croația, în Bosnia, în Polonia, în Cehia și România, în țări unde prețurile nu sunt plafonate”, mai spune Bálint Szalai.Într-o declarație pentru portalul TELEX, MOL a precizat la începutul săptămânii că „în ultimele luni, am alimentat într-o oarecare măsură” aproximativ 1.700 din cele 2.000 de benzinării din Ungaria. În jur de 500 aparțin concernului MOL, precizează Reuters, dar acest număr ar putea crește semnificativ, adaugă jurnalistul Bálint Szalai.„În baza stării de urgență, decretată în Ungaria, benzinăriile sunt obligate să rămână deschise și să vândă la prețul plafonat. Dacă refuză sau dacă nu vând carburanți mai mult timp, de exemplu, pentru că nu sunt alimentate, atunci statul le poate retrage licențele. Iar MOL ar fi singura companie interesată să preia aceste benzinării independente de la stat”, mai spune jurnalistul de la Budapesta.Pe de altă parte, precizează Bálint, pentru MOL nu este rentabil să furnizeze carburanți benzinăriilor independente, numai pentru ca acestea să poată deservi clienții străini, care nu beneficiază de prețurile subvenționate: numărul lor este mic, vânzările nesemnificative.
16:00
Forțele ucrainene au respins mai multe atacuri militare rusești în estul țării, în timp ce Moscova a bombardat localități din centrul și sudul Ucrainei, vizând infrastructura energetică, au declarat pe 30 noiembrie militari și oficiali regionali, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu întreruperile de energie electrică și cu criza de carburanți la începutul iernii.Cinci persoane au fost ucise în estul regiunii Donețk în bombardamentele din ultima zi, a scris guvernatorul Pavlo Kirilenko pe Telegram la 30 noiembrie.În regiunea centrală Zaporojie, rachete rusești au lovit un punct de distribuție a gazului, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Staruh. „Într-una dintre localitățile din districtul Zaporojie, un punct de distribuție a gazului a fost avariat ca urmare a unei rachete, ceea ce a dus la un incendiu. Acesta a fost stins rapid, dar trei străzi au rămas fără gaz”, a scris Staruh pe rețeaua Telegram. Nimeni nu a fost rănit în urma atacului, a mai precizat el.Valuri de atacuri asupra infrastructuriiRusia a lansat numeroase valuri de atacuri asupra infrastructurii de electricitate și de încălzire a Ucrainei începând cu luna octombrie, un act despre care Kievul și aliații săi spun că este o campanie deliberată pentru a afecta populația civilă. La Kiev și în împrejurimi, milioane de oameni se luptă să-și încălzească locuințele pe fondul scăderii temperaturilor și al ninsorilor.Un oficial al unei companii de electricitate a scris pe Facebook că 985.500 de persoane din Kiev au rămas fără curent electric, iar un alt furnizor de electricitate a declarat că orașul va avea întreruperi de urgență ale energiei electrice pe 30 noiembrie.În dimineața zilei de 30 noiembrie ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a dat o brumă de speranță declarând că stabilitatea alimentării cu energie electrică „se îmbunătățește pe zi ce trece”, echipele tehnice lucrând non-stop pentru a repara liniile distruse de bombardamente. Dar Halușcenko a avertizat că noi atacuri ar putea provoca daune suplimentare.Pe linia frontului, Statul Major General ucrainean a declarat la 30 noiembrie că forțele sale au respins șase atacuri rusești în ultimele 24 de ore în Donețk și în regiunea adiacentă Luhansk. Armata a anunțat că trupele rusești continuă să atace în direcțiile Bahmut și Avdiivka, cu tiruri de tancuri și artilerie. Atacurile aeriene rusești au fost efectuate în apropiere de Avdiivka, a precizat Statul Major ucrainean.Între timp, forțele rusești bombardează fără încetare malul drept al fluviului Nipru și orașul Herson, mai la sud.Președintele Volodimir Zelenski a afirmat în discursul său video de noapte că ucrainenii se apără împotriva ofensivei Rusiei în mai multe regiuni, în timp ce aliații NATO au promis mai multe arme pentru Ucraina și echipamente pentru a ajuta la restabilirea alimentării cu energie electrică întreruptă de loviturile rusești.Iarna, folosită ca o armă Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot, numind alianța formată din 30 de membri o „entitate criminală” pentru că livrează arme celor pe care i-a numit „fanatici ucraineni”.Șeful NATO, Jens Stoltenberg, aflat în România, unde miniștrii de externe din cadrul alianței au o reuniune de două zile, spune că Vladimir Putin se folosește de frigul iernii „ca armă de război”, în timp ce forțele Moscovei pierd teren pe câmpul de luptă.Oficiali americani și europeni au declarat că miniștrii NATO se vor concentra pe furnizarea de ajutoare neletale, cum ar fi combustibil, provizii medicale și echipamente de iarnă, precum și pe asistență militară, în timp ce Washingtonul a declarat că va oferi un supliment financiar de 53 de milioane de dolari pentru a cumpăra echipamente pentru rețelele electrice.Președintele SUA, Joe Biden, a afirmat că acordarea unui ajutor militar mai mare pentru Kiev este o prioritate, dar republicanii, care vor prelua controlul Camerei Reprezentanților din Congres în ianuarie, au vorbit despre oprirea, pentru o vreme, a finanțării, care a depășit 18 miliarde de dolari.
15:20
Întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la București s-a încheiat cu o sesiune la care au participat reprezentanții țărilor care nu sunt membre ale Alianței Nord-Atlantică.
14:00
Președintele rus Vladimir Putin a propus crearea unei „uniuni a gazelor naturale” cu Kazahstan și Uzbekistan pentru a crea un mecanism de transport al gazelor naturale între cele trei țări și către alte națiuni, inclusiv China.La o zi după ce președintele kazah Qasym-Jomart Toqaev a afirmat că a avut discuții cu Putin la Moscova pe această temă, pe 29 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că propunerea a fost discutată între cele trei țări. El a spus că există o „nevoie de sincronizare”, deoarece toate aceste țări vând gaze naturale. Prima etapă a propunerii lui Putin prevede „crearea unui mecanism de coordonare” pentru materializarea în practică a acestui plan, a declarat Peskov care a adăugat: „Problema probabil va trebui să fie discutată cu o entitate juridică pentru a stabili cooperarea între cele trei națiuni și pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii pentru piețele externe”.Purtătorul de cuvânt al lui Toqaev, Ruslan Jeldibai, a scris pe Facebook, la 29 noiembrie, că președinții kazah și rus au discutat despre cum "să coordoneze acțiunile comune pentru transportul de gaz rusesc prin teritoriile Kazahstanului și Uzbekistanului". „Președinții Qasym-Jomart Toqaev și Vladimir Putin au declarat că sunt de părere că este necesar să aibă loc discuții detaliate cu participarea experților, pentru a găsi o soluție rezonabilă la această problemă care să ia în considerare interesele tuturor părților implicate", a scris Jeldibai.Peskov a precizat că, întrucât regiunile nordice ale Kazahstanului depind de gazele naturale transportate din Siberia rusă, ar fi avantajos din punct de vedere economic să se mărească livrările de gaze rusești în loc să se dea curs unui plan al guvernului kazah de a construi o nouă conductă pentru a asigura livrările de gaze kazahe în regiune. Acest lucru, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ar economisi „zeci de miliarde de dolari” în beneficiul Kazahstanului.O uniune nu doar economică, ci și militarăRusia este cunoscută ca un exportator major de gaze naturale, în timp ce cantitatea de gaze naturale produsă de Kazahstan și Uzbekistan este abia suficientă pentru consumul propriu.Cele două economii majore din regiunea Asiei Centrale au în comun o conductă de gaze către Rusia și o conductă care transportă gaze naturale din Turkmenistan către China.Moscova și-a mărit livrările de gaze naturale către China de când națiunile europene au început să își diminueze dependența de gazul rusesc, pe fondul invaziei în curs a Kremlinului în Ucraina, care a început la sfârșitul lunii februarie.Moscova întreține relații de cooperare apropiate nu doar economice, ci și militare cu cele două foste republici sovietice.Kazahstanul este una dintre țările care au beneficiat de exodul rușilor după ce Vladimir Putin a declarat mobilizarea parțială. Relațiile Rusiei cu Kazahstanul sunt complicate.Protestele antiguvernamentale în masă din Kazahstan de la începutul acestui an au izbucnit pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, escaladând în tulburări violente. Autoritățile kazahe au susținut că țara a fost atacată de teroriști pregătiți peste hotare. La cererea lui Tokaev, în țară au intrat circa 2.500 de militari din țările Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), controlată de Rusia, din care mai fac parte Kazahstan, Belarus, Kârgâzstan, Tadjikistan și Armenia, trupe care ar asigura paza unor obiective strategice.Toqaev a criticat public invazia Rusiei în Ucraina însă, ulterior, a dat asigurări că aceste critici nu afectează relația cu Moscova care rămâne de cooperare și prietenie.
11:40
A gay-rights activist and historian has opened Russia's first museum of LGBT culture in St. Petersburg. But the exhibition will become illegal if, as expected, the government approves a draconian new law against sharing information about so-called "nontraditional" lifestyles in the coming days.
07:50
Statele Unite au învins, în Qatar, Iranul și echipa americană s-a calificat în etapa eliminatorie a Campionatului Mondial de Fotbal.
07:50
Capacităţi de cazare reduse, aparat administrativ depăşit
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
04:40
04:10
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
29 noiembrie 2022
22:30
Ca și faimoasa „promisiune” despre care se spune că ar fi fost făcută de NATO lui Gorbaciov și URSS-lui, că nu se va extinde niciodată în Europa de Est, la fel, simetric, nici summit-ul NATO ținut la București, în 2008, nu conținea vreun orar precis al aderării Ucrainei (și Georgiei) la Alianță.O astfel de perspectivă e departe de a putea deveni realitate. Pe de o parte, ar fi nevoie de unanimitatea celor 30 de state membre.Doar că „nu există un consens între Aliați, unii subliniind reformele politice și militare necesare în Ucraina, ca o condiție prealabilă”. Statele Unite și Canada sunt, în principiu, în favoarea posibilei aderări a Ucrainei la NATO, dar fără a susține o procedură accelerată... care nu a fost prevăzută juridic.NATO la București: promisiunea din 2008Promisiunea făcută Ucrainei, ca și Georgiei, de a fi primite în NATO datează așadar de la summit-ul de la București din… 2008! Declarația finală a membrilor NATO de atunci conținea următorul paragraf:«NATO salută aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și ale Georgiei de aderare la Alianță. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm cu nerăbdare alegeri parlamentare libere și corecte în Georgia în luna mai. MAP (Membership Action Plan) este următorul pas pentru Ucraina și Georgia în drumul lor direct spre aderare. Astăzi clarificăm că sprijinim cererile acestor țări pentru MAP. Prin urmare, acum vom începe o perioadă de angajament intens cu ambele la un nivel politic înalt. Le-am cerut miniștrilor de externe să facă o primă evaluare a progresului la reuniunea lor din decembrie 2008. Miniștrii de externe au autoritatea de a decide cu privire la cererile MAP ale Ucrainei și Georgiei.»Pentru a participa însă la MAP, la „Planul de acțiune pentru aderare” la NATO, țările candidate trebuie să-și fi soluționat „disputele lor internaționale prin mijloace pașnice (...) în conformitate cu principiile OSCE și ale relațiilor de bună vecinătate”, indică organizația, care continuă, aparent fără drept de apel: „De fapt, anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, persistența conflictului din Donbas și războiul declanșat de guvernul lui Putin în februarie 2022 împiedică orice posibilitate a Kievului de a adera la NATO”.Au trecut deja 14 ani de la promisiunea făcută Ucrainei și Georgiei în 2008, iar NATO s-a grăbit foarte mult atunci, în entuziasmul anilor 2000, când încă plutea moștenirea liniștitoare a atitudinii pro-occidentale a lui Elțîn.În acel moment, toată lumea uitase când s-a făcut acea promisiune, că o țară nu poate intra în NATO dacă nu are rezolvate toate problemele de conflict de frontieră. Or, cele trei țări care se simt cele mai amenințate de Rusia, cu excepția balticilor, și anume: Ucraina, Georgia și Moldova, trei țări cu parte din teritoriu ocupat (desigur, Moldova s-a declarat neutră).Nu doar Ucraina, dar și Georgia „on their mind” Nu doar Ucraina, dar și Georgia are două entități administrative ale teritoriului său (Abhazia si Osetia de Sud) care s-au declarat independente și sunt protejate militar de Rusia.Și totuși, NATO i-a promis și Georgiei, nu doar Ucrainei, că va intra în Alianță. Scurtul război ruso-georgian din august 2008 pusese însă deja capăt acestui vis. Indiferent cui revine responsabilitatea declanșării ostilităților atunci, rezultatul este că Georgia a pierdut, Rusia a ocupat Osetia de Sud, iar tancurile rusești se află de atunci încoace la doar 50 km de Tbilisi, capitala Georgiei.În principiu, Carta NATO nu permite ca Alianța să primească un membru care are părți din teritoriu ocupate.E drept, unii strategi și experți au sugerat că o țară ar putea totuși intra în NATO fără a beneficia de acel articol 5 care îi apără automat teritoriul. Cel care a venit cu această idee e fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, pornind de la ideea că în timpul Războiului Rece, când Germania de Vest era membru în NATO, Germania de Est, DDR, comunistă, era ocupată de URSS, așa încât NATO nu putea s-o apere.E limpede însă că s-a intrat într-o buclă logică odată cu promisiunea făcută Ucrainei și Georgiei în 2008, pentru că ar trebui ca NATO să intervină preventiv înainte de a primi un membru cum sunt cele două țări agresate, deoarece, odată primită o țară, există obligația de a interveni militar.Atunci, în 2008, s-a intrat așadar într-o buclă diplomatică din care nu se poate ieși doar prin simple noi promisiuni.
22:30
Gigantul tehnologic rus Yandex a anunțat o reorganizare profundă, care va duce la consolidarea controlului guvernului de la Moscova asupra companiei.
22:10
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
19:30
Secretarul general al Alianței Nord Atlantice Jen Stoltenberg a promis Ucrainei sprijinul Alianței „cât timp va fi nevoie”, și a repetat că ușa celei mai mari organizații de securitate din lume rămâne deschisă tuturor, inclusiv Kievului.Vorbind la București pe 29 noiembrie, în timp ce secretarul de Stat american Antony Blinken și ceilalți miniștrii de externe NATO s-au adunat în România, Stoltenberg le-a cerut aliaților să sporească ajutorul pentru Ucraina, al cărei sistem energetic a fost devastat de un val de bombardamente rusești la sosirea iernii.„Mesajul nostru de la București este că NATO va continua să fie alături de Ucraina cât timp va fi nevoie de asta. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg la o conferință înainte de a prezida reuniunea miniștrilor de externe ai Alianță.Șeful NATO le-a spus separat jurnaliștilor că aliații vor spori ajutorul pentru Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a decis să folosească „iarna ca armă în război”, pentru că trupele sale sunt înfrânte pe câmpul de luptă, iar reuniunea de la București va servi drept platformă pentru obținerea de ajutor occidental destinat refacerii sistemului energetic al Ucrainei.„Ușa NATO e deschisă”Jens Stoltenberg a reafirmat la București hotărârea Alianței de a primi noi membri, inclusiv a Ucrainei, fără să dea însă o dată precisă.„Ușa NATO e deschisă”, a spus el, adăugând că Rusia nu are dreptul de a se opune intrării vreunei țări în Alianță, iar Putin „va primi acum Finlanda și Suedia ca membre NATO” curând. Cele două state nordice vecine au cerut în aprilie să intre în Alianța Nord-Atlantică, de teama că Rusia ar putea fi următoarele ținte ale Rusiei.Secretarul general al NATO a mai spus că invazia neprovocată a lui Putin în Ucraina nu a făcut ca Alianța să-i uite de ceilalți parteneri ai săi care se confruntă cu „presiunea, intimidarea și agresiunea” Rusiei:„Din cauza asta, miniștrii de externe NATO se vor întâlni cu omologul lor ucrainean, precum și cu cel din Georgia, Moldova și Bosnia-Herțegovina, ca să abordăm provocările ce ne stau în față, și ca să ne sporim sprijinul pentru rezistența lor, pentru independența lor politică, și pentru modernizarea forțelor lor armate, pentru că să se poată apăra mai bine. Dacă ei sunt mai la adăpost, noi vom fi mai în siguranță”, a spus Jens Stoltenberg la București.O promisiune repetatăÎn esență, notează agenția Associated Press, Stoltenberg a repetat promisiunea făcută de liderii NATO tot la București și în același vast Palat al Parlamentului unde se întâlnesc acum miniștrii de externe din țările Alianței Nord-Atlantice, dar în 2008. Promisiunea că Ucraina și Georgia se vor alătura Alianței cândva.Unele oficialități și mai mulți analiști spun că promisiunea din 2008, făcută de aliații NATO la presiunile președintelui Statelor Unite de atunci George W. Bush, ar fi în parte cauza pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie anul acesta. Jens Stoltenberg, continuă Associated Press, nu este de acord:„Președintele [Vladimir] Putin nu poate nega unor națiuni suverane să ia propriile lor decizii suverane, care nu sunt o amenințare la adresa Rusiei. Eu cred că lui îi este frică de democrație și de libertate, acestea sunt principalele provocări la adresa lui”, a spus șeful NATO.În afară de nevoile imediate ale Ucrainei, NATO vrea să vadă cum poate ajuta această țară pe termen lung, prin actualizarea echipamentelor sale din era sovietică și alinierea lor la standardele moderne ale Alianței și prin mai mult antrenament militar. Asta va ajuta Ucraina să intre în NATO mai rapid, în anii de după ce războiul se va fi terminat.Dar Ucraina nu va intra curând în Alianța Nord-Atlantică, observă Associated Press. Cu peninsula Crimeea anexată la Rusia și cu trupe rusești și ale separatiștilor pro-ruși ocupând părți din teritoriul ucrainean, nu e clar cum vor arăta granițele Ucrainei.Mulți din cei 30 de membri ai NATO sunt de părere că accentul trebuie pus acum doar pe înfrângerea Rusiei, iar Stoltenberg a subliniat că orice încercare de a împinge lucrurile înainte cu privire la primirea Ucrainei i-ar putea diviza pe aliați.„Suntem în mijlocul unui război și ar trebui deci să nu facem nimic care să submineze unitatea aliaților în pune la dispoziție Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar, pentru că trebuie să prevenim o victorie a lui Putin”, a spus secretarul general al NATO.Între timp, Departamentul de Stat american a anunțat un ajutor în echipamente electrice în valoare de 53 de milioane de dolari, pentru a ajuta Ucraina să facă față distrugerilor cauzate sistemului ei energetic de bombardamentele rusești destinat Ucrainei, în urma cărora milioane de oameni au rămas fără electricitate, căldură și apă.Miniștrii de externe din NATO au promis un „sprijin individualizat” mai puternic pentru Republica Moldova și alte două „țări partenere”, pe care le găzduiesc la reuniunea lor din 29-30 noiembrie la București. 
18:00
Într-un mic sat din Orientul Îndepărtat al Rusiei, mulți dintre bărbații de vârstă militară au fost mobilizați pentru războiul președintelui Vladimir Putin în Ucraina. RFE/RL relatează de la fața locului despre impactul războiului în această așezare îndepărtată și săracă.
14:40
Trupele rusești au bombardat Hersonul și alte 30 de localități din regiune de 258 de ori în ultima săptămână, a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 28 noiembrie, în discursul său video de seară.
14:10
La Shanghai și Beijing, poliţia chineză oprea şi percheziţiona luni persoane în locurile publice unde în weekend avuseseră loc proteste împotriva strategiei „Zero Covid” sau „Zero toleranță la Covid-19”.
10:30
Exact cu două luni înainte ca Nikita Sergheevici Hrușciov să se năpustească asupra expoziției pictorilor abstracționiști de la Manej (Moscova), la  Chișinău se crease deja un precedent.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:50
Proteste în locuri în care acestea sunt rare – China sau Iran – focalizează atenția observatorilor politici.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.