Fotbal: Daniel Kolar (Plzen) - Avem un respect deosebit pentru FCSB, dar am venit la București să câștigăm

Agerpres, 13 septembrie 2017 21:20

Fotbalistul echipei Viktoria Plzen, Daniel Kolar, a declarat, miercuri seara, într-o conferință de presă, că are un respect deosebit pentru FCSB, adversara din partida de joi din grupele Europa League, dar a precizat că formația sa venit la București să câștige.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Agerpres

Acum 10 minute
04:50
Un tânăr care şi-a pierdut viaţa în atacul armat de la liceul din Parkland în Florida, Peter Wang, a fost admis marţi cu titlu postum la prestigioasa Academie militară West Point, unde visa să se înscrie, relatează AFP.Adolescentul în vârstă de 15 ani, care făcea deja parte din programul de formare a ofiţerilor de rezervă ai armatei americane - cunoscut sub sigla ROTC (Reserve Officers' Training Corps) -, a acţionat ca un erou în timpul masacrului, potrivit presei locale.Colegi săi au povestit presei că el a fost ucis în timp ce ţinea o uşă deschisă pentru a le permite celorlalţi liceeni să scape de atacatorul care a împuşcat în total 17 persoane în instituţia şcolară de Saint Valentine's Day.Responsabili de la West Point au precizat că decizia lor onorează "acţiunile eroice" ale lui Peter Wang, din ziua atacului armat. Academia a explicat că a admis elevi cu titlu postum numai în foarte rare ocazii.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
Acum o oră
04:00
Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită anual la 21 februarie pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică pe întreg mapamondul.A fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999 când statele membre ale organizaţiei s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Data de 21 februarie face trimitere la evenimentele din această zi a anului 1952, când mai mulţi studenţi ce demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne ''bangla'', drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie, potrivit www.un.org.Ziua internaţională a limbii materne a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000. Mai târziu, în anul 2007, la 16 mai, Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie, a invitat statele membre "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". De asemenea a proclamat 2008 ca ''Anul Internaţional al limbilor'', pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism.Limba maternă este cel mai puternic instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial, respectiv o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi.Limba maternă se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală. Potrivit www.unesco.org, se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite astăzi ar putea dispărea până la sfârşitul acestui secol. Odată cu dispariţia limbilor şi a documentelor nescrise, omenirea ar pierde nu numai o bogăţie culturală, dar şi importante cunoştinţe milenare încorporate în limbile indigene.Acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume şi la inspirarea solidarităţii bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Astfel, în statele membre ONU, Ziua internaţională a limbilor materne este marcată prin organizarea a diferite manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret.În 2018, tema Zilei internaţionale a limbii materne este "Acţionând împreună pentru diversitatea lingvistică şi multilingvism". În acest an UNESCO marchează cea de-a 70-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi afirmaţia că nu face discriminări pe baza limbii traducând-o în mai mult de 500 de limbi. Evenimentul va fi marcat la sediul UNESCO din Paris, printr-o dezbatere a experţilor lingvişti cu tema "Limbile noastre, activele noastre", organizată în colaborare cu Organizaţia Internaţională de Francofonie, potrivit www.unesco.org.În mesajul transmis cu prilejul Zilei internaţionale a limbii materne, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, subliniază că aceasta este o ocazie "de a reaminti angajamentul Organizaţiei noastre de a apăra şi de a proteja promovarea limbilor. O limbă este mult mai mult decât un mijloc de comunicare; este chiar condiţia umanitatea noastră. Valorile noastre, credinţele noastre şi identitatea noastră sunt încorporate în ea. UNESCO sprijină astfel politicile lingvistice, în special în ţările multilingve, care promovează limbile materne şi limbile indigene (...), recomandă utilizarea acestor limbi din primii ani de şcolarizare, deoarece copiii învaţă cel mai bine în limba maternă. De asemenea, încurajează utilizarea lor în spaţiile publice şi în incintă mai ales pe internet, unde multilingvismul ar trebui să devină regulă." AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)
Acum 2 ore
03:50
"E lucru trist să uiţi un prieten. Nu toată lumea a avut un prieten". - Antoine de Saint-Exupery ("Gânduri", Colecţia Cogito, Editura Albatros, 1985). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Ruxandra Bratu)
03:50
Vicepreşedintele american, Mike Pence, era dispus să aibă o întâlnire cu o delegaţie de oficiali cu rang înalt nord-coreeni în paralel cu Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud, dar această "scurtă întâlnire" a fost anulată de Phenian "în ultimul moment", a făcut cunoscut marţi Departamentul de Stat de la Washington, potrivit AFP.În cursul vizitei efectuate de Mike Pence la Pyeongchang pentru ceremonia de deschidere a JO, "s-a ivit posibilitatea unei scurte întâlniri cu liderii delegaţiei nord-coreene. Vicepreşedintele era dispus să beneficieze de această oportunitate cu scopul de a sublinia necesitatea pentru Coreea de Nord să îşi abandoneze programele ilegale de rachete balistice şi nucleare", a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, într-un comunicat.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
03:20
OrtodoxeSf. Cuv. Timotei; Sf. Ier. Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei(Canonul cel Mare)Greco-catoliceSf. cuv. Timotei; Sf. Eustatie al AntiochieiRomano-catoliceSf. Petru Damian, ep. înv.Sfântul Cuvios Timotei este pomenit în calendarul creştin ortodox la 21 februarie.A vieţuit într-o mănăstire aflată în pustiul Simboli, de lângă muntele Olimp (Asia Mică).Pentru viaţa sa de monah care din tinereţe s-a nevoit în post, în înfrânare şi în rugăciunile de toată noaptea, fiind nepătimaş şi desăvârşit până la sfârşitul său, Sfântul Timotei s-a învrednicit de darul tămăduirii şi al alungării demonilor. A pustnicit în mai multe locuri şi s-a dus la Domnul în pace.Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei. A fost unul dintre ierarhii participanţi la Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325), unde a demonstrat că învăţătura preotului Arie, cel care a provocat prima controversă hristologică în Biserică, punând la îndoială Dumnezeirea Fiului, este hulitoare şi eretică.Pentru acest fapt, episcopii arieni Eusebiu de Nicomidia şi Teognis de Niceea au început să-i aducă tot felul de acuzaţii. Au mers până acolo încât au plătit o femeie desfrânată să jure că are un copil cu Sfântul Eustatie. Femeia a venit într-o adunare sinodală convocată de cei doi arieni în Antiohia, cu pruncul în braţe, strigând că tatăl copilului este Sfântul Eustatie.Învinuit pe nedrept Sfântul Eustatie a fost depus din scaun şi exilat, iar la scurt timp a şi trecut la Domnul.În cele din urmă cea care îl acuzase s-a îmbolnăvit grav şi, dându-şi seama de cauza cumplitei suferinţe, a recunoscut că Sfântul Eustatie era nevinovat. Femeia a mărturisit adevărul, că a fost plătită cu aur ca să arunce asupra Sfântului Eustatie această vină, cum şi cine plătise pentru fărădelegea făcută.Sfintele moaşte ale Sfântului Eustatie au fost aduse după mai multă vreme în Antiohia. (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)
03:10
Este a 52-a zi a anului 2018.Au mai rămas 313 de zile până la sfârşitul anului.Soarele răsare la 07 h 07 m şi apune la 17 h 53 m.Luna răsare la 10 h 02 m şi apune la 23 h 49 m.AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu)
Acum 4 ore
02:50
Preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său mexican, Enrique Pena Nieto, au convenit marţi, în cursul unei discuţii telefonice, să consolideze cooperarea bilaterală în domeniul securităţii, comerţului şi migraţiei, au informat cele două ţări, scrie AFP.Retorica anti-mexicană a lui Donald Trump şi insistenţa acestuia de a construi un zid la graniţă pe care să îl plătească Mexicul au declanşat o criză diplomatică între cele două ţări, însă recent au apărut semne de destindere.Săptămâna trecută, Casa Albă a anunţat că cei doi preşedinţi acţionează pentru o apropiată întâlnire.Comunicatele difuzate marţi nu fac nicio referire la această posibilă întâlnire."Preşedintele Trump a subliniat angajamentul său pentru a extinde cooperarea dintre Statele Unite şi Mexic în domeniul securităţii, comerţului şi imigraţiei", potrivit unui comunicat al Casei Albe.Biroul preşedinţiei mexicane a difuzat un text similar.Cei doi şefi de stat au prezentat reciproc condoleanţe pentru atacul armat care a avut loc la 14 februarie într-un liceu din Parkland în Florida (Statele Unite) şi pentru accidentul unui elicopter militar soldat vineri seară cu 14 morţi în statul Oaxaca din sudul Mexicului.În ianuarie 2017, Enrique Pena Nieto şi-a anulat vizita la Washington în faţa insistenţei lui Donald Trump ca Mexicul să plătească zidul de la graniţă promis în campania sa electorală.De asemenea, preşedintele american a avertizat în repetate rânduri că va abroga Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA), în opinia sa un "dezastru" pentru locurile de muncă din Statele Unite şi prea favorabil intereselor mexicane.Cei doi preşedinţi s-au întâlnit în paralel cu summitul G20 desfăşurat la Hamburg (Germania) în iulie anul trecut, reaminteşte AFP.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
Acum 6 ore
01:00
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat că propunerea făcută marţi de preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, de "a crea un mecanism multilateral" pentru relansarea procesului de pace nu aduce "nimic nou", transmite AFP.În faţa Consiliului de Securitate al ONU, Mahmoud Abbas a cerut, printre altele, organizarea unei "conferinţe internaţionale" la mijlocul anului 2018 pentru a se crea un cadru multilateral procesului de pace.Administraţia americană este aşteptată să prezinte, la o dată ce nu a fost stabilită încă, un plan de relansare a negocierilor de pace israeliano-palestiniene aflate în impas de mai mulţi ani.De la 6 decembrie şi după decizia unilaterală a Washingtonului de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, Mahmoud Abbas respinsă însă o mediere unică a administraţiei americane în procesul de pace."Vrem ca Ierusalimul să fie deschis celor trei religii monoteiste", a subliniat Mahmoud Abbas la ONU, cerând ca Ierusalimul sa fie de asemenea capitala viitorului stat palestinian.Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un comunicat dat publicităţii de biroul său, că Mahmoud Abbas "nu propune nimic nou" şi l-a acuzat că "se fereşte în continuare de pace".AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
00:00
Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) în parteneriat cu Organismul Naţional de Acreditare din România (RENAR) au organizat astăzi Conferinţa Naţională privind Acreditarea RENAR - furnizor de încredere în competenţă şi recunoaştere la nivel european şi internaţional pentru laboratoarele de analize medicale. Cu această ocazie, la eveniment au luat parte peste 200 de reprezentanţi ai laboratoarelor de analize medicale alături de doamna Loreta Păun, Consilier de Stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, domnul Vasile Cepoi - Preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Managementul Calităţii în Sănătate şi domnul Tiberius Marius Brădăţan, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. Cu prilejul conferinţei naţionale, reprezentanţii laboratoarelor în sănătate şi-au exprimat clar protestul faţă de obligativitatea acreditării de către ANMCS, dar şi solicitarea de sprijin şi protejare a investitorilor români din această zonă. "RENAR are astăzi o recunoaştere şi reputaţie internaţională consacrată şi împreună cu restul instituţiilor vom veghea la sănătatea cetăţenilor prin aplicarea standardului EN ISO 15189", a afirmat Fănel Iacobescu, preşedintele RENAR. "CNMR va veghea la jaful din sănătate şi va avea grijă ca standardele internaţionale să fie respectate şi aplicate întocmai", a declarat Alexandru Cumpănaşu, preşedintele CNMR. La finalul Conferinţei Naţionale s-a stabilit organizarea unei întâlniri între CNMR (cu participarea reprezentanţilor sistemului de sănătate prezenţi astăzi) şi Ministrul Sănătăţii precum şi mai multe întâlniri cu Comisiile de Specialitate din Parlament.
00:00
Preşedintele american, Donald Trump, şi-a exprimat marţi dorinţa de a interzice mecanismele cunoscute sub numele de "bump stock", utilizate de autorul atacului de la Los Angeles care permit unei puşti să tragă în rafale aproape automate, relatează AFP."Am semnat o directivă cerând Departamentului Justiţiei să propună reglementări cu scopul de a interzice toate mecanismele care transformă arme legale în puşti automate", a declarat Donald Trump, în contextul în care un atac armat la un liceu din Florida a relansat dezbaterea recurentă despre armele de foc în Statele Unite."Aceste texte urmează să fie definitivate în viitorul apropiat", a adăugat preşedintele SUA cu prilejul unei ceremonii de acordare a unor distincţii la Casa Albă.După atacul armat de la Las Vegas, care a făcut 58 de morţi în octombrie 2017, Casa Albă, aleşi republicani, dar şi, fapt rar, National Rifle Association (NRA), puternicul lobby al armelor de foc, şi-au exprimat părerea că aceste mecanisme trebuie supuse unui control mai strict. Cinci luni mai târziu însă nimic nu s-a mişcat pe această temă în Congres.Dispozitivul "bump stock" este o magazie amovibilă care utilizează energia reculului unei arme pentru a imprima o mişcare de du-te-vino extrem de rapidă puştii, ale cărei proiectile se reîncarcă în acelaşi ritm.Atacatorul din Las Vegas, care avea 12 puşti echipate cu un asemenea mecanism, a reuşit în acest fel să tragă până la nouă gloanţe pe secundă, mai scrie AFP.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
20 februarie 2018
23:50
Echipa germană Bayern Munchen a făcut un pas mare spre sferturile de finală ale Ligii Campionilor la fotbal, marţi seara, după ce a surclasat formaţia turcă Beşiktaş Istanbul cu scorul de 5-0, pe teren propriu, în prima manşă din optimi.Thomas Muller (43, 66), Kingsley Coman (53) şi Robert Lewandowski (79, 88) au marcat golurile, succesul bavarezilor fiind facilitat şi de faptul că Beşiktaş a jucat în inferioritate numerică din minutul 16, când fundaşul croat Domagoj Vida a fost eliminat de arbitrul român Ovidiu Haţegan pentru fault în postură de ultim apărător la Lewandowski.Bayern a obţinut a 14-a sa victorie consecutivă în toate competiţiile.Echipa antrenată de Jupp Henyckes a dominat categoric partida, având 13-1 la şuturile pe spaţiul porţii şi o bară.Manşa secundă se va juca pe 14 martie, la Istanbul.AGERPRES (editor: Mihai Ţenea, editor online: Daniela Juncu)
23:50
Formaţia engleză Chelsea şi echipa spaniolă FC Barcelona au terminat la egalitate, 1-1, marţi seara, la Londra, pe stadionul Stamford Bridge, în prima manşă din optimile de finală ale Ligii Campionilor la fotbal.Chelsea a avut două bare în prima repriză prin brazilianul Willian, care a reuşit să deschidă scorul, în min. 62, cu un şut din marginea careului.Barca a egalat în min. 75, prin Leo Messi, care a fructificat o pasă ideală de la Iniesta, după ce căpitanul catalanilor a recuperat o minge în apropierea careului londonez.Messi a marcat primul său gol contra formaţiei Chelsea în nouă meciuri directe. Argentinianul a jucat în cupele europene împotriva a 37 de echipe diferite, din 16 ţări, şi doar contra a şase dintre ele nu a reuşit să marcheze, Atlético Madrid, Benfica, Internazionale Milano, Liverpool, Rubin Kazan şi Udinese.Manşa secundă va avea loc în data de 14 martie, pe Camp Nou.AGERPRES (editor: Mihai Ţenea, editor online: Daniela Juncu)
23:50
Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi că, după întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles cu oficiali europeni, a pus bazele "dimensiunii europene a guvernării" şi a anunţat crearea unui grup de lucru pentru absorbţia fondurilor europene."Nouă ani în care am fost deputat european şi acum întoarcerea la Bruxelles în calitate de prim-ministru, întâlnirea unor persoane pe care le cunosc, întâlnirea cu preşedintele PE, Antonio Tajani, au fost pentru mine emoţionante şi în acelaşi timp au constituit o provocare în aşteptările pe care le am în viitoarea cooperare cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană sau Consiliul European. Cred că am pus bazele dimensiunii europene a guvernării, aşa cum am promis încă din prima zi când am fost învestită în funcţia de premier. Cred că deschiderea, abordarea constructivă, transparentă cu liderii europeni, cu instituţiile europene pot aduce plusvaloare mai ales prin faptul că noi vom deţine preşedinţia Consiliului UE începând cu 1 ianuarie 2019", a afirmat Viorica Dăncilă, într-un interviu la România Tv.Ea a menţionat faptul că pentru a avea o preşedinţie a Consiliului UE de succes este nevoie de o foarte bună cooperare cu liderii europeni, cu instituţiile europene."Am abordat în cadrul celor trei întâlniri pe care le-am avut în acest moment preşedinţia României, faptul că suntem în perioadă de pregătire, că avem nevoie de o cooperare foarte bună, mai ales că în timpul preşedinţiei României vom avea Brexitul, cadrul financiar multianual şi am susţinut cu tărie faptul că trebuie să avem pe cadrul financiar multianual un acord politic încheiat în timpul preşedinţiei", a spus Dăncilă.Premierul a subliniat că la întâlnirea cu comisarul european Corina Creţu a discutat punctual despre fiecare proiect privind absorbţia fondurilor europene, menţionând că sunt puncte în care lucrurile nu stau prea bine."Am avut o discuţie aplicată cu Corina Creţu. Am văzut punctul de unde plecăm, sunt şi puncte bune şi rele, dar trebuie să ştim de unde plecăm ca să ştim unde accelerăm lucrurile. Am vorbit la modul general şi punctual pe fiecare proiect în parte şi aşa cum am mai spus, la unele lucruri nu stăm prea bine şi aici aş face referire la cele trei spitale, la M6, la Podul de la Brăila. Cred că menirea mea nu este să mă vait şi să spun că sunt lucruri grele de la care trebuie să pornesc, menirea mea este să găsesc soluţii", a adăugat Viorica Dăncilă.Ea a anunţat constituirea unui grup de lucru pentru absorbţia fondurilor europene."Deja am propus un grup de lucru pentru absorbţia fondurilor europene, un grup care să lucreze şi la simplificare. Am propus o întâlnire cu doamna comisar Corina Creţu, cu primarii celor 39 de oraşe care pot accesa fonduri europene direct de la comisie. Am propus ca, în cadrul programului de lucru, să vedem cât putem recupera din cele 800 milioane de euro de pe Programul Operaţional Regional, dar să găsim soluţii şi pentru recuperarea celor 500 de milioane de euro pe Programul Operaţional Capital Uman. Vom înfiinţa acest grup chiar la nivelul primului-ministru şi vom urmări îndeaproape fiecare pas pe care îl facem, nu în ideea de a controla, de a arăta că este urmărit fiecare punct al proiectelor, dar pentru a ne încadra în termene. Există reguli care trebuie respectate pentru a putea beneficia de fondurile europene", a subliniat premierul Dăncilă.Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut marţi, la Bruxelles, întrevederi cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
23:10
România participă cu şapte sportive la turneul internaţional de box Strandja, de la Sofia, ajuns la ediţia a 69-a, însă nu are niciun reprezentant la masculin.La cat. 48 kg, Steluţa Duţă va boxa direct în sferturile de finală cu multipla campioană mondială Mery Kom Hmangte Chungneijang (India), în data de 22 februarie.Claudia Maria Nechita s-a calificat în sferturile cat. 51 kg, după ce a trecut la puncte (3-2) de Pinki Rani (India), iar pe 22 februarie va juca împotriva americancei Virginia Fusch.La cat. 57 kg, Lăcrămioara Lenuţa Perijoc a trecut clar la puncte (5-0) de Sabrina Aubin (Canada), iar în sferturi se va bate cu bulgăroaica Denica Eliseeva, pe 22 februarie. În sferturile aceleiaşi categorii, Cristina Cosma o va înfrunta în 22 februarie pe italianca Irma Testa, după o victorie clară în primul tur (5-0), cu Plamena Ivanova (Bulgaria).Dana Borzei a fost învinsă în primul tur la cat. 60 kg de croata Sara Beram (4-1).În limitele cat. 69 kg, Florina Radu o va înfrunta pe italianca Monica Floridia (joi 22 februarie).La cat. 81 kg, Ionela Nane a fost întrecută în sferturi de chinezoaica Lina Wang, prin KO tehnic în repriza a treia.AGERPRES (editor: Mihai Ţenea, editor online: Daniela Juncu)
23:10
Un avocat membru al unui cabinet având ca misiune să refacă imaginea fostului preşedinte ucrainean, în cooperare cu viitorul director de campanie al lui Donald Trump - Paul Manafort -, a fost pus sub acuzare pentru mărturie mincinoasă în ancheta asupra ingerinţei ruse în alegerile americane din 2016, relatează AFP.Procurorul special Robert Mueller a anunţat marţi punerea sub acuzare a lui Alex van der Zwaan care, în cursul după-amiezii, urma să pledeze vinovat în faţa unui tribunal din Washington.Potrivit scurtului procesul-verbal de acuzare, Alex van der Zwaan ar fi minţit FBI în legătură cu conţinutul discuţiei purtate cu Richard Gates, fost asociat al lui Paul Manafort.Avocatul a lucrat la Londra în cadrul cabinetului internaţional Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom care a făcut un lobby uriaş în favoarea preşedintelui ucrainean susţinut de Moscova, Viktor Ianukovici. Acesta a fost alungat de la putere în 2014 de o puternică mişcare anticorupţie.Paul Manafort şi Richard Gates au fost puşi sub acuzare la sfârşitul lui octombrie de Robert Mueller care a reţinut împotriva lor 12 capete de acuzare, printre care conspiraţie împotriva SUA, conspiraţie în vederea spălării de bani, neînregistrare ca agent în favoarea unei entităţi străine, fals în declaraţii şi şapte capete de acuzare de nedeclarare de conturi deţinute la bănci din străinătate.Cei doi responsabili au respins aceste acuzaţii. Punerea sub acuzare a lui Alex van der Zwaan, care probabil a acceptat să coopereze cu Robert Mueller, măreşte presiunea asupra lor.Avocat poliglot şi în special vorbitor de rusă, Alex van der Zwaan este, de altfel, ginerele oligarhului rus German Khan.Punerea lui sub acuzare intervine la câteva zile după ce justiţia americană a inculpat 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia pentru amestec în alegeri şi în procesul electoral american pentru a favoriza candidatura lui Donald Trump la prezidenţialele din 2016.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
Acum 8 ore
22:50
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MpRP) îşi exprimă regretul faţă de incidentele violente din Ragusa în care sunt implicaţi membri ai comunităţii româneşti din teritoriu şi anunţă că, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, a iniţiat demersurile necesare sprijinirii acestora."Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor de pretutindeni este o prioritate pe agenda mea şi a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. În acest sens, instituţia pe care o reprezint, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul oficiului consular român din Catania, a iniţiat demersurile necesare sprijinirii conaţionalilor noştri. Totodată, împreună cu echipa de la Ministerul Afacerilor Externe, lucrăm intens la proiectul de deschidere a unui centru special dedicat situaţiilor dificile în care se pot găsi cetăţenii români aflaţi în regiunea Sicilia", a subliniat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, potrivit unui comunicat remis marţi de MpRP.Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este în plin proces de identificare a soluţiilor juridice, în colaborare cu MAE, prin care să se poată realiza deschiderea unui centru interdisciplinar de asistenţă pentru persoanele vulnerabile la trafic şi exploatare prin muncă din sudul Italiei, informează comunicatul."La începutul săptămânii viitoare, din dispoziţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, vor fi convocate în cadrul Comitetului Interministerial toate instituţiile care au competenţă în domeniu, în vederea accelerării procedurilor de operaţionalizare ale centrului. Obiectivul principal al acestuia va fi deservirea intereselor cetăţenilor români prin servicii de asistenţă juridică, informare şi consiliere pentru persoanele aflate în situaţii vulnerabile şi nu numai", arată MpRP. AGERPRES/(AS-autor: Antonia Niţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Daniela Juncu)
22:10
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a relatat marţi la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI că o persoană care lucra la Cotroceni în 2005 şi care acum este "parlamentar PNL" i-a vorbit despre faptul că pe biroul preşedintelui de la acea vreme a observat transcriptul convorbirii telefonice dintre şeful Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, şi fiul acestuia, a declarat preşedintele comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda."A spus (n.r. - Tăriceanu) că are, în urma unei discuţii cu o persoană care este, cred, parlamentar PNL în acest moment şi care în perioada anului 2005 lucra la Cotroceni - a spus că nu doreşte să dea numele, pentru că nu a avut o discuţie cu domnia sa - a observat pe biroul preşedintelui de atunci redarea convorbirii telefonice dintre preşedintele Camerei Deputaţilor de la vremea respectivă, Adrian Năstase, şi fiul domniei sale, spunând că nu este un lucru în regulă. Ne-a transmis această informare şi rămâne ca noi să verificăm dacă a existat o astfel de informare, dacă SRI este cel care s-a ocupat să trimită şi dacă era legal acest lucru. Repet, este vorba despre convorbirea dintre al treilea om în stat şi fiul domniei sale, convorbire care se afla pe biroul preşedintelui de la vremea respectivă", a afirmat Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
22:10
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că până în urmă cu doi ani rolul Parlamentului, ca instituţie de control asupra altor instituţii, a fost "extrem de palid exercitat".Întrebat despre oportunitatea recent înfiinţatei Comisii parlamentare de control privind activitatea directorului SPP, Lucian Pahonţu, preşedintele Senatului a spus: "În România funcţia de control a Parlamentului trebuie să fie exercitată mai pregnant. Până acum rolul Parlamentului, ca instituţie de control asupra altor instituţii, a fost extrem de palid exercitat. (...) Comisia SRI ştiţi cum a funcţionat până în 2016, extrem de relaxată şi aşa benevolentă. Când apar informaţii care reprezintă o posibilă imixtiune a unor instituţii în viaţa politică, eu cred că e normal să ne îngrijoreze aceste lucruri, să le analizăm şi să le investigăm".El a susţinut că nu a avut niciodată legături strânse cu zona serviciilor de informaţii."Eu nu am avut niciodată legături prea strânse cu această zonă, care se numeşte servicii de informaţii, sau alte servicii care nu intră neapărat în categoria clar definită de servicii de informaţii. Eu am avut strict relaţii instituţionale şi nu am cultivat acest gen de relaţii, cum s-a întâmplat cu cei care erau în noaptea de pomină în 2009 în sufrageria lui Oprea şamd. Am altă viziune asupra modului în care se face politica şi asupra modului în care trebuie să funcţioneze instituţiile legitime, ca atare, cei care mă cunosc ştiu că la mine nu se poate ajunge cu astfel de lucruri", a declarat Tăriceanu, după audierea sa în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.Senatul şi Camera Deputaţilor au dat marţi vot favorabil hotărârii de înfiinţare a Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţilor directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
22:00
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat marţi la Digi 24 că epidemia de rujeolă a produs îngrijorare şi că va continua discuţiile cu directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în această seară."Eu în seara aceasta continui discuţiile cu doamna Jakab, directoarea regională din cadrul OMS (n.r. - Jakab Zsuzsanna), tocmai pe această temă. Sunt în Muntenegru la o întâlnire cu dânsa, pentru că acest lucru a produs îngrijorare în rândul oficialilor şi este nevoie să luăm măsuri urgente", a afirmat Pintea.Întrebată a cui este vina, demnitarul a răspuns: "Eu spun că este vina noastră, a tuturor, pentru că nu am fost în stare să comunicăm ceea ce trebuia comunicat".Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 16 februarie este de 10.836, din care 38 de decese. În săptămâna 12-16 februarie au fost raportate încă 87 de cazuri nou confirmate în nouă judeţe şi în municipiul Bucureşti.Potrivit specialiştilor, rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii."Din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România nouă din 10 părinţi îşi vaccinează copiii", potrivit INSP. AGERPRES/(A/AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
22:00
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a referit marţi, în cadrul audierii sale la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, la dosarul "Microsoft" şi cel în care este acuzat de mărturie mincinoasă, formulând o serie de întrebări privind activitatea SRI în cadrul acestora, a declarat şeful comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda, după audiere."Sunt două subiecte pe care domnia sa le-a adus în atenţia comisiei şi a spus că ar putea să fie chiar exemple pe care le putem lua în susţinerea domniei sale, ce înseamnă capacitatea de a exista un abuz al instituţiilor de forţă din România, atâta timp cât nu există un control", a menţionat Manda.El a adăugat că, în ceea ce priveşte dosarul "Microsoft", Tăriceanu spunea că nu a primit nicio informare de la unitatea de Parchet, că a fost interceptat şi că această informare i-a venit în luna ianuarie anul acesta, în condiţiile în care informaţia apăruse deja în spaţiul public şi "domnia sa a considerat că nu este un lucru corect"."Trebuie să precizăm că în cazul Microsoft interceptările au fost aprobate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea unităţii de Parchet, dar la vremea respectivă s-au pus în aplicare prin SRI, şi ne-a transmis solicitarea domniei sale de a adresa o serie de întrebări în ceea ce priveşte mecanismele interne mai degrabă. Care a fost extensia de supraveghere, care au fost motivele de ascultare cerute de DNA, ce solicita în mod expres, ce fapte sunt urmărite cu atenţie, ce persoane, ce dialoguri. Şi în acest sens, mandatele care îl privesc pe domnul Tăriceanu au fost de toate felurile - interceptarea convorbirilor, fotografiere, filmare, localizare prin GPS", a spus Manda.Potrivit acestuia, Tăriceanu a solicitat comisiei să întrebe cine a pus în aplicare aceste mandate, care a fost baza legală, cine a făcut interceptarea tehnică, la nivel de unitate sau la nivel de persoane, şi a solicitat să primească redarea rezultatelor înregistrării, tematica de cercetare."După care a solicitat să verificăm ce s-a întâmplat cu rezultatele obţinute din mandatul interceptării, cu aceste date, dacă acestea au fost valorificate, în ce sens, plus câţi ofiţeri şi câţi bani au fost consumaţi pentru această operaţiune. Ne-am sesizat şi noi să continuăm cu întrebarea care au fost principalii beneficiari, secundari, ai acestor mandate şi care a fost nota de fundamentare, în contextul în care au existat prelungiri de mandate de ascultare. Ele au fost pe o perioadă de vreo patru luni de zile, în perioada, cum spunea domnul Tăriceanu, anului electoral 2014, în contextul în care domnia sa spune că nu a avut nicio calitate în acest dosar, că a solicitat către DNA, cred, lămuriri şi a spus că nu poate să primească lămuriri în acest dosar pentru că nu a avut nicio calitate şi sigur că îşi punea întrebarea: dacă nu a avut nicio calitate, de ce s-au prelungit aceste mandate şi măcar să ştie sau dacă se poate afla care au fost bănuielile că nu a existat această calitate", a afirmat Manda.Cât priveşte dosarul de "mărturie mincinoasă", dosar care se află în acest moment în instanţă, Manda a spus că "vorbim de o operaţiune încheiată, o operaţiune în care comisia are acces la aceste informaţii"."Aici vorbim despre un mandat pe securitate naţională, obţinut de la unitatea de instanţă, în speţă ÎCCJ, dar la solicitarea SRI prin unitatea de Parchet. La fel dorea să afle (n.r. - Tăriceanu) - şi a pus o serie de întrebări destul de concrete. Aici, ca o descriere a situaţiei, înţelegem că în anul 2008 spunea domnia sa că a fost interceptat, dar mai degrabă au fost interceptate alte persoane şi au apărut în dosar convorbirile domniei sale cu acele persoane. După care ne spune că, în anul 2012, perioadă a anului electoral şi a referendumului pentru demitere, a fost obţinut mandat de interceptare a domniei sale în acest dosar, în dosarul retrocedărilor. Sigur, domnia sa se întreabă de ce ar fi fost nevoie de interceptări în 2012, pentru nişte fapte care erau cercetate din 2008, în cazul în care la momentul respectiv nu avea nicio legătură şi există bănuiala rezonabilă că se dorea mai degrabă interceptarea convorbirilor domniei sale, având în vedere că era un an destul de important, anul 2012", a arătat şeful comisiei.Manda a mai spus că Tăriceanu a solicitat copia mandatului de ascultare, precizarea bazei legale, a informaţiei trimise, pe baza căreia s-a obţinut acest mandat de ascultare, a întrebat care este raportul intern prin care SRI-ul a operat acest mandat, dacă a existat şi care este avizul juridic de la SRI, motivaţia de la ÎCCJ, unitatea SRI care a pus în aplicare mandatul, unitatea SRI care a coordonat operativ acest mandat de interceptare."Şi aici vorbim de mandate care cuprindeau de la interceptarea convorbirilor şi celelalte lucruri - supraveghere, fotografiere, inclusiv GPS -, auditarea persoanelor care au avut acces la ascultarea şi transcrierile făcute la acest mandat, modul de valorificare internă a informaţiilor, dacă au fost şi alţi beneficiari şi care, care au fost beneficiarii informaţiilor iniţiale, care au dus la solicitarea de mandat, care au fost beneficiarii informaţiilor obţinute pe baza acelui mandat, câţi lucrători au lucrat aici. A mai solicitat la nivel general să ne interesăm, comisia, câţi lucrători sunt în această zonă de ascultare şi transcriere a ascultărilor. A mai spus că nu are convingerea că telefonul domniei sale nu este ascultat şi în acest moment", a susţinut Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
21:50
ICR New York marchează aniversarea 142 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, printr-un eveniment-duplex, care se va desfăşura în două etape, continuând colaborarea, iniţiată în 2017, cu Guggenheim Museum, precizează un comunicat al instituţiei, transmis, marţi, AGERPRES.Prima etapă a proiectului, intitulat "Brâncuşi: Lecţia despre Infinit"/ "A Lesson on the Infinite", va consta într-un tur privat al expoziţiei Brâncuşi de la Guggenheim Museum, oferit de către David Horowitz, membru al echipei de curatori ai prestigioasei instituţii muzeale americane, unui număr de circa 20 de invitaţi speciali ai ICR New York.A doua etapă va avea loc vineri, de la ora 19,00, la sediul ICR New York şi va debuta cu proiecţia unui slideshow cu imagini din expoziţia Brâncuşi de la Guggenheim Museum.Va urma o prelegere a invitatului special al evenimentului, Ian Jeffrey, autorul recentului articol "How Brâncuşi Influenced Frank Gehry's Design for the Guggenheim Museum Bilbao". Prelegerea are ca subiect modul în care Brâncuşi l-a influenţat pe arhitectul Frank Gehry la conceperea Muzeului Guggenheim din Bilbao (Spania).Programul va continua cu vizionarea filmului "Constantin Brâncuşi - Coloana sau lecţia despre infinit"  (2001), regizat de Laurenţiu Damian.De asemenea, va fi vernisată o expoziţie de carte, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York şi din colecţii private, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză. Expoziţia de carte va fi dublată de o expoziţie de imagini ale operelor lui Brâncuşi aflate în importante colecţii muzeale din SUA.Cele două expoziţii vor rămâne deschise până pe 9 martie. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea) Sursa foto: www.guggenheim.org 
21:50
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat marţi că a avut telefonul ascultat în 2012 şi în 2014 şi nu ştie dacă această practică este continuată şi în prezent."Nu numai în 2014 am avut telefonul sub ascultare, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. L-am avut telefonul pus sub ascultare şi în 2012, când au fost campaniile electorale şi referendumul pentru suspendarea preşedintelui de atunci. Şi nu ştiu dacă nu oi avea şi astăzi telefonul pus sub ascultare. O să aflăm", a declarat Tăriceanu, după audierea sa în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.El a explicat că a cerut, în urma comunicării făcute de DNA că a fost monitorizat patru luni în anul 2014, procesele verbale de redare a acestor convorbiri."Am primit comunicarea pe 18 ianuarie şi am cerut imediat, legal, procesele verbale de redare şi am primit un răspuns de la DNA că nu există procese verbale de redare. Patru luni de zile am fost ascultat cu grijă, şi probabil nu numai ascultat, că mandatul iniţial prevedea şi localizare şi fotografiere, ca în final să nu existe procese verbale de redare", a spus Tăriceanu.Preşedintele Senatului se întreabă dacă existat alţi beneficiari în afară de DNA în ceea ce priveşte informaţiile pe care SRI le-a obţinut prin ascultarea sa."Ca să vă explic ce înseamnă lucrul acesta, că nu au găsit nimic relevant în legătură cu dosarul în care au făcut cercetări în ceea ce mă priveşte. Eu îmi pun întrebarea: în 2014 eram înscris în cursa electorală, eram candidat la alegerile prezidenţiale, nu există cumva riscul ca aceste informaţii să fi avut alţi beneficiari în afară de DNA, care, să spunem, era beneficiarul legal? Au existat alţi beneficiari în afară de DNA în legătură cu aceste informaţii pe care le-a obţinut la vremea respectivă SRI? Că SRI făcea ascultările, astăzi, conform deciziei CCR, nu mai face SRI ascultările. (...) Asta este una dintre problemele pe care le-am ridicat (n.r. - în comisie). (...) Este normal să existe o astfel de intruziune în viaţa privată? Nu este vorba numai despre politicieni când discutăm despre 300.000 de cetăţeni (n.r. - ascultaţi). Politicienii reprezintă probabil nici 1%, restul sunt cetăţeni care nu au nicio legatură cu politica", a declarat Tăriceanu.Preşedintele Senatului a menţionat că în 2012 a fost ascultat în dosarul în care ulterior s-a disjuns acuzaţia şi acţiunea împotriva sa pentru mărturie mincinoasă. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
21:40
Şase spitale din enclava rebelă asediată Ghouta Orientală, situată la est de Damasc, au fost bombardate în ultimele 48 de ore, dintre care trei sunt în prezent scoase din funcţiune, iar două operează parţial, a informat marţi coordonatorul regional al biroului ONU pentru afaceri umanitare în Siria, Panos Moumtzis, relatează AFP.Peste 200 de civili, dintre care circa 60 de copii au fost ucişi de duminică în violente bombardamente ale regimului sirian asupra regiunii Ghouta, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) care dispune de o vastă reţea de surse în întreaga ţară."Luni, cinci spitale: spitalul Al-Marj, spitalul Saqba, maternitatea din Saqba şi spitalul Al-Hayat, precum şi un alt spital din Douma, au fost ţinta atacurilor care au scos din funcţiune trei din cele cinci spitale, iar două funcţionează parţial", a declarat Panos Moumtzis într-un comunicat. "Astăzi (marţi), în localitatea Zamalka fost lovit al şaselea spital", a adăugat el.În aceste spitale se înregistrau lunar în medie 10.000 de consultaţii, 1.200 de intervenţii chirurgicale majore, 160 de naşteri şi 550 de tratamente pentru traumatisme.Panos Moumtzis a afirmat că este "consternat şi întristat de informaţiile în legătură cu atacurile oribile împotriva a şase spitale din Ghouta Orientală în cursul ultimelor 48 de ore, provocând morţi şi răniţi şi lipsind mai multe mii de bărbaţi, femei şi copii de servicii sanitare de bază în enclava asediată"."Aceste atacuri sunt absolut inacceptabile. Reamintesc tuturor părţilor că atacurile împotriva structurilor medicale sunt interzise în numele dreptului umanitar internaţional. Astfel de atacuri deliberate ar putea constitui crime de război", a mai spus reprezentantul Naţiunilor Unite."Ce se întâmplă în prezent în Ghouta Orientală depăşeşte imaginaţia. Suferinţele de nedescris nu pot fi tolerate, iar locuitorii nu ştiu dacă vor rămâne în viaţă sau vor muri. Coşmarul din Ghouta Orientală trebuie să înceteze şi să înceteze imediat", a mai spus Panos Moumtzis.După şapte ani de război în Siria, "aproape jumătate din structurile medicale din ţară sunt în prezent închise sau funcţionează parţial, lipsind milioane de sirieni de îngrijirile ce le-ar putea salva viaţa", a subliniat el. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Gabriela Badea)
21:40
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a referit marţi, în cadrul audierii sale la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, la dosarul "Microsoft" şi cel în care este acuzat de mărturie mincinoasă, formulând o serie de întrebări privind activitatea SRI în cadrul acestora, a declarat şeful comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda, după audiere."Sunt două subiecte pe care domnia sa le-a adus în atenţia comisiei şi a spus că ar putea să fie chiar exemple pe care le putem lua în susţinerea domniei sale, ce înseamnă capacitatea de a exista un abuz al instituţiilor de forţă din România, atâta timp cât nu există un control", a menţionat Manda.El a adăugat că, în ceea ce priveşte dosarul "Microsoft", Tăriceanu spunea că nu a primit nicio informare de la unitatea de Parchet, că a fost interceptat şi că această informare i-a venit în luna ianuarie anul acesta, în condiţiile în care informaţia apăruse deja în spaţiul public şi "domnia sa a considerat că nu este un lucru corect"."Trebuie să precizăm că în cazul Microsoft interceptările au fost aprobate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea unităţii de Parchet, dar la vremea respectivă s-au pus în aplicare prin SRI, şi ne-a transmis solicitarea domniei sale de a adresa o serie de întrebări în ceea ce priveşte mecanismele interne mai degrabă. Care a fost extensia de supraveghere, care au fost motivele de ascultare cerute de DNA, ce solicita în mod expres, ce fapte sunt urmărite cu atenţie, ce persoane, ce dialoguri. Şi în acest sens, mandatele care îl privesc pe domnul Tăriceanu au fost de toate felurile - interceptarea convorbirilor, fotografiere, filmare, localizare prin GPS", a spus Manda.Potrivit acestuia, Tăriceanu a solicitat comisiei să întrebe cine a pus în aplicare aceste mandate, care a fost baza legală, cine a făcut interceptarea tehnică, la nivel de unitate sau la nivel de persoane, şi a solicitat să primească redarea rezultatelor înregistrării, tematica de cercetare."După care a solicitat să verificăm ce s-a întâmplat cu rezultatele obţinute din mandatul interceptării, cu aceste date, dacă acestea au fost valorificate, în ce sens, plus câţi ofiţeri şi câţi bani au fost consumaţi pentru această operaţiune. Ne-am sesizat şi noi să continuăm cu întrebarea care au fost principalii beneficiari, secundari, ai acestor mandate şi care a fost nota de fundamentare, în contextul în care au existat prelungiri de mandate de ascultare. Ele au fost pe o perioadă de vreo patru luni de zile, în perioada, cum spunea domnul Tăriceanu, anului electoral 2014, în contextul în care domnia sa spune că nu a avut nicio calitate în acest dosar, că a solicitat către DNA, cred, lămuriri şi a spus că nu poate să primească lămuriri în acest dosar pentru că nu a avut nicio calitate şi sigur că îşi punea întrebarea: dacă nu a avut nicio calitate, de ce s-au prelungit aceste mandate şi măcar să ştie sau dacă se poate afla care au fost bănuielile că nu a existat această calitate", a afirmat Manda.Cât priveşte dosarul de "mărturie mincinoasă", dosar care se află în acest moment în instanţă, Manda a spus că "vorbim de o operaţiune încheiată, o operaţiune în care comisia are acces la aceste informaţii"."Aici vorbim despre un mandat pe securitate naţională, obţinut de la unitatea de instanţă, în speţă ÎCCJ, dar la solicitarea SRI prin unitatea de Parchet. La fel dorea să afle (n.r. - Tăriceanu) - şi a pus o serie de întrebări destul de concrete. Aici, ca o descriere a situaţiei, înţelegem că în anul 2008 spunea domnia sa că a fost interceptat, dar mai degrabă au fost interceptate alte persoane şi au apărut în dosar convorbirile domniei sale cu acele persoane. După care ne spune că, în anul 2012, perioadă a anului electoral şi a referendumului pentru demitere, a fost obţinut mandat de interceptare a domniei sale în acest dosar, în dosarul retrocedărilor. Sigur, domnia sa se întreabă de ce ar fi fost nevoie de interceptări în 2012, pentru nişte fapte care erau cercetate din 2008, în cazul în care la momentul respectiv nu avea nicio legătură şi există bănuiala rezonabilă că se dorea mai degrabă interceptarea convorbirilor domniei sale, având în vedere că era un an destul de important, anul 2012", a arătat şeful comisiei.Manda a mai spus că Tăriceanu a solicitat copia mandatului de ascultare, precizarea bazei legale, a informaţiei trimise, pe baza căreia s-a obţinut acest mandat de ascultare, a întrebat care este raportul intern prin care SRI-ul a operat acest mandat, dacă a existat şi care este avizul juridic de la SRI, motivaţia de la ÎCCJ, unitatea SRI care a pus în aplicare mandatul, unitatea SRI care a coordonat operativ acest mandat de interceptare."Şi aici vorbim de mandate care cuprindeau de la interceptarea convorbirilor şi celelalte lucruri - supraveghere, fotografiere, inclusiv GPS -, auditarea persoanelor care au avut acces la ascultarea şi transcrierile făcute la acest mandat, modul de valorificare internă a informaţiilor, dacă au fost şi alţi beneficiari şi care, care au fost beneficiarii informaţiilor iniţiale, care au dus la solicitarea de mandat, care au fost beneficiarii informaţiilor obţinute pe baza acelui mandat, câţi lucrători au lucrat aici. A mai solicitat la nivel general să ne interesăm, comisia, câţi lucrători sunt în această zonă de ascultare şi transcriere a ascultărilor. A mai spus că nu are convingerea că telefonul domniei sale nu este ascultat şi în acest moment", a susţinut Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
Acum 12 ore
20:50
Justiţia rusă a decis marţi că este legal refuzul serviciilor secrete de a dezvălui circumstanţele morţii într-o închisoare a KGB a diplomatului suedez Raoul Wallenberg a cărui familie încearcă să lămurească acest mister, transmite AFP.Familia Wallenberg a depus o plângere împotriva urmaşului KGB, FSB, care îi refuză de mai mulţi ani accesul la arhivele sale. În septembrie, justiţia rusă a respins această plângere, determinându-i pe Wallenberg să facă apel.Un reprezentant al FSB a afirmat marţi în cursul şedinţei de judecată că publicarea dosarului lui Raoul Wallenberg ar putea duce la divulgarea de informaţii despre colegii săi de celulă ceea ce ar stânjeni familiile acestora.Născut în 1912, Raoul Wallenberg a salvat la Budapesta mii de evrei unguri eliberându-le documente sudeze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar la 17 ianuarie 1945 a fost arestat de soldaţi sovietici şi a dispărut.În 1957, Uniunea Sovietică a dat publicităţii un document arătând că el a fost închis la Lubianka, sediul KGB, şi că a murit din cauza unei crize cardiace la 17 iulie 1947. Această versiune a ridicat de la început numeroase semne de întrebare, în special în rândul istoricilor care sunt de părere că este posibil să fi fost executat.La rândul său, FSB a afirmat că este ilegal să furnizezi informaţii despre "viaţa personală" a deţinuţilor timp de 75 de ani, până în 2020 sau 2022 în ce îl priveşte pe Raoul Wallenberg.El a mai susţinut că nepoata diplomatului suedez a primit deja toate dosarele în care este menţionat numele lui Wallenberg, găsite de un grup comun de lucru alcătuit din specialişti şi istorici. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Gabriela Badea)
20:40
Cursurile anului şcolar 2018 - 2019 vor începe pe data de 10 septembrie, anul şcolar viitor urmând a avea 168 de zile, potrivit calendarului aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa.Conform unui comunicat transmis marţi AGERPRES de MEN, semestrul I este cuprins între 10 septembrie 2018 şi 1 februarie 2019, iar semestrul al II-lea - din 11 februarie 2019 până pe 14 iunie 2019.Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă - între 22 decembrie 2018 şi 13 ianuarie 2019, vacanţa intersemestrială - între 2 şi 10 februarie 2019, vacanţa de primăvară - între 20 aprilie şi 5 mai 2019 şi vacanţa de vară - între 15 iunie şi 15 septembrie 2019.Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a - în data de 7 iunie 2019."Programul naţional "Şcoala altfel" are o durată de cinci zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor. Desfăşurarea programului "Şcoala altfel" nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific", se arată în comunicat.Potrivit MEN, unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie - Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie - Ziua învăţătorului, în măsura în care, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt instituite ca zile nelucrătoare.Totodată, în situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. "Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare", precizează comunicatul MEN. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
20:30
Serviciul de spionaj din fosta Cehoslovacie ar fi încercat în anii '80 să-l racoleze pe actualul lider al laburiştilor britanici, Jeremy Corbyn, relatează cotidianul The Times, citat marţi de agenţia EFE.Conform acestei publicaţii, care îşi sprijină relatarea pe declaraţii ale unor foşti membri ai serviciilor secrete cehoslovace, misiunea de a-l aborda pe Corbyn a fost încredinţată unui spion cehoslovac care acţiona sub acoperire diplomatică, dar şi sub o identitate falsă, Jan Dymic, numele său real fiind Jan Sarkocy. Acesta ar fi încercat să obţină de la Corbyn în principal informaţii despre serviciile secrete britanice MI5 şi MI6, exploatând adversitatea pe care acest politician - la acea vreme deputat - o manifesta faţă de sistemul capitalist.Documente din arhivele serviciului de informaţii cehoslovac StB detaliază presupuse contacte pe care diplomatul cehoslovac le-ar fi avut cu Corbyn la Londra în anii 1986 şi 1987.Solicitat să reacţionează în faţa acestor relatări, liderul laburist a spus că îşi aminteşte că s-a întâlnit cu respectivul diplomat la un ceai cu o anumită ocazie, dar a negat că ar fi avut mai multe întâlniri cu el. Jeremy Corbyn, căruia serviciul de spionaj cehoslovac îi dăduse numele de cod ''Cob'', a negat de asemenea că ar fi oferit vreo informaţie serviciilor secrete din Cehoslovacia comunistă şi a respins totodată sugestiile că ar fi primit bani pentru astfel de servicii.Fostul agent cehoslovac - expulzat din Marea Britanie în 1989 în urma unui caz de spionaj - a spus iniţial că l-a plătit pe Corbyn, dar apoi, potrivit The Times, a sugerat că alţi deputaţi laburişti, pe care nu i-a numit, au primit bani.''Din punctul de vedere al securităţii statale cehoslovace, era logic să se axeze în principal pe politicieni de stânga din Occident, mai ales cei mai radicali'', explică Michal Miklovic, membru al Institutului Naţional al Memoriei din Slovacia, care păstrează arhivele serviciului StB.O responsabilă cu acele arhive, Svetlana Ptacnikova, afirmă însă că în documente nu există dovezi ale unei colaborări a lui Corbyn cu serviciile secrete cehoslovace. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
20:30
Jurnaliştii Monica Ghiurco şi Karen Sebesi au fost aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor Televiziunii Române în viitorul Consiliu de Administraţie, în urma scrutinului desfăşurat luni la sediile TVR din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş, informează Biroul de presă al TVR, într-un comunicat transmis AGERPRES.Potrivit sursei citate, Mihai Rădulescu (jurnalist tv) şi Cristian Stoian (director de imagine) au fost aleşi membri supleanţi.Monica Ghiurco a obţinut 534 de voturi, Karen Sebesi - 321, Mihai Rădulescu - 301, iar Cristian Stoian - 242 de voturi, precizează comunicatul.Monica Ghiurco şi Karen Sebesi au mai făcut parte din consiliile de administraţie ale Televiziunii Publice, Ghiurco între anii 2016 - 2017, iar Karen Sebesi între 2010 şi 2012.La alegerile desfăşurate luni s-au înregistrat următoarele rezultate: Monica Ghiurco - 534 de voturi, Sebesi Karen Attila - 321 de voturi, Mihai Rădulescu - 301 voturi, Cristian Stoian - 242 de voturi, Cornel Mihalache - 205 voturi, Titi Dincă - 180 de voturi, Corneliu Calotă - 177 de voturi, Andrei George Ţoneş - 160 de voturi, Horia Gruşcă - 115 voturi, Emanuel Sorin Torică - 105 voturi, Gabriel Giurgiu - 80 de voturi, Dorel Dick - 76 de voturi, Adrian Sobaru - 70 de voturi, Fekete Hajnal - 60 de voturi, Carmen Kleibel - 47 de voturi, Dumitru Bădiţa - 32 de voturi, Liviu Nicolescu - 31 de voturi, Adrian Cătălin Florea - 19 voturi, Cristina Lascu - 18 voturi, Stelian Ristache - 18 voturi, Oana Ilinca Roşca - 18 voturi, Eugen Alexandru Constantinescu - 9 voturi.Prezenţa la vot a fost de 64,37%, la scrutinul de luni fiind înregistraţi 1.525 de votanţi, precizează sursa citată.Directorul general interimar al TVR, Doina Gradea, va înainta Parlamentului numele candidaţilor clasaţi pe primele patru locuri: primii doi clasaţi pentru calitatea de membru titular în CA, iar următorii doi pentru membru supleant (poziţia 3 reprezintă supleantul primului clasat şi poziţia 4 - supleantul celui de-al doilea clasat). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
20:20
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat marţi o lege care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei, relatează dpa.Legea are drept scop reintegrarea celor două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul ţării, scrie Petro Poroşenko într-o postare pe Twitter.O bună parte din cele două regiuni, situate la graniţa cu Rusia, se află astăzi sub controlul rebelilor proruşi.Această legea permite armatei ucrainene să ''folosească forţa'' pentru a ''descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk'', conform textului final de pe site-ul parlamentului ucrainean.Ministerul de Externe al Rusiei a calificat luna trecută această lege drept o ''pregătire pentru un nou război''.Separatiştii şi armata ucraineană se confruntă de patru ani în Donbas. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict care a început în primăvara anului 2014, după mişcarea de contestare fără precedent care a adus forţele prooccidentale la putere la Kiev.Cancelarul german Angela Merkel a avut marţi o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko cu privire la perspectiva instalării unei misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Donbas.Cu această ocazie, cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre o încetare a focului şi un eventual schimb de prizonieri între separatişti şi forţele guvernamentale, potrivit purtătorului de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
20:20
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a primit marţi, la Bruxelles, vizita prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, iar în cadrul întâlnirii Corina Creţu a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul acestui an, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.Întâlnirea s-a încadrat în contextul discuţiilor aprofundate dintre Comisia Europeană şi autorităţile române privind modalităţile de creştere a absorbţiei şi de evitare a dezangajării de fonduri europene, se menţionează în comunicatul citat.Înaltul oficial european a felicitat autorităţile naţionale pentru progresele înregistrate, în particular cu privire la desemnarea autorităţilor de gestiune, îndeplinirea condiţionalităţilor şi începerea implementării programelor. Comisarul european a agreat cu prim-ministrul român crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene, se adaugă în comunicat."Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă", a declarat înaltul oficial european.Comisarul european a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului curent. În acest context, Corina Creţu a indicat necesitatea implementării Planului de acţiune pentru POR, agreat cu autorităţile din România în august 2017, şi care prevede, printre altele, extinderea finanţării către noi domenii de eligibilitate şi creşterea fondurilor disponibile pentru domeniile cu perspective de implementare mai bune, simplificarea regulilor privind depunerea şi selecţia proiectelor şi acordarea de asistenţă tehnică din partea autorităţilor române pentru beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor.Corina Creţu s-a declarat totodată "foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015"."Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi", a spus comisarul european.Aceasta a fost cea de-a doua întâlnire dintre cei doi înalţi oficiali, de la preluarea mandatului de prim-ministru de către Viorica Dăncilă.România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, pentru perioada 2014-2020. AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.