Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.

Ofensiva susținută a Rusiei în regiunea Donetsk din estul Ucrainei s-a intensificat în ultimele 24 de ore, a anunțat armata ucraineană. Între timp, premierul Japoniei se îndreaptă spre Kiev în semn de sprijin pentru războiul defensiv al Ucrainei împotriva Rusiei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și-a oferit sprijinul pentru facilitarea discuțiilor bilaterale de pace cu Azerbaidjanul în cadrul unei convorbiri telefonice din 20 martie cu prim-ministrul armean Nikol Pashinian.

Fondul Monetar Internațional a stârnit o adevărată furtună prognozând că economia Rusiei, supusă sancțiunilor, va crește în acest an. Unii experți au acuzat creditorul că folosește statistici dubioase; alții, în schimb, spun că prognoza este plauzibilă.

Numărul țărilor care susțin crearea unui tribunal special susținut de ONU pentru a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei este în creștere, a declarat la 20 martie președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La conferința internațională desfășurată la Londra s-au strâns 4 milioane de lire sterline pentru a sprijini Curtea Penală Internațională în investigațiile sale privind presupusele crime de război din Ucraina și pentru activitatea sa care urmărește tragerea la răspundere a Rusiei.

Profesorul Daniel Drezner de la Fletcher School of Law and Diplomacy scrie în Politico că elitele politice ruse nu sunt încântate de colaborarea cu China, care se conturează și mai pregnant, odată cu summitul Putin – Xi Jinping.

Mișcarea partizanilor ruși „Podul Negru” a fost implicată în explozia și incendiul din clădirea pazei de frontieră FSB din Rostov pe Don, au anunțat reprezentanții mișcării pe canalul lor Telegram. Incendiul a provocat moartea a cel puțin patru persoane.

Președintele Chinei, Xi Jinping , i-a spus lui Vladimir Putin că Moscova și Beijingul „împart obiective similare” și l-a numit pe liderul rus „prietenul său drag” în timpul unei întâlniri informale la Kremlin.

Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.

Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.

Centrul pentru drepturile omului „Viasna” a relatat acest incident spunând că Ihar a fost salvat.Activiștii pentru drepturile omului au primit informații din mai multe surse că jurnalistul de la Radio Svoboda, Ihar Losik, a făcut greva foamei pentru o perioadă lungă de timp în colonia Navapolat, iar apoi și-a tăiat mâinile și gâtul. Ihar a fost salvat și trimis la Medsanceastka.Recent, s-a aflat că Losik, care a fost reținut la 25 iunie 2020 și execută o pedeapsă de 15 ani în colonia Navapolatka nr. 1, va fi citat să se prezinte personal la tribunalul districtual Baranovițki. În cazul în care se opune acestei audieri, este amenințat va fi adus cu forța de trupele de poliție, se spune în citație.Losik care are  29 de ani a fost bursier al Europei Libere și era consultant al serviciului belarus al Europei Libere.În iunie 2020, poliția i-a percheziționat casa în care locuia cu părinții și l-a arestat.Într-o mărturisire video, înregistrată înainte de condamnarea lui Losik, soția sa Daria, cu care Ihar are o fiică, l-a criticat pe Aleksander Lukașenko.„Este interesant că, în timp ce se presupune că lupți împotriva unor astfel de amenințări teribile, nu ai curaj să te întâlnești cu o fată obișnuită, o soție și o mamă iubitoare”, a spus ea. „Cum vei trăi, să-ți îmbrățișezi copiii, pe cei apropiați, știind ce ai făcut astăzi?”Daria Losik  se află acum în spatele gratiilor. Ea a fost condamnată recent la 2 ani de închisoare.Fiica de patru ani a lui Losik, Paulina, se află acum cu bunicii ei. 

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.

Locuitorii din două sate situate în regiunea Zabaikalie, Siberia, sunt uluiți că autoritățile au finanțat înmormântări cu onoruri militare pentru tineri pe care și-i amintesc ca fiind bețivi, bătăuși și huligani.

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian afirmă că problema securității externe a țării sale rămâne „nerezolvată”, calificând situația drept „o provocare majoră pentru țară”.

Președintele rus Vladimir Putin a lăudat relația cu președintele chinez Xi Jinping și susține că relațiile dintre Moscova și Beijing nu au fost niciodată mai puternice.

Forțele ucrainene au respins noi atacuri rusești asupra orașului Bahmut în ultimele 24 de ore, a anunțat Kievul.

«Rusia este ca un element al naturii: invadează pentru a distruge. În cuceritorii ruși moderni a rămas un element din barbaria sciților, a hunilor și a tătarilor. Cu civilizația și sofisticarea noastră de azi, noi nu înțelegem această nevoie de a invada și această nepăsare pentru a ameliora.» Alexandre Dumas despre Rusia, în jurnalul său în două volume En Russie și Le Caucase (1858-1859).Pentru a înțelege gradul de violență și intoleranță cu care au fost obișnuiți rușii din partea puterii de acasă, oricare ar fi ea, ajunge, ca o inițiere, să citim jurnalul de călătorie prin Rusia al marelui scriitor francez Alexandre Dumas.În 1858-1859, Alexandre Dumas a petrecut aproape un an în Rusia și în Caucaz, unde a călătorit cu escortă militară rusă (cum o spun în detaliu în romanul «Pantere parfumate»).«Rusia se va sparge» Dumas traversează Rusia de la nord la sud, pe la 1858, în mare lux, escortat de soldați ruși si cazaci, în plină cucerire a Caucazului, în momentul sălbaticelor campanii militare pe care Rusia le lansase asupra regiunii, in special asupra a ceea ce astăzi sunt Cecenia și Daghestanul.Scrie Alexandre Dumas: — «Rusia se va sparge, dar nu ca Imperiul Roman în două bucăți, ci în patru: 1. — va avea un imperiu în nord, cu o capitală la Marea Baltică, acela rămânând adevăratul imperiu rus; 2.— o parte occidentală, care va fi Polonia, cu Varșovia drept capitală [asta avea să se întâmple în 1918]; 3.— se va separa partea din sud, cu Tbilisi și Caucazul [lucru care avea să se întâmple în 1991]; 4.— în sfârșit, partea răsăriteană, care va cuprinde cele două Siberii.În momentul în care va surveni acest cataclism: Rusia va fi păstrat Sankt-Petersburg și Moscova, locul adevăratului tron; vom avea un șef al Poloniei, la Varșovia, sprijinit de Franța; un militar infidel va recurge la armată și se va încorona la Tbilisi; în sfârșit, un proscris, tâlhar de geniu, va crea o republică siberiană între Irkuțk și Tobolsk.Este imposibil ca un imperiu care acoperă a șaptea parte a globului să rămână într-o singură mână: prea dură, mâna se va sparge; prea blândă, se va moleși, dar în ambele cazuri va lăsa să cadă ceea ce strânge.»(Alexandre Dumas, En Russie)Vedem azi cum din cele patru predicții ale lui Alexandre Dumas din 1858, două s-au îndeplinit deja: 1. — Polonia, cu capitala la Varșovia, e independentă din 1918. 2.— Georgia, cu capitala la Tbilisi (dar și Armenia și Azerbaidjanul) sunt independente din 1991. Dacă s-ar mai și rupe o Republică Siberiană de Moscovia, Alexandre Dumas va deveni marele strateg și profet geopolitic al tuturor timpurilor.Alexandre Dumas: - «Soldatul rus e profund trist» Și mai scria Dumas în același jurnal de călătorie: - «Soldatul rus e profund trist. Starea lui îi repugnă; sclavia îl apasă; distanța care îl separă de șefi îl umilește.Cititorii ar fi uluiți să afle cât poate să îndure soldatul rus, mâncând-și pâinea neagră și mucegăită, culcându-se în zăpadă, trecând cu artilerie, bagaje și tunuri pe niște drumuri care n-au mai văzut picior de om.La noi, e aproape imposibil să furi din dotarea soldatului; în Rusia, militarii trăiesc numai din cât pot fura. Guvernul atribuie fiecărui soldat, pe lună, 16 kg de făină și 3 kg de ovăz pentru terci. Căpitanul primește toate acestea din magazia regimentului. El trebuie apoi să le distribuie. Dar fură și, după ce le vinde țăranilor, el își convinge colonelul că soldații au fost hrăniți.Niciodată, în Rusia, un subordonat nu are dreptate asupra superiorului. Există inspectori, care au ca misiune să primească plângerile soldaților. Dar plângerile soldaților sunt apoi arătate chiar șefilor acestora.» Etc, etc. etc.(Alexandre Dumas, En Russie)Felul în care Dumas descrie soarta și traiul soldatului rus este atât de actual, inclusiv alcoolismul și nepregătirea răcanilor înrolați cu forța, corupția și umilințele, ca și incompetența și brutalitatea ofițerilor, încât rămâi surprins să vezi că 160 de ani mai târziu situația e aceeași.La vânătoare de ceceni Dar nu putem să ne mirăm prea mult de toate acestea, când vedem că Alexandre Dumas a mers, de pildă, cu militari ruși, la vânătoare de ceceni!… la vânătoare de oameni!O povestește el în detaliu în carte și asta este un exemplu care ajunge pentru a da o idee despre gradul de violență cu care au fost întotdeauna obișnuiți cecenii sau alți supuși ai rușilor: faptul că în timpul Imperiului țarist și înainte de cucerirea totală a teritoriului lor cecenii puteau fi vânați ca niște animale de către militarii ruși.Continuarea poate fi citită aici:Un safari uman: Rusia, Alexandre Dumas și o istorie a violenței 

De Ziua Mondială a Poeziei, să facem vorbire, mai multă vorbire – cu Îngeriada, Cartier de colecţie, 2022, pe masă – despre „Judith Mészáros – poetă unică în toată literatura noastră de după 1990, cu un destin contorsionat și dramatic, [ce] are acum parte, in absentia, de o revenire pe deplin meritată. Reluarea integrală a celor două cărți pe care le-a publicat ar putea însemna redescoperirea cuiva care a ridicat în tot scrisul său problema unui rău profund al umanității noastre strivite de Istorie și Societate, căruia Mészáros a încercat să-i țină piept printr-o scriitură tumultuoasă, de un brav și apăsat eticism” – de la Claudiu Komartin, îngrijitorul ediţiei, citire, având o Preafaţă de Rita Chirian şi o Postfaţă de Anastasia Gavrilovici.„Îngeriada este un jurnal de martir care nu cunoaşte dogma în numele căreia se jertfeşte. Prezenţa care populează acest teritoriu poetic este de factură kafkiană, un damnat care ispăşeşte vina de a se fi născut, un condamnat absurd prins în roţile zimţate ale realului, cineva care nu mai recunoaşte frontiera dintre coşmarul visat şi coşmarul trăit”, remarcă Rita Chirian în Despre evanescenţe şi alţi demoni, în timp ce, pentru Anastasia Gavrilovici, „chiar titlul Îngeriada pare să evoce, printr-o alianţă sonoră şi ideatică, mineriada, realizând astfel o punere în abis pentru motivele fundamentale şi cauzalităţile istorice şi literare”, cu precizarea importantă că „Nu doar o simplă cartografiere a unor cronotopuri ale catastrofei (…), cât şi a locurilor memoriei, poezia Judithei Mészáros transpune filmul sângeros al contactului uman cu realitatea istorică resimţită ca toxică şi abuzivă” (Recluziunea lui Judith Mészáros). Se poate cita masiv de aproape oriunde în sprijinul acestor aserţiuni; în cele ce urmează, secvenţa b. din poemul Ritualul primăverii, cu un moto din Flori de mucigai de Arghezi:„din sângele putred, din muceda moarte încolăcită în jurpieptul surpat – cuib de fluturi zdreliţioase-nverzite, noduri de umbre greoaiearsură-n fâşii zdrenţuroase carnea întreagă cândvaviermii însticlaţi viermuind şi lătrând în depărtarecheală, luna, închisă în privirighemotoace de vis pârjolit, sub unghii de bradcioburi fărâmoase de silabăcrescute din restul de truparipi şi solzi, bandaje sfâşiate, nimfoze lexicalecrudă încă urma lăsatăcrusta asprită, miez de ciupercă dulceagăstrăbătută de vene subţiri, gălăgioase(grădini perverse-ale morţii, suspendate în timp)cu unghia lichidă zgâriu tăcerea şi-atingcerul de brad, de ţărânăcerul de rouă:din sângele-mi putred, din moartea întreagă ghemuită în mineţâşnească luminadensăşiroind peste morţi, peste vii”Ce bucurie a fost s-o regăsesc pe Judith Mészáros în panoramica Antologie de Ion Pop, în 4 vol., Poezia românească după 1945, a cărui prezentare generoasă o prinde ca într-o picătură de chihlimbar (întunecat): „Obsesia fragmentării, rupturilor, sfâşierii, spargerii, sfărâmării lumii şi fiinţei, unifică o viziune mozaicală, cu piese în tensiune, ale căror margini de cioburi devin adesea incerte, fulgurante, în decor coşmaresc. (…) Este o energie în osmoză cu cea a cuvintelor impregnate de sânge organic, visceral”. Adaug, cu legitimă mândrie, că pe lângă cele două cărţi ale poetei – Îngeriada (1993) şi We all live in yellow submarine (1994) –, antologia (de colecţie!) de la Cartier conţine şi un poem în 5 părţi, ion paul sebastian, să-i zicem… Pentameronul J.M. 

Pe 2 aprilie, longevivul lider muntenegrean Milo Đukanović se va confrunta cu un candidat care are aproape jumătate din vârsta sa.

Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.

Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.

O discuţie la masa rotundă, găzduită de Vasile Botnaru.

Donald Trump se teme că va avea din nou de-a face cu justiția și-și cheamă susținătorii în stradă.

O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte

Unii ucraineni sunt sceptici, alții se simt încurajați de hotărârea Curții Penale Internaționale care a emis mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului.

Ucraina a declarat că Rusia a lansat atacuri cu drone în mai multe zone ale țării în cursul nopții, după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat că a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război.

Președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită neanunțată în orașul portuar ucrainean Mariupol, a anunțat Kremlinul la 19 martie.

Inițiativa privind exportul cerealelor pe Marea Neagră - un acord care permite trecerea în siguranță a exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră - a fost prelungită în urma unor zile de discuții, însă Ucraina și Rusia nu sunt de acord cu privire la durata prelungirii.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că s-a ajuns la un acord privind modalitățile de punere în aplicare a unui acord susținut de UE privind normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo.

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat Crimeea pe 18 martie pentru a marca cea de-a noua aniversare a anexării peninsulei de către Rusia de la Ucraina, în timp ce aliații Kievului în lupta împotriva invaziei rusești au condamnat anexarea. El a făcut apoi o vizită și în Mariupol.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskiy has announced sanctions against hundreds of individuals and companies, including Syrian President Bashar al-Assad and Iranians associated with the production of Shahed drones.

Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.

Amid Moscow’s deadly onslaught, many Ukrainians are distrustful and dismissive of the Russian opposition, despite having a common foe in the Kremlin. Nothing illustrates this more starkly than the outrage caused by the Oscar awarded to the documentary film "Navalny."

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vučić se întâlnesc pe 18 martie în cadrul unor discuții mediate de Uniunea Europeană pe tema punerii în aplicare a unui acord de normalizare a relațiilor bilaterale.

O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte

Câteva mii de persoane au protestat pe 17 martie la Belgrad împotriva unui plan de normalizare a legăturilor dintre Serbia și Kosovo, în ajunul unei noi runde de discuții la nivel înalt pe marginea acestui document.

Președintele american Joe Biden a declarat că decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război este „justificată”.

Kremlinul afirmă că Rusia este dispusă să prelungească cu încă 60 de zile un acord care permite Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale din Marea Neagră, termen pe care Ucraina a declarat că îl respinge.

Ucraina estimează că refacerea țării după război va costa peste 700 de miliarde de dolari și insistă pe lângă aliații occidentali să confiște banii rusești, înghețați în urma sancțiunilor.

Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arest pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina, ceea ce este o crimă de război.

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.

La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, unitatea europeană s-a adâncit și a crescut, evoluție surprinzătoare nu numai pentru Moscova și Washington, dar chiar și pentru UE.Un nou sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat joi, 17 martie, arată că opinia publică europeană rămâne unită cu privire la Ucraina și se îndepărtează de dorința să se pună capăt războiului cât mai repede, indiferent de pierderile teritoriale ale Ucrainei.Trei factori, în opinia autorilor, au înclinat balanța în favoarea Ucrainei și a țelurilor sale: succesele armatei ucrainene pe câmpul de luptă, faptul că dreapta și stânga au găsit un numitor comun când vine vorba de Ucraina și rolul Statelor Unite de catalizator al sprijinului „nelimitat” pentru Ucraina.Sondajul a fost efectuat în Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Marea Britanie.În mai 2022, potrivit primului sondaj ECFR pe tema războiului din Ucraina, opinia predominantă era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care oamenii au preferat de la bun început să vadă Rusia învinsă clar pe front și pedepsită pentru invazie.În această primăvară, idee ca războiul să se încheie cât mai repede, chiar dacă ar costa Ucraina pierderea de teritorii nu mai este atât de populară.Europenii acceptă un război lungÎn medie, numai 29% doresc ca războiul să se încheie cât mai repede indiferent de costuri, în timp ce 38% doresc ca Ucraina să-și recâștige mai întâi întreg teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un conflict mai lung.În mai multe țări – Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie – există acum o preferință clară ca Ucraina să-și recâștige întreg teritoriul, chiar dacă înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămuți.În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând a scăzut semnificativ.În Germania, aproape la fel de mulți doresc acum ca Ucraina să-și recâștige tot teritoriul, cât doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.Iar în Franța, opțiunea „război lung” are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.Doar în Italia (41%) și în România (37%) mult mai mulți oameni cred că războiul ar trebui să se termine cât mai curând posibil.„Rezultatele acestui sondaj confirmă teza de anul trecut, cu care contraziceam clișeul jurnalistic că războiul a împărțit UE între un est „belicos” și un vest „împăciuitor”, remarcă autorii sondajului, analiștii Ivan Krastev și Mark Leonard.În opinia lor bazată pe sondajele repetate, în UE s-au cristalizat cel puțin trei blocuri.În primul rând, grupul țărilor „belicoase” din nord și est (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu fermitate obiectivele Kievului în război.A doua categorie este vestul „ambiguu” (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.A treia grupă este „veriga slabă din sud”, constată autorii sondajului, formată din Italia și România, unde prevalează dorința ca războiul să se încheie cât mai repede, indiferent de costurile pentru Ucraina.Rusia, de la partener „de nevoie” la adversarTot sondajul publicat pe 16 martie arată că în toate țările analizate, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar. Diferențele de percepție rămân însă mari: de la 32% în România la 77% în Estonia.În urmă cu doi ani, mult mai puțini respondenți (de la cinci la sută în Bulgaria la 38 la sută în Polonia) au perceput Rusia drept adversar, majoritatea o considerau un partener necesar.Interesantă este și corelația stabilită între percepția despre cât de puternică este Rusia, la un an de război, cât de puternică este Uniunea Europeană și sprijinul pentru o victorie totală a Ucrainei. Autorii sondajului ajung la concluzia că sprijinul „necondiționat” pentru Ucraina este predominant în țările în care opinia publică percepe și UE ca mai coagulată, mai unită, urmare a agresiunii ruse în Ucraina.În medie, 47% consideră Rusia ca fiind „slabă” sau „mai slabă” acum, față de 32% care o consideră „puternică” sau „mai puternică”. Opiniile au fost împărțite în această privință în Italia, Franța, România, Spania și Portugalia.Consensul european privind Ucraina ar putea fi însă distrus de presiunile economice care se profilează și potențiala revenire a migrației ca o problemă centrală, avertizează raportul.

Închiderea mai multor bănci americane, printre care Silicon Valley Bank, a stârnit teama multora de a-și vedea economiile dispărând peste noapte.

Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.