CSM a aprobat încheierea unui memorandum de colaborare între cele trei puteri pentru investiții în justiție

Agerpres, 12 octombrie 2017 22:00

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis joi că este oportună, de principiu, încheierea unui memorandum de colaborare între reprezentanții celor trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească - privind mai multe proiecte în justiție - investiții în infrastructura instanțelor, realizarea cartierului justiției în Capitală, dosarul electronic și restrângere actelor normative.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Agerpres

Acum 5 minute
23:10
România participă cu şapte sportive la turneul internaţional de box Strandja, de la Sofia, ajuns la ediţia a 69-a, însă nu are niciun reprezentant la masculin.La cat. 48 kg, Steluţa Duţă va boxa direct în sferturile de finală cu multipla campioană mondială Mery Kom Hmangte Chungneijang (India), în data de 22 februarie.Claudia Maria Nechita s-a calificat în sferturile cat. 51 kg, după ce a trecut la puncte (3-2) de Pinki Rani (India), iar pe 22 februarie va juca împotriva americancei Virginia Fusch.La cat. 57 kg, Lăcrămioara Lenuţa Perijoc a trecut clar la puncte (5-0) de Sabrina Aubin (Canada), iar în sferturi se va bate cu bulgăroaica Denica Eliseeva, pe 22 februarie. În sferturile aceleiaşi categorii, Cristina Cosma o va înfrunta în 22 februarie pe italianca Irma Testa, după o victorie clară în primul tur (5-0), cu Plamena Ivanova (Bulgaria).Dana Borzei a fost învinsă în primul tur la cat. 60 kg de croata Sara Beram (4-1).În limitele cat. 69 kg, Florina Radu o va înfrunta pe italianca Monica Floridia (joi 22 februarie).La cat. 81 kg, Ionela Nane a fost întrecută în sferturi de chinezoaica Lina Wang, prin KO tehnic în repriza a treia.AGERPRES (editor: Mihai Ţenea, editor online: Daniela Juncu)
23:10
Un avocat membru al unui cabinet având ca misiune să refacă imaginea fostului preşedinte ucrainean, în cooperare cu viitorul director de campanie al lui Donald Trump - Paul Manafort -, a fost pus sub acuzare pentru mărturie mincinoasă în ancheta asupra ingerinţei ruse în alegerile americane din 2016, relatează AFP.Procurorul special Robert Mueller a anunţat marţi punerea sub acuzare a lui Alex van der Zwaan care, în cursul după-amiezii, urma să pledeze vinovat în faţa unui tribunal din Washington.Potrivit scurtului procesul-verbal de acuzare, Alex van der Zwaan ar fi minţit FBI în legătură cu conţinutul discuţiei purtate cu Richard Gates, fost asociat al lui Paul Manafort.Avocatul a lucrat la Londra în cadrul cabinetului internaţional Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom care a făcut un lobby uriaş în favoarea preşedintelui ucrainean susţinut de Moscova, Viktor Ianukovici. Acesta a fost alungat de la putere în 2014 de o puternică mişcare anticorupţie.Paul Manafort şi Richard Gates au fost puşi sub acuzare la sfârşitul lui octombrie de Robert Mueller care a reţinut împotriva lor 12 capete de acuzare, printre care conspiraţie împotriva SUA, conspiraţie în vederea spălării de bani, neînregistrare ca agent în favoarea unei entităţi străine, fals în declaraţii şi şapte capete de acuzare de nedeclarare de conturi deţinute la bănci din străinătate.Cei doi responsabili au respins aceste acuzaţii. Punerea sub acuzare a lui Alex van der Zwaan, care probabil a acceptat să coopereze cu Robert Mueller, măreşte presiunea asupra lor.Avocat poliglot şi în special vorbitor de rusă, Alex van der Zwaan este, de altfel, ginerele oligarhului rus German Khan.Punerea lui sub acuzare intervine la câteva zile după ce justiţia americană a inculpat 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia pentru amestec în alegeri şi în procesul electoral american pentru a favoriza candidatura lui Donald Trump la prezidenţialele din 2016.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Daniela Juncu)
Acum 30 minute
22:50
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MpRP) îşi exprimă regretul faţă de incidentele violente din Ragusa în care sunt implicaţi membri ai comunităţii româneşti din teritoriu şi anunţă că, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, a iniţiat demersurile necesare sprijinirii acestora."Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor de pretutindeni este o prioritate pe agenda mea şi a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. În acest sens, instituţia pe care o reprezint, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul oficiului consular român din Catania, a iniţiat demersurile necesare sprijinirii conaţionalilor noştri. Totodată, împreună cu echipa de la Ministerul Afacerilor Externe, lucrăm intens la proiectul de deschidere a unui centru special dedicat situaţiilor dificile în care se pot găsi cetăţenii români aflaţi în regiunea Sicilia", a subliniat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, potrivit unui comunicat remis marţi de MpRP.Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este în plin proces de identificare a soluţiilor juridice, în colaborare cu MAE, prin care să se poată realiza deschiderea unui centru interdisciplinar de asistenţă pentru persoanele vulnerabile la trafic şi exploatare prin muncă din sudul Italiei, informează comunicatul."La începutul săptămânii viitoare, din dispoziţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, vor fi convocate în cadrul Comitetului Interministerial toate instituţiile care au competenţă în domeniu, în vederea accelerării procedurilor de operaţionalizare ale centrului. Obiectivul principal al acestuia va fi deservirea intereselor cetăţenilor români prin servicii de asistenţă juridică, informare şi consiliere pentru persoanele aflate în situaţii vulnerabile şi nu numai", arată MpRP. AGERPRES/(AS-autor: Antonia Niţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Daniela Juncu)
Acum o oră
22:10
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a relatat marţi la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI că o persoană care lucra la Cotroceni în 2005 şi care acum este "parlamentar PNL" i-a vorbit despre faptul că pe biroul preşedintelui de la acea vreme a observat transcriptul convorbirii telefonice dintre şeful Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, şi fiul acestuia, a declarat preşedintele comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda."A spus (n.r. - Tăriceanu) că are, în urma unei discuţii cu o persoană care este, cred, parlamentar PNL în acest moment şi care în perioada anului 2005 lucra la Cotroceni - a spus că nu doreşte să dea numele, pentru că nu a avut o discuţie cu domnia sa - a observat pe biroul preşedintelui de atunci redarea convorbirii telefonice dintre preşedintele Camerei Deputaţilor de la vremea respectivă, Adrian Năstase, şi fiul domniei sale, spunând că nu este un lucru în regulă. Ne-a transmis această informare şi rămâne ca noi să verificăm dacă a existat o astfel de informare, dacă SRI este cel care s-a ocupat să trimită şi dacă era legal acest lucru. Repet, este vorba despre convorbirea dintre al treilea om în stat şi fiul domniei sale, convorbire care se afla pe biroul preşedintelui de la vremea respectivă", a afirmat Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
22:10
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că până în urmă cu doi ani rolul Parlamentului, ca instituţie de control asupra altor instituţii, a fost "extrem de palid exercitat".Întrebat despre oportunitatea recent înfiinţatei Comisii parlamentare de control privind activitatea directorului SPP, Lucian Pahonţu, preşedintele Senatului a spus: "În România funcţia de control a Parlamentului trebuie să fie exercitată mai pregnant. Până acum rolul Parlamentului, ca instituţie de control asupra altor instituţii, a fost extrem de palid exercitat. (...) Comisia SRI ştiţi cum a funcţionat până în 2016, extrem de relaxată şi aşa benevolentă. Când apar informaţii care reprezintă o posibilă imixtiune a unor instituţii în viaţa politică, eu cred că e normal să ne îngrijoreze aceste lucruri, să le analizăm şi să le investigăm".El a susţinut că nu a avut niciodată legături strânse cu zona serviciilor de informaţii."Eu nu am avut niciodată legături prea strânse cu această zonă, care se numeşte servicii de informaţii, sau alte servicii care nu intră neapărat în categoria clar definită de servicii de informaţii. Eu am avut strict relaţii instituţionale şi nu am cultivat acest gen de relaţii, cum s-a întâmplat cu cei care erau în noaptea de pomină în 2009 în sufrageria lui Oprea şamd. Am altă viziune asupra modului în care se face politica şi asupra modului în care trebuie să funcţioneze instituţiile legitime, ca atare, cei care mă cunosc ştiu că la mine nu se poate ajunge cu astfel de lucruri", a declarat Tăriceanu, după audierea sa în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.Senatul şi Camera Deputaţilor au dat marţi vot favorabil hotărârii de înfiinţare a Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţilor directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
Acum 2 ore
22:00
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat marţi la Digi 24 că epidemia de rujeolă a produs îngrijorare şi că va continua discuţiile cu directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în această seară."Eu în seara aceasta continui discuţiile cu doamna Jakab, directoarea regională din cadrul OMS (n.r. - Jakab Zsuzsanna), tocmai pe această temă. Sunt în Muntenegru la o întâlnire cu dânsa, pentru că acest lucru a produs îngrijorare în rândul oficialilor şi este nevoie să luăm măsuri urgente", a afirmat Pintea.Întrebată a cui este vina, demnitarul a răspuns: "Eu spun că este vina noastră, a tuturor, pentru că nu am fost în stare să comunicăm ceea ce trebuia comunicat".Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 16 februarie este de 10.836, din care 38 de decese. În săptămâna 12-16 februarie au fost raportate încă 87 de cazuri nou confirmate în nouă judeţe şi în municipiul Bucureşti.Potrivit specialiştilor, rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii."Din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România nouă din 10 părinţi îşi vaccinează copiii", potrivit INSP. AGERPRES/(A/AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
22:00
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a referit marţi, în cadrul audierii sale la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, la dosarul "Microsoft" şi cel în care este acuzat de mărturie mincinoasă, formulând o serie de întrebări privind activitatea SRI în cadrul acestora, a declarat şeful comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda, după audiere."Sunt două subiecte pe care domnia sa le-a adus în atenţia comisiei şi a spus că ar putea să fie chiar exemple pe care le putem lua în susţinerea domniei sale, ce înseamnă capacitatea de a exista un abuz al instituţiilor de forţă din România, atâta timp cât nu există un control", a menţionat Manda.El a adăugat că, în ceea ce priveşte dosarul "Microsoft", Tăriceanu spunea că nu a primit nicio informare de la unitatea de Parchet, că a fost interceptat şi că această informare i-a venit în luna ianuarie anul acesta, în condiţiile în care informaţia apăruse deja în spaţiul public şi "domnia sa a considerat că nu este un lucru corect"."Trebuie să precizăm că în cazul Microsoft interceptările au fost aprobate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea unităţii de Parchet, dar la vremea respectivă s-au pus în aplicare prin SRI, şi ne-a transmis solicitarea domniei sale de a adresa o serie de întrebări în ceea ce priveşte mecanismele interne mai degrabă. Care a fost extensia de supraveghere, care au fost motivele de ascultare cerute de DNA, ce solicita în mod expres, ce fapte sunt urmărite cu atenţie, ce persoane, ce dialoguri. Şi în acest sens, mandatele care îl privesc pe domnul Tăriceanu au fost de toate felurile - interceptarea convorbirilor, fotografiere, filmare, localizare prin GPS", a spus Manda.Potrivit acestuia, Tăriceanu a solicitat comisiei să întrebe cine a pus în aplicare aceste mandate, care a fost baza legală, cine a făcut interceptarea tehnică, la nivel de unitate sau la nivel de persoane, şi a solicitat să primească redarea rezultatelor înregistrării, tematica de cercetare."După care a solicitat să verificăm ce s-a întâmplat cu rezultatele obţinute din mandatul interceptării, cu aceste date, dacă acestea au fost valorificate, în ce sens, plus câţi ofiţeri şi câţi bani au fost consumaţi pentru această operaţiune. Ne-am sesizat şi noi să continuăm cu întrebarea care au fost principalii beneficiari, secundari, ai acestor mandate şi care a fost nota de fundamentare, în contextul în care au existat prelungiri de mandate de ascultare. Ele au fost pe o perioadă de vreo patru luni de zile, în perioada, cum spunea domnul Tăriceanu, anului electoral 2014, în contextul în care domnia sa spune că nu a avut nicio calitate în acest dosar, că a solicitat către DNA, cred, lămuriri şi a spus că nu poate să primească lămuriri în acest dosar pentru că nu a avut nicio calitate şi sigur că îşi punea întrebarea: dacă nu a avut nicio calitate, de ce s-au prelungit aceste mandate şi măcar să ştie sau dacă se poate afla care au fost bănuielile că nu a existat această calitate", a afirmat Manda.Cât priveşte dosarul de "mărturie mincinoasă", dosar care se află în acest moment în instanţă, Manda a spus că "vorbim de o operaţiune încheiată, o operaţiune în care comisia are acces la aceste informaţii"."Aici vorbim despre un mandat pe securitate naţională, obţinut de la unitatea de instanţă, în speţă ÎCCJ, dar la solicitarea SRI prin unitatea de Parchet. La fel dorea să afle (n.r. - Tăriceanu) - şi a pus o serie de întrebări destul de concrete. Aici, ca o descriere a situaţiei, înţelegem că în anul 2008 spunea domnia sa că a fost interceptat, dar mai degrabă au fost interceptate alte persoane şi au apărut în dosar convorbirile domniei sale cu acele persoane. După care ne spune că, în anul 2012, perioadă a anului electoral şi a referendumului pentru demitere, a fost obţinut mandat de interceptare a domniei sale în acest dosar, în dosarul retrocedărilor. Sigur, domnia sa se întreabă de ce ar fi fost nevoie de interceptări în 2012, pentru nişte fapte care erau cercetate din 2008, în cazul în care la momentul respectiv nu avea nicio legătură şi există bănuiala rezonabilă că se dorea mai degrabă interceptarea convorbirilor domniei sale, având în vedere că era un an destul de important, anul 2012", a arătat şeful comisiei.Manda a mai spus că Tăriceanu a solicitat copia mandatului de ascultare, precizarea bazei legale, a informaţiei trimise, pe baza căreia s-a obţinut acest mandat de ascultare, a întrebat care este raportul intern prin care SRI-ul a operat acest mandat, dacă a existat şi care este avizul juridic de la SRI, motivaţia de la ÎCCJ, unitatea SRI care a pus în aplicare mandatul, unitatea SRI care a coordonat operativ acest mandat de interceptare."Şi aici vorbim de mandate care cuprindeau de la interceptarea convorbirilor şi celelalte lucruri - supraveghere, fotografiere, inclusiv GPS -, auditarea persoanelor care au avut acces la ascultarea şi transcrierile făcute la acest mandat, modul de valorificare internă a informaţiilor, dacă au fost şi alţi beneficiari şi care, care au fost beneficiarii informaţiilor iniţiale, care au dus la solicitarea de mandat, care au fost beneficiarii informaţiilor obţinute pe baza acelui mandat, câţi lucrători au lucrat aici. A mai solicitat la nivel general să ne interesăm, comisia, câţi lucrători sunt în această zonă de ascultare şi transcriere a ascultărilor. A mai spus că nu are convingerea că telefonul domniei sale nu este ascultat şi în acest moment", a susţinut Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
21:50
ICR New York marchează aniversarea 142 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, printr-un eveniment-duplex, care se va desfăşura în două etape, continuând colaborarea, iniţiată în 2017, cu Guggenheim Museum, precizează un comunicat al instituţiei, transmis, marţi, AGERPRES.Prima etapă a proiectului, intitulat "Brâncuşi: Lecţia despre Infinit"/ "A Lesson on the Infinite", va consta într-un tur privat al expoziţiei Brâncuşi de la Guggenheim Museum, oferit de către David Horowitz, membru al echipei de curatori ai prestigioasei instituţii muzeale americane, unui număr de circa 20 de invitaţi speciali ai ICR New York.A doua etapă va avea loc vineri, de la ora 19,00, la sediul ICR New York şi va debuta cu proiecţia unui slideshow cu imagini din expoziţia Brâncuşi de la Guggenheim Museum.Va urma o prelegere a invitatului special al evenimentului, Ian Jeffrey, autorul recentului articol "How Brâncuşi Influenced Frank Gehry's Design for the Guggenheim Museum Bilbao". Prelegerea are ca subiect modul în care Brâncuşi l-a influenţat pe arhitectul Frank Gehry la conceperea Muzeului Guggenheim din Bilbao (Spania).Programul va continua cu vizionarea filmului "Constantin Brâncuşi - Coloana sau lecţia despre infinit"  (2001), regizat de Laurenţiu Damian.De asemenea, va fi vernisată o expoziţie de carte, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York şi din colecţii private, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză. Expoziţia de carte va fi dublată de o expoziţie de imagini ale operelor lui Brâncuşi aflate în importante colecţii muzeale din SUA.Cele două expoziţii vor rămâne deschise până pe 9 martie. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea) Sursa foto: www.guggenheim.org 
21:50
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat marţi că a avut telefonul ascultat în 2012 şi în 2014 şi nu ştie dacă această practică este continuată şi în prezent."Nu numai în 2014 am avut telefonul sub ascultare, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. L-am avut telefonul pus sub ascultare şi în 2012, când au fost campaniile electorale şi referendumul pentru suspendarea preşedintelui de atunci. Şi nu ştiu dacă nu oi avea şi astăzi telefonul pus sub ascultare. O să aflăm", a declarat Tăriceanu, după audierea sa în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.El a explicat că a cerut, în urma comunicării făcute de DNA că a fost monitorizat patru luni în anul 2014, procesele verbale de redare a acestor convorbiri."Am primit comunicarea pe 18 ianuarie şi am cerut imediat, legal, procesele verbale de redare şi am primit un răspuns de la DNA că nu există procese verbale de redare. Patru luni de zile am fost ascultat cu grijă, şi probabil nu numai ascultat, că mandatul iniţial prevedea şi localizare şi fotografiere, ca în final să nu existe procese verbale de redare", a spus Tăriceanu.Preşedintele Senatului se întreabă dacă existat alţi beneficiari în afară de DNA în ceea ce priveşte informaţiile pe care SRI le-a obţinut prin ascultarea sa."Ca să vă explic ce înseamnă lucrul acesta, că nu au găsit nimic relevant în legătură cu dosarul în care au făcut cercetări în ceea ce mă priveşte. Eu îmi pun întrebarea: în 2014 eram înscris în cursa electorală, eram candidat la alegerile prezidenţiale, nu există cumva riscul ca aceste informaţii să fi avut alţi beneficiari în afară de DNA, care, să spunem, era beneficiarul legal? Au existat alţi beneficiari în afară de DNA în legătură cu aceste informaţii pe care le-a obţinut la vremea respectivă SRI? Că SRI făcea ascultările, astăzi, conform deciziei CCR, nu mai face SRI ascultările. (...) Asta este una dintre problemele pe care le-am ridicat (n.r. - în comisie). (...) Este normal să existe o astfel de intruziune în viaţa privată? Nu este vorba numai despre politicieni când discutăm despre 300.000 de cetăţeni (n.r. - ascultaţi). Politicienii reprezintă probabil nici 1%, restul sunt cetăţeni care nu au nicio legatură cu politica", a declarat Tăriceanu.Preşedintele Senatului a menţionat că în 2012 a fost ascultat în dosarul în care ulterior s-a disjuns acuzaţia şi acţiunea împotriva sa pentru mărturie mincinoasă. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
21:40
Şase spitale din enclava rebelă asediată Ghouta Orientală, situată la est de Damasc, au fost bombardate în ultimele 48 de ore, dintre care trei sunt în prezent scoase din funcţiune, iar două operează parţial, a informat marţi coordonatorul regional al biroului ONU pentru afaceri umanitare în Siria, Panos Moumtzis, relatează AFP.Peste 200 de civili, dintre care circa 60 de copii au fost ucişi de duminică în violente bombardamente ale regimului sirian asupra regiunii Ghouta, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) care dispune de o vastă reţea de surse în întreaga ţară."Luni, cinci spitale: spitalul Al-Marj, spitalul Saqba, maternitatea din Saqba şi spitalul Al-Hayat, precum şi un alt spital din Douma, au fost ţinta atacurilor care au scos din funcţiune trei din cele cinci spitale, iar două funcţionează parţial", a declarat Panos Moumtzis într-un comunicat. "Astăzi (marţi), în localitatea Zamalka fost lovit al şaselea spital", a adăugat el.În aceste spitale se înregistrau lunar în medie 10.000 de consultaţii, 1.200 de intervenţii chirurgicale majore, 160 de naşteri şi 550 de tratamente pentru traumatisme.Panos Moumtzis a afirmat că este "consternat şi întristat de informaţiile în legătură cu atacurile oribile împotriva a şase spitale din Ghouta Orientală în cursul ultimelor 48 de ore, provocând morţi şi răniţi şi lipsind mai multe mii de bărbaţi, femei şi copii de servicii sanitare de bază în enclava asediată"."Aceste atacuri sunt absolut inacceptabile. Reamintesc tuturor părţilor că atacurile împotriva structurilor medicale sunt interzise în numele dreptului umanitar internaţional. Astfel de atacuri deliberate ar putea constitui crime de război", a mai spus reprezentantul Naţiunilor Unite."Ce se întâmplă în prezent în Ghouta Orientală depăşeşte imaginaţia. Suferinţele de nedescris nu pot fi tolerate, iar locuitorii nu ştiu dacă vor rămâne în viaţă sau vor muri. Coşmarul din Ghouta Orientală trebuie să înceteze şi să înceteze imediat", a mai spus Panos Moumtzis.După şapte ani de război în Siria, "aproape jumătate din structurile medicale din ţară sunt în prezent închise sau funcţionează parţial, lipsind milioane de sirieni de îngrijirile ce le-ar putea salva viaţa", a subliniat el. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Gabriela Badea)
21:40
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a referit marţi, în cadrul audierii sale la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, la dosarul "Microsoft" şi cel în care este acuzat de mărturie mincinoasă, formulând o serie de întrebări privind activitatea SRI în cadrul acestora, a declarat şeful comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda, după audiere."Sunt două subiecte pe care domnia sa le-a adus în atenţia comisiei şi a spus că ar putea să fie chiar exemple pe care le putem lua în susţinerea domniei sale, ce înseamnă capacitatea de a exista un abuz al instituţiilor de forţă din România, atâta timp cât nu există un control", a menţionat Manda.El a adăugat că, în ceea ce priveşte dosarul "Microsoft", Tăriceanu spunea că nu a primit nicio informare de la unitatea de Parchet, că a fost interceptat şi că această informare i-a venit în luna ianuarie anul acesta, în condiţiile în care informaţia apăruse deja în spaţiul public şi "domnia sa a considerat că nu este un lucru corect"."Trebuie să precizăm că în cazul Microsoft interceptările au fost aprobate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea unităţii de Parchet, dar la vremea respectivă s-au pus în aplicare prin SRI, şi ne-a transmis solicitarea domniei sale de a adresa o serie de întrebări în ceea ce priveşte mecanismele interne mai degrabă. Care a fost extensia de supraveghere, care au fost motivele de ascultare cerute de DNA, ce solicita în mod expres, ce fapte sunt urmărite cu atenţie, ce persoane, ce dialoguri. Şi în acest sens, mandatele care îl privesc pe domnul Tăriceanu au fost de toate felurile - interceptarea convorbirilor, fotografiere, filmare, localizare prin GPS", a spus Manda.Potrivit acestuia, Tăriceanu a solicitat comisiei să întrebe cine a pus în aplicare aceste mandate, care a fost baza legală, cine a făcut interceptarea tehnică, la nivel de unitate sau la nivel de persoane, şi a solicitat să primească redarea rezultatelor înregistrării, tematica de cercetare."După care a solicitat să verificăm ce s-a întâmplat cu rezultatele obţinute din mandatul interceptării, cu aceste date, dacă acestea au fost valorificate, în ce sens, plus câţi ofiţeri şi câţi bani au fost consumaţi pentru această operaţiune. Ne-am sesizat şi noi să continuăm cu întrebarea care au fost principalii beneficiari, secundari, ai acestor mandate şi care a fost nota de fundamentare, în contextul în care au existat prelungiri de mandate de ascultare. Ele au fost pe o perioadă de vreo patru luni de zile, în perioada, cum spunea domnul Tăriceanu, anului electoral 2014, în contextul în care domnia sa spune că nu a avut nicio calitate în acest dosar, că a solicitat către DNA, cred, lămuriri şi a spus că nu poate să primească lămuriri în acest dosar pentru că nu a avut nicio calitate şi sigur că îşi punea întrebarea: dacă nu a avut nicio calitate, de ce s-au prelungit aceste mandate şi măcar să ştie sau dacă se poate afla care au fost bănuielile că nu a existat această calitate", a afirmat Manda.Cât priveşte dosarul de "mărturie mincinoasă", dosar care se află în acest moment în instanţă, Manda a spus că "vorbim de o operaţiune încheiată, o operaţiune în care comisia are acces la aceste informaţii"."Aici vorbim despre un mandat pe securitate naţională, obţinut de la unitatea de instanţă, în speţă ÎCCJ, dar la solicitarea SRI prin unitatea de Parchet. La fel dorea să afle (n.r. - Tăriceanu) - şi a pus o serie de întrebări destul de concrete. Aici, ca o descriere a situaţiei, înţelegem că în anul 2008 spunea domnia sa că a fost interceptat, dar mai degrabă au fost interceptate alte persoane şi au apărut în dosar convorbirile domniei sale cu acele persoane. După care ne spune că, în anul 2012, perioadă a anului electoral şi a referendumului pentru demitere, a fost obţinut mandat de interceptare a domniei sale în acest dosar, în dosarul retrocedărilor. Sigur, domnia sa se întreabă de ce ar fi fost nevoie de interceptări în 2012, pentru nişte fapte care erau cercetate din 2008, în cazul în care la momentul respectiv nu avea nicio legătură şi există bănuiala rezonabilă că se dorea mai degrabă interceptarea convorbirilor domniei sale, având în vedere că era un an destul de important, anul 2012", a arătat şeful comisiei.Manda a mai spus că Tăriceanu a solicitat copia mandatului de ascultare, precizarea bazei legale, a informaţiei trimise, pe baza căreia s-a obţinut acest mandat de ascultare, a întrebat care este raportul intern prin care SRI-ul a operat acest mandat, dacă a existat şi care este avizul juridic de la SRI, motivaţia de la ÎCCJ, unitatea SRI care a pus în aplicare mandatul, unitatea SRI care a coordonat operativ acest mandat de interceptare."Şi aici vorbim de mandate care cuprindeau de la interceptarea convorbirilor şi celelalte lucruri - supraveghere, fotografiere, inclusiv GPS -, auditarea persoanelor care au avut acces la ascultarea şi transcrierile făcute la acest mandat, modul de valorificare internă a informaţiilor, dacă au fost şi alţi beneficiari şi care, care au fost beneficiarii informaţiilor iniţiale, care au dus la solicitarea de mandat, care au fost beneficiarii informaţiilor obţinute pe baza acelui mandat, câţi lucrători au lucrat aici. A mai solicitat la nivel general să ne interesăm, comisia, câţi lucrători sunt în această zonă de ascultare şi transcriere a ascultărilor. A mai spus că nu are convingerea că telefonul domniei sale nu este ascultat şi în acest moment", a susţinut Manda. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
Acum 4 ore
20:50
Justiţia rusă a decis marţi că este legal refuzul serviciilor secrete de a dezvălui circumstanţele morţii într-o închisoare a KGB a diplomatului suedez Raoul Wallenberg a cărui familie încearcă să lămurească acest mister, transmite AFP.Familia Wallenberg a depus o plângere împotriva urmaşului KGB, FSB, care îi refuză de mai mulţi ani accesul la arhivele sale. În septembrie, justiţia rusă a respins această plângere, determinându-i pe Wallenberg să facă apel.Un reprezentant al FSB a afirmat marţi în cursul şedinţei de judecată că publicarea dosarului lui Raoul Wallenberg ar putea duce la divulgarea de informaţii despre colegii săi de celulă ceea ce ar stânjeni familiile acestora.Născut în 1912, Raoul Wallenberg a salvat la Budapesta mii de evrei unguri eliberându-le documente sudeze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar la 17 ianuarie 1945 a fost arestat de soldaţi sovietici şi a dispărut.În 1957, Uniunea Sovietică a dat publicităţii un document arătând că el a fost închis la Lubianka, sediul KGB, şi că a murit din cauza unei crize cardiace la 17 iulie 1947. Această versiune a ridicat de la început numeroase semne de întrebare, în special în rândul istoricilor care sunt de părere că este posibil să fi fost executat.La rândul său, FSB a afirmat că este ilegal să furnizezi informaţii despre "viaţa personală" a deţinuţilor timp de 75 de ani, până în 2020 sau 2022 în ce îl priveşte pe Raoul Wallenberg.El a mai susţinut că nepoata diplomatului suedez a primit deja toate dosarele în care este menţionat numele lui Wallenberg, găsite de un grup comun de lucru alcătuit din specialişti şi istorici. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Gabriela Badea)
20:40
Cursurile anului şcolar 2018 - 2019 vor începe pe data de 10 septembrie, anul şcolar viitor urmând a avea 168 de zile, potrivit calendarului aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa.Conform unui comunicat transmis marţi AGERPRES de MEN, semestrul I este cuprins între 10 septembrie 2018 şi 1 februarie 2019, iar semestrul al II-lea - din 11 februarie 2019 până pe 14 iunie 2019.Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă - între 22 decembrie 2018 şi 13 ianuarie 2019, vacanţa intersemestrială - între 2 şi 10 februarie 2019, vacanţa de primăvară - între 20 aprilie şi 5 mai 2019 şi vacanţa de vară - între 15 iunie şi 15 septembrie 2019.Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a - în data de 7 iunie 2019."Programul naţional "Şcoala altfel" are o durată de cinci zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor. Desfăşurarea programului "Şcoala altfel" nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific", se arată în comunicat.Potrivit MEN, unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie - Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie - Ziua învăţătorului, în măsura în care, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt instituite ca zile nelucrătoare.Totodată, în situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. "Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare", precizează comunicatul MEN. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
20:30
Serviciul de spionaj din fosta Cehoslovacie ar fi încercat în anii '80 să-l racoleze pe actualul lider al laburiştilor britanici, Jeremy Corbyn, relatează cotidianul The Times, citat marţi de agenţia EFE.Conform acestei publicaţii, care îşi sprijină relatarea pe declaraţii ale unor foşti membri ai serviciilor secrete cehoslovace, misiunea de a-l aborda pe Corbyn a fost încredinţată unui spion cehoslovac care acţiona sub acoperire diplomatică, dar şi sub o identitate falsă, Jan Dymic, numele său real fiind Jan Sarkocy. Acesta ar fi încercat să obţină de la Corbyn în principal informaţii despre serviciile secrete britanice MI5 şi MI6, exploatând adversitatea pe care acest politician - la acea vreme deputat - o manifesta faţă de sistemul capitalist.Documente din arhivele serviciului de informaţii cehoslovac StB detaliază presupuse contacte pe care diplomatul cehoslovac le-ar fi avut cu Corbyn la Londra în anii 1986 şi 1987.Solicitat să reacţionează în faţa acestor relatări, liderul laburist a spus că îşi aminteşte că s-a întâlnit cu respectivul diplomat la un ceai cu o anumită ocazie, dar a negat că ar fi avut mai multe întâlniri cu el. Jeremy Corbyn, căruia serviciul de spionaj cehoslovac îi dăduse numele de cod ''Cob'', a negat de asemenea că ar fi oferit vreo informaţie serviciilor secrete din Cehoslovacia comunistă şi a respins totodată sugestiile că ar fi primit bani pentru astfel de servicii.Fostul agent cehoslovac - expulzat din Marea Britanie în 1989 în urma unui caz de spionaj - a spus iniţial că l-a plătit pe Corbyn, dar apoi, potrivit The Times, a sugerat că alţi deputaţi laburişti, pe care nu i-a numit, au primit bani.''Din punctul de vedere al securităţii statale cehoslovace, era logic să se axeze în principal pe politicieni de stânga din Occident, mai ales cei mai radicali'', explică Michal Miklovic, membru al Institutului Naţional al Memoriei din Slovacia, care păstrează arhivele serviciului StB.O responsabilă cu acele arhive, Svetlana Ptacnikova, afirmă însă că în documente nu există dovezi ale unei colaborări a lui Corbyn cu serviciile secrete cehoslovace. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
20:30
Jurnaliştii Monica Ghiurco şi Karen Sebesi au fost aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor Televiziunii Române în viitorul Consiliu de Administraţie, în urma scrutinului desfăşurat luni la sediile TVR din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş, informează Biroul de presă al TVR, într-un comunicat transmis AGERPRES.Potrivit sursei citate, Mihai Rădulescu (jurnalist tv) şi Cristian Stoian (director de imagine) au fost aleşi membri supleanţi.Monica Ghiurco a obţinut 534 de voturi, Karen Sebesi - 321, Mihai Rădulescu - 301, iar Cristian Stoian - 242 de voturi, precizează comunicatul.Monica Ghiurco şi Karen Sebesi au mai făcut parte din consiliile de administraţie ale Televiziunii Publice, Ghiurco între anii 2016 - 2017, iar Karen Sebesi între 2010 şi 2012.La alegerile desfăşurate luni s-au înregistrat următoarele rezultate: Monica Ghiurco - 534 de voturi, Sebesi Karen Attila - 321 de voturi, Mihai Rădulescu - 301 voturi, Cristian Stoian - 242 de voturi, Cornel Mihalache - 205 voturi, Titi Dincă - 180 de voturi, Corneliu Calotă - 177 de voturi, Andrei George Ţoneş - 160 de voturi, Horia Gruşcă - 115 voturi, Emanuel Sorin Torică - 105 voturi, Gabriel Giurgiu - 80 de voturi, Dorel Dick - 76 de voturi, Adrian Sobaru - 70 de voturi, Fekete Hajnal - 60 de voturi, Carmen Kleibel - 47 de voturi, Dumitru Bădiţa - 32 de voturi, Liviu Nicolescu - 31 de voturi, Adrian Cătălin Florea - 19 voturi, Cristina Lascu - 18 voturi, Stelian Ristache - 18 voturi, Oana Ilinca Roşca - 18 voturi, Eugen Alexandru Constantinescu - 9 voturi.Prezenţa la vot a fost de 64,37%, la scrutinul de luni fiind înregistraţi 1.525 de votanţi, precizează sursa citată.Directorul general interimar al TVR, Doina Gradea, va înainta Parlamentului numele candidaţilor clasaţi pe primele patru locuri: primii doi clasaţi pentru calitatea de membru titular în CA, iar următorii doi pentru membru supleant (poziţia 3 reprezintă supleantul primului clasat şi poziţia 4 - supleantul celui de-al doilea clasat). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
20:20
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat marţi o lege care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei, relatează dpa.Legea are drept scop reintegrarea celor două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul ţării, scrie Petro Poroşenko într-o postare pe Twitter.O bună parte din cele două regiuni, situate la graniţa cu Rusia, se află astăzi sub controlul rebelilor proruşi.Această legea permite armatei ucrainene să ''folosească forţa'' pentru a ''descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk'', conform textului final de pe site-ul parlamentului ucrainean.Ministerul de Externe al Rusiei a calificat luna trecută această lege drept o ''pregătire pentru un nou război''.Separatiştii şi armata ucraineană se confruntă de patru ani în Donbas. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict care a început în primăvara anului 2014, după mişcarea de contestare fără precedent care a adus forţele prooccidentale la putere la Kiev.Cancelarul german Angela Merkel a avut marţi o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko cu privire la perspectiva instalării unei misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Donbas.Cu această ocazie, cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre o încetare a focului şi un eventual schimb de prizonieri între separatişti şi forţele guvernamentale, potrivit purtătorului de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
20:20
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a primit marţi, la Bruxelles, vizita prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, iar în cadrul întâlnirii Corina Creţu a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul acestui an, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.Întâlnirea s-a încadrat în contextul discuţiilor aprofundate dintre Comisia Europeană şi autorităţile române privind modalităţile de creştere a absorbţiei şi de evitare a dezangajării de fonduri europene, se menţionează în comunicatul citat.Înaltul oficial european a felicitat autorităţile naţionale pentru progresele înregistrate, în particular cu privire la desemnarea autorităţilor de gestiune, îndeplinirea condiţionalităţilor şi începerea implementării programelor. Comisarul european a agreat cu prim-ministrul român crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene, se adaugă în comunicat."Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă", a declarat înaltul oficial european.Comisarul european a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului curent. În acest context, Corina Creţu a indicat necesitatea implementării Planului de acţiune pentru POR, agreat cu autorităţile din România în august 2017, şi care prevede, printre altele, extinderea finanţării către noi domenii de eligibilitate şi creşterea fondurilor disponibile pentru domeniile cu perspective de implementare mai bune, simplificarea regulilor privind depunerea şi selecţia proiectelor şi acordarea de asistenţă tehnică din partea autorităţilor române pentru beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor.Corina Creţu s-a declarat totodată "foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015"."Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi", a spus comisarul european.Aceasta a fost cea de-a doua întâlnire dintre cei doi înalţi oficiali, de la preluarea mandatului de prim-ministru de către Viorica Dăncilă.România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, pentru perioada 2014-2020. AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
20:10
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, îl critică pe liderul PSD, Liviu Dragnea, pentru afirmaţiile privind inflaţia şi arată că răspunderea integrală pentru creşterea acesteia aparţine guvernelor susţinute de PSD."Neruşinare maximă! Dragnea arată cu degetul spre Banca Naţională pentru inflaţia scăpată de sub control. Hoţul strigă: 'hoţii'! Răspunderea integrală pentru creşterea îngrijorătoare a inflaţiei este a guvernelor de doi bani susţinute de PSD. Creşterea artificială a cererii prin creşteri de venituri fără fundament economic în sectorul public, deficitul bugetar, dezechilibrarea gravă a balanţei comerciale şi căderea leului sunt toate rezultatele prostiilor făcute de ageamii puşi în capul trebii de triburile pesediste. De altfel, cred că PSD asta a şi urmărit. Să crească inflaţia pentru a-i păcăli din nou pe oameni. Le cresc aparent veniturile, dar fără să le crească puterea de cumpărare", a scris, marţi, Orban pe Facebook.Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că îi va transmite o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, pe tema inflaţiei, la care aşteaptă răspunsuri.Întrebat în legătură cu faptul că România a înregistrat cea mai mare inflaţie din ultimii ani, şi anume 4,3% în ianuarie, Dragnea a răspuns: "E bine să întrebaţi şi Banca Naţională"."Eu o să trimit o scrisoare domnului guvernator, cu nişte puncte de vedere adunate de la mai mulţi specialişti şi din partea mea, şi vreau să primesc nişte răspunsuri. Nu vreau să discut acum, pe genunchi, pentru că este un subiect foarte important. Vreau să văd şi care a fost implicarea Băncii Naţionale, pentru că este o chestiune foarte importantă", a afirmat Dragnea. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)
20:10
Românii formează în 2018, după francezi şi înaintea marocanilor, al doilea grup de cetăţeni străini prezenţi la Bruxelles, conform statisticii publicate marţi de Institutul bruxellez de statistică şi analiză (IBSA), informează agenţia Belga.Conform sursei citate, francezii reprezintă 15,2%, românii 9,3%, iar marocanii 9% dintre străinii din Bruxelles. Anul trecut, românii au luat locul marocanilor în această statistică.De altfel, regiunea Bruxelles găzduieşte 179 de naţionalităţi diferite, în total 414.139 de persoane, dintre care 66% (275.167 de persoane) provin dintr-o ţară europeană.Din afara UE, după marocani, cei mai numeroşi sunt congolezii (2,1%) şi turcii (2,1%).Potrivit IBSA, prezenţa românilor în capitala belgiană este relativ recentă comparativ cu a altor comunităţi de imigranţi, cum sunt, de pildă, marocanii sau italienii. În 1994, în regiunea Bruxelles erau înregistraţi doar 864 de români, pentru ca, în 2017, aproape 40.000 să fie instalaţi legal.Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, deschiderea frontierelor, dar mai ales o situaţie socio-economică mai puţin bună i-au împins pe mulţi români spre alte ţări ale UE, printre care Belgia, arată agenţia citată. Majoritatea românilor de la Bruxelles (36%) aparţineau în 2014 categoriei de vârstă 30-44 de ani.''Concentrată iniţial în Cartierul european şi la Pentagon, prezenţa românilor în regiunea Bruxelles, în mod clar mai puţin legată printr-o reţea decât a echivalentului său polonez, s-a dispersat rapid într-un ansamblu de cartiere ale 'semilunii' sărace şi periferiei sale vestice. Anderlecht, Koekelberg, Cartierul Maritim, Laeken şi Brabant sunt cartiere unde românii reprezentau peste 5 % din populaţia totală la 1 ianuarie 2013'', mai arată IBSA. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
20:00
Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, a cerut marţi în Consiliul de Securitate ''crearea unui mecanism multilateral'' pentru rezolvarea problemei palestiniene printr-o ''conferinţă internaţională'' la mijlocul anului 2018, relatează AFP.Astfel, liderul palestinian a respins medierea unică a SUA în procesul de pace din Orientul Mijlociu, aflat în impas de mai mulţi ani. ''Este esenţial să se creeze un mecanism multilateral prin intermediul unei conferinţe internaţionale'' pentru pacea în Orientul Mijlociu, a spus el.''Ajutaţi-ne!'', a lansat un apel de ajutor preşedintele ANP, aplaudat furtunos la finalul discursului său. Mahmoud Abbas a părăsit apoi sala, fără să asiste la răspunsul ambasadorului Israelului la ONU.În timpul discursului său lung şi de o solemnitate şi fermitate rare în faţa celei mai înalte structuri a ONU, liderul ANP a cerut de asemenea ţărilor lumii care nu au recunoscut până acum statul palestinian să o facă.Din cele 193 de naţiuni ale ONU, 138 state au recunoscut statul Palestina, a amintit el. ''Vom reveni la Consiliul de Securitate şi vom cere această protecţie'' a recunoaşterii depline şi complete a unui stat, a spus el. ''A recunoaşte statul Palestina nu înseamnă să mergi împotriva negocierilor'', ci să le favorizezi, a insistat Mahmoud Abbas.În vorbe măsurate cu privire la Washington, preşedintele palestinian a denunţat de asemenea decizii unilaterale ale SUA, cum ar fi recunoaşterea la sfârşitul anului 2017 a Ierusalimului de Est drept capitală a Israelului, sub privirea fixă a ambasadoarei americane Nikki Haley.''Vrem ca Ierusalimul să fie deschis celor trei religii monoteiste'', a subliniat Mahmoud Abbas, cerând ca Ierusalimul să fie de asemenea capitala viitorului stat palestinian.Palestina este din 2012 ''stat observator nemembru'' al ONU, ceea ce i-a permis să se integreze în agenţii ale Naţiunilor Unite şi să se alăture Curţii Penale Internaţionale (CPI). Dar ea încă nu este membru cu drepturi depline al ONU.Un statut de membru trece printr-o recomandare a Consiliului de Securitate către Adunarea Generală a ONU, fără veto din partea Statelor Unite, primul susţinător al Israelului.Abbas respinge o mediere unică a administraţiei americane după ce preşedintele Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului la sfârşitul anului 2017.În decembrie, palestinienii au beneficiat de unanimitate în Consiliul de Securitate cu excepţia unui vot - un veto din partea Washingtonului - pentru a condamna această decizie. Această condamnare a fost aprobată cu o majoritate în Adunarea Generală a ONU, suscitând indignarea Washingtonului şi a ambasadoarei Nikki Haley, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
20:00
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, s-a întâlnit marţi, la Bruxelles, cu premierul Viorica Dăncilă, întrevederea având loc în contextul discuţiilor aprofundate dintre CE şi autorităţile române privind modalităţile de creştere a absorbţiei şi de evitare a dezangajării de fonduri europene.Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, comisarul european a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional, ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului curent.În acest context, comisarul european a indicat necesitatea implementării Planului de acţiune pentru POR, agreat cu autorităţile din România în august 2017, şi care prevede printre altele: extinderea finanţării către noi domenii de eligibilitate şi creşterea fondurilor disponibile pentru domeniile cu perspective de implementare mai bune; simplificarea regulilor privind depunerea şi selecţia proiectelor; acordarea de asistenţă tehnică din partea autorităţilor române pentru beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor, informează comunicatul de presă."Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale, care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor trei spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi", a afirmat comisarul european Corina Creţu, citată în comunicat.Totodată, oficialul european a felicitat autorităţile naţionale pentru progresele înregistrate, în particular cu privire la desemnarea autorităţilor de gestiune, îndeplinirea condiţionalităţilor şi începerea implementării programelor.Comisarul european a agreat cu prim-ministrul Viorica Dăncilă crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene, mai arată sursa citată."Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă", a declarat înaltul oficial european, potrivit comunicatului.Aceasta a fost cea de a doua întâlnire dintre cei doi înalţi oficiali de la preluarea mandatului de către actualul prim-ministru al României. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)
19:50
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ameninţat ca va ataca Fâşia Gaza cu mare forţă dacă incidentele armate vor continua în apropierea gardului dintre Israel şi enclava palestiniană, informează marţi Xinhua.   Remarcile sale au fost făcute în timpul unei ceremonii de inaugurare a unei camere de urgenţă fortificate în Centrul Medical Barzilai din oraşul Ashkelon (sud). Sâmbătă, un dispozitiv exploziv ataşat de gard a rănit patru soldaţi israelieni.   "Orice act de agresiune din partea teroriştilor va primi un răspuns puternic şi hotărât din partea noastră, din partea armatei şi a forţelor de securitate", a spus Netanyahu.   "Nu vom accepta bombe pe gard aşa cum am văzut săptămâna trecută", a adăugat premierul israelian.   "Cine nu acţionează pentru a calma situaţia, dar în schimb aţâţă focul, va purta întreaga responsabilitate", a avertizat el.   Sâmbătă şi duminică, forţele aeriene israeliene au atacat Gaza cu 18 lovituri, omorând cel puţin doi palestinieni în vârstă de 17 ani. În noaptea de duminică, militanţi din Gaza au răspuns lansând o rachetă spre sudul Israelului, în timp ce o lovitură aeriană israeliană a vizat un tunel din Gaza construit de Hamas, potrivit Israelului. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
19:50
Bucureşti, 20 feb /Agerpres/ - Fosta judecătoare Geanina Terceanu a fost ridicată, marţi seară, de la domiciliul său din Sectorul 4 de poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Capitalei, pentru a pune în aplicare mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, au declarat pentru AGERPRES surse din cadrul DGPMB. Aceasta urmează să fie încarcerată în vederea executării pedepsei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o, marţi, pe Geanina Terceanu la 7 ani de închisoare în dosarul fraţilor Becali, de la aceasta fiind confiscată şi suma de 185.000 euro, banii reprezentând mita primită. AGERPRES/(A,AS - autor: Mihaela Tudorache, editor: Cătălin Alexandru)
19:50
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat, marţi, că prezenţa sa pentru audiere în faţa Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI reprezintă "o obligaţie" şi "o dovadă" că fiecare invitat trebuie să se comporte în acelaşi fel, respectănd legea şi instituţiile statului."Am fost invitat să fiu audiat la Comisia SRI şi eu consider că nimeni nu e mai presus de lege. Este obligaţia ca mea cetăţean să mă prezint în faţa comisiei indiferent de funcţia pe care o ocup în stat. Acest lucru face o aluzie directă la comportamentul altor persoane din statul român care au refuzat să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, oricare ar fi ele. Este o obligaţie de la care nu putem să ne derobăm, este o responsabilitate, şi dacă şefa DNA crede că este mai presus de lege, denotă o atitudine şi un comportament pe care eu nu pot să-l accept. Prezenţa mea astăzi la comisie este dovada că toţi trebuie să ne comportăm în acelaşi fel şi să respectăm legea şi instituţiile statului ", a spus Tăriceanu după audierea în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.El a explicat că a venit cu toată deschiderea în faţa Comisiei pentru că "informaţiile care au apărut în spaţiul public sunt îngrijorătoare şi trebuie verificate"."Nu înţeleg atitudinea preşedintelui României care refuză să accepte aceste realităţi. Avem toţi dreptul şi există beneficiul îndoielii, dar ca preşedinte ar fi avut măcar obligaţia să exprime anumite rezerve şi să nu dea credit nelimitat instituţiei denumită DNA şi şefei acesteia, în condiţiile în care deja la DNA s-au petrecut lucruri foarte grave, motiv pentru care procurorul Negulescu a fost deja exclus din magistratură. Cred că este obligaţia noastră ca oameni politici responsabili, şi cei care avem funcţii de decizie, să ascultăm mesajele pe care le primim din societate ridicate de mass-media cu privire al abuzuri, la excese, să le analizăm şi dacă constatăm anumite defecţiuni să le corectăm. Acesta este spiritul în care m-am prezentat la comisie şi modul în care eu am abordat cel puţin răspunsurile din această perspectivă", a adăugat Tăriceanu. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Ciprian Tătăruşanu a fost convins să semneze cu FC Nantes de antrenorul acestei echipe, Claudio Ranieri, a dezvăluit portarul naţionalei de fotbal a României la microfonul televiziunii beIN SPORTS."Mai aveam un an de contract cu Fiorentina. Nu am discutat cu preşedintele despre prelungire. Aşadar, am vorbit cu Mister Claudio (Ranieri), mi-a arătat imediat interesul său... L-am întrebat atunci care e proiectul clubului, ce aşteaptă de la mine. Mi-a răspuns că vrea calificarea în Europa League. Asta m-a convins. Când ai un antrenor ca Ranieri, cu atâta experienţă, e destul de normal ca echipa să fie după chipul lui, puţin italiană, croită să nu ia gol", a declarat Tătăruşanu, venit în vara anului trecut la Nantes.Goalkeeperul român a primit doar 24 de goluri în 25 de meciuri în campionat, de fiecare dată ca titular, menţionează site-ul foot-sur7.fr.Nantes are şanse mari să ajungă în Europa League, fiind pe locul 5 în campionatul Franţei, după 26 de etape.AGERPRES (autor: Mircea Lazaroniu; editor: Adrian Drăguţ, editor online: Gabriela Badea)
19:40
Câteva zeci de persoane au protestat marţi, în faţa Muzeului Ţăranului Român, în cadrul unei acţiuni organizate de "Noua Dreaptă", faţă de redifuzarea filmului "120 de bătăi pe minut" la Studioul "Horia Bernea"."Horia Bernea, care a fost creştin-ortodox, a organizat muzeul de aici în jurul simbolurilor ortodoxe (...) şi ei vin cumva să întineze memoria lui şi să sfideze pe toţi cei care apreciem acest loc. (...) Protestăm faţă de faptul că acest film rulează aici", a declarat unul dintre protestatari.Manifestanţii au fluturat steaguri tricolore şi ale Noii Drepte şi au afişat pancarte cu mesaje precum "Stop propagandei LGBT la Muzeul Ţăranului", "Nu căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale"."Ne-am fi aşteptat să vedem anul acesta la Cinematograful Muzeului Ţăranului Român filme dedicate Centenarului Marii Uniri. Ne-am fi aşteptat să vedem cum managerul acestui muzeu promovează valorile tradiţionale ale poporului român, în buna tradiţie a regretatului Horia Bernea, care a făcut din acest muzeu un adevărat templu al civilizaţiei arhaice româneşti. Ceea ce primim în schimb sunt filme care fac propagandă homosexualităţii, care abundă în violenţă, limbaj vulgar şi manele, şi care nu au ce căuta în programul de cinematograf al unui muzeu al civilizaţiei tradiţionale, care evocă spiritul satului românesc şi care ar trebui să aducă un elogiu ţăranului român, spiritualităţii, culturii şi valorilor specifice lui", se arată într-o postare pe site-ul Noii Drepte. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)
19:40
Parlamentul ungar a votat marţi o rezoluţie prin care îşi exprimă solidaritatea faţă de Polonia, în contextul disputei pe tema statului de drept pe care Varşovia o are cu Comisia Europeană, care a activat recent împotriva Poloniei Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, informează agenţia MTI.În textul rezoluţiei adoptate de legislativul de la Budapesta se afirmă că lansarea de către Comisia Europeană a unei proceduri împotriva Poloniei privind reformele din sistemul judiciar este ''inacceptabilă'' şi că ''Articolul 7 nu trebuie folosit pentru o vânătoare de vrăjitoare politică''.Conform aceluiaşi text, parlamentul ungar consideră procedura lansată împotriva Poloniei drept un ''precedent periculos'' şi acuză Comisia Europeană că şi-a depăşit rolul de ''gardian al tratatelor, aşa cum este acesta descris în documentele fondatoare ale comunităţii''.De asemenea, parlamentul de la Budapesta cere guvernului ungar să susţină Polonia şi să se abţină de la sprijinirea oricărei propuneri care ar îngrădi drepturile acestei ţări.Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană imediat după ce formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015 şi a preluat puterea.Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal prin înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor, conservatorii afirmând că liberalii - actuala opoziţie - au încercat prin acele numiri să-şi asigure controlul respectivei instanţe în perspectiva pierderii alegerilor.Reforme adoptate mai recent vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi, după două proceduri de infringement împotriva Poloniei - una privind statul de drept şi cealaltă privind nerespectarea cotelor de refugiaţi - a activat în decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, procedură care în ultima etapă ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune.În replică, guvernul de la Varşovia susţine că a întreprins aceste măsuri pentru a reforma un sistem judiciar ineficient şi corupt, în care s-a format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor, acuzând totodată oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
19:30
Principalul grup al opoziţiei siriene a condamnat marţi la Bruxelles ''baia de sânge'' comisă de forţele siriene în cursul ofensivei lor împotriva bastionului rebelilor din Ghouta, în apropiere de Damasc, şi ameninţă să se retragă de la negocierile de pace susţinute de ONU, relatează France Presse.Trei zile de atacuri aeriene, de tiruri cu rachete şi de artilerie au făcut aproximativ 200 de morţi în rândul civililor - dintre care 60 de copii ucişi duminică - în enclava controlată de rebeli în apropiere de Damasc, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).''Este clar că guvernul nu are niciun interes să se angajeze'' în negocieri, a declarat Nasr al-Hariri, preşedintele Comitetului de negocieri sirian (CNS, de opoziţie), în cadrul unei conferinţe de presă, după o întâlnire cu şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.''Regimul sirian, cu sprijinul direct al Rusiei şi Iranului, a transformat Ghouta într-o baie de sânge a femeilor şi copiilor nevinovaţi'', a acuzat el.''Ceea ce se întâmplă în Ghouta este o crimă de război. Dreptul internaţional este foarte clar în această privinţă, dar în Siria dreptul internaţional nu este respectat'', a denunţat Hariri.Uniunea Europeană, care va găzdui o conferinţă pe tema Siriei la Bruxelles luna viitoare, consideră că războiul de aproape şapte ani nu poate fi rezolvat decât pe calea negocierilor.ONU a avertizat că situaţia din Ghouta este ''pe punctul de a scăpa de sub control'' şi a cerut în mod repetat o încetare a focului timp de o lună pe linia frontului sirian, de la Ghouta orientală până la enclava kurdă Afrin, în nord-vest.Turcia a efectuat marţi la ''tiruri de avertisment'' împotriva forţelor proregim siriene care au intrat în Afrin, unde Ankara desfăşoară de o lună o ofensivă împotriva unei miliţii kurde, Unităţile pentru Apărarea Poporului (YPG), pe care o consideră ''teroristă'', dar care a fost până acum sprijinită de SUA în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
19:30
Italia se confruntă în continuare cu un risc tangibil de atacuri teroriste ale radicalilor şi este ''expusă activităţii de propagandă ostilă'' a grupării jihadiste Statul Islamic, a avertizat marţi serviciul de informaţii în raportul său anual către parlamentul de la Roma, potrivit Xinhua.Indivizi radicalizaţi, printre care ''cibernauţi islamişti născuţi în Italia'', sau cel puţin vulnerabili unui proces de radicalizare au fost depistaţi în ţară în 2017, arată raportul. În consecinţă, ''ameninţarea (teroristă) în Italia rămâne concretă şi prezentă''.Potrivit aceluiaşi document, o atenţie specială a fost acordată ''pericolului reprezentat de extremişti radicali de extracţie internă'', care pot acţiona din motive personale sau sub influenţa unor ''minţi teroriste'' din afara ţării.Prin istoria şi geografia sa, Italia rămâne cel mai expusă la tulburări şi evenimente geopolitice din zona mediteraneană mai vastă, care a cunoscut în anii din urmă conflicte de intensitate mică şi medie, afirmă raportul.Cu toate acestea, Italia a început să resimtă în ultimii ani şi efectele critice ale unor evenimente care se produc mult mai departe de teritoriul său.Per ansamblu, serviciul de informaţii italian consideră că ameninţarea teroristă este principala prioritate de securitate şi că ''radicalismul islamic rămâne o ameninţare de prim ordin, în pofida pierderilor semnificative suferite de Daesh (acronimul în arabă al Statului Islamic - n.r.)'' în Irak şi în Siria.Potrivit Ministerului de Interne, 257 de cetăţeni străini care trăiau în Italia au fost expulzaţi sub suspiciunea de radicalism religios începând din ianuarie 2015, dintre care 20 în 2018.Pe lângă terorism, raportul serviciului de informaţii avertizează şi în legătură cu alte câteva potenţiale ameninţări la adresa securităţii ţării, printre care creşterea prezenţei unor grupări de extremă dreapta caracterizate de rasism şi intoleranţă. ''Noi grupări au fost înfiinţate, care au o bună implantare mai ales în rândul celor mai tineri'', iar celor mai bine organizate ''nu le lipsesc conexiunile cu reţele neonaziste feroce'', adaugă raportul.În fine, documentul avertizează şi faţă de posibilitatea înmulţirii atacurilor cibernetice menite să influenţeze opinia publică şi opţiunile cetăţenilor, în perspectiva scrutinului legislativ de pe 4 martie. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
19:30
Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat nu este decât o creştere brutală a fiscalităţii pe forţa de muncă, iar Guvernul refuză să vadă adevărata problemă, respectiv OUG 79/2017, cea care a lansat haosul în sistemul fiscal şi în cel de securitate socială, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS)."Pe tot parcursul anului 2017 am atras atenţia guvernelor în exerciţiu că aşa zisul transfer al contribuţiilor sociale, în fapt o creştere brutală a fiscalităţii pe muncă, nu are doar o latură fiscală, această măsură fiind imperios necesar să fie pusă în acord cu reglementările fiecăreia din componentele sistemului de securitate socială. Refuzul guvernelor de a asculta ne-a adus azi aici. În fiecare săptămână primim câte un proiect de OUG care încearcă să repare efectele revoluţiei fiscale sau efectele măsurilor de corecţie a revoluţiei fiscale. În încercarea de a cârpi efectele aşa zisei revoluţii fiscale, cât şi erorile grosolane în reglementare, Guvernul pare a fi intrat într-un delir legislativ continuu", se arată într-un comunicat la BNS remis marţi AGERPRES.Confederaţia sindicală precizează că, la începutul lunii februarie, Guvernul adopta OUG 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, iar săptămâna aceasta alte două proiecte de OUG, cu acelaşi obiect, urmează să intre în Guvern, unul iniţiat de Ministerul Muncii, celălalt de Ministerul Sănătăţii."Ambele proiecte încearcă să repare ceea ce se mai poate din efectele dezastruoase ale creşterii brutale a fiscalităţii pe veniturile din muncă, iar urgenţa vine de fiecare dată din lipsa de viziune", spun sindicaliştii.Potrivit sursei citate, OUG 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal a fost adoptată la începutul lunii noiembrie, însă abia după trei luni Guvernul a sesizat că prevederile acesteia sunt în contradicţie cu prevederile OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi cu cele ale Legii 416/2001 privind venitul minim garantat.Începând de la 1 ianuarie 2018, OUG 79/2017 prevede că persoanele aflate în concediu de creştere copil cât şi persoanele ce beneficiază de asistenţă socială sunt asigurate în sistemul de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei de asigurări de sănătate."OUG 111/2010 şi Legea 416/2001 nu au fost modificate până în prezent, ca urmare acestea continuă să reglementeze faptul că pentru cele două categorii menţionate, plata contribuţiei de sănătate se asigură din bugetul de stat. După aproximativ 45 de zile Guvernul constată că nu a prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2018 sumele aferente pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru cele două categorii. Drept urmare, vine cu o propunere de act normativ prin care îşi ia din sarcină responsabilitatea acoperirii contribuţiei de asigurări de sănătate pentru cele două categorii sociale vizate de cele două acte normative (beneficiarii concediului de creştere copil şi beneficiarii de asistenţă socială), lăsând ca prestaţiile pentru aceştia să fie decontate din contribuţiile celor ce au contracte de muncă", menţionează BNS în comunicat.În ceea ce priveşte proiectul de OUG iniţiat de Ministerul Sănătăţii, acesta a avut ca obiectiv iniţial corectarea unei erori produse tot de actualul Guvern. În luna decembrie 2017, prin OUG 99/2017 Guvernul a modificat OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, în ideea de a pune în acord prevederile acestei ordonanţe cu prevederile deja faimoasei OUG 79/2017."Au scăpat însă din vedere faptul că stagiul de cotizare legat de contribuţia asiguratorie pentru muncă poate fi dovedit doar începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare nici un salariat nu ar fi putut beneficia de indemnizaţie de concediu medical în primele 6 luni ale anului 2018. În data de 13 februarie 2018, Ministerul Sănătăţii transmitea spre aprobare un proiect de OUG care conţinea un singur articol ce viza prevederile OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv'ART. 71. Prin derogare de la prevederile art. 7, în primul semestru al anului 2018, stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) - d) este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical', explică reprezentanţii BNS.În acest context, luni, 19 februarie 2018 a fost transmis spre avizare la Consiliul Economic şi Social, acelaşi proiect iniţiat de Ministerul Sănătăţii, dar cu o formă total diferită, spun sindicaliştii BNS, completarea încercând "să calmeze" situaţia creată de OUG 3/2018, în ceea ce priveşte veniturile persoanelor aflate în concediu medical."Ca şi în cazul persoanelor scutite de impozit, problema nu se rezolvă, ci doar se amână. În plus, lipsa de viziune în elaborarea acestui mecanism precum şi lipsa de cunoaştere a implicaţiilor practice creează situaţii de discriminare ce bulversează chiar principiile de construcţie ale unui sistem de securitate socială. Concret, proiectul de OUG instituie un mecanism tranzitoriu de calcul al CAS, pentru perioada 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2018. De la 1 iulie 2018 mecanismul încetează să mai producă efecte, ca urmare vorbim doar de o amânare a momentului în care valoarea netă a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se va reduce. Surprinzător este însă faptul că prevederile acestui proiect de OUG fac ca tranziţia spre aplicarea integrală a noului tratament fiscal să fie şi mai dificilă decât în prezent. Practic, proiectul rezolvă doar temporar situaţia unor categorii sociale în schimb multiplică situaţiile de discriminare create", arată BNS.Potrivit sursei citate, înainte de 1 ianuarie 2018 o persoană putea beneficia de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate doar dacă avea un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12. Conform actualului proiect, în perioada 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2018 o persoană care are stagiu de cotizare de cel puţin o lună în ultimele 12 luni beneficiază de indemnizaţie pentru concediu medical. În schimb, de la 1 iulie 2018 se revine la stagiul minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni."Situaţiile generate sunt de-a dreptul absurde. O persoană care s-ar angaja în luna mai 2018 poate beneficia de indemnizaţie de concediu medical în luna iunie 2018 (are minim 1 lună de cotizare), în schimb în luna iulie 2018 nu mai are acest drept pentru că nu are minim 6 luni de cotizare în ultimele 12 luni", avertizează reprezentanţii BNS.Sindicaliştii vin şi cu situaţii concrete pentru cele două perioade, respectiv 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2018 şi începând cu iulie 2018."Sintetizând efectul proiectului OUG: două persoane cu acelaşi salariu brut în decembrie 2017, una a primit compensarea pentru creşterea contribuţiilor sociale, cealaltă nu, începând cu 1 iulie 2018. Prima persoană primeşte o indemnizaţie netă de 2.835 lei, iar cealaltă persoană primeşte o indemnizaţie netă de 2.362 lei. Două persoane cu indemnizaţii de asigurări sociale identice în valoare brută 4.200 lei, cu stagii de cotizare şi baze de calcul identice: una intră în concediu medical în 29 iunie 2018 şi are o indemnizaţie netă de 3.676 lei, în timp ce cealaltă intră în concediu medical pe 1 iulie 2018 şi are o indemnizaţie netă de 2.835 lei", mai arată reprezentaţii BNS.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.