Pașaportul rusesc. Cum folosește Rusia cetățenia drept armă de război în zonele de conflict

Europa Libera, 22 ianuarie 2023 18:30

Eliberarea forțată a pașapoartelor rusești în regiunile contestate este o tactică de război folosită de Rusia în mai multe state vecine. Practica are o istorie lungă, fiind folosită de Rusia imediat după destrămarea Uniunii Sovietice.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
23:30
Secretarul de Stat american Antony Blinken a sosit duminică în Egipt la începutul unui turneu în Orientul Mijlociu în care va încerca reducerea tensiunilor israelo-palestiniene, după o erupție de violență, relatează France Presse.Blinken, care va călători luni și marți la Ierusalim și Ramallah, după oprirea sa la Cairo, plănuia de multă vreme această vizită, pentru a se întâlni cu noul guvern israelian de extremă dreapta, dar călătoria sa a dobândit o nouă urgență, după evenimentele sângeroase de săptămâna asta, cele mai grave în mai mulți ani de zile.Vineri, un palestinian a ucis șapte israelieni în fața unei sinagogi dintr-o așezare israeliană din Ierusalimul de est, atac urmat de un altul sâmbătă, tot la Ierusalim în care  au fost răniți doi israelieni.Joi, nouă palestinieni au fost uciși într-un raid al armatei israeliene în tabăra de refugiați de la Jenin din Cisiordania, una din cele mai sângeroase operațiuni în mai mulți ani.Israelul a spus că țintele raidului erau militanți Jihad și mai târziu au bombardat Fâșia Gaza controlată de mișcarea Hamas, după ce teritoriul israelian a fost lovit de rachete trase de palestinieni.Experții se întreabă dacă Blinken va putea obține un progres în actuala crizăE foarte posibil ca aceste violențe să figureze pe agenda convorbirilor dintre Blinken și președintele Abdel Fattah al-Sisi al Egiptului, al cărui rol tradițional de mediator în Orientul Mijlociu l-a ajutat pe al-Sisi să rămână un partener-cheie al Statelor Unite, în ciuda criticilor lui Joe Biden privind nerespectarea drepturilor omului de către guvernarea egipteană.Statele Unite, care au o relație apropiată cu Israelul, sunt în mod istoric în fruntea eforturilor diplomatice legate de Orientul Mijlociu, dar experții se întreabă dacă Blinken va putea obține un progres în actuala criză.„Cel mai bun lucru pe care-l pot face e să țină lucrurile stabile pentru a evita un alt mai 2021”, e de părere Aaron David Miller, un negociator american veteran, referindu-se la cele 11 zile de lupte dintre Israel și Hamas care s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Egipt.Ghaith Al-Omari, fostă oficialitate palestiniană care lucrează acum la Washington Institute, se așteaptă ca Blinken să reitereze mai degrabă poziția tradițională a Americii, decât să încerce să obțină un progres semnificativ.„Călătoria în sine e un mesaj”, spune Al-Omari, adăugând „Blinken îi va cere lui [Mahmud] Abbas [președintele Autorității palestiniene] să facă mai mult, dar nu e clar ce pote face [palestinienii]”.Expert: echipa Biden încearcă să „evite confruntarea cu Netaniahu”Vizita lui Blinken e parte a eforturilor administrației Blinken de a se conecta rapid cu noua guvernare a lui Biniamin Netaniahu, care a revenit la putere la sfârșitul lui decembrie în fruntea celui mai de dreapta cabinet din istoria Israelului.Cel mai longeviv premier al Israelului, Netaniahu a avut o relație tensionată cu președintele Democrat al Statelor Unite, Barak Obama, pentru că a luat partea adversarilor Republicani ai diplomației Statelor Unite de atunci privitoare la Iran.Consilierul pe probleme de securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a vizitat ceva mai devreme în ianuarie Israelul, pentru a discuta despre Iran, după ce eforturile lui Biden de a revigora acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul - acord disprețuit de Netaniahu - au murit efectiv.Echipa Biden încearcă să „evite confruntarea cu Netaniahu”, probabil din cauza sprijinului puternic de care se bucură liderul israelian în rândul Republicanilor, care controlează Camera Reprezentanților, spune negociatorul american veteran Aaron David Miller, care lucrează acum la Carnegie Endowment for International Peace.Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.
Acum 6 ore
19:40
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
Acum 12 ore
13:40
Acum 24 ore
10:50
Generalul NATO în rezervă Petr Pavel l-a învins pe fostul premier Andrej Babiš în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Cehia, arată rezultatele finale ale scrutinului, relatează Associated Press.Al patrulea președinte al Cehiei de după destrămarea Cehoslovaciei Pavel, un fast parașutist, a obținut 58,3 la sută din voturi în timp ce Babiš, om de afaceri miliardar, a ajuns la 41,7 procente, a anunțat Oficiul de Statistică al Cehiei.„Aș vrea să mulțumesc celor care m-au votat și celor care nu m-au votat, dar s-au prezentat la urne, pentru că au arătat că prețuiesc democrația și le pasă de țara asta”, a spus Pavel după ce a aflat că a obținut victoria în alegerile prezidențiale.„Pot vedea că valori precum adevărul, demnitatea, respectul și modestia au prevalat în aceste alegeri”, a adăugat el.În martie, Petr Pavel, de 61 de ani, îl va înlocui pe președintele Miloš Zeman la Castelul din Praga (Hrad), unde se află sediul președinției cehe. Zeman, fost șef al Social Democraților cehi, a avut preferințe pro-Rusia (a vrut chiar să-l invite pe președintele rus Vladimir Putin la Praga), până la invadarea Ucrainei de către armata rusă, când și-a schimbat radical poziția, condamnând Kremlinul pentri declanșarea războiului din țara vecină.Petr Pavel este al patrulea președinte al Republicii Cehe de la despărțirea pașnică a acestei țări de Slovacia în 1993, la patru ani după căderea regimului comunist din fost Cehoslovacie.Predecesorii lui au fost Vaclav Havel, dramaturg și fost dizident anticomunist, primul președinte al Cehoslovaciei după căderea comunismului, apoi președinte al Cehiei între 1993-2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) și Miloš Zeman.Prezența la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Cehia, țară membră în UE și NATO, a fost neobișnuit de mare, depășind 70 de procente, după o campanie electorală agresivă, marcată de controverse.Babiš și familia sa au fost ținta unor amenințări cu moartea, în timp ce Pavel a fost victima unei farse lugubre care a pretins că e mort, pe fondul dezinformării ce a marcat campania electorală finală.„Comunitatea noastră a fost cumva afectată de campania electorală, de multele crize cu care ne-am confruntat li ne confruntăm, dar și de stilul politic care a prevalat recent aici”, a spus Petr Pavel.„Asta trebuie să se schimbe, și voi m-ați ajutat să fac primul pas pe  drumul către această schimbare”.Andrej Babiš, care a fost prim-ministru între 2017-2021, l-a felicitat pe contracandidatul său, după ce și-a recunoscut înfrângerea.„Aș vrea să-i doresc să fie președintele tuturor cetățenilor Republicii Cehe, să fie sensibil la problemele lor și să lupte pentru interesele Republicii Cehe”, a adăugat el.Rolul președintelui ceh este în mare parte ceremonial, dar el numește guvernul, îl alege pe guvernatorul Băncii Naționale și este comandantul forțelor armate.„Nu avem o alternativă mai bună”Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a afirmat că așteaptă „aprofundarea colaborării apropiate” dintre cele două țări vecine.„Aștept cu nerăbdare o întâlnire personală și vă doresc multă putere și succes”, a spus președintele german în mesajul transmis președintelui- ales al Cehiei.Petr Pavel este al patrulea președinte al Republicii Cehe de la despărțirea pașnică a acestei țări de Slovacia în 1993, la patru ani după căderea regimului comunist din fost Cehoslovacie.Predecesorii lui au fost Vaclav Havel, dramaturg și fost dizident anticomunist, primul președinte al Cehoslovaciei după căderea comunismului, apoi președinte al Cehiei între 1993-2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) și Miloš Zeman.Președinta Slovaciei Zuzana Čaputová s-a deplasat la Praga pentru a-l felicita personal pe Pavel, spunând că e fericită că „în regiunea noastră și în Europa există un nou președinte care respectă valorile democratice”.Absolvent de academie militară, Petr Pavel a fost decorat în războiul sîrbo-croat (1991-1995), după ce a ajutat la eliberarea trupelor franceze dintr-o zonă de confruntare.A fost șeful Statului Major al armatei cehe și președintele Comitetului militar al Alianței Nord-Atlantice.La fel ca Babiš, a fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia în anii 1980.Dar bărbatul cu baba aranjată atent și cu părul alb, pasionat de motociclete de mare putere a devenit un susținător ferm al intrării țării sale în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică.„Nu avem o alternativă mai bună. Trebuie să folosim toate oportunitățile oferite de calitatea de membru și să încercăm să schimbăm ce nu ne place”, a scris el website-ul de campanie.Petr Pavel a promis să fie un președinte independent, neafectat de politicile de partid și să continue să sprijine ajutorul pentru Ucraina și încercările acestei țări de a intra în Uniunea Europeană.„Evident, Ucraina trebuie mai întâi să îndeplinească toate condițiile pentru a deveni membră, cum ar fi combaterea corupției. Dar eu cred că are dreptul la aceeași șansă pe care am avut-o noi în trecut”, a spus el.Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat într-un mesaj postat pe Twitter „angajamentul puternic [al lui Petr Pavel] pentru valorile noastre europene”.„Experiența dumneavoastră în securitate, apărare și relații externe va fi prețioasă pentru menținerea și întărirea unității Europei în sprijinirea Ucrainei”.Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.   
02:00
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
Ieri
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
13:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
Mai mult de 2 zile în urmă
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:30
Țările „neutre” ale Europei trebuie să se adapteze la noua lume: războiul din Ucraina face ca politica “neutralității” să pară toți mai iremediabil de naivă.Politicile guvernamentale vin și pleacă, victime ale tendințelor și ale opiniei publice volatile. Astfel, atașamentul elvețian față de neutralitate a rezistat mai multă vreme decât cel al Suediei și Finlandei, țări care sunt acum pe cale de a adera la NATO.Istoricii nu sunt de acord dacă neutralitatea elvețiană a fost adoptată oficial în 1515 sau în 1648, ori poate chiar chiar mult mai recent, în 1815. Asta explică și de ce Germania nazistă nu a avut niciodată intenția de a invada Elveția, deși în termeni militari ocuparea ei ar fi avut în aparență un mare interes strategic. Tocmai neutralitatea exemplară a Elveției a făcut să se implanteze la Geneva Societatea Națiunilor, precursoare a ONU.Alte țări au imitat conceptul și statutul Elveției. Înainte ca Rusia să atace Ucraina în februarie 2022, o jumătate de duzină de țări europene se descriau drept neutre. Zilele acestea, însă, conceptul pare iremediabil naiv, dacă nu și mai rău.Atașamentul guvernului de la Berna față de neutralitate include să nu trimită arme fabricate în Elveția în zone de război și nici să nu permită țărilor care au cumpărat anterior arme elvețiene să le re-exporte fără aprobare prealabilă. O astfel de autorizație a fost refuzată Spaniei și Germaniei, care doresc să trimită truse și muniții de fabricație elvețiană din arsenalele lor pentru a ajuta Ucraina să se apere de Rusia. Încăpățânarea elvețiană a fost criticată de cei din primele linii ale frontului. „Ucraina vede acest lucru nu ca fiind neutralitate, ci ca subminând capacitățile noastre de apărare”, a scris Anton Gerașcenko, un consilier guvernamental la Kiev.Finlanda și Suedia aderă la NATO: ce a însemnat «finlandizarea»„Finlandizare" este un termen care a desemnat de-a lungul Războiului Rece o formă particulară de neutralitate, una care se aseamănă mai degrabă cu supușenia și servilitatea față de un vecin puternic. Așa a fost Finlanda vizavi de URSS în timpul Războiului Rece, când presa se auto-cenzura, necriticând niciodată URSS-ul, iar Finlanda, oficial neutră, se sovietiza politic din ce în ce mai mai tare.Neutralitatea se bazează pe Convenția de la Haga din 1907. O țară permanent neutră se consideră că va rămâne neutră și în toate războaiele viitoare. O asemenea țară permanent neutră, am spus, este Elveția. În Europa, în afară de Elveția și de Republica Moldova, patru din țările UE sunt de asemenea neutre: Austria,  Malta, Suedia și Finlanda (acestea două, desigur, nu vor mai fi neutre după aderarea lor la NATO)Neutralitatea Austriei este o consecință a celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a fost decisă în momentul în care Austria, învinsă odată cu Germania, avea capitala, Viena, împărțită în patru sectoare, ca Berlinul, fiecare sector fiind controlat de una din cele patru puteri învingătoare.Suedia a fost întotdeauna neutră, ca Elveția, în ultimele două secole, iar neutralitatea Finlandei a fost, ca aceea a Austriei, impusă de URSS, după al Doilea Război Mondial.Alte țări își declaraseră neutralitatea înainte de război, precum Belgia, Olanda, Luxembourg, Danemarca, Norvegia și țările baltice, însă neutralitatea lor a fost încălcată în 1940, când ultimele trei au fost ocupate de URSS, iar primele de Germania.Alte țări au putut fi doar temporar neutre, precum Spania, Portugalia și Turcia în cel de-al Doilea Război Mondial.Un statut care nu are nimic permanentStatutul de neutralitate nu are, însă, nimic permanent în sine. Ucraina, de pildă, și-a înscris în Constituție aderarea la NATO, ca obiectiv național, încă în vremea lui Petro Poroșenko, renunțând astfel la statutul de neutralitate pe care și-l impusese în anul 1996, altfel zis: la doi ani după Moldova.Există și alte tipuri de neutralitate, de facto, precum cea a Irlandei, pe care îl are încă de la independența din 1922. În realitate, statutul nu este legal codificat, Irlanda nu are o lege în acest sens, sau un articol de constituție, însă a decis să nu se alăture NATO. Spre deosebire însă de țările într-adevăr neutre, Irlanda participă la operațiuni militare ale Națiunilor Unite, ba chiar a trimis militari în cadrul forțelor conduse de NATO în Afganistan. Neutralitatea irlandeză este așadar mai degrabă una din obișnuință, decât oficializată legal. Irlanda le permite cetățenilor săi să se angajeze în alte armate și să ia parte la conflicte.Și, desigur, chiar și neutralitatea militară a acelor membri UE care nu fac parte din NATO: Austria, Suedia, Finlanda, Malta sau Irlanda va deveni o simplă formalitate juridică începând din momentul în care Uniunea Europeană va începe să se doteze cu structuri militare proprii.
20:10
Speranțele suedezilor și finlandezilor de a adera rapid la NATO se lovesc de obiecțiile Turciei, care are dreptul de veto în ceea ce privește aderarea la alianța militară.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
15:40
„Neîmpăcatul meşter”, având „o figură senină de factotum în cultură” (Mihai Cimpoi), tot el poet deschizător de colecţii – în 1974, placheta de versuri Neîmpăcatul meşter inaugura seria „Debut” a Editurii Cartea Moldovenească –, îndrăgitul autor pentru copii (de toate vârstele – cui nu-i place Pâinea de la iepuri?!), folclorist, romancier etc., etc., nu în ultimul rând, omul frumos Iulian FILIP tocmai împlineşte 75 de ani, adică de trei ori câte-un sfert de veac. Nu ştiu cum se face – mea culpa! – că n-am scris până-n ziua de azi despre acest cărturar împătimit de zidire în/ prin cultură (suficient să amintesc antologia Poezia acasă. 100 (+5) de poeţi contemporani din Basarabia, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2019); i-am fost însă redactor de carte; la rându-i, a vorbit la mai multe lansări de la Librăria din Centru, iar un poster cu Iulian Filip în braţe cu un ied (acela care s-a salvat!) se află la Librăria din Hol – niciodată nu-i târziu să-i arăţi preţuirea unui confrate.Înainte însă de a-mi rosti Filipica, musai să deschid o paranteză istorică – imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, urmat de foametea din ’46-’47, de cele câteva valuri de deportări în Siberia, în anul 1948 (plus, minus un an) au venit pe lume viitorii poeţi marcanţi ai generaţiei ’70, după cum urmează: Iulian Filip (n. 27 ianuarie), Marcela Benea (n. 4 iunie), Nicolae Dabija (n. 15 iulie), Eugen Cioclea (n. 4 august), Andrei Ţurcanu (n. 1 septembrie), fără a-l uita pe cel născut în 17 decembrie 1947, Vasile Romanciuc, şi nici pe cei veniţi în 1949: Leo Butnaru (n. 5 ianuarie), Ion Hadârcă (n. 17 august) şi Leonida Lari (n. 26 octombrie). Este ca şi cum, în ciuda tuturor nenorocirilor, pământul acesta rodea un neam de oameni (de litere, dar e valabil şi pentru compozitori, pictori, actori ş.a.) în stare să răzbune toate nedreptăţile istoriei – deloc întâmplător, tocmai aceştia au fost pe linia întâi a luptei de renaştere naţională, unii plătind un preţ artistic & uman teribil.Scriitor proteic, dacă ar fi să-l definesc pe Iulian Filip printr-un cuvânt, eventual printr-o formulă, tot la Domnia Sa aş face apel, mai exact la titlul celui de-al doilea volum de poeme al său, Cerul fântânilor. Trăgându-se dintr-un neam de fântânari, scriitorul ştie să găsească apa vieţii (pe post de nuieluşă, condeiul!) & să meargă la sursă, şi totodată să vadă ziua în amiaza mare cerul înstelat, de pe fundul puţului (săpat în cuvinte, cu care se are de foarte bine). De-aici, gândirea paradoxală, dar şi nenumăratele răsturnări din versurile poetului, grave şi jucăuşe, fixe şi libere (ca să reiau titlul recentei antologii, Forme fixe şi libertăţi, Prut, 2020), guralive şi „cu gura-nchisă”, spontane şi atent elaborate (cine mai scrie, în secolul XXI, glose? şi sonete?!), nu în ultimul rând inspirate (rara avis, inspiraţia, într-o literatură tot mai conceptualizată) – fără a pune la socoteală şi poemele grafice –, totul dintr-un soi de preaplin al simţirii ce se vrea tradus în cuvânt, linie, culoare, sunet. Cu alte cuvinte – ale acad. Mihai Cimpoi – „Dacă e să privim întreaga creaţie lirică, epică, dramatică şi publicistică a lui Iulian Filip, (…) am putea s-o configurăm ca un întreg, reprezentat de el însuşi prin aripi şi rădăcini – o asociere a zborului ca mişcare a fiinţei spre departe, spre transcendent, şi a sentimentului că ea e legată totodată de contingent, de «sfântul pământ». (…) Iulian Filip are darul de a ne înrădăcina şi, totodată, de a ne înaripa prin mai multe registre în care surprinde dialectica mişcătoare a Fiinţei”.* * * * * * * * *Se-nţelege, ultimul cuvânt tot poetul îl are – am ezitat îndelung între un poem antologic ce-i vine mănuşă, Ceasornic defect, şi o piesă relativ recentă, Chopin; în cele din urma, balanţa s-a înclinat în favoarea noutăţii:ChopinCârdăşie a nopţiicu câtă iarnă o mai fi rămas –zorzoane streşinii…Un noi de cristal răsturnat,ori o orgă de-argint?...Uluire în geam – copilul!Râsul de clincheterevărsate-n tot cerulrevărsate evantaie de razecare-şi fac locprintre ţurţurişi se ţes senincu câte le vede copilul,fluturând împletiri fremătânde…Cald din casă,din ceruri căldură –ţurţuri lăcrimând la răscruce:între noapte şi zi,între cer şi pământ,între iarna pe ducă şi…ce-o fi aşteptând uluirea?
15:30
14:10
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat, în discursul său video nocturn din 26 ianuarie, că „există deja 12 țări în coaliția noastră de tancuri”.
13:50
Autoritatea Palestiniană a suspendat coordonarea de securitate cu Israelul, după ce nouă palestinieni, între care și o femeie în vârstă, au fost uciși în urma unui raid israelian în orașul Jenin, din Cisiordania.
13:50
Numeroşi creştin-democraţi au reacţionat cu indignare după ce opinia publică a aflat detalii despre declaraţiile rasiste ale lui Hans-Georg Maaßen.Mai mulţi creştin-democraţi i-au cerut fostului şef al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz), precum se numeşte în Germania Serviciul de Informaţii Interne, să demisioneze din partid.Alţii au pledat pentru excluderea sa din rândurile Uniunii Creştin-Democrate (CDU) pentru încălcarea repetată a principiilor creştine care stau la baza formaţiunii.Purtătoarea de cuvânt a Forumului evreiesc, din cadrul CDU, a spus că Maaßen a vehiculat de câteva ori „coduri antisemite şi conspiraţioniste”, bagatelizând astfel şi ideologia nazistă.Scandalul a izbucnit în urma unui interviu acordat jurnalistului Alexander Wallasch (răspândit pe 16 ianuarie, pe internet). Maaßen a spus că „establishmentul politico-medial de stânga” bagatelizează infracţiunile comise de „migranţii străini” şi declanşează campanii de defăimare împotriva celor care susţin contrariul.„Anti-germanii”, „o sectă extremistă de stânga”În opinia lui Maaßen, această poziţionare constituie „expresia unei învăţături rasiale”, promovată de stânga ecologistă, care este de părere că „albii trebuie consideraţi drept o rasă inferioară”. De aceea, continuă Maaßen, trebuie aduşi în ţară bărbaţi arabi şi africani. În opinia sa, asta ar fi „noua învăţătură” care s-a format în mintea unor „anti-germani”. Pe aceştia îi descrie drept „o sectă extremistă de stânga” căreia i s-au alăturat şi mulţi „politicieni ecologişti şi social-democraţi”.Pe Twitter, Maaßen şi-a reluat aceste teze, criticate de mass-media democrată din Germania, susţinând că direcţia de bătaie „a forţelor politico-mediale” este impunerea unui „rasism eliminator, îndreptat contra albilor”. Prin campania contra sa, se urmăreşte împiedecarea alegerii sale ca preşedinte al organizaţiei cunoscută sub numele de Uniunea Valorilor (WerteUnion).Este vorba despre o organizaţie ultranconservatoare din care fac parte şi mulţi disidenţi creştin-democraţi. Uniunea Creştin-Democrat s-a distanţat de această organizaţie, fondată în 2017. (Cf. „Manifestul conservator” al criticilor Angelei Merkel, RFE, 10.4. 2018.)Amintind de un caz similar care a zguduit Partidul Social-Democrat (SPD), ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung l-a comparat pe Maaßen cu Thilo Sarrazin, exclus din partid. Asemenea lui Maaßen, şi Thilo Sarrazin a vehiculat teze conspiraţioniste, anti-musulmane şi rasist-naţionaliste, ceea ce s-a soldat cu excluderea sa din SPD. (Cf. „Germania se desfiinţează”, RFE, 1.9. 2010.)Creştin-democratul Hans-Georg Maaßen a şocat opinia publică şi în anii trecuţi cu declaraţii incompatibile cu doctrina creştin-democrată, în special, şi cu principiile unui stat liberal-democratic, în general. Din cauza aceasta a şi fost demis, în 2018, din fruntea Serviciului de Informaţii.
11:20
Statele Unite au impus joi sancţiuni împotriva companiei militare private ruseşti Wagner Group, care ajută armata rusă în războiul din Ucraina şi care a fost desemnată de Departamentul american al Trezoreriei drept „organizaţie criminală transnaţională semnificativă"
09:10
Cehii își vor alege vineri și sâmbătă un nou președinte. În turul al doilea au ajuns generalul în rezervă cu experiență în conducerea NATO Petr Pavel și un miliardar devenit politician: fostul ministru de finanțe și premier Andrej Babiš.În primul tur, a învins la mică diferență de voturi generalul Pavel (61 de ani), iar sondajele de opinie din ajunul turului decisiv îl arată tot pe el în avantaj de până la 60% din preferințele de vot în țara central-europeană cu 10 milioane de locuitori.Andrej Babiš (68 de ani), fondatorul unui consorțiu de combinate alimentare și uzine de îngrășăminte chimice, a dus o campanie populistă, prezentându-și rivalul ca pe o marionetă a guvernării de centru-dreapta și a intereselor străine, iar pe sine ca pe singurul apărător al oamenilor simpli și o victimă a urii potentaților.Babiš și-a anulat evenimentele „de mulțime” din ultima săptămână de campanie invocând primirea unei scrisori cu un glonț pe adresa soției și a unei amenințări cu moartea la adresa sa.Prin contrast, Pavel, fost președinte al Comitetului Militar NATO (2015-2018) a adoptat în general un ton calm, apelând și la rivalul său să nu mai sperie oamenii, după ce echipa lui Babiš a umplut Cehia cu billboarduri care sugerează indirect că fostul general vrea să târască țara în război.O falsă răscruce? În Cehia președintele țării are puteri mici, dar deținătorul ultimelor două mandate, Miloš Zeman, a dovedit că șeful statului poate profita de unele neclarități legislative pentru a se amesteca în jocuri politice și a obstrucționa, la nevoie, executivul.Aceasta este, de altfel, promisiunea făcută de Babiš electoratului său în general de stânga, opus actualului guvern.Comentatorii de presă sunt însă în general de acord că oricine va învinge în alegerile din Cehia, cursul de politică externă al țării din UE și NATO nu se va schimba, chiar dacă într-una din dezbaterile electorale televizate, Babiš a șocat multă lume spunând că nu ar trimite soldați în ajutorul Poloniei și țărilor baltice, dacă ar fi atacate.Oficiali din țările pomenite au atras atenția că Cehia este obligată la solidaritate prin articolul 5 din Tratatul NATO, iar Babiš a revenit asupra declarației, spunând că a fost prost-înțeles.Pavel l-a corectat în direct, adăugând că dacă va fi ales el, una din primele vizite în străinătate va fi în Polonia vecină, ca s-o liniștească.Declarația neinspirată a fost corectată și de primii doi oameni din ierarhia actuală puterii în stat, premierul de centru-dreapta Petr Fiala, un critic consecvent al lui Babiš, și președintele Miloš Zeman, un aliat al miliardarului.Două lumi?Datele primului tur al alegerilor, la care au participat opt candidați, precum și sondajele, au arătat că pe general îl vor președinte mai ales oamenii mai educați și mai avuți, cu vederi pro-occidentale, preponderent din mediul urban.Pe Babiš îl susțin mai ales pensionarii, oamenii mai săraci, foștii alegători ai partidului comunist. În ultimele zile mai ales, cu declarații geopolitice opuse celor din vremea când era premier, Babiš s-a străduit să-și atragă și voturile cetățenilor cu vederi anti-NATO și anti-UE.Presa a semnalat înaintea turului al doilea că de partea lui Babiš au început să funcționeze mai intens web-uri dezinformatoare, unele cu originea în Rusia.La un miting electoral, generalul Pavel a vorbit de „două lumi” care s-ar confrunta la aceste alegeri – una a adevărului, alta a dezinformării. Expresia a fost folosită de rivalul lui pentru a-l acuza că disprețuiește oamenii simpli. În cazul unei victorii, Andrej Babiš ar deveni primul slovac în fruntea statului ceh. Cele două țări s-au separat la 1 ianuarie 1993, dar au relații speciale, inclusiv grație limbilor aproape identice. Babiš vorbește în public limba cehă amestecată cu cuvinte slovace.   Alegerea directă a președintelui ceh de către cetățeni a fost legiferată în 2011, în forma aceasta scrutinul fiind câștigat de două ori consecutiv de Miloš Zeman (2013, 2018). Primii doi președinți ai Cehiei independente, Václav Havel și Václav Klaus, fuseseră aleși de parlament. De când cehii și slovacii și-au întemeiat statul comun în 1918, desființat în 1993, prin Castelul de la Praga s-au perindat 11 președinți, începând cu Tomáš Garrigue Masaryk (1918-1935). Unul singur, Václav Havel, a fost atât președintele Cehoslovaciei (1990-1992), cât și al Cehiei (1993-2003).
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
26 ianuarie 2023
17:30
Rusia a lansat în dimineața zilei de 26 ianuarie un nou val de atacuri cu rachete asupra Ucrainei, ucigând cel puțin o persoană, la câteva ore după un atac cu drone în timpul nopții.Noile atacuri cu rachete au avut loc după ce președintele Volodimir Zelenski, vorbind la câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului tancuri de luptă avansate, le-a cerut aliaților occidentali ai Kievului să livreze rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în atacul asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.„După ce o rachetă a lovit o clădire nerezidențială din districtul Holosiiv, avem informații despre un mort și doi răniți. Răniții au fost spitalizați”, a spus primarul Kievului.Serhi Popko, șeful administrației militare de la Kiev, a declarat că mai mult de zece rachete au fost distruse deasupra capitalei de către apărarea aeriană ucraineană.„Inamicul a lansat mai mult de 15 rachete de croazieră în direcția Kievului. Datorită activității excelente a apărării aeriene, toate țintele aeriene au fost doborâte”, a declarat oficialul armatei ucrainene.Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a scris pe Telegram că „primele rachete rusești au fost deja doborâte”, fără a preciza unde anume. Autoritățile le-au cerut cetățenilor să nu ignore alarma și să rămână în adăposturi pentru a se feri de pericol.În regiunea Odesa, informează autoritățile locale, au fost lovite de rachetele rusești două instalații energetice provocând întreruperi de curent. „Există deja informații despre pagubele produse la două instalații critice de infrastructură energetică din Odesa. Nu există răniți. Forțele de apărare aeriană survolează regiunea Odesa”, scrie pe rețelele de socializare șeful administrației militare din regiune, Iuri Kruk.Regiunea centrală Vinnița a fost, de asemenea, ținta rachetelor rusești, a anunțat Serhi Borzov, șeful administrației militare regionale, adăugând că nu există victime.Firma de electricitate DTEK a anunțat că efectuează opriri de urgență ale energiei electrice în Kiev și în regiunea din jurul capitalei, precum și în regiunile Odesa și Dnipropetrovsk, din cauza pericolului de atac cu rachete.Zelenski: Avem nevoie de avioane și racheteLa doar câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului tancuri de luptă avansate, Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali ai Kievului să livreze rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.În obișnuitul discurs video din seara zilei de 25 ianuarie, Zelenski a spus că este acum necesar „să se meargă mai departe cu furnizarea de avioane pentru Ucraina”.Pe câmpul de luptă, forțele ucrainene rezistă în continuare atacurilor rusești în est, în principal în Bahmut și Avdiivka, în regiunea Donețk, și la Cervopopiivka, în Luhansk, informează Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene în raportul zilnic din 26 ianuarie.Forțele ucrainene au distrus 24 de drone, dintre care 15 deasupra Kievului, pe care Rusia le-a lansat în atacurile din timpul nopții, a precizat Statul Major General, avertizând asupra pericolului unor noi raiduri aeriene rusești.„În pofida numeroaselor pierderi suferite, inamicul nu și-a oprit acțiunile ofensive”, a declarat Statul Major General, adăugând că apărătorii ucraineni au respins atacurile și în Liman, Kupiansk, Zaporojie și Herson.”Armata ucraineană a pierdut SoledarRusia și-a „intensificat” ofensiva în apropiere de Bahmut, unde a desfășurat un „număr superior de soldați și arme” în ceea ce a devenit un punct fierbinte în invazia care durează de 11 luni, a declarat ministrul adjunct al Apărării Hanna Maliar la 25 ianuarie, adăugând că „inamicul își intensifică presiunea în sectoarele Bahmut și Vuhledar” ale frontului.Oficialii ucraineni au recunoscut, de asemenea, pe 25 ianuarie, că au fost nevoiți să cedeze orașul Soledar, centru de exploatare a sării din regiunea Donețk. Mulți experți militari anticipează o ofensivă de primăvară a Rusiei în zonă.Berlinul și Washingtonul au fost de acord să furnizeze tancurile după luni de dezbateri intense între aliații NATO, în speranța de a ajuta la oprirea ofensivei așteptate a Rusiei.Zelenski a lăudat angajamentul aliaților de a livra tancuri avansate și i-a îndemnat să furnizeze rapid un număr mare de tancuri, cerând, deopotrivă, rachete și avioane pentru a consolida apărarea țării.La 25 ianuarie, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor trimite 31 de tancuri Abrams, foarte avansate, într-o acțiune despre care a spus că nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Vorbind de la Casa Albă, Biden a declarat că tancurile NATO pentru Ucraina vor contribui la „îmbunătățirea capacității lor de manevră în teren deschis”. El a lăudat anunțul similar al Germaniei spunând că este o dovadă că „Germania a făcut cu adevărat un pas înainte”.Moscova a avertizat că privește furnizarea de tancuri de luptă avansate de către Occident către Ucraina ca pe o provocare periculoasă.
16:50
Tribunalul orașului Moscova a decis desființarea organizației pentru apărarea omului Helsinki din Moscova (MHG), cea mai veche organizație pentru drepturile omului care funcționează în Rusia.În cererea de desființare înregistrată la tribunal de Departamentul central al Ministerului de Justiție se susținea că MHG a încălcat legea privind asociațiile publice pentru că a avut activitate și în afara regiunii Moscova. De asemenea, agenția a precizat că statutul organizației nu îndeplinește cerințele actuale ale legii.Ministerul Justiției considera că este vorba despre încălcări grave și iremediabile din punct de vedere juridic ale statutului organizației. Departamentul a insistat asupra necesității de a desființa MHG și de a-i interzice activitatea pe teritoriul Rusiei.MHG a fost înființat în URSS, în timpul conducerii lui Leonid Brejnev. Întemeierea sa a fost anunțată pe 12 mai 1976, în cadrul unei conferințe de presă organizate în apartamentul academicianului Andrei Saharov. Din grup au făcut parte Iuri Orlov, Liudmila Alekseeva, Mihail Bernștam, Elena Bonner, Alexander Ginzburg, Petr Grigorenko, Alexander Korciak, Malva Landa, Anatoli Marcenko, Vitali Rubin, Anatoli Șaranski.Organizația își propune să promoveze respectarea drepturilor omului și construirea democrației în Rusia. „Suntem convinși că Rusia va fi un stat democratic, în care legile sunt respectate, unde persoana, drepturile și demnitatea sa reprezintă cea mai mare valoare”, se spune pe site-ul ei.Încă de la înființare, MHG a fost supusă unor persecuții și presiuni constante, membrii săi au fost arestați, expulzați din țară și privați de cetățenia sovietică. Organizația și-a redeschis biroul la Moscova în 1989, în timpul perestroikăi.În decembrie 2021, Tribunalul orașului Moscova a desis închiderea altui grup pentru drepturile omului din Rusia, Societatea Memorial și centrul său pentru drepturile omului.Decizia a fost confirmată de Curtea Supremă în 2022 și a fost criticată de ONG-uri internaționale, grupuri pentru drepturile omului și laureați ai premiului Nobel. 
14:00
Administrația Biden a anunțat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams, cele mai avansate din arsenal, în Ucraina, în urma unui acord cu Germania, care va trimite și ea tancuri Leopard 2.
14:00
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reluat cererilor pentru rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare, la câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului zeci de tancuri de luptă avansate.
13:40
Cele două zile de pledoarie s-au încheiat pe 25 ianuarie în apelul introdus de doi foști ofițeri de informații sârbi împotriva condamnărilor de acum doi ani pentru crimă, crime împotriva umanității și alte infracțiuni comise în vestul Bosniei în timpul războiului din 1992-1995.
09:50
Sirenele se aud în Ucraina care a declarat alertă de atac aerian în cea mai mare parte a țării în dimineața zilei de 26 ianuarie.Autoritățile de la Kiev au avertizat în legătură cu un posibil atac cu rachete rusești. Luptele continuă cu o intensitate sporită în est, unde forțele Moscovei exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra apărătorilor ucraineni.Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a scris pe Telegram că „primele rachete rusești au fost deja doborâte”, fără a preciza unde anume. Autoritățile le-au cerut cetățenilor să nu ignore alarma și să rămână în adăposturi pentru a se feri de pericol.Firma de electricitate DTEK a anunțat că efectuează opriri de urgență ale energiei electrice în Kiev și în regiunea din jurul capitalei, precum și în regiunile Odesa și Dnipropetrovsk, din cauza pericolului de atac cu rachete.Zelenski: Avem nevoie de avioane și racheteLa doar după câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului tancuri de luptă avansate, Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali ai Kievului să livreze rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.În obișnuitul discurs video din seara zilei de 25 ianuarie, Zelenski a spus că este acum necesar „să se meargă mai departe cu furnizarea de avioane pentru Ucraina”.Pe câmpul de luptă, forțele ucrainene rezistă în continuare atacurilor rusești în est, în principal în Bahmut și Avdiivka, în regiunea Donețk, și la Cervopopiivka, în Luhansk, informează Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene în raportul zilnic din 26 ianuarie.Forțele ucrainene au distrus 24 de drone, dintre care 15 deasupra Kievului, pe care Rusia le-a lansat în atacurile din timpul nopții, a precizat Statul Major General, avertizând asupra pericolului unor noi raiduri aeriene rusești.„În pofida numeroaselor pierderi suferite, inamicul nu și-a oprit acțiunile ofensive”, a declarat Statul Major General, adăugând că apărătorii ucraineni au respins atacurile și în Liman, Kupiansk, Zaporojie și Herson."Armata ucraineană a pierdut SoledarRusia și-a „intensificat” ofensiva în apropiere de Bahmut, unde a desfășurat un „număr superior de soldați și arme” în ceea ce a devenit un punct fierbinte în invazia care durează de 11 luni, a declarat ministrul adjunct al Apărării Hanna Maliar la 25 ianuarie, adăugând că „inamicul își intensifică presiunea în sectoarele Bahmut și Vuhledar" ale frontului.Oficialii ucraineni au recunoscut, de asemenea, pe 25 ianuarie, că au fost nevoiți să cedeze orașul Soledar, centru de exploatare a sării din regiunea Donețk. Mulți experți militari anticipează o ofensivă de primăvară a Rusiei în zonă.Berlinul și Washingtonul au fost de acord să furnizeze tancurile după luni de dezbateri intense între aliații NATO, în speranța de a ajuta la oprirea ofensivei așteptate a Rusiei.Zelenski a lăudat angajamentul aliaților de a livra tancuri avansate și i-a îndemnat să furnizeze rapid un număr mare de tancuri, cerând, deopotrivă, rachete și avioane pentru a consolida apărarea țării.La 25 ianuarie, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor trimite 31 de tancuri Abrams, foarte avansate, într-o acțiune despre care a spus că nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Vorbind de la Casa Albă, Biden a declarat că tancurile NATO pentru Ucraina vor contribui la „îmbunătățirea capacității lor de manevră în teren deschis”. El a lăudat anunțul similar al Germaniei spunând că este o dovadă că „Germania a făcut cu adevărat un pas înainte”.Moscova a avertizat că privește furnizarea de tancuri de luptă avansate de către Occident către Ucraina ca pe o provocare periculoasă. 
09:20
Uniunea Europeană a condamnat ca fiind „rușinoasă și motivată politic” condamnarea în Belarus a lui Daria Losik, soția jurnalistului RFE/RL Igar Losik, încarcerat, la doi ani de închisoare sub acuzația de facilitare a activităților extremiste.
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
25 ianuarie 2023
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Guvernul german a anunțat că va forma două batalioane cu tancuri Leopard 2 pentru Ucraina.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
19:40
Președintele Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor trimite 31 de tancuri Abrams în Ucraina, unde bătălia contra invaziei rusești a intrat în a 12-a lună.Vorbind la o conferință de presă la Washington, Biden a spus miercuri că puterea oferită de tancuri e critică pentru capacitatatea Ucrainei de a lupta contra unui oponent mai mare.Șeful administrației de la Washington a subliniat că decizia de a trimite tancuri Abrams Ucrainei nu este o „amenințare ofensivă contra Rusiei”. El a adăugat că Statele Unite vor antrena trupe ucrainene [pentru folosirea tancurilor Abrams] „cât mai curând posibil”.Ceva mai drevreme miercuri, autoritățile germane au răspuns repetatelor apeluri ale Kievului și au aprobat trimiterea de tancuri Leopard 2 în Ucraina, și au deschis calea ca țări terțe să re-exporte astfel de tancuri în această țară, pe fondul semnalelor că armata ucraineană are dificultăți în lupta contra trupelor ruse invadatoare, după retragerea din orașul Soledar.Scholz: războiul din Ucraina nu trebuie să se inflamezeCancelarul german Olaf Scholz a spus că această decizie, aprobată de 25 ianuarie, a fost una dreaptă, în fața invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia.Ministrul german al apărării Boris Pistorius a adăugat că primele tancuri Leopard ar putea ajunge în Ucraina în următoarele trei luni.Decizia de miercuri a Berlinului a venit după mai multe săptămâni de presiuni din partea Kievului și a aliaților săi, și se relatează că e foarte posibil să fie urmată de una similară la Washington, care ar putea da undă verde pentru trimiterea de tancuri americane Abrams în Ucraina.Potrivit guvernului german, obiectivul Berlinului este acum de a înființa rapid două batalioane de tancuri Leopard 2 pentru Ucraina, dar într-o primă fază vor fi puse la dispoziție 14 asemenea tancuri din stocurile armatei germane.Scholz a mai spus că aliații occidentali vor continua să sprijine Ucraina, avertizând pe de altă parte că deciziile trebuie luate cu grija ca ele să nu inflameze și mai mult conflictul, acum în a 12-a lună.„Trebuie să spunem întotdeauna clar: facem tot ce e necesar și posibil ca să sprijinim Ucraina, dar în același timp [vrem să] prevenim ca războiul să se transforme într-un război între Rusia și NATO”, a spus șeful guvernului german în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului Germaniei.Ucraina a mulțumit GermanieiPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit cancelarului Scholz pentru „importantele și la timp decizii” ale Germaniei, spunând că ele sunt „o lumină verde pentru ca partenerii să pună la dispoziție arme similare”. Kievul speră ca primirea acestor tancuri să modifice echilibrul de pe câmpul de luptă, armata rusă continuînd să pună o masivă presiune asupra apărătorilor ucraineni din estul Ucrainei, unde Kievul a confirmat pe 25 ianuarie că s-a retras complet din orașul strategic Soledar.„Primul pas legat de tancuri a fost făcut”, a spus șeful administrației prezidențiale de la Kiev Andrii Iermak, exprimându-și speranța că acesta va fi începutul unei „coaliții de tancuri” care să vină în sprijinul nevoilor UcraineiPolonia, Spania, Finlanda și Olanda sunt câteva din țările de la care se așteaptă să urmeze exemplul Germaniei în a pune la dispoziția Ucrainei câteva din tancurile lor Leopard.„Spania e gata să conlucreze cu aliații noștri în toate felurile necesare, indiferent că e vorba de a trimite [tancuri] Leopard, de antrenament pentru folosirea lor, sau de ajutor pentru întreținerea și păstrarea lor”, a spus ministra Apărării de la Madrid, Margarita Robles, fără să dea detalii în plus.Anunțul german a fost salutat în Occident, nu și de către RusiaDecizia de la Berlin a fost sprijinită rapid de către țările occidentale.Premierul Marii Britanii Rishi Sunak, care anunțase deja că intenționează să trimită 14 tancuri de luptă britanice Challenger 1 Ucraina, a salutat anunțul Berlinului de a „întări pe mai departe puterea de foc defensivă a Ucrainei”.„Împreună, ne grăbim eforturile de a face ca Ucraina să câștige acest război și să asigure o pace de durată”, a spus Sunak într-un mesaj postat pe Twitter.Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat „cu putere” decizia Germaniei, spunând că ea va ajuta Kievul să înfrângă forțele invadatoare ale Rusiei.„Într-un moment critic pentru Rusia în război, aceste [tancuri] pot ajuta Ucraina să se apere, să învingă și să triumfe ca națiune independentă”, a scris Stoltenberg pe Twitter.Cu toate acestea, Rusia a fost mâniată de decizia Germaniei, ambasadorul rus la Berlin Serghei Neceaev calificând-o drept „extrem de periculoasă”. El a acuzat Berlinul că ar fi „înclinat spre o escaladare permanentă” a conflictului.„Această extrem de periculoasă decizie duce conflictul la un nou nivel și contrazice declarațiile politicienilor germani care au spus că Germania nu dorește să se implice în el”, a spus Neceaev, adăugând: „Germania, la fel ca ceilalți aliați, nu e interesată într-o rezolvare diplomatică a crizei ucrainene, și e interesată în escaladarea ei permanentă și în pomparea fără limite a regimului de la Kiev cu mai multe arme mortale”.La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că deciziile politice ale Occidentului, inclusiv trimiterea de tancuri [Ucrainei], creează o situație de securitate „foarte, foarte tensionată” în Europa și pentru întreaga lume.Cu relatări Reuters, France Presse Associated Press, DPA. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.
18:40
Producătorii cămășii tradiționale din România și Republica Moldova, ia, speră că recenta adăugare a acesteia pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial va impulsiona apelurile pentru protejarea industriei de copiile ieftine venite din Asia.
16:40
Mai multe surse de încredere citate de presă susțin că se așteaptă ca Statele Unite și Germania să anunțe în scurtă vreme că acceptă să trimită tancuri de mare performanță în Ucraina.
16:00
Pe 19 ianuarie 2023, Jacinda Ardern a luat pe toată lume prin surprindere, anunțând că va demisiona la începutul lunii februarie din funcția de premier al Noii Zeelande, înainte de încheierea celui de al doilea mandat.
14:00
Eugeniu Botnari a fost victima unui atac rasist şi a murit în 2016.
13:50
Solicitările Suediei și Finlandei de a adera la NATO reprezintă o victorie de politică externă a administrației Biden. O victorie care este acum pusă în pericol de Turcia.
09:10
Numărul jurnaliștilor morți în întreaga lume este cu 50% mai mare în 2022 față de anul precedent, creștere dramatică produsă în mare măsură de atacurile din Ucraina, Mexic și Haiti, informează AP.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
24 ianuarie 2023
22:30
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a avertizat iarăși Suedia să nu se aștepte ca Turcia să aprobe intrarea în NATO a țării scandinave, care se află în plin proces al aderării, alături de Finlanda.Asta l-a determinat pe secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, să intervină, criticând atitudinea lui Erdoğan. Într-un interviu acordat presei germane, Stoltenberg a condamnat insistența cu care Erdoğan repetă că va bloca intrarea Suediei în NATO.Erdoğan și-a lansat noua smenințare după ce un militant suedez de extrema dreaptă a ars un exemplar din Coran, în timpul unor manifestații în fața ambasadei turce, sâmbătă, la Stockholm.„Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun preţios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte nepotrivite nu sunt automat ilegale", a declarat Jens Stoltenberg.„Guvernul suedez a condamnat această manifestaţie în termeni foarte clari", a reamintit Stoltenberg în interviul cu presa germană.Sâmbătă după-amiază, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, pretinzând că protestează astfel împotriva negocierilor suedeze cu Ankara privind NATO.Erdoğan supus presiunii militanților islamiști de acasăLuni, Erdoğan a reacţionat ferm, repetând că Suedia mai poate conta pe „sprijinul” Ankarei după acest incident.„Cei care permit o astfel de blasfemie în fața ambasadei noastre (din Stockholm) nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru în privința intrării în NATO”, a spus Erdoğan.Extinderea Alianței nu poate avea loc decât prin aprobarea unanimă a celor 30 de membri de acum, dar Erdoğan a formulat revendicări față de cele două țări, Finlanda și Suedia, în chestiuni legate de ceea ce el numește terorismul kurd, și de prezența în țările scandinave a unor militanți kurzi (din gruparea PKK) în exil care au primit azilul politic.Dincolo de toate acestea, Erdoğan — care din pricina crizei economice își vede poziția șubrezită în perspectiva viitoarelor alegeri — mai speră și să poată să-l convingă pe Joe Biden să accepte potențiala vânzare de aeronave avansate americane F-16 către Turcia.Vreme de zeci de ani, Finlanda și Suedia și-au cultivat cu atenție neutralitatea. Din punct de vedere cultural, ele sunt ferm în tabăra vestică, dar până acum s-au ferit să-și irite vecinul uriaș cu arme nucleare, Rusia.Stoltenberg a precizat că el personal este „absolut împotriva acestui tip de insulte la adresa altor credințe”.Turcia blochează încă din luna mai 2022 intrarea Suediei - şi a Finlandei - în NATO, acuzându-le că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care îi consideră drept „terorişti”, în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestuia din nordul Siriei şi Irak.Pentru Ankara, orice eventual progres depinde de măsurile suedeze de extrădare a persoanelor acuzate de Turcia de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdoğan.Aproape toate țările din NATO, 28 din cele 30 de ţări de țări membre, şi-au dat deja acordul în Parlamentele lor naţionale pentru cooptarea Suediei si Finlandei (cealaltă țară care încă nu a ratificat este Ungaria filo-putinistului Viktor Orbán).„Îi rog pe aliaţii rămaşi - Ungaria şi Turcia - să accelereze procedurile în Parlamentele lor", a insistat Stoltenberg.
22:20
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
19:40
Demisii la nivel înalt în Ucraina pe marginea scandalurilor de corupție.
18:30
Secolul XIX a fost un moment fără precedent în consolidarea Europei. „Statele” și „națiunile” de azi - idei și realități - acolo își au originile. Iar Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1859, a fost chintesența dorințelor politice și sociale ale secolului XIX.
17:00
Luprtele continuă în vest, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski s-a angajat să eradicheze corupția din administrația ucraineană, pe fondul unui scandal de corupție de mare amploare.
14:20
Procuratura Generală a Rusiei a declarat „indezirabilă” organizația non-guvernamentală americană Fundația Andrei Saharov, potrivit site-ului departamentului.Conform Procuraturii Generale, motivul pentru care fondul a ajuns în registrul „organizațiilor indezirabile” este că „activitatea sa reprezintă o amenințare la adresa fundamentelor ordinii constituționale și a securității Federației Ruse”.Fundația Andrei Saharov, o organizație americană non-profit înființată în 1989, are ca scop „conservarea moștenirii fizicianului sovietic și activistului pentru drepturile omului Andrei Saharov”.Organizația este asociată cu Fundația rusă Saharov și Centrul Saharov, organizațiile lituaniană și din Boston pentru studierea moștenirii lui Saharov, precum și cu Centrul Saharov din Berlin.În Rusia, este interzisă organizarea și activitatea organizațiilor „indezirabile". Acest lucru poate avea ca rezultat atât urmăriri administrative, cât și penale. În prezent, pe lista „indezirabililor” se află aproximativ 70 de organizații, inclusiv publicațiile „Proekt”, „Important Stories”, Asociația internațională a jurnaliștilor de investigație OCCRP, Fundația Heinrich Böll.În ultimul an, autoritățile ruse au reglementat drastic organizațiile nonguvernamental, publicațiile, paginile online, posturile de radio și de televiziune, jurnaliștii, activiștii și politicienii care se împotriveau deciziilor autoritare ale Kremlinului.Legile referitoare la „agenții străini” și organizațiile „ostile” și „indezirabile” au fost înăsprite, ducând la interzicerea, excluderea și chiar încarcerarea celor care aveau opinii diferite față de cele ale Kremlinului, mai ales în contextul invaziei neprovocate și în desfășurare pe care Rusia a declașat-o în Ucraina.  
14:10
Laureații Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov și Maria Ressa, au îndemnat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) să intervină în favoarea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, care a petrecut mai mult de 100 de zile în izolare punitivă din august 2022.Într-o scrisoare semnată de Muratov și Ressa, publicată de ziarul Novaia gazeta pe 24 ianuarie, cei doi afirmă că „atâta timp cât chinul lui Navalnîi continuă, suntem cu toții complici ai călăilor(...) Faceți cum vă îndeamnă principiul umanitar universal: împiedicați suferința umană.”De la 1 ianuarie, zeci de legislatori, avocați și medici din Rusia i-au cerut președintelui Vladimir Putin, Procuraturii Generale și Consiliului prezidențial pentru Drepturile Omului să intervină în favoarea lui Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a înrăutățit dramatic după ce a fost plasat în izolator punitiv de numeroase ori din motive despre care el și susținătorii săi spun că sunt îndoielnice.Crucea Roșie face un pas înapoiNavalnîi și avocatul său, Vadim Kobzev, au declarat în ultimele săptămâni că politicianul de opoziție are o tuse puternică și febră, dar administrația penitenciarului nu permite ca medicamentele să îi fie transmise.Apelul lui Muratov și al lui Ressa, care au fost co-câștigători ai premiului Nobel în 2021, ar putea să nu își atingă ținta, potrivit Novaia gazeta, având în vedere că oficialii CICR susțin că organizația „nu are mandat pentru astfel de acțiuni”.„Ne dăm seama că Comitetul Internațional al Crucii Roșii se poate confrunta cu dificultăți legate de autoritatea sa și, prin urmare, ne adresăm tuturor organizațiilor neguvernamentale care ar putea ajuta la rezolvarea acestei probleme", a scris Novaia gazeta.În august, Navalnîi era pe punctul să moară după ce a fost otrăvit, operațiune pe care o pune pe seama agenților de securitate ruși care au acționat la ordinul lui Putin. El a fost arestat pe 17 ianuarie 2021, la sosirea din Germania, unde a fost tratat pentru otrăvire. Ulterior, a primit o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare pentru că a încălcat termenii unei eliberări condiționate anterioare în timpul convalescenței sale în străinătate. Kremlinul a negat orice implicare în otrăvirea lui Navalny.Condamnarea inițială este considerată pe scară largă ca fiind un caz inventat și motivat politic. În luna martie a anului trecut, Navalny a fost condamnat la o pedeapsă separată de nouă ani de închisoare pentru acuzații de ultraj și deturnare de fonduri prin fraudă, pe care el și susținătorii săi le-au respins în mod repetat ca fiind motivate politic.
Mai multe ştiri
©2004—2023 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.