Contextul și premisele actuale ale unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO

TRB, 16 aprilie 2018 18:30

Recent, Alianţa Nord-Atlantică a recunoscut oficial statutul Ucrainei de stat aspirant la aderarea la NATO. Nu este prima recunoaștere de acest gen. Ultima dată când Ucrainei i-a fost recunoscut acest statut s-a întâmplat în anul 2008. Însă, în timpul administrației Ianukovici, liderii de la Kiev nu doar că au scos de pe agenda obiectivelor strategice intenția de aderare la NATO, dar au înlocuit-o cu apropierea de Moscova. Faptul că Ucrainei i-a fost recunoscut oficial statutul de stat aspirant la aderarea la NATO i-a determinat pe unii lideri ucraineni să prezinte această realizare ca pe un real succes, un progres major în apropierea Ucrainei de statutul de membră NATO. Precoce am spune. Pe de altă parte însă, decidenții politici ucraineni ar putea să se bucure de un alt aspect care le conferă siguranța că eforturile depuse în vederea parcurgerii etapelor aderării la NATO vor fi sprijinite – numărul ucrainenilor care achiesează la ideea aderării Ucrainei la NATO a crescut vertiginos. Dacă în anul 2008, cei mai mulți ucraineni doreau mai degrabă un statut neutru ori o alianță cu Rusia în dauna unei integrări în NATO – 15% pentru NATO, 30% cu Rusia –  procentul celor care consideră necesitatea integrării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică ca fiind cea mai bună garanție pentru securitatea națională aproape s-a triplat, ajungând la 44% și s-a dublat față de anul 2013[i]. În tot acest timp, din 2008 până în prezent, procentul celor care sprijină o alianță cu Rusia a scăzut de aproape cinci ori, ajungând până la 6-7%[ii].  Evident,  principalele evenimente care au dus la schimbarea de atitudine din ultimii ani sunt reprezentate de anexarea Crimeei și întreținerea conflictului din estul Ucrainei de către Kremlin. Din aceste considerente, astăzi accederea în NATO nu reprezintă doar un obiectiv național al conducerii de la Kiev, ci și o opțiune de securitate agreeată de o mare parte a ucrainenilor. Care sunt premisele și contextul aderării Ucrainei la NATO? Faptul că Ucraina este tărâmul unui conflict militar în care este implicat un actor extern – Federația Rusă – reprezintă principala piedică în drumul spre o posibilă aderare la NATO în anii următori. Zilele trecute la Kiev s-a desfășurat cea de-a unsprezecea ediție a Forumului de Securitate, o conferință organizată de Fundația OpenUkraine, cu ocazia căreia au fost dezbătute principalele probleme ce țin de securitatea regională (și globală)[iii]. În centrul discuțiilor au fost situate problemele de securitate ce privesc Ucraina și totodată perspectivele aderării acesteia la Alianța Nord-Atlantică. Printre invitații de marcă la această conferință s-a aflat și Taras Kuzio[iv], expert în problemele și politicile Ucrainei post-comuniste și contemporană[v]. Acesta a reflectat asupra chestiunilor ce deocamdată se înfățisează ca obstacole în calea unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO, comparându-le cu problemele de aceeași natură pe care alte state le-au confruntat în momentul accederii în Alianță. Poziția avută de Taras Kuzio pe acest subiect a fost rezumată într-un articol de către Euromaidanpress. Astfel,  în opinia expertului, conflictul „înghețat” din estul Ucrainei, și pe care îl plasează la rubrica „teritoriul divizat”, are un precedent în istoria NATO. Este vorba despre Germania, divizată decenii la rând între Germania de Vest și Germania de Est, divizare ce până la urmă nu a împiedicat primirea Germania de Vest în Alianță. „Ei bine, Germania de Est a fost un conflict înghețat timp de 50 de ani; totuși, Germaniei de Vest i s-a permis să se alăture. Deci, există un precedent stabilit de la momentul fondării NATO și acest lucru a fost foarte important în reconstruirea, alături de UE, a unei democrații germane post-naziste”[vi]. Mai departe, Taras Kuzio analizează cazul aderării Ucrainei la NATO din alte trei unghiuri, după cum se arată în același articol publicat de Euromaidanpress. În opinia sa, când vine vorba despre aderarea Ucrainei, se aduce în discuție desfășurarea unui referendum care să ateste părerea populației cu privire la poziția acesteia asupra aderării la NATO, în timp ce, sublinează acesta, majoritatea statelor din Europa de Est care au devenit între timp membre nu au organizat în prealabil un referendum de acest gen. „Dacă ar fi fost vreunul (referendum) în Letonia sau Estonia și tuturora le era permis să voteze, mă întreb dacă ar fi fost o majoritate (pro-aderare). Numărul ucrainenilor care se opun aderării la NATO a scăzut enorm începând cu anul 2014: mulți ucraineni înțeleg că Ucrainei i-ar fi dificil să-și apere propria securitate”[vii]. Taras Kuzio nu pare convins nici de faptul că ingerința rusească ar fi un motiv exponențial pentru care Ucrainei i-ar putea fi blocată calea aderării la NATO. Acesta oferă ca exemplu două episoade petrecute în Muntenegru înainte de a deveni membru cu drepturi depline, începând cu data de 5 iunie 2017. „Încercarea de lovitură de stat rusească din Muntenegru, tentativa de asasinare a prim-ministrului din Muntenegru nu au împiedicat accederea Muntenegrului în NATO. În Muntenegru, elitele politice sunt mai divizate în ceea ce privește NATO decât în Ucraina: doar 46 din 81 de deputați au votat să se alăture Alianței; în Ucraina, aveți practic 300 din 420”[viii]. Nu în ultimul rând, expertul face referire la aderarea Ucrainei la NATO ca la o „valoare adaugată” pe care statul ucrainean ar aduce-o Alianței atât în termeni cantitativi, cât și calitativi. „Ucraina ar aduce multă valoare adăugată, mai mult decât 19 dintre membrii NATO. Ucraina nu aduce doar forțe multe și puternice de securitate, pe care multe țări nu le oferă, ci un complex militar-industrial reînviat și întinerit, pe care îl vedem acum cu venirea unor noi rachete, noi arme și altele asemenea. În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Ucraina depășește majoritatea membrilor NATO…Ucraina cheltuie 5-6% (din PIB)[ix]”. Acestea au fost principalele remarci făcute de expertul Taras Kuzio, conform Euromaidanpress. Cu toate acestea, există câțiva factori care încă influențează potențiala aderare a Ucrainei la NATO și mai multe aspecte de ordin intern care trebuie îmbunătățite și/sau îndeplinite până când acel moment va veni. Ucraina nu s-a angajat într-un proces constant în vederea aderării la NATO din momentul în care și-a declarat această intenție. Dovada o fac cele patru planuri în acest sens: 2002, 2005, 2008 și după 2014[x]. Parcursul oscilant și tentativele repetate ale apropierii de NATO s-au datorat politicii externe multivectoriale dusă de administrațiile ce s-au succedat la conducerea țării. Abia după 2014 se poate spune, pentru prima dată, că obiectivul aderării Ucrainei la NATO pare ireversibil. Mai apoi, oricât ar părea de injustă pentru Kiev amânarea declanșării Planului de Acțiune pentru Ucraina în vederea accederii acesteia la Alianță mai degrabă ar complica lucrurile decât să le îmbunătățească, dată fiind amploarea tensiunile dintre NATO și Rusia. În schimb, Ucrainei îi este oferit sprijin militar (a se vedea livrarea de armament din partea SUA sau chiar planificarea cumpărării a 55 de elicoptere din Franța[xi]) şi asistență tehnică și instructaj personalului armatei din partea membrilor Alianței. În subsidiar trebuie amintit că după Summitul NATO de la București din 2008, practic, Ucrainei i-a fost oferită posibilitatea de a lua parte la Planul de Acțiune (Membership Action Plan-MAP) al NATO, printr-o manevră cât se poate de subtilă. Aliații au stabilit Programul Național Anual (Annual National Programme), un program care este parte integrată a MAP[xii]. În prezent pârghiile acestui mecanism au fost reactivate în cazul Ucrainei. Setul de măsuri pe care aceasta va trebui să le implementeze pentru a îndeplini standardele NATO a rămas în vigoare. Nu trebuie altceva decât să fie urmat. De aceea, decidenții politici de la Kiev vor trebui să demonstreze că sunt parteneri credibili pentru NATO, accelerând procesul de implementare a reformelor în sectorul militar. Faptul că principalii poli de forță ai NATO aleg să sprijine militar Ucraina, aceasta nu înseamnă că reformele pot fi lăsate pe plan secund. Sprijinul militar extern trebuie dublat de restructurarea și modernizarea atât a MApN din Ucraina, cât și a Armatei Naționale. Nevoia urgentă de reforme în aceste instituții a fost semnalată la începutul acestui an de expertul militar Glen Grant, care oferă expertiză militară și consiliere factorilor de decizie ucraineni aproape în permanență de la debutul conflictului din estul țării. Într-un articol referențial publicat în Kyivpost.com, el atrage atenția asupra lipsurilor și problemelor existente în Ministerul ucrainean al Apărării și în cadrul Forţelor Armate. Acesta oferă o analiză în detaliu a problemelor de rezolvat și a reformelor[xiii] care trebuie implementate pentru ca Ucraina să poată răspundă agresiunii cu arme convenționale, cât și celei de tipul război hybrid, dirijată de Kremlin. Ucraina are nevoie de schimbări structurale și la nivelul leadership-ului militar în aceeași măsură. Acestea sunt câteva dintre premisele și detaliile cazului aderării Ucrainei la NATO, un subiect sensibil și complicat ce se suprapune unui context de securitate internațional extrem de tensionat. Simpla idee a posibilității de aderare a Ucrainei amorsează sau intensifică disensiuni între Rusia și SUA, principalul partener al Kievului, dispute care se pot răsfrânge pe mai departe tot asupra Ucrainei. În mod peremptoriu, conflictul din estul țării cu separatiștii pro-ruși sprijiniți de Kremlin contează în economia declanșării procesului de aderare a Ucrainei la NATO. Însă aceasta nu înseamnă că principalii parteneri NATO ai Kievului nu sprijină Ucraina. Există modalități alternative prin care partenerii occidentali își dovedesc angajamentul față de Ucraina, chiar dacă aceste mecanisme nu se numesc „Planul de Acțiune al NATO”. În contextul actual, la fel cum pentru Kiev aderarea la Alianța Nord-Atlantică pare pentru prima data un proces ireversibil, la fel de ireversibil pare sprijinul partenerilor occidentali pentru Ucraina. De aceea, Kievul va trebui să își domoloească obsesia pentru Planul de Acțiune și să se concentreze pe realizarea cu succes a unor pași mai mici în vederea aderării. Ucraina este încă  într-o perioadă de tranziție, propice elaborării unor strategii credibile și ușor de îndeplinit. Ucraina încă are nevoie să își îmbunătățească relațiile cu vecinii deja membri ai Alianței. Kievul va trebui să își canalizeze eforturile pe îndeplinirea Programului Național Anual. Acestea sunt capitolele la care decidenții politici ucraineni vor trebui să lucreze înaintea declanşării procesului de aderare. Moldovan Anton [i] http://euromaidanpress.com/2017/06/08/ukraines-support-for-joining-nato-at-a-historic-high-infographic/ [ii] http://euromaidanpress.com/2017/06/09/ukraine-now-more-supportive-of-nato-more-than-four-nato-eu-countries/ [iii] Vezi aici programul conferinței: http://ksf2018.openukraine.org/en/agenda [iv] Vezi aici lista speakerilor: http://ksf2018.openukraine.org/en/speakers [v] Vezi CV-ul expertului Taras Kuzio aici: http://www.taraskuzio.com/ [vi] http://euromaidanpress.com/2018/04/12/the-case-for-ukraines-nato-membership/ [vii] Ibidem. [viii] Ibidem. [ix] Ibidem. [x] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/ [xi] https://www.kyivpost.com/business/ukraine-aiming-buy-55-french-airbus-helicopters.html [xii] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/ [xiii] https://www.kyivpost.com/article/opinion/op-ed/glen-grant-ukraine-can-build-army-beat-putin.html Post-ul Contextul și premisele actuale ale unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de TRB

Acum 24 ore
16:30
Președintele Belarusului, Alexandr Lukaşenco se numără printre conducătorii de stat respectați de moldoveni. Mai bine zis, de o bună parte a acestora, care încă își amintesc cu nostalgie de perioada sovietică. Și asta deoarece Lukaşenco, președinte din 1993, a reușit să evite prăbușirea economiei, proces care s-a produs în celelalte foste republici sovietice în perioada de tranziție. „Un despot bun” Pe de o parte, datorită faptului că majoritatea întreprinderilor au fost păstrate în posesia statului iar pe de altă parte, datorită faptului, că Belarus a păstrat legăturile economice strânse cu Federația Rusă, care îi furnizează până în prezent materii prime la prețuri preferențiale dar și reprezintă o piață de desfacere constantă pentru mărfurile beloruse. Cu toate acestea, din cauza apetitului imperialist tot mai mare din ultimii ani al Rusiei, relațiile dintre cele două țări nu sunt tocmai perfecte. Astfel, unele luări de atitudine ale lui Lukaşenco vizavi de agresiunea Rusiei în Ucraina a provocat nemulțumiri la Kremlin. Însă, așa cum Belarus a rămas practic singurul prieten fidel al Moscovei, aceasta îi iartă ieșirile sale independente. Folosindu-se de această stare de fapt, Belarus nu s-a aliat embargourilor impuse mărfurilor occidentale de către Federația Rusă și a ajuns chiar la un moment să reexporte aceste mărfuri pe piața rusească, fapt ce iarăși a provocat nemulțumire la Moscova. Desigur, această răbdare a Moscovei poate dispărea odată și de aceea în ultimul an Lukaşenco chiar vorbește despre o diversificare a piețelor de desfacere, inclusiv prin intrarea pe piețele europene, chit că țara sa este membră a Parteneriatului estic. Poziția respectivă a liderului belorus i-a creat în rândul unei părți a populației din fostele republici sovietice, în special R. Moldova și Ucraina, renumele de un lider corect, înțelept, principial și patriot. Un despot bun, altfel spus. Pe de altă parte, există și opinia că Belarus este menținută artificial în perioada pretranziție, încă n-a intrat încă în perioada de tranziție, care este inevitabilă iar când va intra, va trebui să parcurgă aceleași etape ca și vecinii săi pentru a ajunge la societăți apte să guverneze democratic și eficient statul. Numai bun pentru a îmbunătăţi imaginea lui Dodon Oricum, părerea bună despre Lukaşenco este majoritară, așa că o vizită a acestuia în R. Moldova a avut menirea în primul rând să-i repare puțin imaginea președintelui moldovean, Igor Dodon, cel care l-a invitat, după ce toată lumea a devenit conștientă de impotența politică a acestuia, în special după suspendările din toamnă dar și cvasiinexistența sa în abordarea problemelor importante din stat. Dodon chiar a spus la un moment dat că și R. Moldova ar avea nevoie de o dictatură ca a lui Lukaşenco. Dacă întâlnirea cu Dodon a avut doar scopul de PR politic, cei doi etalându-și la un moment dat chiar și calitățile de tractoriști, guvernul a organizat mai multe întâlniri, pe care canalele media afiliate le-au reflectat într-o cheie pragmatică. Printre principalii parteneri economici Dacă vorbim despre raporturile economice dintre cele două țări, Republica Belarus se numără printre principalii parteneri comerciali ai R. Moldova. În Republica Moldova activează 91 de întreprinderi cu capital belarus cu un capital social total în valoare de 3,78 milioane de lei. Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Belarus, în anul 2017, a înregistrat suma de 224,67 milioane de dolari, în creștere cu 9,69% față de anul 2016. Anul trecut Belarus s-a plasat pe locul nouă printre țările cu care Moldova dezvoltă relații de comerț. Cel mai bine a explicat cauzele acestei relații armonioase președintele belarus. „Voi produceți tot ceea ce cumpărăm noi, noi producem ceea de ce aveți nevoie voi. De aceea nu trebuie să concurăm, ci să ne înțelegem asupra livrărilor reciproce de produse necesare”, a menționat Lukașenko. Conținutul „pragmatic” al vizitei În timpul discuțiilor președintelui belarus cu premierul moldovean, Pavel Filip, s-a ajuns la înțelegerea că R. Moldova va procura din Belarus mai multe autobuze pentru Parcul Urban din Chișinău, iar pe viitor unitățile de transport vor putea fi asamblate în R. Moldova, la fel cum s-a întâmplat și cu troleibuzele. Amintim că inițial, R. Moldova cumpăra troleibuzele din Belarus, pentru ca ulterior unitățile de transport să fie asamblate la Chișinău. „Timp de cinci ani au fost asamblate peste 120 de troleibuze. La rând vin autobuzele. Astăzi a fost semnat contractul de achiziție a autobuzelor din Belarus. Autobuzele vor fi de producție mixtă. Este o perspectivă foarte clară și bună de folosire a Acordului de liber schimb cu UE, pe care îl are Moldova. Acest produs va fi deja de origine moldovenească, dar cu rădăcini din Belarus”, a punctat Pavel Filip, referindu-se probabil la oportunitatea exportului acestor troleibuze asamblate la Chișinău, pe piețele europene. Autobuzele, asamblate la Chișinău, vor fi cu până la 15% mai ieftine. Deocamdată, primăria Chișinău a decis să procure 50 de autobuze, însă pentru o fluidizare a traficului din capitală ar fi necesare peste 300 de autobuze. Premierul a invitat companiile belaruse să participe la licitațiile pentru reabilitarea drumurilor din Moldova, în contextul în care Republica Belarus este bine-cunoscută pentru calitatea drumurilor sale. Părțile au mai menționat oportunitatea inaugurării unei rute aeriene directe Chișinău-Minsk, ceea ce ar contribui la dezvoltarea turismului. De o importanță aparte este și promovarea proiectului de import al echipamentului medical de diagnosticare din Belarus pentru instituțiile medicale din Moldova, precum și lansarea producției comune de medicamente. De asemenea, premierul a vorbit despre buna colaborare în domeniul agriculturii, despre complexele de lapte integrate din Republica Belarus. „Un astfel de complex va fi edificat și în R. Moldova. Deja a fost identificată locația, satul Maximovca, raionul Anenii Noi. Am toată certitudinea că acest proiect va fi dus până la capăt și va reprezenta un proiect model pentru producătorii de lapte. Nu este suficient să creștem și să exportăm grâu și porumb peste hotare. E nevoie să producem furaje pentru animale, după care să exportăm produsele lactate sau carnea prelucrată”, a adăugat prim-ministrul. „Barza albă”, îmbuteliată în Belarus În aceeași ordine de idei, Belarusul intenționează să îmbutelieze faimosul divin moldovenesc „Barza albă”. Acest fapt a fost comunicat jurnaliștilor de către președintele Lukașenko, care a amintit că Belarusul este cel mai mare consumator de vinuri moldovenești și produse vitivinicole, iar în țara sa deja se efectuează îmbutelierea vinului spumant și a unor mărci de divin într-o producție comună. „Însă anul acesta am decis să începem îmbutelierea unui brand atât de popular de divin ca ”Barza albă”, cunoscut încă din perioada sovietică și care încă se bucură de popularitate. Sunt sigur că în viitorul apropiat vom implementa acest proiect”, a declarat președintele Belarusului. El a menționat, de asemenea, disponibilitatea țării sale de a crea noi întreprinderi mixte nu numai pentru îmbutelierea vinului și coniacului, dar și pentru prelucrarea legumelor și fructelor, în scopul de a vinde fructe și legume nu numai în Belarus, dar și în țările terțe care au condiții comerciale preferențiale. MAIB va acorda credite pentru procurarea tehnicii produsă în Belarus Chiar și fără prea multă publicitate, tehnica agricolă belarusă se bucură de o mare popularitate printre fermierii moldoveni. În special este vorba despre tractoarele „Belarus”, relativ ieftine în comparație cu concurența occidentală şi cunoscute bine de către agricultori. Pornind de la această realitate, guvernul din Belarus a încheiat un acord cu cea mai mare bancă moldovenească, Moldova-Agroindbank (MAIB), pentru creditarea achiziţionării de tehnică agricolă de către moldoveni. Astfel, se stimulează livrarea în R. Moldova a tractoarelor, combinelor, autospecialelor de mici dimensiuni pentru deszăpezirea și măturarea trotuarelor, a lifturilor. „MAIB va finanța 90% din costul echipamentelor achiziționate de persoane juridice și fizice. Restul de 10% reprezintă contribuția clienților”, a explicat Sergiu Cebotari, președintele băncii. Compensația guvernului belarus va acoperi pentru MAIB rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), dar nu mai mult de 6%. În prezent, rata de bază a BNM este de 6,5%. Vor să importe tehnologia drumurilor din beton Prim-ministrul moldovean a spus că își dorește implicarea companiilor belaruse în procesul de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova, menționând că antreprenorii belaruși au depus deja cereri de participare la licitațiile organizate în acest scop. Alexandr Lukașenko a exprimat disponibilitatea întreprinderilor belaruse de a participa la reconstrucția drumurilor din țara noastră și de aplicare a tehnologiei de reabilitare cu beton. Circa 250 de agenți economici din cele două state au participat la Forumul Economic pentru Cooperare Interregională Moldova-Belarus și au vizitat expoziția de mărfuri și tehnică belarusă, organizată la Chișinău. În cadrul forumului, au fost semnate peste 15 contracte de cooperare. C.I. Post-ul Conotațiile vizitei ”ultimului dictator european” în Republica Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:30
Vineri, Gaudeamus, a 19-a ediţie a celui mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii din Transilvania, zona lansărilor de carte, doi autori şi o istorie ascunsă a unui oraş. Aşa s-ar putea descrie în câteva cuvinte ceea ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca la târgul de carte din centrul capitalei transilvănene, un real reper al vieţii culturale din această zonă a ţării şi al pieţei de carte româneşti. O carte apărută pentru prima dată în anul 2010 şi vândută în mii de exemplare, acum la a doua ediţie, revizuită şi adăugită, a văzut din nou lumina tiparului cu ajutorul editurii Ecou Transilvan. Cartea a apărut din ideea adunării sub aceeaşi copertă a unor mici reportaje despre trecutul oraşului Satu Mare. Prima dificultate pe care au întâmpinat-o autorii, Felcian Pop şi Robert Laszlo, în scrierea acestei cărţi a fost cea legată de titlu. Au tot oscilat între „Istoria ascunsă” ori „Istoria necunoscută” a Sătmarului, ca în final să opteze pentru titlul „Istoria secretă a Sătmarului”. Cât de secrete sunt povestirile este greu de spus, dar acestea le-a adus celor doi autori şi o chemare la sediul poliţiei pentru declaraţii. Au fost reclamaţi că au dat publicităţii informaţii secrete. Cartea introduce cititorul într-o lume a legendelor: de la misterioasa Dacidava şi până la legenda cavalerilor roşii. Prin Sătmar a trecut şi Nicolae Milescu Spătarul, primul român care a ajuns în China. Ioan Slavici a reuşit să dea examenul de bacalaureat, plin de emoţii, la Satu Mare. De ce? O pagină plină de culoare este şi cea descrisă de preotul legionar Ion Dumitrescu Borşa, atunci când la Satu Mare, vreme de două săptămâni, în noiembrie 1930, se aflau toţi conducătorii legionari veniţi să-l apere, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. Probabil că mărturiile privind legăturile lui Mihai Eminescu cu părţile sătmărene sunt printre cele mai importante descoperiri pe care le-au făcut autorii în peregrinările lor prin arhivele româneşti sau ungureşti. Cartea s-a scris extrem de greu, mult mai greu decât îşi poate imagina cineva deoarece însumează o uriaşă muncă de cercetare care îşi regăseşte rezultatul în peste 25 de capitole, cu referiri la teme şi perioade istorice diferite. Prin această carte, cei doi autori, Felician Pop şi Robert Laszlo, nu au făcut decât să deschidă nişte ferestre spre zările ceţoase ale unor perioade mai importante din trecutul regiunii. Şi pentru că legenda nu se termină niciodată… M.T. Post-ul Proiect cultural de succes – „Istoria secretă a Sătmarului” apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Ieri
10:30
În primul trimestru al anului 2018, climatul de consum din Europa a rămas la un nivel relativ stabil. În luna martie, totuși, climatul de consum analizat de GfK în cele 28 de state membre a înregistrat un ușor declin, ajungând la un nivel de 20,6 puncte. În decembrie 2017, a stagnat la nivelul de 21,1 puncte. GfK prognozează pentru anul 2018 o creștere a consumului casnic din Uniunea Europeană de la 1,5% la 2%, în termeni reali. Atitudinea consumatorilor europeni se dovedește a fi mai puțin optimistă în primul trimestru al anului 2018, în comparație cu finalul anului trecut. Țările care au înregistrat creșteri puternice la finalul lui 2017 au pierdut acum puncte. În medie, în toate țările UE, așteptările economice au scăzut în martie 2018 cu 15 puncte. Acest lucru înseamnă că sunt cu două puncte sub nivelul din decembrie 2017. În Franța și Austria, în special, euforia pare să se fi diminuat temporar, în urma încheierii alegerilor. Consumatorii din Cehia și Belgia au o perspectivă mult mai optimistă asupra dezvoltării economice a țărilor lor. Așteptările privind veniturile au continuat să crească în medie în toată Europa – cu 1,3 puncte în primele trei luni, ajungând la nivelul de 16,3 puncte în luna martie. Consumatorii din Marea Britanie și Bulgaria au avut cele mai optimiste așteptări în privința creșterii salariilor, de plus două cifre pentru acest indicator. Scăderi clare au fost înregistrate în Franța și Spania. Înclinația spre cumpărare a scăzut în medie în întreaga Uniune Europeană cu 1,3 puncte la începutul anului și s-a stabilizat la nivelul de 19,7 puncte în luna martie. Acest indicator a crescut în special în Cehia (în contrast cu majoritatea celorlalte țări europene) și subliniază atitudinea general pozitivă a consumatorilor din această țară. România: Așteptările privind câștigurile și înclinația către cumpărare au continuat să scadă În primul trimestru din 2018, consumatorii români au continuat să manifeste o lipsă majoră de optimism. Chiar dacă indicatorii nu au înregistrat scăderi atât de abrupte ca în decembrie 2017, așteptările privind câștigurile și înclinația către cumpărare au continuat să scadă. Doar așteptările economice au înregistrat o ușoară creștere, cu 2,7 puncte, ajungând la nivelul de 16,6 puncte. Așteptările românilor privind veniturile se situează pe o spirală descendentă. Valorile au scăzut în continuare, cu o rată dintr-o singură cifră, atingând 4,1 puncte în luna martie – cu 2,6 puncte sub nivelul din decembrie 2017. În martie 2016, acest indicator s-a stabilizat la 33,7 puncte. Disponibilitatea de a cumpăra a înregistrat o evoluție asemănătoare. În martie a scăzut la -2,7 puncte, cu 2,5 puncte sub nivelul din decembrie 2017. Post-ul Evoluţia climatului de consum în primul trimestru din 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai mult de 2 zile în urmă
00:01
Deși de aproape trei ani conduce, practic, de unul singur guvernul moldovenesc, Partidul Democrat din Moldova (PDM) nu și-a îmbunătățit prea mult până acum scorul electoral. Cu toate că este singurul partid din fosta Alianță pentru Integrare Europeană (AIE), care mai este cotat cu șanse de a intra în legislativul de la Chișinău la alegerile din toamna anului curent, acesta ar acumula, potrivit ultimului sondaj, efectuat de International Republican Institute (IRI), nu mai mult de 8% din sufragii. Pragul de accedere în legislativul de la Chișinău este de 6% așa că ar fi corect să afirmăm că accederea democraților în parlament este în limita marjei de eroare. Evident, pentru a-și îmbunătăți scorul, partidul de guvernare nu va pregeta să folosească resursele administrative, pe cât îi va permite situația și supravegherea din exterior a campaniei electorale. Totodată, pentru a-și spori simpatia în rândul populației, democrații și-au propus să inițieze o serie de proiecte „electorale” mai mult sau mai puțin populiste. În special proiecte referitoare la infrastructură și la alocarea de locuințe pentru tineri. Chișinău Arena – proiect „inspirat” din Franța fără informarea autorilor Subiectul privind construcția în capitală a unei arene multifuncționale, numită „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018, atunci când a fost anunțat de liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu (pe cei doi îi leagă şi o relaţie de rudenie – Candu este finul lui Plahotniuc), în cadrul conferinţei săptămânale de presă a partidului. Proiectul de infrastructură, despre care Candu afirma că este unul de importanță națională, fiind primul de acest fel în cei 26 de ani de independență, ar putea fi finalizat, potrivit lui Plahotniuc, în baza unui parteneriat public-privat, în aproximativ un an. Prezentarea proiectului a fost însoțită și de o ilustrare grafică, despre care Andrian Candu a precizat că a fost luată din surse publice. Însă, nu au fost indicate sursa imaginilor video, autorul proiectului sau ce, propriu-zis, ilustrează conceptul nici pe parcursul prezentării, nici la început sau sfârșit. Până la urmă, s-a dovedit că prezentarea a fost pur și simplu „preluată” de la francezi. Prezentarea video a Arenei a fost „preluată” dintr-un proiect francez, elaborat în 2012 de către o companie cu renume mondial. Contactați de publicaţia moldovenească „Ziarul de Gardă” (ZdG), reprezentanții companiei franceze au declarat că nu au fost consultați pentru difuzarea proiectului și că găsesc jenant faptul că numele companiei nu a fost menționat în prezentare. „Nu am fost consultați pentru a autoriza difuzarea videoclipului Arena Dunkerque, proiect pentru care deținem proprietatea intelectuală. În plus, este foarte jenant faptul că numele firmei noastre de arhitectură nu este menționat în articolul care prezintă videoclipul”, se spune în răspunsul remis ZdG. Banii, luați din fondul rutier De remarcat, că anunțul PDM referitor la construcția Arenei Chișinău a fost lansat cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău. De unde vin banii și cum au ajuns ei în bugetul pentru anul 2018? Inițial, Andrian Candu a declarat că pentru edificarea arenei, sunt prevăzuți în buget 100 de milioane de lei (4,93 milioane euro). În realitate, suma e de două ori mai mare, iar președintele Parlamentului a recunoscut că a greșit suma anunțată public. În urma examinării tuturor amendamentelor propuse la Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul în curs, Guvernul R. Moldova a dat aviz prin care „susține parțial” amendamentul propus de PDM, cu următorul comentariu: „Mijloacele în sumă de 200 de milioane de lei (n.n. – 9,86 milioane euro) se redistribuie pentru proiectul „Construcția Arenei Polivalente din mun. Chișinău” din contul reducerii cu suma respectivă a alocațiilor pentru proiectul „Programul în sectorul drumurilor”, se precizează în avizul Guvernului R. Moldova. Astfel, în Proiectul inițial al legii bugetului de stat pentru anul curent, pentru Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor a fost prevăzută suma estimativă de 2,388 miliarde de lei (0,12 miliarde euro) însă, în varianta finală a legii bugetului figurează deja suma de 2,188 miliarde lei (0,11 miliarde euro). Deocamdată nu au fost făcute publice alte surse de finanțare ale obiectivului care, în total, potrivit estimărilor lui Candu, ar putea costa între 30 şi 50 de milioane de euro. Planuri mărețe cu fonduri mici De altfel, guvernul mizează pe o parte din cele 2,18 miliarde de lei (0,11 miliarde euro) rămase în Fondul rutier și în cazul altui proiect cu iz electoral. Programul „Drumuri bune pentru Moldova” a fost anunțat de același Vlad Plahotniuc, care a subliniat că „este cel mai ambițios proiect de infrastructură de la Independență încoace, iar de drumuri reparate vor beneficia toate satele, indiferent de preferințele politice ale primarilor sau locuitorilor acestora”. Programul prevede reabilitarea a circa 1.200 km de drumuri, care vor acoperi aproape 1.200 de localități. Suma totală a investițiilor va fi de circa 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro). Banii vor fi alocați din Fondul Rutier – 500 de milioane de lei (24,66 milioane euro), și din Bugetul de Stat – 1.100 de milioane de lei (54,25 milioane euro). Lucrările de reparație a drumurilor vor începe la mijlocul lunii mai. Guvernul a decis deja repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și pentru programul de reparație periodică a drumurilor naționale, locale, comunale și străzi. „În anul 2018, conform Legii Bugetului de Stat au fost alocate 972 de milioane de lei (47,94 milioane euro). Din acestea, pentru întreținerea și reparația drumurilor publice vor fi alocate peste 822 de milioane de lei (40,54 milioane euro). Inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație în intravilanul localităților care sunt traversate de drumuri naționale se propun a fi direcționate aproape 492 de milioane de lei (24,27 milioane euro). Programul de reparație periodică a drumurilor locale și comunale are drept scop îmbunătățirea condițiilor de circulație prin localitățile țării. O bună circulație a transportului va îmbunătăți schimburile comerciale și investițiile productive, va crește mobilitatea forței de muncă în localitățile rurale. În 2018 se va îmbunătăți calitatea infrastructurii drumurilor în majoritatea localităților din Republica Moldova și anume în 1.242 localități”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi și a deputatului Eugeniu Nichiforciuc, cele mai importante porțiuni de drum care vor fi reabilitate în cele 1.241 de localităţi au fost selectate împreună cu Administrația de Stat a Drumurilor, primarii localităţilor şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei. Vor fi reparate drumurile cu o destinaţie socială importantă, cum ar fi accesul spre școli, grădinițe, instituții medicale, însă primarii vor decide care porţiuni sunt prioritate pentru localitatea lor. Pe de altă parte, cei doi oficiali au dat asigurări că cei 1.200 de kilometri de drum vor fi asfaltaţi: „Ne-am propus să fie asfaltate (n.n. – drumurile). Din păcate, în sate au fost făcute mai mult drumuri în variantă albă. Știți ce înseamnă variantă albă? Peste noroi se pune piatră, peste care trece un tractor, și după ce trece iarna nu există nici drum, și nici bani. În 25 de ani de independență am îngropat sute de milioane de lei. De aceea, ne propunem să punem asfalt pe drumuri, astfel încât să fie durabil”. Deși este cam fantezistă declarația oficialităților, acestea anunță că suma totală de 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro) alocată pentru acest proiect va fi suficientă. „Dacă drumul existent este deja asfaltat și proiectul prevede așternerea unui nou strat de asfalt, atunci un kilometru de drum va costa peste un milion de lei. Dacă pe drum e pietriș și trebuie asfaltat, atunci cheltuielile vor fi mai mari, de până la trei milioane de lei pentru un kilometru”, a spus secretarul de stat. ”Prima Casă” – lansat în an electoral Și proiectul „Prima Casă”, unul din cele mai așteptate programe de stat, despre care se vorbește de mai mulți ani, a fost lansat la Chișinău în ajunul campaniei electorale. Beneficiarii programului pot fi cetățeni ai Republicii Moldova cu vârstă de până la 45 de ani, care au un loc de muncă oficial. Candidații nu trebuie să aibă un alt imobil sau credit ipotecar activ, iar salariul lunar trebuie să fie de două ori mai mare decât rata lunară, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Totodată, vor fi considerate eligibile și veniturile obținute peste hotare de soție, soț sau rudele de gradul întâi ale celor care vor accesa programul „Prima Casă”. Locuințele trebuie să fie finisate, date în exploatare și înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile al Agenției Servicii Publice. Termenul de rambursare al creditului ipotecar, cu excepția achitării anticipate a acestuia, va fi de până la 25 de ani Programul nu se deosebește de alte programe similare, ce funcționează în majoritatea statelor est-europene și care își propun, printre altele, stăvilirea emigrării tinerilor și dezvoltarea antreprenoriatului. Însă a avut și are în continuare parte de o amplă campanie propagandistică în care Partidul Democrat şi reprezentanţii săi laudă această inițiativă, care ajută tinerii. Portalul de știri economice www.mold-street.md a analizat situația pe segmentul creditelor imobiliare până la lansarea programului „Prima Casă”, și cât de competitiv, în termeni de costuri, este acest proiect în comparație cu alte credite ipotecare oferite în condiții standard de bănci. Concluzia este că PR-ul pe care și-l fac democrații pe seama acestui proiect este disproporționat de mare comparativ cu potențialele beneficii. În primul rând acesta a fost lansat într-o perioadă, în care creditele ipotecare oferite de bănci sunt în creștere datorită unei cereri mai mari din partea populației. Deci, nu putem spune că anume proiectul a avut menirea să stimuleze piața, care acum câțiva ani era în declin. Totodată, există mari dubii că acesta va fi un veritabil program social, care va ajuta familiile nevoiașe să-și cumpere apartamente. Chiar dacă rata inițială obligatorie ce urmează a fi achitată de către beneficiar este mult mai mică (10% față de 25-30% în cazul creditelor ipotecare obișnuite), diferențele între ratele achitate lunar în cazul Prima Casă și a creditelor ipotecare obișnuite, sunt de doar câteva sute de lei. Prin urmare, vor putea beneficia tinerii, care își pot permite să achite o rată lunară, astfel încât să le rămână bani și pentru a trăi. Există, însă, mari dubii că în Republica Moldova există prea mulți astfel de tineri. În final, rezultate plauzibile ale proiectului vom putea vedea abia peste circa 2-3 ani și atunci vom putea vorbi despre eficiența lui consultând statisticile emigrării sau pe cele ale antreprenoriatului. Până atunci, însă subiectul este perfect pentru a fi exploatat în scopuri electorale de către partidul de guvernământ de la Chișinău. Program social cu tentă electorală care își va arăta mai târziu defectele Potrivit unui studiu al Transparency International Moldova, programul „Prima casă” este conceput şi promovat ca un program social cu o tentă electorală. „În prima etapă, primii 1-2 ani, programul va avea mediatizarea necesară pentru a arăta aspectele atractive şi a incita cât mai multe persoane. Problemele eventuale ale beneficiarilor, dar şi a statului în întregime, rezultate implicit din activarea garanţiilor de stat, vor începe ulterior. Experienţa mai multor state arată că astfel de proiecte sunt tot mai puţin atractive cetăţenilor în căutare de locuinţă. Pornind de la cele sus-menţionate, Programul „Prima casă” necesită o analiză serioasă a efectelor economice şi financiare, pe astfel de domenii precum protecţia concurenţei, ajutor de stat, subvenţionare, cu antrenarea activă a Consiliului Concurenţei”, se spune în studiu. În fine, pe lângă aceste trei proiecte cu o tentă vădit electorală, ar trebui să ne așteptăm la mai multe acțiuni populiste în acest an, măriri de salarii, finalizarea procedurilor de reparare a unor drumuri naționale, activitate care durează de mai mulți ani. Tăierea panglicilor va fi, probabil, la ordinea zilei, mai ales în a doua jumătate a anului. PDM vrea să creeze în acest an impresia că Republica Moldova este un adevărat șantier. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru îi va îmbunătăți scorul electoral și va atrage simpatia populației. Post-ul Proiectele „electorale” ale partidului de guvernământ de la Chișinău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
20 aprilie 2018
13:10
Deși de aproape trei ani conduce, practic, de unul singur guvernul moldovenesc, Partidul Democrat din Moldova (PDM) nu și-a îmbunătățit prea mult până acum scorul electoral. Cu toate că este singurul partid din fosta Alianță pentru Integrare Europeană (AIE), care mai este cotat cu șanse de a intra în legislativul de la Chișinău la alegerile din toamna anului curent, acesta ar acumula, potrivit ultimului sondaj, efectuat de International Republican Institute (IRI), nu mai mult de 8% din sufragii. Pragul de accedere în legislativul de la Chișinău este de 6% așa că ar fi corect să afirmăm că accederea democraților în parlament este în limita marjei de eroare. Evident, pentru a-și îmbunătăți scorul, partidul de guvernare nu va pregeta să folosească resursele administrative, pe cât îi va permite situația și supravegherea din exterior a campaniei electorale. Totodată, pentru a-și spori simpatia în rândul populației, democrații și-au propus să inițieze o serie de proiecte „electorale” mai mult sau mai puțin populiste. În special proiecte referitoare la infrastructură și la alocarea de locuințe pentru tineri. Chișinău Arena – proiect „inspirat” din Franța fără informarea autorilor Subiectul privind construcția în capitală a unei arene multifuncționale, numită „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018, atunci când a fost anunțat de liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu (pe cei doi îi leagă şi o relaţie de rudenie – Candu este finul lui Plahotniuc), în cadrul conferinţei săptămânale de presă a partidului. Proiectul de infrastructură, despre care Candu afirma că este unul de importanță națională, fiind primul de acest fel în cei 26 de ani de independență, ar putea fi finalizat, potrivit lui Plahotniuc, în baza unui parteneriat public-privat, în aproximativ un an. Prezentarea proiectului a fost însoțită și de o ilustrare grafică, despre care Andrian Candu a precizat că a fost luată din surse publice. Însă, nu au fost indicate sursa imaginilor video, autorul proiectului sau ce, propriu-zis, ilustrează conceptul nici pe parcursul prezentării, nici la început sau sfârșit. Până la urmă, s-a dovedit că prezentarea a fost pur și simplu „preluată” de la francezi. Prezentarea video a Arenei a fost „preluată” dintr-un proiect francez, elaborat în 2012 de către o companie cu renume mondial. Contactați de publicaţia moldovenească „Ziarul de Gardă” (ZdG), reprezentanții companiei franceze au declarat că nu au fost consultați pentru difuzarea proiectului și că găsesc jenant faptul că numele companiei nu a fost menționat în prezentare. „Nu am fost consultați pentru a autoriza difuzarea videoclipului Arena Dunkerque, proiect pentru care deținem proprietatea intelectuală. În plus, este foarte jenant faptul că numele firmei noastre de arhitectură nu este menționat în articolul care prezintă videoclipul”, se spune în răspunsul remis ZdG. Banii, luați din fondul rutier De remarcat, că anunțul PDM referitor la construcția Arenei Chișinău a fost lansat cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău. De unde vin banii și cum au ajuns ei în bugetul pentru anul 2018? Inițial, Andrian Candu a declarat că pentru edificarea arenei, sunt prevăzuți în buget 100 de milioane de lei (4,93 milioane euro). În realitate, suma e de două ori mai mare, iar președintele Parlamentului a recunoscut că a greșit suma anunțată public. În urma examinării tuturor amendamentelor propuse la Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul în curs, Guvernul R. Moldova a dat aviz prin care „susține parțial” amendamentul propus de PDM, cu următorul comentariu: „Mijloacele în sumă de 200 de milioane de lei (n.n. – 9,86 milioane euro) se redistribuie pentru proiectul „Construcția Arenei Polivalente din mun. Chișinău” din contul reducerii cu suma respectivă a alocațiilor pentru proiectul „Programul în sectorul drumurilor”, se precizează în avizul Guvernului R. Moldova. Astfel, în Proiectul inițial al legii bugetului de stat pentru anul curent, pentru Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor a fost prevăzută suma estimativă de 2,388 miliarde de lei (0,12 miliarde euro) însă, în varianta finală a legii bugetului figurează deja suma de 2,188 miliarde lei (0,11 miliarde euro). Deocamdată nu au fost făcute publice alte surse de finanțare ale obiectivului care, în total, potrivit estimărilor lui Candu, ar putea costa între 30 şi 50 de milioane de euro. Planuri mărețe cu fonduri mici De altfel, guvernul mizează pe o parte din cele 2,18 miliarde de lei (0,11 miliarde euro) rămase în Fondul rutier și în cazul altui proiect cu iz electoral. Programul „Drumuri bune pentru Moldova” a fost anunțat de același Vlad Plahotniuc, care a subliniat că „este cel mai ambițios proiect de infrastructură de la Independență încoace, iar de drumuri reparate vor beneficia toate satele, indiferent de preferințele politice ale primarilor sau locuitorilor acestora”. Programul prevede reabilitarea a circa 1.200 km de drumuri, care vor acoperi aproape 1.200 de localități. Suma totală a investițiilor va fi de circa 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro). Banii vor fi alocați din Fondul Rutier – 500 de milioane de lei (24,66 milioane euro), și din Bugetul de Stat – 1.100 de milioane de lei (54,25 milioane euro). Lucrările de reparație a drumurilor vor începe la mijlocul lunii mai. Guvernul a decis deja repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și pentru programul de reparație periodică a drumurilor naționale, locale, comunale și străzi. „În anul 2018, conform Legii Bugetului de Stat au fost alocate 972 de milioane de lei (47,94 milioane euro). Din acestea, pentru întreținerea și reparația drumurilor publice vor fi alocate peste 822 de milioane de lei (40,54 milioane euro). Inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație în intravilanul localităților care sunt traversate de drumuri naționale se propun a fi direcționate aproape 492 de milioane de lei (24,27 milioane euro). Programul de reparație periodică a drumurilor locale și comunale are drept scop îmbunătățirea condițiilor de circulație prin localitățile țării. O bună circulație a transportului va îmbunătăți schimburile comerciale și investițiile productive, va crește mobilitatea forței de muncă în localitățile rurale. În 2018 se va îmbunătăți calitatea infrastructurii drumurilor în majoritatea localităților din Republica Moldova și anume în 1.242 localități”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi și a deputatului Eugeniu Nichiforciuc, cele mai importante porțiuni de drum care vor fi reabilitate în cele 1.241 de localităţi au fost selectate împreună cu Administrația de Stat a Drumurilor, primarii localităţilor şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei. Vor fi reparate drumurile cu o destinaţie socială importantă, cum ar fi accesul spre școli, grădinițe, instituții medicale, însă primarii vor decide care porţiuni sunt prioritate pentru localitatea lor. Pe de altă parte, cei doi oficiali au dat asigurări că cei 1.200 de kilometri de drum vor fi asfaltaţi: „Ne-am propus să fie asfaltate (n.n. – drumurile). Din păcate, în sate au fost făcute mai mult drumuri în variantă albă. Știți ce înseamnă variantă albă? Peste noroi se pune piatră, peste care trece un tractor, și după ce trece iarna nu există nici drum, și nici bani. În 25 de ani de independență am îngropat sute de milioane de lei. De aceea, ne propunem să punem asfalt pe drumuri, astfel încât să fie durabil”. Deși este cam fantezistă declarația oficialităților, acestea anunță că suma totală de 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro) alocată pentru acest proiect va fi suficientă. „Dacă drumul existent este deja asfaltat și proiectul prevede așternerea unui nou strat de asfalt, atunci un kilometru de drum va costa peste un milion de lei. Dacă pe drum e pietriș și trebuie asfaltat, atunci cheltuielile vor fi mai mari, de până la trei milioane de lei pentru un kilometru”, a spus secretarul de stat. ”Prima Casă” – lansat în an electoral Și proiectul „Prima Casă”, unul din cele mai așteptate programe de stat, despre care se vorbește de mai mulți ani, a fost lansat la Chișinău în ajunul campaniei electorale. Beneficiarii programului pot fi cetățeni ai Republicii Moldova cu vârstă de până la 45 de ani, care au un loc de muncă oficial. Candidații nu trebuie să aibă un alt imobil sau credit ipotecar activ, iar salariul lunar trebuie să fie de două ori mai mare decât rata lunară, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Totodată, vor fi considerate eligibile și veniturile obținute peste hotare de soție, soț sau rudele de gradul întâi ale celor care vor accesa programul „Prima Casă”. Locuințele trebuie să fie finisate, date în exploatare și înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile al Agenției Servicii Publice. Termenul de rambursare al creditului ipotecar, cu excepția achitării anticipate a acestuia, va fi de până la 25 de ani Programul nu se deosebește de alte programe similare, ce funcționează în majoritatea statelor est-europene și care își propun, printre altele, stăvilirea emigrării tinerilor și dezvoltarea antreprenoriatului. Însă a avut și are în continuare parte de o amplă campanie propagandistică în care Partidul Democrat şi reprezentanţii săi laudă această inițiativă, care ajută tinerii. Portalul de știri economice www.mold-street.md a analizat situația pe segmentul creditelor imobiliare până la lansarea programului „Prima Casă”, și cât de competitiv, în termeni de costuri, este acest proiect în comparație cu alte credite ipotecare oferite în condiții standard de bănci. Concluzia este că PR-ul pe care și-l fac democrații pe seama acestui proiect este disproporționat de mare comparativ cu potențialele beneficii. În primul rând acesta a fost lansat într-o perioadă, în care creditele ipotecare oferite de bănci sunt în creștere datorită unei cereri mai mari din partea populației. Deci, nu putem spune că anume proiectul a avut menirea să stimuleze piața, care acum câțiva ani era în declin. Totodată, există mari dubii că acesta va fi un veritabil program social, care va ajuta familiile nevoiașe să-și cumpere apartamente. Chiar dacă rata inițială obligatorie ce urmează a fi achitată de către beneficiar este mult mai mică (10% față de 25-30% în cazul creditelor ipotecare obișnuite), diferențele între ratele achitate lunar în cazul Prima Casă și a creditelor ipotecare obișnuite, sunt de doar câteva sute de lei. Prin urmare, vor putea beneficia tinerii, care își pot permite să achite o rată lunară, astfel încât să le rămână bani și pentru a trăi. Există, însă, mari dubii că în Republica Moldova există prea mulți astfel de tineri. În final, rezultate plauzibile ale proiectului vom putea vedea abia peste circa 2-3 ani și atunci vom putea vorbi despre eficiența lui consultând statisticile emigrării sau pe cele ale antreprenoriatului. Până atunci, însă subiectul este perfect pentru a fi exploatat în scopuri electorale de către partidul de guvernământ de la Chișinău. Program social cu tentă electorală care își va arăta mai târziu defectele Potrivit unui studiu al Transparency International Moldova, programul „Prima casă” este conceput şi promovat ca un program social cu o tentă electorală. „În prima etapă, primii 1-2 ani, programul va avea mediatizarea necesară pentru a arăta aspectele atractive şi a incita cât mai multe persoane. Problemele eventuale ale beneficiarilor, dar şi a statului în întregime, rezultate implicit din activarea garanţiilor de stat, vor începe ulterior. Experienţa mai multor state arată că astfel de proiecte sunt tot mai puţin atractive cetăţenilor în căutare de locuinţă. Pornind de la cele sus-menţionate, Programul „Prima casă” necesită o analiză serioasă a efectelor economice şi financiare, pe astfel de domenii precum protecţia concurenţei, ajutor de stat, subvenţionare, cu antrenarea activă a Consiliului Concurenţei”, se spune în studiu. În fine, pe lângă aceste trei proiecte cu o tentă vădit electorală, ar trebui să ne așteptăm la mai multe acțiuni populiste în acest an, măriri de salarii, finalizarea procedurilor de reparare a unor drumuri naționale, activitate care durează de mai mulți ani. Tăierea panglicilor va fi, probabil, la ordinea zilei, mai ales în a doua jumătate a anului. PDM vrea să creeze în acest an impresia că Republica Moldova este un adevărat șantier. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru îi va îmbunătăți scorul electoral și va atrage simpatia populației. Post-ul Proiectele „electorale” ale partidului de guvernământ de la Chișinău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
19 aprilie 2018
17:01
Odată cu venirea primăverii, caravana Produs de Cluj pornește din nou la drum, prima oprire fiind programată în capitala Banatului, la Timișoara, o destinație extrem de primitoare a târgurilor special destinate promovării producătorilor și artizanilor locali din județul Cluj. Astfel, în perioada 20-22 aprilie a.c., Consiliul Judeţean Cluj și Asociaţia „Produs de Cluj”, în parteneriat cu Shoping City Timişoara, organizează în parcarea mall-ului bănăţean cea de-a doua ediție a Târgului Produs de Cluj, un eveniment care are toate premisele să înregistreze și în acest an un uriaș succes, atât ca număr de vizitatori cât și ca expozanți sau vânzări. „Sezonul 2018 al Târgurilor Produs de Cluj debutează în weekend la Timişoara, municipiu în care artizanii şi micii producători clujeni au fost extrem de bine primiţi şi în care exponatele lor au fost apreciate la superlativ. Practic, se realizează acum o nouă punte de legătură între Cluj şi Banat, una care are la bază spiritualitatea românească, tradiţia şi autenticitatea”, apreciază preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe. La ediţia din acest an a Târgului „Produs de Cluj” care va avea loc în orașul de pe Bega vor fi prezenţi aproximativ 60 de producători şi artizani clujeni care vor comercializa uleiuri presate la rece, miere de albine şi produse apicole, brânzeturi, preparate din carne, dulcețuri, turtă dulce şi prăjituri, toate obținute după reţete transmise din generaţie în generaţie. Nu vor lipsi vinurile și sucurile naturale, lavanda şi produsele pe bază de lavandă, costumele populare şi accesoriile necesare acestora, bijuteriile lucrate de mână, ceramica, obiectele sculptate în lemn şi produsele de marochinărie. Nu în ultimul rând, vizitatorii mari şi mici vor avea la dispoziţie şi un parc de distracţii modern, vor putea participa la atelierele de sculptură în fructe şi legume sau la spectacole de magie. Totul va fi asezonat cu spectacole de folclor susţinute de artişti de renume şi de tinere talente care vor delecta asistența. Post-ul Târgul Produs de Cluj se reîntoarce la Timişoara apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:30
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj și Seminarul Teologic Ortodox, organizează o nouă ediţie a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” – faza judeţeană. Tema ediției este Aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 iar evenimentul va avea loc sâmbătă, 19 mai 2018, începând cu ora 10.00, la Seminarul Teologic Ortodox, situat în Piața Avram Iancu, nr. 18. Fiecare şcoală este invitată să participe în cadrul Olimpiadei cu un număr de maxim 6 elevi, înscrişi la oricare din categoriile din cadrul atelierelor propuse: prelucrare lemn, os, fier, pictură icoane pe sticlă, lemn sau piatră, realizarea de podoabe din mărgele, ţesut, cusut, tors, împletit, realizare costume tradiţionale și păpuși, măşti, ceramică, împletituri, artă decorativă, încondeiat ouă. Conform regulamentului, elevii se vor prezenta în costum popular specific zonei etnografice pe care o reprezintă şi vor aduce câteva produse finite dar şi semifinite, pe care le vor termina pe loc, în faţa comisiei de jurizare. În cazul icoanelor finite de mari dimensiuni numărul nu va depăși două icoane pentru fiecare participant. Participanții își vor aduce propriile materiale de lucru. Primii trei elevi premiaţi, câştigători ai locurilor I, vor reprezenta judeţul Cluj la Sibiu, în cadrul fazei naţionale a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, care se va desfăşura între 24 și 29 iulie 2018, la Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului. Ceilalţi premianţi vor primi gratuit dreptul de a participa la tabăra de meşteşuguri, organizată de CJCPCT Cluj, în vară, în județul Cluj. Școlile interesate să participe sunt rugate să transmită lista cu numele participanţilor, clasa, meşteşugul reprezentat, dar și profesorul coordonator la nr. de fax 0264/597782 sau email: traditii@traditiiclujene.ro. Confirmarea participării la olimpiadă poate fi trimisă până cel târziu miercuri, 9 mai 2018. Informaţii suplimentare se pot obţine de la CJCPCT Cluj la numărul de telefon 0264/597 781, persoane de contact – Consuela Bendea și Adriana Andrei. Post-ul Școlile clujene, invitate să participe la Olimpiada „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” – faza judeţeană apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:10
Parcul Industrial Tetarom III din Jucu găzduieşte  în această săptămână, în perioada 19 – 22 aprilie, cea de-a 24-a ediție a Târgului Agraria, unul dintre cele mai apreciate târguri internaționale pentru agricultură, industrie alimentară și zootehnie și cel mai mare eveniment de profil din Transilvania. Organizat pentru a patra oară consecutiv în parcul industrial administrat de Consiliul Județean prin intermediul societății sale de profil, evenimentul se anunță a fi unul de mare amploare, atât din perspectiva suprafeței alocate celor peste 350 de expozanți proveniți din 11 țări europene, net superioară comparativ cu edițiile precedente cât, mai ales, a numărului semnificativ de manifestări sectoriale organizate. În ceea ce privește Consiliul Județean, acesta va fi reprezentat în cadrul târgului de două dintre entitățile înființate din inițiativa forului administrativ județean și finanțate din bugetul acestuia, Asociația Produs de Cluj și Clusterul Agro Transilvania. „Ne bucurăm că putem contribui, din nou, la succesul acestui târg de mare anvergură prin asigurarea unei locații mai mult decât adecvate. Totodată, participarea la târg a celor două asociații înființate de Consiliul Județean contribuie în mod activ și la îndeplinirea obiectivului acestui târg, acela de a facilita întâlniri directe între fermieri și producătorii de utilaje, realizarea de schimburi de experiență între participanți, accesul nemijlocit la cele mai noi inovații din domeniu, dar, mai ales, la sprijinirea economiei locale și regionale”, apreciază domnul Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. În ceea ce privește Asociaţia Produs de Cluj, aceasta va fi prezentă în sectorul E90 al Târgului cu 21 de standuri în care cei mai renumiți artizani clujeni își vor expune produsele proprii, precum costume populare specifice zonei Clujului, obiecte de artizanat, produse de marochinărie şi bijuterii lucrate manual. Nu vor lipsi, de asemenea, nici lavanda, uleiurile presate la rece, mierea de albine, turta dulce, dulceţurile, sucurile naturale, ciocolata sau prăjiturile de casă. În același timp, Agro Transilvania Cluster, asociație constituită din inițiativa Consiliului Județean Cluj în scopul promovării colaborării între entitățile de afaceri din sectorul agro-industrial, mediul academic, autoritățile locale și institutele de cercetare, va fi prezent la Agraria în cadrul aceluiași sector-E90. Aici, Clusterul va ocupa un stand de aproximativ 200 de mp în cadrul căruia, pe întreaga perioadă de desfășurare a târgului, vor  avea loc o serie de show-uri culinare, preparatele astfel realizate din produsele proprii ale membrilor putând fi achiziționate de gurmanzi direct de la stand. De asemenea, va fi amenajată și o zonă de office unde vor fi prezentate serviciile furnizate de cei peste 70 de membri actuali ai Asociației dar și un studio TV de unde Agro TV va realiza transmisiuni live. Agraria 2018 își propune, la fel ca și în anii precedenți, să constituie un loc important de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii, o platformă de comunicare optimă unde participanții pot încheia contracte noi, pot consolida relații cu clienți tradiționali și pot discuta despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie. Post-ul Agraria 2018 şi-a deschis porțile, din nou, în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:01
Modificările apărute recent în piață, caracteristicile noilor generații, digitalizarea, sunt doar câteva dintre elementele care remodelează organizațiile și departamentele de resurse umane. Se ridică, așadar, întrebarea- oare ce ne rezervă viitorul? Și mai ales, viitorul HR-ului și managementului are legătură cu experiența angajaților (Employee Experience)? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să găsim răspunsuri joi, 26 aprilie, la The Office Cluj-Napoca, în cadrul conferinței Zoom IN- Employee Experience. Alături de comunitatea de specialiști vor fi speakerii ediției: Heleen Mes- HR director & employee experience @Happiness Bureau, din Olanda. Heleen are peste 25 de ani de experiență în domeniul resurselor umane, fiind considerată un specialist de referință în industrie, ajungând de 2 ori în lista celor mai buni 10 angajatori din postura de HR manager al Dutch National Bank și Sonepar NL; Iulia Nare- Head of HR, Employee Experience Program Design@ Genpact; Justyna Krzych- Employee Experience designer @Zalando Berlin; Ligia Cremene- consultant HR și profesor universitar; Elena Călin- Expert Customer Experience și CEO UP!Your Service România. Este experiența angajaților (Employee Experience) următorul pas pentru HR? Ce este Employee Experience? Doar un nou trend? Un ambalaj nou pentru un proces mai vechi? O strategie de real ajutor pentru manageri și HR? Ce modele de Employee Experience există? Ce instrumente avem pentru a identifica nevoile reale ale angajaților noștri și cum le putem transpune într-o strategie unitară? Nevoile identificate mai sus sunt doar câteva dintre provocările la care plenara, workshop-urile și panel-ul evenimentului vor încerca să găsească soluții, într-un cadru cât mai interactiv și obiectiv. A rămas mai puțin de o săptămână până la eveniment, iar locurile rămase disponibile sunt limitate! Detalii despre speakeri, descriere sesiuni, obiective workshop-uri și agenda finală se găsesc la: https://happy-employees.eu/zoom-in-2018/. Ne vedem la conferință, în 26 aprilie 2018, la The Office, Cluj-Napoca! Zoom IN Employee Experience este susținut de Grupama Asigurări- Partener Gold, Beck Et Al Services- Partener Silver, IVP Design, Exclusiv Catering&Events, Chic Bijoux, HT factory, Explored Med, Hansen, RMB Interauto. Evenimentul este organizat de Azimut Happy Employees – prima companie românească certificată Freedom centered de către organizația internațională WorldBlu. În încercarea de a ne atinge viziunea ca toate echipele din lume să-și atingă potențialul lor maxim, oferim servicii de training, team building, consultanță și coaching. Post-ul Viitorul HR- Employee Experience? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:50
Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cea mai importanta institutie a pietei locale de capital, a colaborat cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Transilvania si KPMG Romania la realizarea unei noi editii a Ghidului Investitorilor Straini pentru promovarea Romaniei ca destinatie de investitii. Ghidul include informatii extinse despre climatul macroeconomic, investitii si piata de capital locala, noutati in reformele pietei si infrastructura si acopera inclusiv aspecte fiscale ale investitiilor bursiere pentru investitorii straini. Ghidul este disponibil pe site-ul BVB aici si pe platforma InvestingRomania.com aici. „Ne propunem sa facem piata de capital locala si mai atractiva pentru investitorii straini prin imbunatatirea mecanismelor de piata si introducerea la tranzactionare de noi instrumente financiare. Lucram pentru lansarea pietei derivatelor si gasirea celei mai bune solutii de contraparte centrala si suntem alaturi de antreprenorii romani pentru finantarea povestilor lor de succes prin intermediul piatei de capital,” a declarat Adrian Tanase, CEO al BVB. Romania se afla pe radarul investitorilor straini datorita performantelor pe care piata de capital le obtine la nivel european. Incepand cu septembrie 2016, Romania a fost inclusa pe lista de monitorizare FTSE Russell a tarilor cu potential substantial de a fi promovate la categoria pietelor emergente. In cazul Romaniei, promovarea la acest statut depinde de cresterea lichiditatii pietei si de prezenta in piata a unor companii listate de talie mare si foarte mare. „Una dintre cele mai bune carti vizita pentru Romania este chiar piata de capital, care are randamente generoase ale dividendelor si conduce in topul cresterilor in randul indicilor principali ai burselor din Uniunea Europeana,” a spus Lucian Anghel, presedintele Consiliului de Administratie al BVB. Romania se afla intr-o pozitie favorabila pe plan european si global, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul pietei de capital. Cresterea economica de anul trecut a fost cea mai mare din 2008 pana in prezent, iar randamentele brute ale dividendelor acordate de principalele companii listate la BVB au fost anul trecut, potrivit analistilor, printre cele mai mari din lume. Indicele BET Total Return (BET-TR), care include dividendele oferite de cele mai lichide companii listate la BVB, a crescut cu mai mult de 19% in 2017, raportand una dintre cele mai rapide cresteri din cadrul celor 24 de tari membre ale MSCI Frontier Markets Index. In primul trimestru din acest an, piata de la Bucuresti a continuat sa performeze si a inregistrat un avans de 12,4% pentru indicele BET, cea mai mare crestere obtinuta in randul indicilor principali ai burselor din Uniunea Europeana. Tot in primul trimestru, la BVB a avut loc IPO-ul Purcari Wineries, unul dintre cei mai importanti producatori de vin din Europa Centrala si de Est. BVB, alaturi de autoritati si stakeholderii pietei de capital, lucreaza in mod constant la imbunatatirea climatului investitional, cu accent pe facilitarea accesului investitorilor la piata si conformitate fiscala, reducerea costului pietei, imbunatatirea exercitarii drepturilor investitorilor si a guvernantei corporative, simplificarea procedurilor legate de pietele primare pentru actiuni si obligatiuni si dezvoltarea infrastructurii pietei. Post-ul Piaţa de capital românească destinaţie pentru investitorii străini apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:50
Climatul macroeconomic global s-a îmbunătățit în 2017, pe măsură ce investițiile fixe s-au accelerat în țările dezvoltate, o evoluție susținută de mai mulți factori: nivelul scăzut al costurilor reale de finanţare, perspectivele privind reforma fiscală în SUA și continuitatea Revoluției Digitale. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), PIB-ul mondial a crescut cu 3,7% anul trecut, înregistrând cel mai mare ritm din 2011. Economia Statelor Unite a crescut cu 2,3% în anul 2017, în condițiile în care investițiile fixe s-au accelerat la 4% datorită nivelului scăzut al costurilor reale de finanțare și așteptările privind Legea Fiscală (a fost semnată de președinte în decembrie). În ceea ce priveşte zona euro, se poate observa o accelerare a creşterii PIB-ului (la 2,3% în anul 2017), o evoluție determinată prin îmbunătățirea cererii externe nete și prin consolidarea pieței interne (pe fondul politicii monetare expansioniste implementate de Banca Centrală Europeană). Nu în ultimul rând, economia chineză a accelerat la 6,9% în anul 2017, pe măsură ce cererea externă netă s-a îmbunătățit. În anul 2017, România a fost liderul regiunii și în topul țărilor UE în ceea ce privește ritmul de creștere a PIB-ului. Potrivit primelor estimări publicate de Oficiul de Statistică (INS), economia românească a crescut cu 7% în anul 2017 (în accelerare de la 4,8% în anul 2016), cel mai mare ritm din 2008 încoace. Această creştere s-a datorat contribuţiei cererii interne, susținută de un mix de politici expansioniste fără precedent. Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la înregistra un nivel scăzut de 1,75%. Cum va evolua economia românească? România va continua să fie atractivă, pe termen mediu, pentru fluxurile capitalului global, dată fiind poziția geostrategică (la confluenţa drumurilor din UE, Orientul Mijlociu și CSI) și potențialului de convergență față de media UE (PIB/capita în PPS a reprezentat 55% din nivelul Eurolandului în 2016). Pe termen scurt, ciclul post-criză va continua, în timp ce investitorii strategici îşi vor consolida prezența în România, având un grad de investiție în economie, în tranziție de la clasa de jos la clasa mijlocie în termeni de PIB nominal (există perspective pentru a obține peste 200 miliarde de euro până la sfârșitul decadei). Conform previziunilor Bancii Transilvania, dinamica de crestere a PIB-ului se va mentine peste 3% în următorii ani, pe măsură ce va continua ciclul de investiții, în timp ce climatul pozitiv în consumul intern se va consolida pe tot parcursul anului. În acest scenariu, economia românească va converge către potențialul său (cu ritmuri de creștere de 4,3% în 2018, 3,7% în 2019 și 2,9% în 2020), datorită maturității ciclului post-criză și reechilibrării din mixul de politici interne. În ceea ce privește investițiile fixe, se prognozează ca dinamica anuală 4,4% în 2018, 3,6% în 2019 și 2,8% în 2020, o evoluție susținută de nivelul scăzut al costurilor reale de finanțare. În același timp, consumul privat ar încetini acest scenariu, în direcția convergenței către nivele sustenabile: 5,5% în anul 2018, 5,1% în anul 2019 și 4,2% în anul 2020. Pe de altă parte, contribuția cererii externe nete la ritmul de creștere a PIB-ului este prognozată să rămână negativă pe termen mediu, ca rezultat a faptului că importurile depășesc dinamica exporturilor. Pentru piața muncii se aşteaptă o consolidare a climatului pozitiv în următoarele trimestre, astfel în 2018 și 2019 se va înregistra o rata medie anuală a șomajului de 4,7% și de 5% în 2020. În ceea ce privește partea financiară a economiei, Banca Transilvania prognozează că inflația anuală medie va accelera de la 1,1% în 2017 până la 3,4% în 2018, înainte de a scădea la 2,9% în 2019 și la 2,6% în 2020. În acest context, BNR va continua ciclul post-criză, prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară în următoarele trimestre, pentru a contracara presiunile inflaționiste și acumularea de provocări la adresa stabilităţii macrofinanciare pe termen mediu. Cu toate acestea, costurile reale de finanțare vor fi menținute la prețuri accesibile, fie pentru populație, fie pentru companii, atât pe termen scurt cât şi mediu. Post-ul Cum este vazută economia României în Ghidul Invetsitorului Străin? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16 aprilie 2018
18:30
Recent, Alianţa Nord-Atlantică a recunoscut oficial statutul Ucrainei de stat aspirant la aderarea la NATO. Nu este prima recunoaștere de acest gen. Ultima dată când Ucrainei i-a fost recunoscut acest statut s-a întâmplat în anul 2008. Însă, în timpul administrației Ianukovici, liderii de la Kiev nu doar că au scos de pe agenda obiectivelor strategice intenția de aderare la NATO, dar au înlocuit-o cu apropierea de Moscova. Faptul că Ucrainei i-a fost recunoscut oficial statutul de stat aspirant la aderarea la NATO i-a determinat pe unii lideri ucraineni să prezinte această realizare ca pe un real succes, un progres major în apropierea Ucrainei de statutul de membră NATO. Precoce am spune. Pe de altă parte însă, decidenții politici ucraineni ar putea să se bucure de un alt aspect care le conferă siguranța că eforturile depuse în vederea parcurgerii etapelor aderării la NATO vor fi sprijinite – numărul ucrainenilor care achiesează la ideea aderării Ucrainei la NATO a crescut vertiginos. Dacă în anul 2008, cei mai mulți ucraineni doreau mai degrabă un statut neutru ori o alianță cu Rusia în dauna unei integrări în NATO – 15% pentru NATO, 30% cu Rusia –  procentul celor care consideră necesitatea integrării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică ca fiind cea mai bună garanție pentru securitatea națională aproape s-a triplat, ajungând la 44% și s-a dublat față de anul 2013[i]. În tot acest timp, din 2008 până în prezent, procentul celor care sprijină o alianță cu Rusia a scăzut de aproape cinci ori, ajungând până la 6-7%[ii].  Evident,  principalele evenimente care au dus la schimbarea de atitudine din ultimii ani sunt reprezentate de anexarea Crimeei și întreținerea conflictului din estul Ucrainei de către Kremlin. Din aceste considerente, astăzi accederea în NATO nu reprezintă doar un obiectiv național al conducerii de la Kiev, ci și o opțiune de securitate agreeată de o mare parte a ucrainenilor. Care sunt premisele și contextul aderării Ucrainei la NATO? Faptul că Ucraina este tărâmul unui conflict militar în care este implicat un actor extern – Federația Rusă – reprezintă principala piedică în drumul spre o posibilă aderare la NATO în anii următori. Zilele trecute la Kiev s-a desfășurat cea de-a unsprezecea ediție a Forumului de Securitate, o conferință organizată de Fundația OpenUkraine, cu ocazia căreia au fost dezbătute principalele probleme ce țin de securitatea regională (și globală)[iii]. În centrul discuțiilor au fost situate problemele de securitate ce privesc Ucraina și totodată perspectivele aderării acesteia la Alianța Nord-Atlantică. Printre invitații de marcă la această conferință s-a aflat și Taras Kuzio[iv], expert în problemele și politicile Ucrainei post-comuniste și contemporană[v]. Acesta a reflectat asupra chestiunilor ce deocamdată se înfățisează ca obstacole în calea unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO, comparându-le cu problemele de aceeași natură pe care alte state le-au confruntat în momentul accederii în Alianță. Poziția avută de Taras Kuzio pe acest subiect a fost rezumată într-un articol de către Euromaidanpress. Astfel,  în opinia expertului, conflictul „înghețat” din estul Ucrainei, și pe care îl plasează la rubrica „teritoriul divizat”, are un precedent în istoria NATO. Este vorba despre Germania, divizată decenii la rând între Germania de Vest și Germania de Est, divizare ce până la urmă nu a împiedicat primirea Germania de Vest în Alianță. „Ei bine, Germania de Est a fost un conflict înghețat timp de 50 de ani; totuși, Germaniei de Vest i s-a permis să se alăture. Deci, există un precedent stabilit de la momentul fondării NATO și acest lucru a fost foarte important în reconstruirea, alături de UE, a unei democrații germane post-naziste”[vi]. Mai departe, Taras Kuzio analizează cazul aderării Ucrainei la NATO din alte trei unghiuri, după cum se arată în același articol publicat de Euromaidanpress. În opinia sa, când vine vorba despre aderarea Ucrainei, se aduce în discuție desfășurarea unui referendum care să ateste părerea populației cu privire la poziția acesteia asupra aderării la NATO, în timp ce, sublinează acesta, majoritatea statelor din Europa de Est care au devenit între timp membre nu au organizat în prealabil un referendum de acest gen. „Dacă ar fi fost vreunul (referendum) în Letonia sau Estonia și tuturora le era permis să voteze, mă întreb dacă ar fi fost o majoritate (pro-aderare). Numărul ucrainenilor care se opun aderării la NATO a scăzut enorm începând cu anul 2014: mulți ucraineni înțeleg că Ucrainei i-ar fi dificil să-și apere propria securitate”[vii]. Taras Kuzio nu pare convins nici de faptul că ingerința rusească ar fi un motiv exponențial pentru care Ucrainei i-ar putea fi blocată calea aderării la NATO. Acesta oferă ca exemplu două episoade petrecute în Muntenegru înainte de a deveni membru cu drepturi depline, începând cu data de 5 iunie 2017. „Încercarea de lovitură de stat rusească din Muntenegru, tentativa de asasinare a prim-ministrului din Muntenegru nu au împiedicat accederea Muntenegrului în NATO. În Muntenegru, elitele politice sunt mai divizate în ceea ce privește NATO decât în Ucraina: doar 46 din 81 de deputați au votat să se alăture Alianței; în Ucraina, aveți practic 300 din 420”[viii]. Nu în ultimul rând, expertul face referire la aderarea Ucrainei la NATO ca la o „valoare adaugată” pe care statul ucrainean ar aduce-o Alianței atât în termeni cantitativi, cât și calitativi. „Ucraina ar aduce multă valoare adăugată, mai mult decât 19 dintre membrii NATO. Ucraina nu aduce doar forțe multe și puternice de securitate, pe care multe țări nu le oferă, ci un complex militar-industrial reînviat și întinerit, pe care îl vedem acum cu venirea unor noi rachete, noi arme și altele asemenea. În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Ucraina depășește majoritatea membrilor NATO…Ucraina cheltuie 5-6% (din PIB)[ix]”. Acestea au fost principalele remarci făcute de expertul Taras Kuzio, conform Euromaidanpress. Cu toate acestea, există câțiva factori care încă influențează potențiala aderare a Ucrainei la NATO și mai multe aspecte de ordin intern care trebuie îmbunătățite și/sau îndeplinite până când acel moment va veni. Ucraina nu s-a angajat într-un proces constant în vederea aderării la NATO din momentul în care și-a declarat această intenție. Dovada o fac cele patru planuri în acest sens: 2002, 2005, 2008 și după 2014[x]. Parcursul oscilant și tentativele repetate ale apropierii de NATO s-au datorat politicii externe multivectoriale dusă de administrațiile ce s-au succedat la conducerea țării. Abia după 2014 se poate spune, pentru prima dată, că obiectivul aderării Ucrainei la NATO pare ireversibil. Mai apoi, oricât ar părea de injustă pentru Kiev amânarea declanșării Planului de Acțiune pentru Ucraina în vederea accederii acesteia la Alianță mai degrabă ar complica lucrurile decât să le îmbunătățească, dată fiind amploarea tensiunile dintre NATO și Rusia. În schimb, Ucrainei îi este oferit sprijin militar (a se vedea livrarea de armament din partea SUA sau chiar planificarea cumpărării a 55 de elicoptere din Franța[xi]) şi asistență tehnică și instructaj personalului armatei din partea membrilor Alianței. În subsidiar trebuie amintit că după Summitul NATO de la București din 2008, practic, Ucrainei i-a fost oferită posibilitatea de a lua parte la Planul de Acțiune (Membership Action Plan-MAP) al NATO, printr-o manevră cât se poate de subtilă. Aliații au stabilit Programul Național Anual (Annual National Programme), un program care este parte integrată a MAP[xii]. În prezent pârghiile acestui mecanism au fost reactivate în cazul Ucrainei. Setul de măsuri pe care aceasta va trebui să le implementeze pentru a îndeplini standardele NATO a rămas în vigoare. Nu trebuie altceva decât să fie urmat. De aceea, decidenții politici de la Kiev vor trebui să demonstreze că sunt parteneri credibili pentru NATO, accelerând procesul de implementare a reformelor în sectorul militar. Faptul că principalii poli de forță ai NATO aleg să sprijine militar Ucraina, aceasta nu înseamnă că reformele pot fi lăsate pe plan secund. Sprijinul militar extern trebuie dublat de restructurarea și modernizarea atât a MApN din Ucraina, cât și a Armatei Naționale. Nevoia urgentă de reforme în aceste instituții a fost semnalată la începutul acestui an de expertul militar Glen Grant, care oferă expertiză militară și consiliere factorilor de decizie ucraineni aproape în permanență de la debutul conflictului din estul țării. Într-un articol referențial publicat în Kyivpost.com, el atrage atenția asupra lipsurilor și problemelor existente în Ministerul ucrainean al Apărării și în cadrul Forţelor Armate. Acesta oferă o analiză în detaliu a problemelor de rezolvat și a reformelor[xiii] care trebuie implementate pentru ca Ucraina să poată răspundă agresiunii cu arme convenționale, cât și celei de tipul război hybrid, dirijată de Kremlin. Ucraina are nevoie de schimbări structurale și la nivelul leadership-ului militar în aceeași măsură. Acestea sunt câteva dintre premisele și detaliile cazului aderării Ucrainei la NATO, un subiect sensibil și complicat ce se suprapune unui context de securitate internațional extrem de tensionat. Simpla idee a posibilității de aderare a Ucrainei amorsează sau intensifică disensiuni între Rusia și SUA, principalul partener al Kievului, dispute care se pot răsfrânge pe mai departe tot asupra Ucrainei. În mod peremptoriu, conflictul din estul țării cu separatiștii pro-ruși sprijiniți de Kremlin contează în economia declanșării procesului de aderare a Ucrainei la NATO. Însă aceasta nu înseamnă că principalii parteneri NATO ai Kievului nu sprijină Ucraina. Există modalități alternative prin care partenerii occidentali își dovedesc angajamentul față de Ucraina, chiar dacă aceste mecanisme nu se numesc „Planul de Acțiune al NATO”. În contextul actual, la fel cum pentru Kiev aderarea la Alianța Nord-Atlantică pare pentru prima data un proces ireversibil, la fel de ireversibil pare sprijinul partenerilor occidentali pentru Ucraina. De aceea, Kievul va trebui să își domoloească obsesia pentru Planul de Acțiune și să se concentreze pe realizarea cu succes a unor pași mai mici în vederea aderării. Ucraina este încă  într-o perioadă de tranziție, propice elaborării unor strategii credibile și ușor de îndeplinit. Ucraina încă are nevoie să își îmbunătățească relațiile cu vecinii deja membri ai Alianței. Kievul va trebui să își canalizeze eforturile pe îndeplinirea Programului Național Anual. Acestea sunt capitolele la care decidenții politici ucraineni vor trebui să lucreze înaintea declanşării procesului de aderare. Moldovan Anton [i] http://euromaidanpress.com/2017/06/08/ukraines-support-for-joining-nato-at-a-historic-high-infographic/ [ii] http://euromaidanpress.com/2017/06/09/ukraine-now-more-supportive-of-nato-more-than-four-nato-eu-countries/ [iii] Vezi aici programul conferinței: http://ksf2018.openukraine.org/en/agenda [iv] Vezi aici lista speakerilor: http://ksf2018.openukraine.org/en/speakers [v] Vezi CV-ul expertului Taras Kuzio aici: http://www.taraskuzio.com/ [vi] http://euromaidanpress.com/2018/04/12/the-case-for-ukraines-nato-membership/ [vii] Ibidem. [viii] Ibidem. [ix] Ibidem. [x] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/ [xi] https://www.kyivpost.com/business/ukraine-aiming-buy-55-french-airbus-helicopters.html [xii] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/ [xiii] https://www.kyivpost.com/article/opinion/op-ed/glen-grant-ukraine-can-build-army-beat-putin.html Post-ul Contextul și premisele actuale ale unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:30
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a incheiat primul trimestru cu o crestere de 12,4% a indicelui BET, principalul indice al pietei de capital locale care include cele mai tranzactionate 13 companii, dupa ce la jumatatea lunii martie a atins un nivel de 8.816 puncte, maximul ultimilor 11 ani. Cresterea inregistrata de bursa de la Bucuresti este cea mai mare din randul indicilor principali ai burselor din Uniunea Europeana, potrivit datelor Reuters, in conditiile in care doar 9 piete europene au avut indicii principali pe plus dupa primele trei luni ale anului. „Bursa de la Bucuresti a atins in primul trimestru valori care au ajuns la maximul ultimilor 11 ani, ceea ce indica revenirea interesului investitorilor pentru piata de capital. Astfel, piata de capital de la Bucuresti conduce detasat in topul cresterilor raportate de indicii principali ai burselor din Uniunea Europeana, cu un avans de doua cifre,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB. In plus fata de efectul de baza, dividendele au contribuit semnificativ la cresterea consistenta a pietei de la Bucuresti. „Rezultatele financiare foarte bune raportate de marea majoritate a companiilor listate si oferirea de dividende generoase investitorilor, coroborate cu perspectivele economice pozitive, au sustinut evolutia ascendenta a pretului actiunilor listate la bursa asa ca este de inteles de ce bursa romaneasca a avut un avans semnificativ in primele trei luni ale acestui an,” a declarat Lucian Anghel, presedintele Consiliului de Administratie al BVB. Indicele BET-TR, care include si dividendele acordate de companiile din BET, a crescut tot cu 12,4% la finalul primului trimestru comparativ cu primele trei luni ale anului anterior si a incheiat sedinta din 30 martie la un nivel de 11.231 de puncte. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor cu actiuni a depasit 11,5 milioane euro la finalul perioadei ianuarie-martie 2018 si a fost cu 23% peste nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior. In total, investitorii au tranzactionat actiuni de peste 700 de milioane de euro, cu 20% mai mult decat in primele trei luni ale anului trecut. Capitalizarea bursiera a companiilor romanesti a depasit 21,5 de miliarde de euro la finalul lunii trecute, in timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piata reglementata a BVB s-a apropiat de 39 de miliarde de euro in ultima sedinta de tranzactionare a lunii martie. Post-ul Crestere pentru Bursa de Valori Bucureşti? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Peste 80 de companii angajatoare din toate domeniile de activitate, un stand dedicat testării psihologice a candidaților, zonă pentru startupuri și apel pentru voluntari – sunt doar câteva dintre noutățile celei de-a 24-a ediții a Târgului de Cariere Cluj Global, ce se desfășoară marți și miercuri, 17-18 aprilie, la Sala Polivalentă. „Discover Yourself” este locul unde vizitatorilor Târgului de Cariere le pot fi testate abilitățile intelectuale, o serie de trăsături de personalitate, interesele profesionale și valorile pe care le au, de către un psiholog. Valentina Sava, care este consilier în carieră și psihopterapeut, încearcă în acest fel să îi ajute pe candidați să își cunoască mai bine punctele forte, să se adapteze mai bine mediului personal și profesional. „Prin această activare încercăm să invităm candidații să mediteze cu privire la propria persoană, dar și la alegerile pe care le fac în carieră. Discover Yourself sugerează, la fel ca denumirea aleasă, un prim pas spre cunoaștere și este o modalitate prin care organizatorii Târgului de Cariere aleg să le fie de folos tinerilor în orientarea profesională, dar nu numai”, spune Valentina Sava, psiholog în cadrul TdC. Testele folosite la standul „Discover Yoursefl” sunt computerizate și validate științific. Aceasta nu este singura noutate a ediției TdC Cluj Global. Pentru prima dată în cadrul evenimentului de recrutare, va fi amenajată și o zonă de startupuri, cărora li s-a dat posibilitatea să participe gratuit la eveniment, în semn de încurajare a micilor afaceri aflate la început de drum. Printre startupurile care vor fi prezente la Târgul de Cariere se numără Fast Order, adică povestea unui ospătar virtual, personificat într-o aplicație mobilă, care ajută la plasarea comenzilor și plata în restaurante și magazine. Gaus este un alt startup promițător și vine tocmai din Chișinău, Republica Moldova. Gaus se adresează generației tinere, Millennials, și este un Chatbot de recrutare direct din Facebook Messenger. Complyadvantage este un alt startup de IT prezent la TdC. Afacerea a  pornit  în Londra, Marea Britanie, și are un sediu de tinere talente și în Cluj-Napoca. Este un startup înființat în 2014, care folosește inteligența artificială şi „machine learning”. Coffee Point și VR Area – zonele de relaxare ale evenimentului Pe lângă companiile prezente, organizatorii au pregătit și zone de relaxare pentru vizitatori. La Coffee Point, spre exemplu, participanții pot lua o scurtă pauză de cafea, în goana după oferte de locuri de muncă. Și pentru că este vorba de un eveniment de recrutare, cei prezenți îți pot „plăti” cafeaua cu…CV-ul! Workshopuri și concursuri cu participare gratuită Deoarece componenta educațională este foarte importantă la TdC, vor fi organizate seminarii gratuite și concursuri cu participare liberă. Astfel, pe 17 aprilie, între 17.00-19.00, Compania Bosch organizează la Târgul de Cariere Cluj Global workshopul „Latest Trends in Surface Mounting Technology (SMT)”, seminar adresat pasionaților de Inginerie. Înscrierile se fac aici: http://www.targuldecariere.ro/cluj-global/seminarii/ Vor fi și așa-numitele speed-challenge-uri, acele concursuri pe loc în care participanții sunt provocații să îți testeze abilitățile și cunoștințele. Dacă Yardi România va testa cunoștințele de limba engleză, cei de la compania Star Transmission îi va provoca pe participanți să asambleze pe loc o cutie de viteze cu 9 trepte. Voluntari și tombolă Electric Castle La ediția din această primăvară va fi pus un accent deosebit pe programele de voluntariat. Astfel, Târgul de Cariere a încheiat un parteneriat strategic cu Electric Castle. Reprezentanții evenimentului vor recruta viitori voluntari pentru festivalul de muzică din acest an, ce va avea loc la Castelul Banffy de la Bonțida. De asemenea, toți participanții la Târgul de Cariere vor avea ocazia să se înscrie la tombola ce le va da ocazia să câștige un abonament gratuit la EC 2018. Printre angajatorii care participă la TdC Cluj Global se numără Bombardier, Genpact, Emerson, Blue Project, Kaufland, Lidl, Star Transmission, Steelcase, Vertiv, Banca Transilvania, Bosch și Bosch Rexroth, CSI, De’Longhi, Electrolux, Terapia, Cora, E.ON, Energobit, Leroy Merlin, Office Depot, Tenaris Silcotub, Yardi, Sykes, Michelin, MgTec Group, McDonald’s, Heisterkamp, Office Therapy, Penny, Pyronova, Rigips Saint-Gobain și multe altele. Programul pe zile: Marți, 17 aprilie, între 10.00 – 19.00 Miercuri, 18 aprilie, între 10.00 – 17.00 Post-ul Ce noutăţi aduce Targul de Cariere la Cluj apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11 aprilie 2018
16:20
Perspectivele industriei auto din România şi impactul eonomic a fost tema unei conferinţe, dintr-o serie de 5, care s-au derulat recent la Bucureşti în cadrul Salonului Internațional de Automobile București – 2018 în incinta noilor spații expoziționale inaugurate în acest an la Romexpo.  La acest eveniment la care au participat reprezentanți ai industriei auto, ai unor instituții publice cu implicare în sectorul auto (Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Economiei, RAR și ASF), ai unor companii de consultanță financiară și audit (PwC și KPMG), reprezentanți ai misiunilor diplomatice străine în România (Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Slovenia, Belarus, Nigeria și Palestina) precum și specialiști din domenii conexe sectorului auto. În cadrul conferinţei, doamna Secretar de Stat Paula Pîrvănescu a prezentat principalele atuuri investiționale ale României, tradiția îndelungată de producător de autovehicule și componente, sistemul de educație performant care pregătește în mod eficient viitorii specialiști atât de necesari în această industrie, disponibilitatea resurselor, stabilitatea economică și financiară, evoluția pozitivă a economiei (creștere PIB – 7% în 2017) precum și sprijinul guvernamental, atât legislativ cât și financiar ceea ce a făcut să își desfășoare activitatea în România 2 constructori mondiali importanți (Renault și Ford) și peste 600 de companii care produc piese și componente preponderent de prim montaj, atât pentru industria locală cât și cea europeană. „Proiectele pe care dorim sa le atragem in sectorul auto nu se mai bazează pe forța de munca intensivă (ieftină), având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziție către proiecte investiționale cu valoare adăugată ridicată și în acest sens aș dori să menționez existența unor poli de excelență precum centrul de cercetare – dezvoltare în domeniul auto (Cluj) al companiei Bosch, centrul R&D pentru tehnologia de vehicole autonome (Cluj) al companiei Porsche, cele 4 centre de inginerie  ale companiei Continental la Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov, și nu în ultimul rând, centrul R&D al companiei Renault, cel mai mare în afara Frantei” a mai precizat dna  Paula Pîrvănescu, Secretar de Stat InvestRomania. În continuare, domnul Attila Szabo (director general Ford Romania) a reamintit faptul că investițiile totale realizate de Ford la Craiova sunt de peste 1,2 miliarde de Euro, din care numai pentru transferul modelului EcoSport la Craiova sunt 200 de milioane Euro, plus costul angajării a încă 1000 de lucrători. Ca urmare, doar la fabrica de la Craiova, una dintre cele mai moderne fabrici Ford din lume, lucrează cca 4500 de angajați. Dl. Szabo a făcut o analiză a evoluției vânzărilor de autoturisme în funcție de segmentul în care acestea se încadrează, accentul fiind pus pe apetența noilor generații pentru SUV-uri compacte, confirmată de statistici și previziuni. În aceste condiții, cu noul model aflat în producție la Craiova, se poate considera că viitorul uzinei craiovene este unul solid. Domnul Bogdan Belciu, Pricewaterhouse Coopers și-a concentrat atenția și asupra evoluției industriei auto pe termen lung, estimările fiind că automobilistic în perspectiva anilor 2018 – 2030 va fi o modificare substanțială a pieței, ca urmare a impactului deciziilor politico–economice dar și a modificării tiparelor comportamentale ale noilor generații. Concluziile studiului PwC sunt următoarele: Modul tradițional de deținere și utilizare a automobilului (proprietate personală și utilizare individuală) va pierde teren într-o măsură considerabilă (înjumătățire) în timp ce soluțiile de mobilitate moderne (car-sharing, ride-sharing, vehicule autonome în proprietate personală sau chiar închiriate vor câștiga teren); Parcul auto total va cunoaște o scădere pe fondul eliminării accelerate a autovehiculelor vechi / poluante / echipate doar cu motoare cu ardere internă); Cu toate acestea, producția de autoturisme va înregistra o creștere ușoară, pe fondul exploziei propulsiilor alternative (electric, hibrid, hidrogen); De asemenea, vehiculele autonome, în ciuda efervescenței tehnologice, nu vor avea o pondere mai mare de 10 – 15 % din total parc. Un subiect la ordinea zilei abordat de către domnul Alin Negrescu (KPMG) a fost  BREXIT-ul care, în perspectiva unor negocieri neinspirate, va genera probleme importante pentru întreaga economie europeană, inclusiv industria auto. Dl. Alin Negrescu (KPMG) a apreciat că din punct de vedere economic, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera o serie de provocări și oportunități pentru celelalte State Membre, inclusiv România. În plan comercial, foarte important de menționat faptul că tranzacțiile cu bunuri efectuate între Marea Britanie și România nu vor mai fi tratate drept tranzacții intra-comunitare, ci exporturi, respectiv importuri, operațiuni supuse formalităților și tarifelor vamale comunitare. De aceea, este absolut necesar ca toate aceste schimbări să constituie un subiect de interes atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autorități, pentru a putea anticipa și implementa măsuri eficiente de diminuare a efectelor negative, dar și pentru a valorifica oportunitățile extraordinare determinate în principal de intenția anumitor companii de a reloca anumite activități din Marea Britanie în cadrul UE, în speță România. Doamna Monica Pascu (KPMG) a susținut o prezentare prin care a urmărit clarificarea modului de accesare a instrumentelor de sprijin care vizează activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare.  Cele mai mari centre de cercetare-dezvoltare din România se regăsesc în prezent în industria auto, iar trendul de dezvoltare accelerată a tehnologiei predispune acest domeniu la investiții semnificative în crearea de tehnologii și produse noi. În acest context, considerăm că este importantă și binevenită aplicarea facilităților fiscale oferite de statul român cu scopul de a încuraja investițiile în acest domeniu și dezvoltarea activității de cercetare-dezvoltare și inovare în țara noastră. În domeniul asigurărilor auto, domnul Ovidiu Wlassopol, prim-vicepresedintele ASF a anunțat demersurile efectuate de instituție în direcția îmbunătățirii asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA): Introducerea inspecției tehnice după remedierea unei avarii care a afectat structura de rezistență a autovehiculului și/sau elementele de siguranță activă și pasivă; Înființarea corpului experților evaluatori tehnici auto pentru a elimina conflictul de interese care există în prezent în piața asigurărilor prin prisma faptului că asiguratorii își stabilesc limitele de despăgubire prin constatatori proprii; Înființarea cazierului auto – o bază de date care va cuprinde informații de interes pentru persoanele care doresc să își achiziționeze în siguranță un autoturism rulat. Post-ul Care sunt perspectivele industriei auto din România? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:10
BCR își continuă rolul de educator financiar al României și duce proiectul Școala de Bani la următorul nivel: curiozitățile financiare întâlnesc formatul video în prima emisiune de alfabetizare financiară din vlogosfera românească. Vlogul „Școala de Bani” este realizat de Viral Studios și prezentat de unul dintre cei mai cool creatori de conținut ai momentului, Horia Sârghi, cunoscut ca “Zaiafet”. Studiile BCR arată că așteptările românilor în ceea ce privește educația se schimbă și că trecem de la o cultură de tip copil, la o mentalitate de adult tânăr. Cu alte cuvinte, banii devin un mijloc de a susține o viziune despre viață, iar în comportamentul românilor se remarcă o orientare puternică spre planificare și stabilitate financiară. Deși importante, aceste nevoi nu sunt acoperite suficient. Românii învață să își administreze bugetul din intuiție sau din experiența altora, nu știu cui să ceară sfaturi financiare și în cine să aibă încredere. Planificarea unui buget este o necunoscută pentru 78% din populație. În plus, conform unei cercetări despre Noile Tendințe în Educație[1], realizată de Ctrl-D, românii și-ar dori o curriculă școlară mai complexă. Tinerii adulți plasează educația financiară în topul intereselor lor, alături de dezvoltare personală, educație socială și educație sexuală. Resursa preferată autodidactă a populației tinere este Internetul, cu o proporție covârșitoare a canalului Youtube (65%). Vlog-urile sunt instrumentul lor preferat de învățare, 82.6% dintre adolescenții intervievați declarând că urmăresc clipuri cu scopul de a-și însuși sau aprofunda cunoștințele. În acest context, BCR și fondatorul Viral Studios, Mikey Hash, au luat hotărârea de a extinde proiectul propriu de educație financiară al băncii pe platforma Youtube. Vlog-ul „Școala de Bani“ este alternativă accesibilă pentru un număr nelimitat de persoane interesate să învețe noțiuni financiare de bază, să își înțeleagă și planifice mai bine viața financiară. “De aproape 2 ani de când derulăm Școala de Bani, am observat cât de ușor este să le schimbi oamenilor percepțiile legate de comportamentul financiar, atunci când le oferi instrumente simple și interactive. Din întâlnirile cu tinerii, ne-am dat seama că ei învață pentru Bacalaureat din vlog-uri, își iau informații despre vacanțe și gadget-uri urmărind vloggeri, așa că cea mai directă cale de a ajunge la ei a fost de a muta educația din sala din curs în online. Peste 70% dintre tinerii activi digital de astăzi urmăresc cel puțin un vlogger român. Suntem încrezători că prin parteneriatul cu Mikey Hash și Zaiafet îi ajutăm pe tineri să descifreze lumea complexă a banking-ului. Ne propunem să îmbunătățim împreună nivelul de alfabetizare financiară din România”, declară Nicoleta Deliu, coordonatorul programului național „Școala de Bani”. Vlogul “Școala de Bani“ este prezentat de Zaiafet și publicat pe cel mai proaspăt canal Viral Studios – Gândăceii de Internet. Formatul episoadelor este informativ educațional cu frecvență săptămânală, iar durata unui episod nu depășește 6 minute. Emisiunile ating subiecte pragmatice precum credite, carduri și asigurări, dar și teme de dezvoltare personală și sfaturi pentru o viață mai bogată. “Suntem conştienți de puterea pe care internetul o are în România şi de uriaşa responsabilitate pe care noi, Viral Studios, si afiliații noştri o avem faţă de publicul care ne urmăreşte. Acest lucru ne înspăimântă şi ne responsabilizează, în acelaş timp. Simţim că munca pe care o facem ne pune în privilegiata poziție de a forma mințile noii generații şi de a contribui activ la educația şi cultura generală a românilor. Şi, după cum ştim cu toţii, avem mare nevoie de educaţie în România, in special financiară. Aşa că, împreună cu BCR, am pus bazele unei emisiuni online care atinge exact acest subiect. De la gestionarea banilor, până la credite, economii sau investiții, vrem să le dezbatem pe toate și să le oferim tinerilor uneltele necesare pentru a lua cele mai bune decizii în viață.”, Mikey Hash, Viral Studios. Primul episod din vlogul „Școala de Bani” a debutat săptămâna aceasta și explică modul de acordare a creditelor, cu ancore în istoria băncilor și exemple din viața de zi cu zi. Episodul poate fi vizualizat aici: https://youtu.be/t9SqcHm5TYY Școala de Bani este cel mai amplu proiect de educație financiară din România. Lansat de Banca Comercială Română în anul 2016, programul este bazat pe învățare non-formală și se adresează tuturor categoriilor de vârstă, cu componente special dezvoltate pentru fiecare categorie. Peste 30.000 de copii din grădinițe, 20.000 de adolescenți și tineri și 20.000 de adulți au fost inițiați în lumea banilor, în ultimii doi ani, în cadrul programului Școala de Bani. Post-ul BCR și Viral Studios lansează prima emisiune de educație financiară de pe Youtube apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
10 aprilie 2018
16:10
Curentul unionist din Republica Moldova, ce a căpătat o amploare deosebittă în anul centenarului, a provocat un curent antiunionist toxic, inclusiv în satele unde autoritățile locale au adoptat, cu voturile primarilor şi majoritatea consilierilor locali, declarații simbolice de Unire. De departe, cea mai mare aversiune față de ideea unirii dintre Republica Moldova și România, a fost resimțită în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, unde în ziua de 27 martie, când se împlineau 100 de ani de la votarea de către Sfatul Țării de la Chișinău a Unirii, la Ceadâr-Lunga, unul din cele trei orășele ale acestei unități administrative, a avut loc un miting anti-unire. Manifestația a fost organizată de Consiliile Bătrânilor din toate localitățile Găgăuziei, dar și reprezentanți ai autorităților locale și regionale, precum și ai populației regiunii. Participanții la întrunire au adoptat o rezoluție prin care cer interzicerea activității organizațiilor unioniste din Moldova și aducerea reprezentanților lor în fața justiției. Printre persoanele care au susţinut discursuri la eveniment s-a numărat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care a declarat că găgăuzii fac tot posibilul pentru menţinerea statalităţii Republicii Moldova. „Am stat și stăm de gardă pentru statalitate. Și suntem susținuți de toți oamenii normali din țară”, a spus Vlah. Și deputatul comunist, Fiodor Găgăuz, a făcut o serie declaraţii la eveniment, context în care a afirmat că România lucrează în mod constant pentru a submina statalitatea țării. În final, mulțimea prezentă a cerut ca în Găgăuzia, anul 2018 să fie declarat drept an de comemorarea a ”o sută de ani de la ocupația Basarabiei de către România”. Singura manifestare antiunionistă până în prezent UTA Găgăuzia, o mică enclavă din sudul Republicii Moldova, formată din 32 localități, cu o populație  turcofonă de 134 mii de locuitori (dintr-un total de aproximativ trei milioane cât are statul moldovean) și un teritoriu de 1,8 mii km pătrați (dintr-un total de 34 mii km pătraţi), rămâne deocamdată singura unitate teritorial-administrativă, ce se opune deschis valului unionist. Nici în raionul Taraclia, vecin Găgăuziei, populat de circa 30 mii de etnici bulgari, nici în nordul republicii, unde locuiesc un număr însemnat de ucraineni, nici în Bălți, cel de-al doilea oraș moldovenesc și unul dintre fiefurile forțelor prorusești și antioccidentale, n-a fost semnalată deocamdată o opoziție antiunionistă însemnată. Televiziunea socialiștilor regizează evenimente antiunioniste Deși partidul socialiștilor, al președintelui moldovean Igor Dodon, a anunțat că mai multe sute de localități moldovenești au adoptat declarații antiunioniste, nu a dovedit până în prezent acest lucru. Totuși, pentru a crea impresia unei opoziții masive împotriva unioniștilor, în unele sate unde majoritatea aleșilor locali au adoptat declarații simbolice de unire, televiziunea NTV Moldova, ce aparține oficial deputatului socialist Cornel Furculiță, a trimis echipe de filmare. Acestea au reflectat micile întruniri antiunioniste ale socialiștilor locali, organizate la indicațiile partidului, drept mari revolte ale întregii localități. Este și cazul comunei Pepeni din raionul Sângerei, unde pe 11 martie, primarul și nouă din cei 15 consilieri împreună cu mai mulți fruntași și intelectuali din satele comunei, au semnat declarația simbolică de unire. Deși comuna Pepeni se află la 100 kilometri de Chișinău, o distanță considerabilă pentru dimensiunile Republicii Moldova, NTV a delegat de două ori echipe de filmare pentru a reflecta pretinsele revolte antiunioniste ale sătenilor, care au întrunit 10-20 de oameni, în mare parte activiști socialiști, inclusiv din satele vecine și centrul raional. Aceștia, în mare parte au repetat acuzațiile președintelui Dodon și amenințările că unioniștii vor fi pedepsiți pentru trădare de patrie. Demontarea miturilor antiromânești, moștenite de la URSS Susținerea neînsemnată (cu excepția Găgăuziei) a așa numitelor proteste și demersuri antiunioniste, organizate și orchestrate de partidul prorusesc al socialiștilor denotă, dacă nu o susținere, cel puțin o atitudine binevoitoare a tot mai mulți moldoveni față de ideea unirii. Și asta deși acum 10-15 ani în urmă, ideea unionismului era întâmpinată dacă nu ostil, cel puțin cu răceală în majoritatea localităților moldovenești. Această schimbare de trend este confirmată și de sondajele de opinie, care atestă o sporire a numărului moldovenilor, care ar vota pentru unire în cazul unui referendum: până la 25%-33%. Cu două decenii în urmă ar fi votat pentru Unire doar 2-3%. Această schimbare de trend le dă frisoane forțelor prorusești din Republica Moldova, în primul rând formaţiunilor politice ale socialiștilor, comuniștilor, gestionate de actualul președinte moldovean, Igor Dodon și fostul președinte moldovean, Vladimir Voronin. Ideologic, partidele prorusești din R. Moldova au fost construite având la bază propaganda antioccidentală și antiromânească, preluată de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, care a clădit timp de decenii în conștiința basarabenilor imaginea unei Românii ostile și a unei Rusii salvatoare. Iată că evenimentele din anul centenarului, care scot în evidență un puternic curent unionist, agreat de o parte tot mai mare de moldoveni, arată că această bază ideologică a socialiștilor se erodează. Tot mai multă lume nu mai crede în miturile „jandarmului român” și „eliberatorului rus”, două piese importante ale ideologiei moldoveniste, pe care se bazează partidele prorusești din R. Moldova. Campania anti-unire abia urmează Totuși, în ciuda aparențelor unei slăbiciuni a forțelor antiunioniste, acestea cu siguranță nu și-au spus ultimul cuvânt. Şi asta deoarece urmează seria de evenimente pe care partidele de stânga moldovenești le utilizează la maxim în scop propagandistic. Este vorba despre sărbătorirea, în stil cominternist, pe 1 mai a Zilei Solidarității Oamenilor Muncii și, mai ales, celebrarea pe 9 mai a Zilei Victoriei asupra fascismului, pe care forțele prorusești din Republica Moldova, la unison cu opinia publică din Rusia tot mai revanșardă a lui Putin, le consideră drept meritul exclusiv al Uniunii Sovietice. Cu siguranță, în cadrul evenimentelor respective vor fi auzite multe atacuri la adresa unioniștilor, a României și a Occidentului în general și multe aplauze la adresa Rusiei. Nu putem exclude că vor fi organizate acțiuni antiromânești, într-o manieră provocatoare, și pe 28 iunie, când se împlinesc 78 de ani de la retragerea administrației române din Basarabia și ocuparea provinciei de Armata Roșie. Evident, evenimentul va fi interpretat drept „eliberare”. În aceeaşi logică ar putea fi exploatată Ziua Independenței Republicii Moldova de către forțele prorusești și președintele Dodon pentru a blama unionismul și România. Și asta, în pofida faptului că independența a fost declarată la 27 august 1991 față de Uniunea Sovietică, care a ocupat Basarabia în 1940. Socialiștii se consolidează, unioniștii se învrăjbesc Președintele Dodon, recunoaște, de altfel, că anul 2018 este anul de grație al unionismului însă vrea să-l prezinte drept un fenomen trecător. Pe străzile Chișinăului dar și pe traseele naționale sunt amplasate panouri pe care este scris „Unionismul trece dar Patria rămâne”. Numeroși analiști politici de la Chișinău sunt de părere că acest val unionist generează un plus de energie forțelor prorusești, în primul rând partidului socialiștilor, care vor face tot posibilul ca în campania electorală pentru scrutinul legislativ din acest an să-și consolideze electoratul cu ajutorul lozincilor antiromânești. Rămâne de văzut cum va fi administrată situația de către partidele și mișcările unioniste de la Chișinău care, din câte se observă în ultimul timp, preferă să lupte între ele în cadrul alegerilor pentru primăria Chișinăului și, cel mai probabil se vor împiedica reciproc și în alegerile parlamentare. C.I. Post-ul Imperiul contraatacă. Cum luptă forțele prorusești din Republica Moldova împotriva curentului unionist apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:10
La începutul lunii aprilie 2018, în spaţiul public au apărut mai multe date cu referire la piata farmaceutică din România care va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile și tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din massmedia și de situația de criză din sistemul sanitar, tendință scoasă în evidenţă de datele financiare prezentate de KeysFin. Faţă de expertiza KeysFin, dl. Dr. Dragos Damian, Director Executiv  PRIMER (Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania) vine şi aduce urmatoarele precizari: datele care arata ca vanzarile de medicamente din Romania ar fi atins 47,87  miliarde lei in 2017 indica probabil cifra de afaceri insumata a agentilor economici care activeaza in domeniu – producatori, distribuitori si farmacii –  si nicidecum dimensiunea pietei de medicamente, neputand oferi prognoze asupra evolutiei pe termen scurt; cifrele referitoare la profit, de 2,38 miliarde de lei reflecta probabil, la fel,  profitul insumat al agentilor economici. Eventual, specialistii pot sesiza ca rata media a profitului la cifrele prezentate este de sub 5%, adica sub nivelul majoritatii industriilor si serviciilor, indiferent de domeniul de activitate CAEN, demonstrand riscurile si lipsa de atractivitate pentru investitii in acest sector economic; in plus, datele financiare referitoare la producatorii industriali de medicamente din Romania includ o componenta de 25-80% exporturi, care nu are nici o legatura cu rulajul de medicamente din Romania; in realitate, piata farmaceutica din Romania a atins in 2017 circa 12 miliarde lei la pret de producator, o crestere de 4% fata de anul precedent (date analiza de piata Cegedim), Romania aflandu-se la coada clasamentului UE in privinta consumului pe cap de locuitor – asta nu inseamna ca romanii sunt mai sanatosi, ci ca au un acces precar la solutiile terapeutice; cota de piata a producatorilor de medicamente din tara sa redus dramatic in ultimii 10 ani, de la circa 40% in 2006 la aproximativ 23% in 2016; alocarea bugetara pentru decontarea de medicamente a fost in 2017 de 6 miliarde lei, adica de sub 75 de Euro pe cap de locuitor, reprezentand cea mai mica alocare din UE. Aceasta alocare este nemodificata inca din 2011, desi necesarul de medicamente este de circa 8 miliarde lei. Restul de pana la cele 12 miliarde lei sunt platite din buzunar de catre pacienti si de producatorii de medicamente prin taxa clawback; preturile la medicamente sunt inghetate inca din 2015 in Romania la cel mai mic nivel din UE, din care se scade si valoarea unei taxe clawback de 25%, care a facut sa dispara in ultimii 3 ani peste 2000 de medicamente ieftine. Pacientii sunt obligati sa cumpere echivalentul mai scump, avand astfel senzatia ca preturile medicamentelor au crescut; piata medicamentelor fara prescriptie medicala (OTC) si a suplimentelor este de aproximativ 25% din piata totala, mult sub media europeana, unde atinge 35-45% – asta arata ca si la acest capitol consumul romanilor este pe ultimele locuri din UE, tot din cauza accesului insuficient la solutii alternative de tratament si ingrijire. Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din tara: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM. Post-ul Dr. Dragos Damian, Director Executiv  PRIMER, face unele precizări privind piaţa farmaceutică din România apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
5 aprilie 2018
15:40
Piața farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile și tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din massmedia și de situația de criză din sistemul sanitar, se menţionează într-un studiu recent al KeysFin. În tentativa de a-și găsi singuri soluții pentru problemele de sănătate, românii apelează tot mai frecvent la farmacii, iar această tendință se vede în datele financiare prezentate de exeprţii KeysFin. Potrivit analizei, care a luat în calcul datele financiare ale companiilor producătoare și distribuitoare de medicamente, afacerile acestora au evoluat susținut în ultimii ani, de la 37,92 miliarde de lei în 2012, la 47,87 miliarde lei în 2017, estimările pentru 2018 mergând spre atingerea pragului de 50 de miliarde de lei. „Creșterea prețurilor la medicamente, pe fondul valului de inflație din acest an, va influența în sens ascendent cifra de afaceri din acest sector, estimările noastre indicând aprox. 49,77 miliarde lei. Nu este exclus ca această cifră să fie depășită, evoluția vremii cu efectele sale  urmând să influențeze în mod substanțial această estimare”, afirmă analiștii de la KeysFin. Creșterea afacerilor a fost însoțită și de o evoluție semnificativă a profitabilității. Dacă în 2012, firmele din industria farma raportau un profit total de 1,65 miliarde de lei, în 2017 s-a ajuns la 2,38 miliarde lei, iar în 2018, experții de la KeysFin estimează un nivel cu 54% mai mare față de anul de referință 2012, de 2,53 miliarde lei. “Creșterea cifrei de afaceri  din industria farma, care ajuns la 26% în intervalul 2012-2017, vine în principal pe fondul extinderii susținute a lanțurilor de farmacii și a campaniilor de promovare agresive. Urmând modelul implementat cu succes în alte țări, piața farma a devenit principalul consumator de bugete de promovare, iar efectele s-au văzut rapid, în creșterea afacerilor și a numărului de clienți.”, au mai spus experții. Potrivit datelor statistice, în România erau înregistrați oficial, în 2016, 158 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și peste 6700 de comercianți cu ridicata și amănuntul. Potrivit analizei KeysFin, marii jucători din piață și-au consolidat în ultimii ani afacerile, astfel că topul principalilor jucători nu a suferit modificări semnificative. Sectorul producției (CAEN 2110/2120) este condus de Terapia SA, cu afaceri de 567,98 milioane de lei (2016), companie urmată de firma ieșeană Antibiotice SA (334,99 milioane lei) și Sandoz SRL, cu 320,38 mil.lei. Clasamentul producătorilor este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Labormed Pharma SA, Gedeon Richter Romania SA, Fiterman Pharma SRL, Infomed Fluids SRL și Biotehnos SA. În segmenul comerțului cu amănuntul (farmacii/CAEN 4773), topul investitorilor este condus de Sensiblu SRL, cu afaceri de 1,67 miliarde lei, companie urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 902,69 milioane lei în 2016 și Help Net Farma cu 549,90 milioane de lei. Topul comercianților, după cifra de afaceri, este completat de Catena Hygeia SRL și Ropharma SA. În ceea ce privește comerțul en gros (CAEN 4646), lider este Mediplus Exim SRL cu o cifră de afaceri de 4 mld.lei, urmat de Farmexpert DCI SRL (2.9 miliarde lei). Topul este completat de firmele Fildas, Farmexim și Sanofi România SRL. Statistica KeysFin arată pe de altă parte că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme din sectorul farma activează în București (1237), urmat de Cluj (322), Argeș (285), Bihor (279), Iași (279) și Dolj (278 firme). În total, în România erau înregistrate, în 2016, 6905 companii în producția și distribuția de medicamente, cu peste 65.000 de angajați. Experții de la KeysFin estimează că în acest an, dincolo de depășirea pragului de 50 mld.lei – cifră de afaceri, companiile din comerțul farmaceutic își vor tempera extinderea teritorială, acoperirea geografică la nivel regional și local atingând un nivel considerat optim. „În prezent asistăm la o consolidare a pieței. Din 2012 și până în prezent, jucătorii din farma au investit masiv în principal în extinderea rețelelor de distribuție, iar analizele noastre arată că am atins un moment de apogeu. 2018 se anunță a fi anul consolidărilor. Vom asista, cel mai probabil, la fuziuni și achiziții și mai puțin la deschideri de unități noi”, afirmă analiștii. Potrivit acestora, în acest an, companiile vor miza în primul rând pe investiții în programe de fidelizare a clienților și pe extinderea gamei de produse. “Dezvoltarea rețelelor de farmacii  se va axa, în viitor, în primul rând pe dezvoltarea calității serviciilor. Evoluția economică pozitivă, creșterile salariale, vor susține acest demers. Pe de altă parte, principala provocare o va reprezenta inflația, dinamica prețurilor urmând să influențeze în mod semnificativ performanțele de vânzări”, au mai spus analiștii de la KeysFin. Trendul crescător se regăsește și la nivel global, piața globală a produselor farmaceutice  fiind estimată să crească cu aproximativ 5% în acest an și să depășească 800 de miliarde de dolari. În Europa, Germania este liderul incontestabil în privința producției de medicamente. Bayer AG, Roche și Boehringer Ingelheim au venituri anuale de aproape 130 miliarde de dolari. În clasament urmează Marea Britanie, cu GlaxoSmithKline și Accord Healthcare (fostul Actavis), care au venituri anuale de 50 de miliarde de dolari. Din topul celor mai mari companii farmaceutice din Europa mai fac parte Novartis din Elveția, Sanofi (Franța), Astra Zeneca (Suedia), Nonvo Nordisk (Danemarca) și filiala Teva Pharmaceutical Industries din Olanda. Potrivit experților, viitorul pieței farmaceutice este strâns legat de dezvoltarea companiilor de biotehnologie, care dezvoltă noi tratamente, în special pe segmentul imuno-oncologic. Post-ul KeysFin: criza din sănătate și afecțiunile de sezon duc piața farma la un nivel record apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:30
Vladimir Putin și-a consolidat autoritatea în fruntea Federației Ruse, câștigând en fanfare scrutinul prezidențial din martie 2018, cu peste 76% din opțiunile de vot exprimate. Într-un articol precendent aminteam faptul că orice negocieri privind soarta regiunii separatiste nu se vor purta înaintea acestui moment (Motivele pentru care noua rundă de negocieri privind misiunea de pace în Donbas a fost sortită eșecului). Din această perspectivă, dacă situația Crimeei pare deja că a ieșit din agendă, viitorul Donbasului încă poate fi negociat.  Astfel, după ce lucrurile par că încep să intre în normalitate în loja administrativă de la Moscova, Putin își declară din nou disponibilitatea de a purta discuții pe seama viitorului regiunii separatiste. Între timp, Ucraina și partenerii europeni ai acesteia și-au programat o nouă întâlnire în formatul Normandia, dar într-o echipă incompletă. Este vorba doar de liderii Germanie, Franței și Ucrainei care vor încerca să găsească o nouă soluției pentru demararea misiunii de pace sub umbrela ONU pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși. Acest format este probabil, deoarece în ultimele zile, se vehiculează varianta absenței/omiterii lui Vladimir Putin de la întâlnirea programată pentru luna mai în orașul german Aachen, întâlnire care de altfel marchează prima reuniune în acest format de la alegerea lui Emmanuel Macron în funcția de președinte al Franței. Excluderea de la întrevedere a președintelui Rusiei s-ar datora tensiunilor recente dintre Moscova și cabinetele occidentale declanșate pe fondul otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal, ce a avut loc în orășelul Salisbury din Anglia. ”Datorită cazului Skripal, în relațiile dintre Rusia și Occident a apărut un fond emoțional extrem de nefavorabil, de accea nu este posibilă organizarea unui summit cvadrilateral, dar nu cred că pregătirea acestuia va avea loc fără a fi adusă la cunoștință Kremlinului[i]”, a declarat un diplomat ucrainean pentru agenția de presă Kommersant.ru. Fie că se va concretiza, fie că nu, această sancțiune diplomatică aplicată lui Putin de a nu fi inclus în discuțiile formatului Normandia nu încurcă foarte mult termenii ecuației privind găsirea unei soluții a încetării focului în estul separatist printr-o misiune de pace a ONU. Oricum, utilitatea formatului devine din ce în ce mai contestată în rândul experților. Acesta și-a dovedit în nenumărate rânduri lipsa de eficiență. Ca urmare, un lucru este cert. Dacă este să vorbim despre misiunea de pace, nu în cadrul formatul Normandia se va decide desfășurarea acesteia – și cu atât mai puțin în lipsa lui Putin sau a oricărui alt reprezentant desemnat de acesta la tratative – , ci în cadrul ONU și în marja negocierilor dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, putem aprecia efortul și încercarea Franței și a Germaniei de a căuta noi soluții, în acest cadru restrâns, la impasul existent în procesul de soluționare a confictului. Ce i-ar putea determina pe liderii ruși să accepte o misiune internațională în Donbas? Relevanța cazului Skripal în problematica ucraineană nu rezidă în eliminarea lui Putin de la întrevederea formatului Normandia. Scandalul diplomatic cu Marea Britanie se adaugă pachetului de tensiuni pe care Kremlinul le-a generat în ultimii ani datorită acțiunilor sale. Expulzarea unui număr semnificativ de diplomați ruși pe acest fond, faptul că mai multe cabinete europene au anunțat luarea în calcul a boicotării Cupei Mondiale la fotbal, ce urmează să aibă loc în câteva luni în Rusia și posibilitatea ca Marea Britanie să introducă sancțiuni financiare nominale asupra oligarhilor din cercul lui Vladimir Putin, plus interdicția de a călători pe teritoriul britanic ar putea afecta imaginea regimului Putin pe plan intern[ii]. Pe de altă parte însă, nu este exclus ca aceste noi acuzații aduse Moscovei să-i fie utile regimului, consolidând pe acest fond artificialul mit al ”inamicului străin care ne acuză și ne amenință tot timpul”, astfel încât să justifice continuarea procesului de dezvoltare a capacităților militare, tocmai în logica amplificării acestui sentiment fals de insecuritate ce provine din exterior și în jurul căruia își legitimează acțiunile pe plan intern. Dintr-o perspectivă care privește strict cazuistica ingerinței Kremlinului în întreținerea conflictului din estul Ucrainei există câteva elemente care ar putea să determine regimul lui Putin să își regândească poziția. Un detaliu care nu pare să aibă relevanță pentru moment, poate cântări însă pe mai departe asupra modului în care se reflectă tratamentul aplicat de Kremlin rușiilor și familiilor acelora care mor în Ucraina protejând interesele clasei politice de la Moscova. Novaya Gazeta din Rusia într-un articol intitulat Украинцы, в отличие от нас, своих убитых на войне хоронят открыто и с почестями / Ucrainenii spre deosebire de noi își îngroapă morții în aer liber și cu onoruri compară cu deznădejde tratamentul post-mortem acordat victimelor războiului din Donbas de o parte și de alta a frontierei. ”Persoana moartă nu are nume și prenume…doar mort…O altă unitate din statisticile pierderilor iremediabile, o altă figură neclară în uniformele groase de iarnă…Și nimic mai mult nu este cunoscut[iii]”, în timp ce familiile îndurerate ale victimelor obțin prea puține informații despre cum și unde au murit copiii lor, iar ceremoniile de înmormântare sunt la fel de obscure ca detaliile despre moartea odraslelor lor. Într-o altă ordine de idei, perpetuarea conflictului devine pe zi ce trece tot mai constisitoare pentru Kremlin. Înarmarea Ucrainei de către Statele Unite, inclusiv prin rachetele Javelin, poate complica situația de pe câmpul de luptă. Aceasta ar putea  necesita furnizarea pe front a unor tehnologii mai sofisticate și creșterea, în general, a suportului cu echipamente militare către separatiști. Pe de altă parte, va fi tot mai greu de ascuns traficul de echipamente militare, a convoaielor de blindate sau a altor tipuri de tehnologie de mari dimensiuni menite să întrețină conflictul[iv]. În aceste condiții, Kremlinului îi va fi tot mai dificil să justifice propriului popor sacrificarea resurselor umane și materiale de dragul unor ambiții geopolitice. Strategia legitimării acțiunilor și a disputelor internaționale sub deviza apărării intereselor naționale și a ”compatrioților” ruși s-ar putea să nu mai funcționeze pentru prea mult timp. Putin și cercul său de politicieni vor trebui să găsească alternative. Să fie acceptarea misiunii de pace a ONU în Donbas alegerea pentru care optează Moscova în ameliorarea disputei cu Occidentul și conferirea unui moment de respiro în relație cu proprii săi cetățeni? Dacă aceasta va fi opțiunea și liderii ruși vor fi dispuși să negocieze în termeni reali misiunea de pace în estul separatist, Ucraina va trebui să se pregătească să accepte la rându-i anumite concesii. Pentru moment lăsăm la o parte faptul că anterior Moscova nu era deloc interesată de desfășurarea unei astfel de misiuni într-o regiune pe care o controlează ilegitim și optăm pentru ipoteza conform căreia liderii ruși pentru prima dată ar lua realmente în considerare varianta unei misiuni de pace. Aceasta implică trei elemente esențiale pe seama cărora cele două tabere se află în antiteză: statutul separatiștilor și desfășurarea de alegeri în teritoriul controlat de aceștia; perimetrul de desfășurare a misiunii; compoziția națională a ”căștilor albastre” și transformarea separatiștilor în principalul partener de discuție în teren[v] Statutul separatiștilor și desfășurarea de alegeri în teritoriul controlat de aceștia Din acest punct de vedere, Acordul de la Minsk ”încurcă” poziția Kievului cu privire la modul în care se raportează la regiunile separatiste. Conform Minsk II, Kievul ar fi trebuit să recunoască prin constituție ”statutul special” al regiunilor separatiste. Din contră, conform legislației în vigoare teritoriul  controlat de auto-proclamatele Republici Autonome Luhansk și Donețk sunt  considerate ”teritorii temporar ocupate și aflate sub administrația Federației Ruse”. Pentru multe dintre partidele aflate în Rada ucraineană modificarea statutului acestor teritorii conform Acordului de la Minsk este imposibil de acceptat, viziune la care achiesează majoritatea societății ucrainene. Ca urmare, este puțin probabil ca acest titlu să fie conferit vreodată prin modificarea constituției. Desfășurarea alegerilor în zona separatistă și recunoasterea lor de către Kiev este o altă problemă fundamentală la care va fi dificil de găsit un consens.  Kievul susține demararea unui proces de stabilizare a regiuni (i.e. misiunea de pace), care include retragerea trupelor rusești și permisiunea unor forțe neutre de a controla granița ucraineano-rusă. În aceeași măsură, pentru Kiev misiunea de pace a ONU este garanția unui mediu sigur în care alegerile nu vor fi influențate prin presiune și amenințări. De cealaltă parte, poziția Rusiei este diametral opusă. Kremlinul vrea ca în primă instanță să obțină legitimarea separatiști pro-ruși ca entitate autonomă prin recunoașterea statutului special al acestora, iar mai apoi să fie facilitate și recunoscute alegerile în regiune. Perimetrul de desfășurare al misiunii Kievul, sprijinit de Statele Unite și partenerii europeni, cere desfășurarea căștilor albastre pe întreg teritoriul controlat de separatiști, implicit pe granița ucraineano-rusă. Inițial, Rusia a refuzat această variantă, insistând asupra dislocării lor doar pe linia de contact. Mai nou, Moscova nu exclude versiunea misiunii pe întreg teritoriul controlat de forțele separatiste, însă această decizie o pune pe seama disponibilității liderilor LNR și DNR, dacă vor sau nu să o accepte (decizie care de facto aparține Rusiei). Dar, această strategie de a-i împinge în față pe liderii separatiști vine în aceeași logică menționată mai sus. Liderii de la Moscova caută cu orice preț legitimarea separatiștilor în procesul de negociere și ulterior conferirea unui stat autonom regiunii.   Compoziția națională a ”căștilor albastre” și transformarea separatiștilor în principalul partener de dialog în teren Pentru moment, Kievul se opune totalmente unui contingent rus sau belarus în rândul căștilor albastre, în timp ce Kremlinul respinge ideea contingentelor din statele membre NATO. Însă o altă problemă pentru Kiev, cel puțin, derivă din riscul ca separatiștii să devină partenerul principal de discuție al pacificatorilor. Evident, desfășurarea unei astfel de misiuni implică facilitarea dialogului și coordonarea activităților dintre pacificatori și rebeli.  Cu toate acestea, Kievul este îngrijorat de faptul că separatiști vor obține o legitimare formală în dialogul cu pacificatorii[vi]. În concluzie… Formatul Normandia are prea puține argumente de oferit la ora actuală. Subiectul misiunii de pace sub egida ONU va fi tratat în continuare între Statele Unite ale Americii și Rusia și ulterior prezentat la ONU, unde probabil vor mai putea fi aduse mici ajustări. Dacă în cele din urmă misiunea ONU va fi activată în regiune și încetarea conflictului va avea loc, Moscova va cere în schimb urgentarea ridicării oricărei forme de sancțiuni asupra sa. Dar pe de altă parte, odată cu ridicarea sancțiunilor și desfășurarea misiunii ONU, Kievul n-ar mai avea motive să recunoască statutul special al auto-proclamatelor republici. Rezultatul: regiunea ar putea să devină un conflict înghețat. Mizele Moscovei sunt clare: ridicarea sancțiunilor și conferirea unui statut autonom regiunilor separatiste ori dacă nu transformarea regiunii într-un conflict înghețat. Dar va putea accepta Kievul un conflict înghețat în dauna unei stabilități mai ridicate conferite de recunoașterea statutului special al regiunilor separatiste și desfășurarea misiunii de pace sub egida ONU sau nu? Rămâne de văzut… Moldovan Anton [i] https://www.kommersant.ru/doc/3592157 [ii] http://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/is-putin-getting-ready-to-exit-the-donbas [iii] https://www.novayagazeta.ru/articles/2018/03/09/75741-zima-ukrainy [iv] http://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/is-putin-getting-ready-to-exit-the-donbas [v] http://ukraineworld.org/2018/03/is-ukraine-ready-for-un-peacekeepers/ [vi] Ibidem Post-ul Accepta Moscova o misiune de pace ONU în Donbass? Dar Kievul este pregătit să facă concesii? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:30
Atunci când utilizatorii achiziționează servicii de telefonie, internet sau televiziune prin intermediul telefonului, e-mailului sau al unei aplicaţii online, furnizorul trebuie să le pună la dispoziție o serie de informații minime, relevante pentru ca aceștia să poată lua o decizie adaptată nevoilor de consum. Contractul la distanță (inclusiv cel telefonic) se consideră încheiat doar după ce utilizatorii și-au exprimat consimțământul în scris (pe un suport durabil). Utilizatorii au dreptul de a se retrage dintr-un contract la distanţă în termen de 14 zile de la încheierea acestuia, fără a invoca un motiv. Ce este contractul la distanță? Contractul la distanță este acel contract încheiat între un furnizor şi un utilizator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii organizat fără prezenţa fizică simultană a celor două părţi, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă (de exemplu, telefon, scrisoare, e-mail, aplicaţii online etc.). În contextul unei piețe competitive și al diversității tot mai mari de oferte comerciale din domeniul comunicațiilor electronice, posibilitatea de a încheia contracte prin mijloace de comunicare la distanță oferă consumatorilor oportunitatea de a beneficia de oferte avantajoase, personalizate propriilor nevoi de consum, fără a se deplasa la centrele comerciale ale furnizorilor. Drepturile utilizatorilor Indiferent de mijlocul de comunicare la distanță utilizat pentru încheierea contractelor la distanţă, utilizatorii trebuie să primească, într-un mod adecvat mijlocului de comunicare la distanță utilizat, o serie de informații cu privire la serviciile pe care urmează să le contracteze, înainte ca aceste contracte să producă efecte obligatorii pentru ei; un astfel de contract intră în vigoare numai după ce utilizatorii și-au exprimat consimțământul în scris, pe un suport durabil (e-mail, scrisoare, fax) în cazul în care serviciile au fost contractate prin telefon, fax ori e-mail sau după ce furnizorul a confirmat comanda, în cazul în care serviciile au fost contractate online (prin intermediul unui site sau printr-o aplicație); utilizatorii au dreptul să se retragă din contract, fără nicio justificare, în termen de maxim 14 zile de la încheierea contractului. Informațiile specifice despre încheierea contractelor la distanţă pentru fiecare tip de serviciu – telefonie, internet, televiziune – sunt disponibile în InfoCentrul ANCOM. Obligațiile furnizorilor cu privire la informarea utilizatorilor Operatorii telecom sunt obligați să pună la dispoziția utilizatorilor, înainte de încheierea contractului, informații precum toate costurile asociate serviciului care urmează să fie furnizat (prețul, respectiv tariful și modalitatea de calcul al acestuia, beneficiile, opțiunile și extraopțiunile incluse), perioada contractuală minimă, costurile de transport pentru primirea echipamentul achiziționat, dacă este cazul, termenul de la care utilizatorul va beneficia de serviciile achiziționate, modul de soluționare a reclamațiilor, informații despre dreptul de retragere din contract și condițiile în care utilizatorul își poate exercita acest drept. Ghidul realizat de ANCOM și ANPC Atât ANCOM, cât și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au atribuții privind verificarea și sancționarea modului în care este implementată legislația privind încheierea contractelor la distanță de către furnizorii de servicii de comunicații electronice, în relația lor cu consumatorii. De aceea, pentru a veni în sprijinul furnizorilor de servicii de comunicații electronice, dar și al utilizatorilor acestor servicii, ANCOM și ANPC au elaborat un ghid care prin care este prezentată modalitatea de interpretare a legislației naționale referitoare la încheierea contractelor la distanță, respectiv în afara spațiilor comerciale.  Ce, cum şi unde reclami Dacă ești consumator, ai încheiat un contract la distanță și furnizorul nu ți-a respectat drepturile, poți sesiza ANCOMsau Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Dacă ești utilizator final persoană juridică, ai încheiat un contract la distanță și furnizorul nu ți-a respectat drepturile, poți sesiza ANCOM. Post-ul Ce drepturi au utilizatorii când acceptă, prin telefon, email sau online, o ofertă de la furnizori apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:30
Concluziile unui sondaj internațional comandat de Vodafone și derulat în 15 țări unde grupul este prezent arată că, dintre toți participanții, tinerii din România între 18 și 24 de ani sunt cei mai încrezători în perspectiva de a avea o carieră în domenii digitale. Peste jumătate dintre ei (53%) sunt convinși că vor găsi un loc de muncă pe măsura abilităților, rezultat care plasează România pe primul loc în clasamentul țărilor, înaintea unor state ca Italia, Germania, Republica Cehă, Spania sau Marea Britanie. Sondajul a fost realizat cu participarea a 6.000 de tineri din Africa de Sud, Egipt, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Portugalia, Republica Cehă, România, Spania, Turcia și Ungaria și ilustrează opinia acestora despre cât de pregătiți sunt să participe la economia digitală. Grupul Vodafone a solicitat YouGov derularea acestui sondaj, iar rezultatele au fost folosite pentru documentarea programului internațional „Alege-ți viitorul”, conceput pentru a oferi îndrumare în carieră în economia digitală și acces la training pentru 10 milioane de tineri din 18 țări. Programul, lansat recent în România și în alte 17 țări, include platforma inovatoare Future Jobs Finder, un portal ușor de folosit care le dă tinerilor posibilitatea să-și formeze noi abilități și să găsească oportunități de angajare în domenii ale economiei digitale. Pentru dezvoltarea platformei, disponibilă în 10 limbi, inclusiv în română, Vodafone a lucrat cu psihologi specializați, consultanți în domeniul carierei și furnizori de programe de formare profesională. „În prima săptămână de la lansare, aproximativ 4.000 de români au completat sesiunile de întrebări pe versiunea locală a platformei Future Jobs Finder, ceea ce demonstrează un interes ridicat al noii generații pentru identificarea oportunităților de carieră și față de pregătirea pentru economia digitală. Ca parte a acestei inițiative internaționale, cea mai mare de acest tip din lume, Vodafone România le oferă tinerilor un suport accesibil, ușor de folosit, pentru a le ghida primii pași către o carieră interesantă în domeniile digitale”, a declarat Florin Petrescu, HR Director, Vodafone România. Sondajul arată, de asemenea, că tinerii români se numără printre cei mai optimiști în privința viitorului lor în economia digitală, mai mult de 30% afirmând că aceasta le va spori oportunitățile de angajare, în timp ce doar 10% cred că nu își vor putea permite niciodată aceeași calitate a vieții ca generația părinților lor. De asemenea, România se situează pe primul loc în ceea ce privește procentul tinerilor care ar prefera să lucreze pentru ei înșiși sau ca antreprenori, mai curând decât într-o companie, 51% dintre aceștia exprimând această preferință. Potrivit rezultatelor, dintre participanții din cele 15 țări, românii între 18 și 24 de ani par să fie printre cei mai pregătiți să îmbrățișeze o carieră specializată în domeniul digital. 27% dintre ei ar prefera să fie programatori, 23% designeri de jocuri, 22% bloggeri și vloggeri, 17% designeri de aplicații și 14% specialiști în securitate cibernetică. Noua platformă Future Jobs Finder include o serie de scurte teste psihometrice menite să identifice aptitudinile și interesele fiecărui utilizator, apoi să le organizeze pe categorii, într-o listă de joburi specifice economiei digitale. Platforma identifică, de asemenea, oportunitățile de angajare, integrate de platforma globală Indeed, cel mai mare motor de căutare de locuri de muncă din lume, inclusiv poziții locale și internaționale în cadrul Vodafone. Utilizatorii au acces la cursuri online relevante pentru formarea de abilități digitale, multe dintre acestea disponibile gratuit, și primesc un rezumat al propriilor aptitudini și interese, pe care îl pot folosi în CV sau când aplică pentru un loc de muncă Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 26 de țări, 49 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări. La 31 decembrie 2017, Vodafone Group avea 529,1 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 19,3 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India și toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri. Post-ul Sondaj Vodafone: 30% dintre tinerii români cred că economia digitală le va spori oportunitățile de angajare apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
4 aprilie 2018
11:50
Banca Transilvania a devenit proprietarul pachetului majoritar de actiuni (99,15%) detinut de Eurobank Group la Bancpost, respectiv al actiunilor detinute la ERB Retail Services IFN si ERB Leasing IFN. Odata cu finalizarea tranzactiei dintre Eurobank Group si BT incepe integrarea acestor entitati in Grupul Financiar Banca Transilvania. Bancpost a fost achizitionata la 75% din valoarea activului net, pentru aproximativ 178,67 milioane euro. Pentru ERB Retail IFN, BT a platit 40,42 milioane euro (77% pretul de piata al actiunilor/valoarea contabila), iar pentru ERB Leasing IFN, 6,79 milioane euro (63% pretul de piata al actiunilor/valoarea contabila). In plus, Banca Transilvania a preluat un imprumut subordonat in valoare de 80 milioane euro pentru Bancpost. “Achizitia Bancpost este un moment foarte important in povestea Bancii Transilvania si un pas inainte in strategia noastra de consolidare a pozitiei pe piata. Urmeaza un plan ambitios de integrare in Grupul BT, bazat pe sinergiile Banca Transilvania – Bancpost. Suntem pregatiti sa ne adaptam noii dimensiuni pe care banca o va avea, iar angajamentul ferm al BT ramane sustinerea antreprenorilor si economiei romanesti. Multumim reprezentantilor Eurobank si Bancpost pentru abordarea profesionista si colaborarea care a dus la succesul acestei tranzactii”, declara Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de Administratie, BT. Managementul integrarii Banca Transilvania l-a mandatat pe Leontin Toderici, Director General Adjunct – Chief Operations Officer in cadrul Bancii Transilvania, pentru a coordona integrarea in Grupul Financiar BT, integrare care se va realiza prin implicarea echipelor ambelor banci, BT si Bancpost. Leontin Toderici are peste 20 de ani de experienta in banking, este doctor in informatica economica si absolvent de EMBA. Detalii pentru clientii Bancpost, ERB Retail Services IFN si ERB Leasing IFN Pentru operatiuni, servicii si consultanta, clientii trebuie sa se adreseze, in continuare, entitatilor respective. Conturile clientilor Bancpost raman la Bancpost pana la finalizarea integrarii Bancpost, ERB Retail Services IFN si ERB Leasing IFN in Grupul Financiar BT. Informatii contact: 0800 110 200; 021 3020 789; infocenter@bancpost.ro Banca Transilvania & Bancpost Cu peste 13% cota de piata, Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 2,2 milioane de clienti, circa 7.000 de angajati si aproape 500 de sedii. Este prima institutie bancara care a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti si singurul brand bancar romanesc in clasamentul Brand Finance 500 Ranking 2018. Bancpost este pe locul 9 in topul bancilor, are aproape 3% din piata, peste 1 milion de clienti si 147 de sedii. Partenerii BT Banca Transilvania colaboreaza cu A.T. Kearney Management Consulting pentru planificarea integrarii Bancpost, ERB Retail Services IFN si ERB Leasing IFN in Grupul Financiar BT. Pentru achizitie, consultantul financiar unic pentru Banca Transilvania a fost Barclays Bank PLC, consultanta juridica a fost asigurata de PeliFilip, iar consultanta financiara pentru aspecte contabile si de diligenta, de Deloitte. Post-ul Banca Transilvania a achizitionat Bancpost apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
3 aprilie 2018
11:40
Think tank-ul Chamber of Excellence in International Affairs, in parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Spirit Critic” din Chișinău, va derula în perioada 20-21 aprilie a.c. cursul „TechCamp RO­­_MD – Digital Tricks”. Evenimentul, finanțat de către Departamentul de Stat al SUA prin Digital Communication Network,  se va derula concomitent la București și Chișinău, urmând a fi ținute o serie de prelegeri care vor fi transmise live către participanți, cu scopul de a dezvolta capacitățile acestora de a combate dezinformările și fenomenul fake-news. În acest sens, participanții vor dobândi cunoștințe privind noile  instrumentele digitale, dialogând în mod direct cu experți în domeniu, își vor putea dezvolta  spiritului critic și analitic, precum și capacitatea de a diferenția o știre falsă față de una veridică, făcând totodată parte dintr-o rețea  internațională de tineri specializați în combaterea falsurilor informaționale. Cursul se adresează unui număr de 30 de persoane, dintre care 15 prezente la prelegerile de la București și 15 prezente la prelegerile de la Chișinău. Fiecare persoană va primi diplomă de participare. Cursul din București se va desfășura la Biblioteca Națională a României, Bd. Unirii, nr.22, Sector 3, sala American Corner. Persoanele interesate  se pot înscrie, până la data de 18 aprilie 2018,  prin completarea formularului online disponibil AICI. Persoanele selectate vor fi informate în maxim 48 de ore de la completarea formularului. Pentru mai multe informații  ne puteți contacta la adresa de email office@newsint.ro sau la nr. de tel. (+40) 754 900 234 (Nicolae ŢIBRIGAN). Cursul de la Chișinău se va derula în sediul CID NATO, Str. Mitropolit B. Bodoni, Nr. 2 A. Persoanele interesate  se pot înscrie, până la data de 18 aprilie 2018, prin completarea formularului online disponibil AICI. Persoanele selectate vor fi informate în maxim 48 de ore de la completarea formularului. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresa saranvlad25@gmail.com sau la nr. de tel. (+373) 797 680 37 (Vladislav ŞARAN). Post-ul Curs internațional pentru combaterea fake-news – București/Chișinău (20-21 aprilie 2018) apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
2 aprilie 2018
17:10
La Universitatea Națională din Cernăuți a avut loc o masă rotundă internațională în timpul căreia au fost discutate cele mai recente cercetări și studii referitoare la evenimentele tragice din 1941 de la Fântâna Albă – notează Agenția BucPress. Masa rotundă internațională „Teroarea – instrument al politicii sovietice în relația cu popoarele din Europa Centrală și de Est” (eveniment dedicat memoriei victimelor Masacrului de la Fântâna Albă din 1941) a fost organizată la Universitatea Națională din Cernăuți prin Centrul de Studii Românești în cooperare cu Centrul Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina și Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare. Parteneri organizatorici au fost, de asemenea, Asociația Convergențe Europene (București),  Centrul de Integrare Euroatlantică și Securitate și Societatea Regională pentru Cultura Poloneză „Adam Mickiewicz” din Cernăuți. Masa rotundă s-a desfășurat în Sala Verde a Universității „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, participând reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți, oficiali și reprezentanți ai Parlamentelor din Ucraina și România, autorități regionale, cercetători și experți, studenți, jurnaliști. Moderatorul discuțiilor a fost politologul Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress. În deschiderea mesei rotunde internaționale, directorul Centrului de Studii Românești, Liubov Melniciuk, alături de directorul Institutului pentru Democratizare și Dezvoltare, Dmitro Saviuk, a adus mulțumiri celor prezenți pentru participare, menționând cu bucurie că sala a fost arhiplină. Au rostit cuvinte de salut și încurajare deputatul poporului din Ucraina Grigore Timiș, senatorul român Viorel Badea, consulul general al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, vice-guvernatorul regiunii Cernăuți Mihailo Pavliuk, consulul onorific al Austriei la Cernăuți Serhii Osaciuk. La eveniment a fost invitat să participe și un reprezentant al misiunii OSCE în regiunea Cernăuți. În timpul acțiunii științifice internaționale a avut loc discutarea cercetărilor actuale ale experților europeni cu privire la teroarea sovietică îndreptată împotriva popoarelor din Europa Centrală și de Est, care au devenit victime în diferite perioade istorice; realizarea unor comparații a evenimentelor din secolul trecut cu situația internațională actuală din regiune pentru prevenirea unor tragedii similare în secolul al XXI-lea. Principalele teme ale mesei rotunde au fost: analiza evenimentelor istorice legate de evenimentele tragice din 1941 de la Fântâna Albă (discutarea celor mai recente date și cercetări), teroarea – instrument al politicii sovietice în relațiile cu popoarele din Europa Centrală și de Est:  masacrul de la Fântâna Albă, paralele istorice cu incidentul de la Katyn ș.a.; abordări științifice actuale privind studierea terorii organizate de URSS: interpretări, analize, aprecieri; cum poate fi prevenită repetarea unor tragedii similare în secolul XXI în contextul evenimentelor din Crimeea și Donbas?; reflectarea temelor dedicate memoriei victimelor totalitarismului sovietic în presa locală și internațională (analiza experților și a jurnaliștilor). La masa rotundă au participat cu comunicări și intervenții: Petru Grior,  coordonatorul Centrului de Studii Istorice și Culturale din Cernăuți; dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, dr. Ilie Popescu, președintele Societății Regionale „Golgota”, dr. Eugen Patraș, vice-președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, dr. Vladislav Strutinski, șef-adjunct al Catedrei de Relații Internaționale din cadrul Universității din Cernăuți, Piotr Andrusieczko, jurnalist, «Gazeta Wyborcza», Polonia,  dr. Natalia Strelciuk, conf. univ. la catedra de Științe Politice și Administrare Publică, directorul Centrului  de Integrare Euroatlantică și Securitate; dr. Gulnara Bekirova, istoric al tătarilor din Crimeea,  dr. Maksim Prihnenko, lect. univ. la catedra de Relații Internaționale și Politică Externă, Universitatea Națională din Donețk „Vasil Stus”, dr. Serhii Hakman, vice-președintele Fondului de Binefacere Inițiative și Resurse Sociale, dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava ș.a. De menționat că un rol important în desfășurarea acestui eveniment l-a avut Asociația Convergențe Europene din București care a fost prezentă la Cernăuți prin președintele Sergiu Dan și coordonatorul de proiecte Liliana Simionescu. Moderatorul mesei rotunde, dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, a analizat reflectarea subiectelor legate de masacrul de la Fântâna Albă în presa din Ucraina și România (inclusiv presa de limba română din regiunea Cernăuți), anunțând la finalul mesei rotunde internaționale concluziile experților și politicienilor participanți la eveniment, în baza cărora va fi publicată o apreciere analitică care va fi transmisă instituțiilor științifice și autorităților din țările Europei Centrale și de Est. Parteneri media au fost: Agenția UNIAN,  TVA, Portalul TOCpress, Agenția PoloNews, Portalul „Obserwator Międzynarodowy”,  Agenția АСС, Agenția BucPress, Portalul „Hvylia”, „Transilvania Regional Business”,  „Radio Ucraina Internațional”, Portalul „Novyny Bucovyny”,  „Radio Cernăuți”, Revista „Glasul Bucovinei”. Post-ul La Cernăuți avut loc o masă rotundă internațională dedicată memoriei victimelor masacrului de la Fântâna Albă din 1941 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:10
Studenții Universității Babeș-Bolyai pot participa, alături de colegii lor de la Academia de Studii Economice București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Ovidius din Constanța, la cea de-a patra ediție a Academiei Atelierul Digital. În cadrul programului, studenții pasionați de marketing digital vor putea deprinde, timp de 4 zile, de la specialiștii Google bazele strategiilor online, iar cei mai buni participanți vor putea obține un internship plătit de 6 luni la Hub-ul Atelierul Digital organizat în universitățile incluse în program. Cea de-a patra ediție a Academiei Atelierul Digital va avea loc la București, în perioada 3-6 mai 2018. Informații complete despre programul înscrierilor și organizarea evenimentului pot fi accesate consultând link-ul https://atelieruldigital.com/academia/ Post-ul Studenţii UBB pot învaţa marketing online de la specialiştii Google apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:10
Anul 2017 a adus 8.256 proceduri noi de insolvenţă, în creștere cu 3% faţă de 2016, când s-au înregistrat 8.053 de noi proceduri, se arată într-un comunicat al Coface România. În ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, ceea ce înseamnă de aproape două ori peste media din Europa Centrala şi de Est. În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor şi a dimensiunii sociale, prin locurile de muncă pierdute. Din aceasta perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 milion de Euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior. În ciuda acestui fapt, pierderile produse creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde RON, în creștere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde RON. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de către firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic faţă de cel din anul anterior. Cele 3 greșeli majore ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată sunt: Finanțarea deficitară a investițiilor, prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru a finanța nevoile pe termen lung. 7 din 10 companii insolvente şi-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor şi vânzarea stocurilor, motivul fiind faptul că 60% au achiziționat active corporale (ca de exemplu terenuri, mașini, utilaje), 30% şi-au achitat doar parțial datoriile către bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) şi dividende către acționari, iar 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acționari şi / sau administratori comuni cu firma subiect sau grad de rudenie/ prieteni apropiați); Investițiile greșite: 75% dintre companiile insolvente au avut un cost al finanțării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor, deoarece rezultatul așteptat al investițiilor nu a fost materializat. Atunci când randamentul activelor (efectul) este inferior costului finanțării (efortul), situația companiei se deteriorează şi riscul de insolvenţă creşte; Politica agresiva a dividendelor: o treime dintre firmele insolvente a distribuit majoritatea profitului net sub forma de dividend în mod accelerat înaintea momentului încetării activității, fără un factor compensator pentru consolidarea situației de lichiditate (ex: creșterea profiturilor obținute sau a cifrei de afaceri). Aceasta a determinat creșterea gradului de vulnerabilitate a companiilor respective, precum şi o dependenţă mai mare de finanțarea externă. Cauzele intrării companiilor în incapacitate de plată Din totalul celor 8.256 de companii insolvente în 2017, 4.185 au depus declarațiile financiare înainte de intrarea în incapacitate de plată. Pentru acestea, au fost calculați indicatorii financiari pentru ultimele 5 exerciții financiare precedente, cifrele fiind consolidate la nivelul întregului eșantion al firmelor insolvente. Rezultă, astfel că: Nivelul veniturilor a scăzut semnificativ în ultimii 3-4 ani prealabili intrării în incapacitate de plată. Cifra de afaceri medie din 2016 a fost de 2,1 milioane RON, cu 28% mai puțin decât anul anterior şi cu 30% mai mică decât cea din 2012, nivelul de vârf al veniturilor pentru aceste companii; În contextul scăderii semnificative a veniturilor, aceste companii au demonstrat o capacitate limitată de a se restructura. Flexibilitatea redusă şi incapacitatea de a se restructura eficient au fost determinate de nivelul foarte ridicat al cheltuielilor fixe. Acestea din urma au fost alimentate de investițiile majore în activele fixe, în condițiile în care ponderea acestora în totalul activelor a crescut constant, de la 36% în 2012, la 44% în 2016. Pierderile consolidate s-au ridicat la 9,3% din nivelul cifrei de afaceri; Gradul de îndatorare a companiilor respective a crescut constant, de la 85% în 2012, la aproximativ 104% în 2016. Dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul foarte scăzut de capitalizare din partea acționariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității; Gradul de acoperire a datoriilor prin nivelul vânzărilor a scăzut de la 103% în 2012, la doar 75% în 2016; Ciclul de conversie a banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotației stocurilor şi creanțelor minus durata medie de plata a furnizorilor) a devenit negativ în 2016, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanțare a fost reprezentată de creșterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în total capitaluri împrumutate a crescut de la 48% (2012), la 75% (2016). Industriile cu cel mai mare număr de insolvenţe Din perspectiva distribuției sectoriale, industriile cu cel mai ridicat număr al companiilor insolvente prin raportare la 1.000 de companii active sunt: fabricarea produselor textile, producția şi furnizarea de energie electrică, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, industria extractivă şi construcții. 2017 a înregistrat o creștere semnificativă a companiilor nou înfiinţate, în condițiile în care numărul SRL-urilor înmatriculate este de aproape 100.000, revenind la nivelul din 2008, înainte de impactul crizei financiare globale la nivel local. Evoluția înmatriculărilor în funcție de sectorul de activitate diferă semnificativ de la o industrie la alta. Cele mai mari creșteri din această perspectivă sunt în industria prelucrătoare (+122%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+73%) şi alte activităţi şi servicii (+60%). În schimb, comerțul şi intermedierea financiară sunt singurele sectoare care au o scădere a companiilor nou înmatriculate, cu -10% (la doar 29.555) şi -22% (la 1.455). “În ciuda creșterii economice record şi a avansului semnificativ al consumului cu aproape 10% faţă de anul anterior, în 2017 numărul insolvenţelor înregistrate creşte uşor. Aceasta evoluție arată ca după scăderea accelerată a numărului de insolvenţe în ultimii 3 ani, pe fondul creșterii lichidității din piață, efectul începe să se disipeze şi estimez că în perioada următoare vom vedea mai multe firme în incapacitate de plată. Această estimare este bazată şi pe analize ale Coface, care arată că în economie numărul companiilor care nu realizează profit şi au o solvabilitate slabă este important (1 din 3 companii s-ar încadra în această categorie), acestea fiind extrem de expuse la a înregistra dificultăţi în plata datoriilor, în condițiile în care lichiditățile vor deveni mai greu accesibile sau mai scumpe. Coface evaluează în fiecare an un număr mare de companii, care realizează peste 80% din cifra de afaceri din economia locală, iar o analiza a acestui portofoliu arată că doar 1 din 4 companii prezintă un risc scăzut de insolvenţă”, a precizat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România. “Din perspectiva cadrului general al afacerilor în România, nu găsesc o explicație care să justifice creșterea numărului de companii în 2017, pentru că salariul mediu în sectorul privat a crescut cu aproape 15%, cadrul fiscal şi juridic au fost instabile, costul finanțării a crescut la finalul anului, investițiile publice au scăzut la jumătate faţă de anul anterior, în timp ce investițiile străine au stagnat în sectoarele cheie. Singura explicație în cazul creșterii cu 32% a numărului de companii nou înfiinţate este efectul de bază. Mediul de afaceri local a pierdut aproximativ un milion de companii în ultimii 10 ani, înregistrând un număr de firme care şi-au întrerupt activitatea de patru ori mai mare, comparativ cu media regională. La fiecare companie nou înființată în 2008 – 2016, 2,2 companii şi-au întrerupt activitatea. România a ajuns să aibă doar 23 de firme la 1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din UE după Serbia, care are 19 firme la fiecare 1.000 de locuitori. în momentul de faţă, mediul de afaceri local este embrionar, deoarece jumătate dintre companiile active sunt înfiinţate după 2009 şi nu au trecut prin tumultul crizei financiare. Acest proces al regenerării distructive a lăsat un gol imens în mediul de afaceri, care acum poate fi preluat de companiile nou înfiinţate, în condițiile în care nivelul foarte ridicat al creșterii economice şi costul de finanțare în continuare scăzut creează oportunităţi interesante în acest moment”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România. Post-ul Coface România: evaluarea greşită a investiţiilor, una dintre greşelile majore care au dus la insolvenţă în 2017 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest anunță atingerea unui număr rotund și consistent de contracte de finanțare semnate prin REGIO (Programul Operațional Regional) 2014-2020: 204. Valoarea totală a acestor contracte de finanțare semnate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se apropie de 2  miliarde lei, mai exact 1,96 miliarde, iar valoarea totală nerambursabilă este de 1,76 miliarde lei. Mai mult de jumătate dintre contractele de finanțare semnate de către beneficiarii publici și privați au fost destinate mediului de afaceri, prin proiectele depuse pe Axa 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii, în cadrul Priorității de investiții 2.1.A – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri – Microîntreprinderi și în cadrul  Priorității de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor. Astfel, până în acest moment s-au semnat un număr de 148 de contracte destinate mediului privat. Următoarea categorie importantă de contracte de finanțare, ca număr, este reprezentată de proiectele care pun în valoare patrimoniul cultural și natural al regiunii Nord-Vest – peste 20, urmată de reabilitări termice și drumuri județene. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a venit și va veni în sprijinul beneficiarilor de contracte de finanțare semnate prin organizarea unor sesiuni de instruire organizate pentru implementarea corectă a proiectelor câștigătoare. Sesiunile de instruire sunt legate de aspecte importante privind desfășurarea implementării proiectelor, precum managementul și monitorizarea, achizițiile publice în cadrul proiectului, managementul financiar al proiectului și Manualul de identitate vizuală REGIO 2014 – 2020 Post-ul Peste 200 de contracte de finanţare în Regiunea Nord-Vest prin REGIO 2014-2020 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
30 martie 2018
17:20
După patru ani de la revoluție, Ucraina este într-un continuu progres al schimbărilor. Generația post-Maidan și-a asumat la unison hotărarea de a contribui la procesul de modernizare și integrare europeană a Ucrainei și ruperea totală de caracteristicile toxice ale unei ere post-sovietice care a încorsetat mentalități într-o logică de multe ori fatalistă pentru țară, limitând sistematic gama oportunităților de dezvoltare a Ucrainei, de-a lungul a mai bine de două decenii. Această generație este o generație a demnității, după cum însăși ei au ales să se identifice. Dar odată cu trecerea timpului e din ce în ce mai limpede că aceștia sunt trădați de cei pe care i-a ales să îi reprezinte. După un simulacru spontan de modernizare în febra revoluției, noua clasă politică, cândva și ea parte a noii generații, se dovedește a fi în continuare prizoniera unei lumii veșnic paralele cu sentimentele și nevoile cetățenilor. Noua clasă politică a reușit printre altele să reactualizeze unele dintre cele mai nocive laitmotive ale sistemului politic din Ucraina, pe care oamenii le-au condamnat cu propriul lor sânge: corupția și oligarhia conjugată cu statul patron. Din când în când, în tentativa de a mai distrage atenţia opiniei publice de la problemele sistemului, aceștia readuc necesitatea reformelor în discuţiile avute cu electoratul. Dar nici așa nu mai devin credibili, când progresul este prea șovăielnic, în ciuda sprijinul financiar, a asistenței tehnice și a îndrumării experților occidentali. În fapt, cadența oscilantă a procesului de reforme reprezintă efectul celor trei caracteristici înainte menționate. Totuși, din fericire pentru generația post-Maidan, progrese există, în pofida redezvoltării (dacă a pierit cândva) a unei clase politice specifică perioadei pre-criză. Atât cantitativ, cât și calitativ, comparând cu perioada pre-criză, reformele realizate din 2014 până în prezent întrec tot procesul de modernizare realizat în cele mai bine două decenii de la obținerea independenței. În altă ordine de idei, aceste progrese există pentru că politicienii de astăzi sunt forțați atât de acordurile bilaterale semnate, cât și de gândul că ei ar putea fi actorii principali ai unui nou Euromaidan. În aceeași măsură, clasa politică actuală este pusă în fața dilemei sale existențiale. Ea și-a asumat pachetul de reforme în schimbul unei asistențe financiare impresionante pentru Ucraina din partea partenerilor occidentali, dar în același timp reformele, adoptate corect, le zdruncină sistemul purtător de rețele clientelare, corupție și afaceri personale folosind resursele de stat. Din aceste motive tranziția și modernizarea pe care o caută societatea, pentru ei se poate întinde pe o perioadă nedeterminată. Este vital pentru majoritatea politicienilor să amâne acele reforme care le-ar putea dezvălui neregularitățile din portofoliul lor. De aceea de multe ori s-a asistat la sacrificarea interesului național în detrimentul intereselor personale. Totuși, în ciuda evoluției sinuoase, cu multe urcușuri și coborâșuri pe diagrama progresului – conflicte între partide interesate mai degrabă să obțină încă un mandat în Radă, dispute interminabile între politicienii de rang înalt sau acțiuni perfide împotriva organismelor anticorupție care alterează procesul de refome – pot fi constatate și momente de luciditate. Poate și mai important în tot acest proces de reconstrucție națională, este faptul că nu se observă tendințe de reintoarcere spre vechiul pol de influență politică, cel rusesc. Însă inevitabil, handicapurile clasei politice actuale sunt resimțite de societate în ansamblu. Acțiunile lor se răsfrâng direct asupra oamenilor de rând, care astăzi își manifestă nemulțumirea asupra tot ce înseamnă politic în Ucraina. Creșterea economică, regimul liber de vize, precum și alte reforme parțial implementate nu îmbunățesc prea mult starea patologică a unei societăți încercate, mințite și exploatată ani de zile la rând. Generația post-Maidan are așteptări mult mai mari după revoluția pe care a purtat-o, iar repulsia ei este total justificată. Acesteia îi trebuie în primul rând să simtă solidaritatea clasei politice cu doleanțele sale. Așteaptă o clasă politică integră, neartificială, transparentă și cu un proiect de țară pentru care să își epuizeze resursele. Revoluția Demnității, în timpul căreia sute de oameni s-au jertfit pentru idealurile lor, a creat eșafodajul moral pentru un nou proiect de țară, o Nouă Ucraina – o Ucraină modernă, unde democrația, separarea puterilor în stat, competitivitatea, transparența vor deveni principiile călăuzitoare. Însă după patru ani, în schimbul acestor idealuri, oamenii se simt păcăliți și abandonați de proprii lor lideri. Dacă la nivel politic singurul aspect modificat pare să fie doar protagoniștii, deoarece mediul politic rămâne între aceeași parametrii de promiscuitate, la nivel social există un proces continuu de metamorfoze. Apar noi clivaje, dar care nu mai exprimă neapărat o dispută interetnică (deși aceasta poate fi observată în unele regiuni) sau religioasă, ci semnifică un proces de tranziție de la ”vechile valori”, la nivel de societate, la un nou set de valori care se identifică într-o măsură mai mică sau mai mare cu valorile europene (democrație, respectarea drepturilor și libertăților, competitivitate, etc.). Acest fenomen reflectă implicit și explicit tensiunile declanșate pe orizontală între adepții tranziției/modernizării și cei care încă sunt rezistenți la schimbare. În aceeași notă, apare ruptura care dăunează enorm Ucrainei în momentul de față  – clivajul societate-clasă politică – o ruptură exponențială, care explică și contribuie la starea tensionată generală. La nivel de societate s-a ajuns la hipersaturație provocată de minciunile exponenților clasei conducătoare și confuzie în același timp – ”eu cu cine votez?”. Lipsa profundă de încredere în actualii lideri politici este edificată prin faptul că actualmente niciuna dintre figurile populare ale scenei politice ucrainene nu trece peste 10% în preferințele electorilor. Președintele în funcție al Ucrainei, Petro Poroșenko, se bucură de ”cea mai mare susținere”-10%, urmat de Mikhail Șaakașvili cu puțin peste 7%, Iulia Timoșenko cu 6,4% ș.a.m.d[i]. La capitolul încredere în instituțiile statului, cifrele sunt la fel de îngrijorătoare: 50% dintre respondenți declară că nu susțin acțiunile președinției/președintelui, 50-54% nici a premierului/guvernului, iar aproape 62% nu sprijină acțiunile parlamentului (Verkovna Rada)[ii]. În altă ordine de idei, există o energie extraordinară în rândul societății care dorește schimbarea. Dar pentru ca energia existentă pe orizontală să fie maximizată pozitiv este importantă dirijarea acesteia pe verticală, înspre sfera politică. În aceste condiții, percepția pozitivă pe care majoritatea cetățenilor o au asupra Uniunii Europene ar trebui să rămână un element constant de presiune asupra actualiilor și viitorilor lideri ai Ucrainei. Aflați în zorii campaniei electorale a alegerilor parlamentare programate pentru anul viitor, politicienii vor încerca să folosească energia de masă în beneficiul propriu. Acesta este momentul când societatea va trebui să răspundă prompt spectacolului politic ce urmează a fi realizat de partidele angajate în cursa electorală. Generația post-Maidan are toate premisele să redevină un vector al schimbării. Căci atât timp cât clasa politică ucraineană rămâne prizonieră unei mentalități (post)comuniste, aceasta va continua să se prăbușească în dizgrația societății ucrainene. Astfel, optimismul rezidă în determinarea generației post-Maidan de a produce schimbarea, concentrându-și pe mai departe eforturile în vederea construirii acelei Ucraine moderne, europene, pe care și-o doresc. Moldovan Anton [i] http://ukrainianweek.com/Society/208824 [ii] http://ukrainianweek.com/Politics/204242 Post-ul Clivajul dintre clasa politică ucraineană și generația post-Maidan. O luptă continuă în planuri paralele apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:01
Festivalul Internațional „European Music Open”, fondat de Primăria Municipiului Oradea cu sprijinul domnului Alexandru Badea, a Teatrului de Stat „Regina Maria” și a Asociației pentru promovarea turismului din Oradea (APTOR), a fost premiat în cadrul Galei Premiilor Anuale ale Revistei ”Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2017, care a avut loc la la începutul acestei săptămâni la Palatul Cantacuzino din București. Festivalul Internațional „European Music Open” a fost premiat în cadrul categoriei ”Eveniment Cultural”, întrunind  foarte multe aprecieri și comentarii admirative. Aceste premii, acordate de revista Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (organizație fondată în 1920 de George Enescu), sunt premiile culturale cu cea mai veche tradiție, înființate încă din 1990. De‐a lungul anilor, printre laureați s-au numărat cei mai importanți artiști români, printre care Ioan Holender, Angela Gheorghiu, Ion Marin, Valentin Gheorghiu, Ruxandra Donose, compozitori de renume precum Pascal Bentoiu sau Dan Dediu, regizori, scenografi, manageri culturali, cronicari muzicali, muzicologi, personalități din străinătate de la Michael Jackson la Johan Kobborg etc., precum și unii dintre cei mai promițători tineri, la debutul lor în carieră. Categoriile și premiile Revistei „ACTUALITATEA MUZICALĂ” ale anului 2017 au fost: ”Personalitate interpretativă”: Gabriel Bebeșelea, dirijor – pentru promovarea repertoriului românesc prin înregistrări Radio/CD şi concerte publice; ”Eveniment cultural”:Alexandru Badea – Festivalul Oradea Music Open  – pentru integrarea muzicii și a celorlalte arte într-un concept pluridisciplinar inovator; ”Premiul pentru muzicologie”: Octavian Lazăr Cosma, pentru seria de volume dedicate istoriei Operei din București; ”Premiul pentru Perseverenţă în cultivarea tradiţiilor româneşti”- Alina Mavrodin, directoare artistică a Festivalului Internaţional ”Crizantema de aur” de la Târgovişte; ”O viata dedicată cântecului”- Marina Voica, la 80 de ani de viaţă şi 60 de carieră muzicală exemplară. Peste 500 de melodii înregistrate, trofee in ţară și peste hotare, colaborări cu toţi marii noștri compozitori de muzica ușoară. ”Premiul muzicii de Jazz” – Sebastian Burneci, trompetist ”Vedeta anului”- Andra (Măruţă) – Îndrăgita solistă a avut un an remarcabil, cu un spectacol excepţional, care a făcut de câteva ori neîncăpătoare Sala Palatului. A lansat câteva mari șlagăre în acest interval și a editat un album remarcabil, plus zeci de concerte în ţară și în străinătate. Este un lider autentic al generaţiei sale. ”Premiul muzicii rock”- formaţia ”Viţa de vie” – condusă de Adrian Despot, membru al UCMR, absolvent al UNMB. Formaţie modernă, interesantă, originală. „Acestea sunt premii onorifice, dar poartă încărcătura unui prestigiu cu totul aparte, pentru că provin din interiorul breslei artiștilor prin forul cel mai reprezentativ al creatorilor de muzică și se acordă numai în urma unui proces de selecție foarte strict”, a declarat Mihai Jurcă, directorul Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și Regiune. Primăria Oradea și Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune mulțumește pentru implicare și pentru sprijinul acordat în realizarea Festivalului „European Music Open”: Muzeului Țării Crișurilor, Teatrului Regina Maria si Episcopiei Romano-Catolice de Oradea. Post-ul Festival orădean „European Music Open” premiat de Revista „Actualitatea muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.