Oscarurile și opoziția | Premierea documentarului dedicat lui Navalnîi și „mirosul propagandei rusești”

Europa Libera, 18 martie 2023 23:00

Amid Moscow’s deadly onslaught, many Ukrainians are distrustful and dismissive of the Russian opposition, despite having a common foe in the Kremlin. Nothing illustrates this more starkly than the outrage caused by the Oscar awarded to the documentary film "Navalny."

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
01:30
Europarlamentari și parlamentari moldoveni s-au întâlnit la Bruxelles în marginea summitului UE din 23-24 martie, adoptând o declarație comună pe fundalul încercărilor Rusiei de a destabiliza R. Moldova.
01:00
00:50
Acțiunile băncilor au continuat să scadă vineri, cea mai lovită fiind Deutsche Bank, cea mai mare bancă Germania, din cauza temerilor investitorilor că seria falimentelor bancare va continua.În ultimele săptămâni, trei băncii medii din America s-au prăbușit iar în Elveția, UBS a trebuit să-și salveze rivala, Credit Suisse.Costul asigurării depozitelor în cazul unui faliment bancar a crescut, în timp ce lira sterlină și euro s-au devalorizat în raport cu dolarul. În aceste vremuri financiar tulburi, scrie Bloomberg, investitorii se refugiază în investiții sigure, cum ar fi dolarul și obligațiunile de stat.Indicele băncilor Euro Stoxx a scăzut cu 4,6%, iar indicele băncilor din Marea Britanie a scăzut cu 3,7%.Jan von Gerich, analistul șef Nordea, a declarat pentru Reuters: „Lumea este precaută, nu vrea să intre în weekend cu riscuri”.Situația, a continuat analistul de la Nordea, este încă „foarte volatilă și este prea devreme pentru a spune când se vor calma lucrurile”.Acțiunile Deutsche Bank au scăzut pentru a treia zi consecutiv cu până la 15% și se tranzacționează în prezent cu 10% mai jos, după ce s-a scumpit brusc costul asigurării obligațiunilor sale împotriva riscului de neplată pentru următorii patru ani.Paul van der Westhuizen, analist senior la Rabobank, a declarat că, deși banca germană a avut probleme, sunt diferențe fundamentale între Deutsche și Credit Suisse: „Deutsche Bank este o bancă care a avut propriile probleme cu autoritățile de reglementare, a cunoscut și volatilitatea profitului și a trecut printr-o restructurare.Diferența fundamentală este că Deutsche a făcut profit în ultimele trimestre, în timp ce Credit Suisse nu avea nici o perspectivă de profit pentru 2023”, a spus expertul financiar pentru Reuters.Acțiunile bancare au continuat să cadă vineri deși cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au încercat să asigure investitorii și publicul că sistemul bancar european este stabil.Ruters relatează, citând oficialități europene, că Lagarde le-a spus liderilor UE, că sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu rezerve solide de capital și lichidități. Ea a reamintit că sectorul bancar a fost reformat din temelii după criza financiară din 2008, când s-au luat o mulțime de măsuri de precauție. Mai mult, Lagarde a dat asigurări că în orice moment, Banca Centrală Europeană este pregătită să ajute cu lichidități băncile din zona euro. 
Acum 8 ore
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:50
Un tribunal din orașul siberian Barnaul a condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare un ofițer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care a fost deportat din Kazahstan, unde a cerut fără succes azil politic.
Acum 12 ore
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
19:30
Bulgaria va pune condiția ca muniția vândută statelor-membre ale Uniunii Europene (UE) să nu fie furnizate Ucrainei.
18:50
Grupul de mercenari ruși Wagner — o armată privată, în realitate, cu statut legal incert chiar și în Rusia — se află de multă vreme pe listele tuturor sancțiunilor occidentale, ba chiar miercuri 22 martie a fost sancționat chiar și de către Kosovo.Atunci când sunt capturați de ucraineni, mercenarii din Wagner sunt tratați ca orice alți combatanți, însă realitatea juridică este mult mai complexă.Statutul mercenarilor în dreptul internaționalMercenarii au existat încă de când există înfruntările politice între state sau, cum s-a întâmplat în Grecia antică sau în Italia Renașterii, între cetăți vecine și rivale.Chiar și domnitorii români s-au sprijinit de multe ori pe mercenari, lucru mai rar spus în manuale, unul din aceștia fiind chiar Mihai Viteazul.Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă.În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi. Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război. Asta, cum o precizează punctul c. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sunt controlați de un stat: statul francez.Mercenari sârbi au luptat de pildă în Donbas, în estul Ucrainei, ba chiar au participat la operațiuni din Crimeea, în vreme ce mercenarii ceceni sunt foarte cunoscuți și foarte apreciați.Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rând după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa.Unul din cei mai celebri a fost mercenarul francez Bob Denard, implicat în războaiele civile din Congo și din Yemen, dar mai ales în seria de lovituri de stat din Insulele Comore, unde mercenarii săi l-au și asasinat pe președintele țării Ahmed Abdallah.Începând din anii 2000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afganistan și Irak.Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă. Ceea ce vrea însă să spună Convenția este că mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie «tratat cu omenie», însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului.În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității.Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă - nu. 
18:00
Legiuitorii islandezi au recunoscut Holodomor - foametea din 1932-1933 cauzată de politicile guvernului sovietic din Ucraina - drept genocid.
16:40
Fostul director general și cofondator al companiei de criptomonede Terraform Labs a fost capturat în Muntenegru, a declarat ministrul de interne al țării pe 23 martie.
16:10
Procuratura i-a deschis un dosar de urmărire penală pentru tentativă de omor.
15:50
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a asigurat pe membrii Congresului că miliardele de dolari deja aprobate pentru Ucraina ar trebui să dureze o mare parte din 2023.
15:00
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat că a anunțat din greșeală retragerea forțelor rusești din Nova Kahovka, în sudul regiunii herson.
Acum 24 ore
14:50
Ieri a venit rândul președintelui firmei TikTok, Zi Chew să depună mărturie la Congres, Comisia pentru Energie și Comerț.
11:20
Artiom Uss, fiul unui guvernator regional rus, urma să fie extrădat din Italia în Statele Unite pentru a fi acuzat de încălcarea embargoului împotriva Venezuelei și de fraudă bancară și a evadat din arestul la domiciliu din apropiere de Milano, a anunțat presa italiană la 23 martie.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
Ieri
00:40
Trupele ucrainene, aflate în defensivă de patru luni, vor lansa „foarte curând” un contraatac, acum că marea ofensivă de iarnă a Rusiei pierde din avânt iar Bahmut nu a fost ocupat, a declarat joi comandantul forțelor terestre ucrainene, citat de agenția Reuters.
23 martie 2023
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:30
Un jurnalist belarus care a scris despre un raid mortal al ofițerilor Comitetului Securității Statului (KGB) într-un apartament din Minsk în septembrie 2021 a fost condamnat la trei ani de închisoare.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
17:40
Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó s-a pronunțat în favoarea extinderii UE, afirmând că, dacă țările din Balcanii de Vest ar fi deja în Uniunea Europeană, problemele migrației ar putea fi gestionate mai eficient.
17:10
Deși a atins multe puncte nevralgice ale politicii bilaterale și internaționale, summit-ul de la Moscova, Rusia-China a avut mai mult simbolism decât substanță, sunt de părere comentatorii politici.
17:10
Liderii Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, în 23-24 martie, în ceea ce e numit „summitul de primăvară”, se pregătesc să anunțe că vor trimite Ucrainei un milion de cartușe în următoarele 12 luni, făcând astfel un pas suplimentar în direcția unor structuri militare și de securitate ale UE.
15:00
Raporturile americano-israeliene sunt în impas la trei luni după ce Benjamin Netanyahu a revenit pe postul de premier.
14:40
Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova (MFTI) a anunțat că planificata întâlnire a profesorilor și studenților cu laureatul premiului Nobel Dmitri Muratov a fost amânată pe fondul protestelor online din partea susținătorilor invaziei actuale a Rusiei în Ucraina.
13:50
După ce s-a înregistrat un șir de incendii și explozii inexplicabile în depozitele de armament din Bulgaria, au apărut tot mai multe dovezi privind implicarea Rusiei, iar criticii au acuzat autoritățile bulgare că trag de timp.
09:30
Atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene din 22 martie au ucis cel puțin nouă persoane, în timp ce luptele grele continuau în regiunea estică Donețk pentru controlul orașului Bahmut.
09:20
 Șeful spiritual al creștinilor ortodocși din lume a declarat miercuri că puternica Biserică Ortodoxă a Rusiei împărtășește responsabilitatea pentru conflictul din Ucraina, dar că este gata să ajute la "regenerarea spirituală" postbelică a Rusiei.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
Mai mult de 2 zile în urmă
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:00
Prietenul unui soldat rus mobilizat din Siberia a făcut publică relatarea bărbatului cu privire la ofensiva costisitoare a Rusiei în regiunea Donețk, descriind cum soldații mobilizați, slab pregătiți și echipați, suferă pierderi enorme încercând să ia cu asalt poziții de apărare întărite.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
19:00
Parteneriatul dintre Rusia și China este „la un nivel niciodată atins” dar nu se îndreaptă împotriva nici unei alte țări, se arată în declarația comună dată de președinții Vladimir Putin și Xi Jinping.
17:50
O curte de apel din orașul italian Milano a aprobat cererea de extrădare a lui Artiom Uss, fiul guvernatorului regiunii ruse Krasnoiarsk, în Statele Unite, unde ar putea fi condamnat la 30 de ani de închisoare, fiind acuzat de evaziune și spălare de bani.
16:50
Rusia a lansat un atac masiv cu drone care a ucis cel puțin trei persoane, deși a fost respins în mare parte de apărarea aeriană ucraineană, a declarat armata ucraineană pe 22 martie.
15:40
Oleg Orlov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului din Moscova, acum desființat, este anchetat pentru presupusa discreditare a forțelor rusești implicate în invazia în curs de desfășurare a Kremlinului în Ucraina, a declarat organizația pe 21 martie.
15:30
Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri aeriene rusești care au ucis mai multe persoane, determinându-l pe președintele Volodimir Zelenski să acuze Moscova de „cruzime bestială” împotriva civililor.
14:32
Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, şi şefa guvernului din landul federal Berlin, Franziska Giffey, au participat la festivităţile de comemorare dedicate revoluţiei din 1848.
12:50
Trecutul recent nu a fost prea blând cu moștenirea preislamică a Afganistanului. Se va repeta istoria sub noul guvern taliban?
08:20
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
03:20
Până ca celebrul violonist american Yehudi Menuhin să concerteze la Chișinău, alți doi mari virtuoși ai viorii, David Oistrah și Leonid Kogan, au cules ovațiile publicului meloman local.
00:30
Suedia pare să se fi resemnat cu ideea că nu va adera la NATO odată cu Finlanda, din pricina opoziției menținute demonstrativ de către Turcia.
21 martie 2023
23:50
Cum s-a întâmplat că Ziua Mondială a Poeziei cade într-o zi cu Echinocţiul de primăvară, alias pe 21 martie, e o enigmă pe care nu mă prind s-o dezleg. Totodată, legarea poeziei de o zi anume din calendar mi se pare o convenţie, iar memoria îmi vine în sprijin aducându-mi aminte de fraza unui „monstru sacru” ai literelor române din Basarabia, pomenit şi în Istoria… lui G. Călinescu: „Pe mine m-a nenorocit calendarul!” (în sensul în care, în anii crânceni ai realismului socialist, până şi cei mai înzestraţi creatori au produs texte „de 7 Noiembrie”, „de 1/9 Mai”, „de 23 februarie”, „de 22 aprilie”, bineînţeles „de 28 Iunie” ş.a.m.d.; alţii, grafomanii fără scrupule, mereu „pe linie”, nu ratau nici Ziua Grănicerului, Ziua Apicultorului, Ziua Minerului etc., etc., dar aceştia nu intră în discuţie). Cuvine-se totuşi să amintesc, în sprijinul celor care au suprapus aceste zile – a Poeziei cu cea a Echinocţiului de primăvară –, că există o foarte apreciată revistă literară clujeană, Echinox, fondată în 1968, al cărei redactor-şef a fost prof. Ion Pop (cu începere de la al doilea număr), ceea ce a făcut ca aripa ardeleană a Generaţiei ’80 să-şi facă ucenicia în paginile acesteia, astăzi vorbindu-se, pe bună dreptate, de poeţi echinoxişti (Ion Mureşan, Marta Petreu, Aurel Pantea, Augustin Z. Pop, Virgil Mihaiu, Mircea Petean ş.a.).E o întâmplare fericită să moderez o lansare de carte – fie şi pe zoom, dar în felul acesta şi acoperirea e mult mai generoasă! – în ajunul Zilei Mondiale a Poeziei, mai cu seama când cartea e o antologie de poeme semnată de Marta Cârneci (am publicat un ditamai interviul cu Domnia Sa, la Maeştri şi Ucenici), şi se intitulează Vremea poemului înalt, Cartier de colecţie, 2022, cu invitaţi de marcă precum criticul şi istoricul literar Al. Cistelecan, tot el îngrijitorul ediţiei; poeta, eseista, romanciera Simona Popescu şi, nu în ultimul rând poetul, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter, fără s-o uităm pe autoarea propriu-zisă, „una din cele zece, cele mai importante, poete române din toate timpurile” (Al. Cistelecan). Este o onoare să vă fac părtaşi la evenimentul în cauză, n-aveţi decât să daţi clic pe: Iar pentru cei interesaţi, deschid Prefaţa lui Al. Cistelecan, Ceva despre Magda, aproape de final, şi citez in extenso:În logica revelatorie a poeziilor Magdei Cârneci, „ocazionalele” din Viață ar fi trebuit să fie înaintea psaltirei. Nu numai pentru că în ele e domesticită și fulminanța lui indignatio și fervoarea revelațiilor, dar pentru că acum Magda renunță la modul vocativ în care folosea – aproape exclusiv – năvala de substantive și nu pare că mai trăiește sub presiunea vechii sale furii vizionare. E o îndulcire a tonului, o blazare a entuziasmului care face ca locul impetuozităților și al electricității discursive să fie luat de o gramatică mai degrabă reflexivă decît năvalnică. De la „sintaxa fulgerului”, Magda a trecut la cea a adierilor. Ce-i drept, asta și pentru că a venit vremea renunțărilor și Magda a ajuns să creadă că „tineri bărbați nu se vor mai sinucide” pentru ea și că nu va mai fi „marea poetesă a lumii” (Poetesa). Dar nu-s temele melancolice (luate cam în răspăr, de fapt) cele care domină, ci tot cele cu febră extatică: „vie sînt eu, îndrăgostită de univers, îmbrățișîndu-mă/ vie e lumea pe care o descriu/ vii sînt toate cuvintele mele” (Viață mare). Și tocmai pentru că-i îndrăgostită și cuvintele-i sînt vii, vestește zorii „poemului înalt”, negîndu-i moartea anunțată de Ion Bogdan Lefter. Și nu renunță nici la nostalgia imperativă a trăirii-cunoașterii absolute, a contopirii cu Totalitatea lumii, exasperată de fragmentarismul la care sîntem condamnați: „De ce, de ce să suportăm atîta multiplicare/ devorînd miriade de sterile secunde,/ atîta oarbă materie repetată într-o monotonă comèdie/ ca să întrezărim confuz strălucirea unei unice Clipe?” (Într-o zi se va produce un salt). „Strălucirea” aceea nu e, la Magda, un miraj, ci un eveniment real și o prezență constant-intermitentă. Deși, la setea ei de univers, de dragoste și iluminare, nimic nu e de ajuns: „niciodată pe cît însetez/ nu voi fi”. De trei ori nu va fi. Nu știu dacă în poezia noastră s-a mai profesat o nostalgie atît de irealizabilă și de absolută, tragică în imposibilitatea ei și trăită cu un patetism atroce. Dar dacă ne uităm la declarațiile Magdei, ea imposibile și absolute și-a propus. Și chiar s-a dedicat lor, cu fervoare, cu disperare, cu furie, cu entuziasm tragic.    * * * * * * *Magda Cârneci (n. 28 decembrie 1955, Gârleni, Bacău), poetă, romancieră, eseistă, critic de artă. Studii la Institutul de Arte Plastice „N.Grigorescu“, Bucureşti, secţia „Istoria şi teoria artei“ (1974 - 1978; teza de licenţă: „Ţuculescu şi problema simbolului în arta moderna“ cu prof. Ion Frunzetti). Specializare post-universitară pe lângă Institutul de Istoria Artei, Bucureşti (1978 - 1979). Diplôme d'Etudes Approfondies, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1990 - 1992). Doctorat în istorie (opţiunea istoria artei) la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1993 - 1997; teza: „Discours du pouvoir – discours de l'image: l'art roumain pendant le régime communiste“, cu prof. Alain Besançon; calificativul „très honorablement avec félicitations“, susţinută pe 21 noiembrie 1997).Locuri de muncă: 1979 - 1981: muzeograf la Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti ;1981 - 2001: cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei, Bucureşti ; 1990 - 1992: director al Institutului de Istoria Artei, Bucureşti; 1996 - 2000: lector invitat la masteratul de American Studies, Universitatea Bucureşti; 2001 - 2005 : lector invitat la universitatea INALCO (Institut National de Langues et Civilisations Orientales), Paris; 2006 - 2010: director al Institutului Cultural Român din Paris; 2010- 2012 : șef secție cultural la revista 22, București; 2011- 2014: conferențiar asociat la Universitatea Națională de Arte, București, Facultatea de Arte Plastice, Departamentul Teorie și Cercetare; 2010 - prezent: redactor-șef al revistei ARTA a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Responsabilităţi publice : 1990: director al departamentului Arte Vizuale din Ministerul Culturii şi Cultelor sub ministeriatul lui Andrei Pleșu; 1990 - 1992: director al Institutului de Istoria Artei al Academiei Române, Bucureşti; 1992-1994 : președinte al GDS (Grupul pentru Dialog Social);2000 - 2005 : preşedinte al AICA (Asociația internațională a criticilor de artă) - Secţia română (recreată de mine după 1989); 2011 - 2019 : președinte al PEN Club România; 2012 - 2020: președinte al Consiliului Director al Grupului pentru Dialog Social (GDS).Apartenenţe profesionale : AICA (Association Internationale des Critiques d'Art), Paris ; CAA  (College Art Association), USA ; CIRET (Centre International de Recherches et Etudes Transdisciplinaires), Paris ; HGCEA (Historians of German and Central European Art), USA;PEN International (Organizația Mondială a Scriitorilor), Londra; Maison des Ecrivains et de la littérature - MEL, Paris ; Uniunea Scriitorilor din România (secția poezie); Uniunea Artiştilor Plastici din România (secţia critică de artă).Cărți de poezie în românește : Hipermateria, București, Cartea Românească, 1980; O tăcere asurzitoare, București, Eminescu, 1984; Haosmos, București, Cartea Românească, 1992; Poeme politice, Botoșani, Axa, 2000; Haosmos și alte poeme, antologie, Editura Paralela 45, 2004; Poeme Trans, București, Tracus Arte, 2012; Viață, Pitești, Paralela 45, 2016; Opera poetică, Pitești, Paralela 45, 2017.Romane: FEM, București, Polirom, 2011; 2014; 2021; Scurte scenarii inițiatice, Polirom 2022.Eseuri literare:  Poetrix. Texte despre poezie, Pitești, Paralela 45, 2002.Cărți de literatură în limbi străine: Psaume, Marseille, Editions Autres Temps, 1997; Poeme / Poems, Editura Paralela 45 (în română și engleză); Le paradis poétique, Paris, Transignum, 2004; Chaosmos. Gedichten, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză); Chaosmos. Poems, în traducerea lui Adam J.Sorkin, Boston, White Pine Press, 2006; Trois saisons poétiques, Luxembourg, éditions PHI, 2008; Chaosmos, Paris, Editions de Corlevour, 2013; A Deafening Silence, London, Shearsman Books, 2017; FEM, roman, Paris, Non Lieu, 2018; FEM, novel, Deep Vellum, USA, 2021.
23:30
În cea de a doua zi a vizitei pe care o întreprinde la Moscova, președintele Chinei, Xi Jinping, a purtat convorbiri oficiale cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Cei doi s-au întâlnit însă și în ajun, discutând tête-à-tête, într-un cadru neoficial.
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
Mai multe ştiri
©2004—2023 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.