Polo: Steaua şi CSM Digi Oradea, victorioase în primele meciuri din semifinalele Superligii

Agerpres, 19 aprilie 2019 22:50

Steaua Bucureşti, campioana en titre, şi CSM Digi Oradea, vicecampioana, au câştigat, vineri, primele meciuri din semifinalele Superligii masculine de polo pe apă.Steaua Bucureşti BA a dispus în propriul bazin de CS Dinamo Bucureşti cu scorul de 14-7 (4-1, 4-1, 3-3, 3-2). Golurile campionilor au fost reuşite de Istvan Szabo 4, Mihnea Gheorghe 2, Marios Kapotsis 2, Mihnea Chioveanu 2, Jerko Marinic Kragic, Andrei Prioteasa, Pavel Popescu şi Cristian Călin. Pentru Dinamo au punctat Teohari 2 goluri, Dragomirescu, Buică, Iliescu, Bota şi Vrânceanu.În cealaltă semifinală, CSM Digi Oradea a întrecut-o pe Corona Sportul Studenţesc cu scorul de 5-3 (0-2, 2-0, 2-0, 1-1), la Braşov, prin golurile înscrise de Levente Vancsik 2, Grummy Guimaraes, Yusuke Inaba şi Ramiro Georgescu.Sâmbătă vor avea loc meciurile cu numărul doi, Steaua Bucureşti BA - CS Dinamo Bucureşti (Bazin Ghencea - Bucureşti, 11:30) şi Corona Sportul Studenţesc - CSM Digi Oradea (Braşov, 12:00).Semifinalele se joacă după sistemul cel mai bun din cinci partide.AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Alexandru Cojocaru)  Sursa foto: Steaua București Polo/Facebook

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Agerpres

Acum 15 minute
08:00
Actriţa Medeea Marinescu s-a născut la 27 mai 1974, în Bucureşti, potrivit imdb.com. Este fiica operatorului Ion Marinescu şi a machieuzei Violeta Marinescu, notează Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu în lucrarea "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996).A absolvit Academia de Teatru şi Film în 1996, clasa prof. univ. Florin Zamfirescu.A debutat la vârsta de trei ani, în filmul "Iarna bobocilor" al lui Mircea Moldovan. A încântat publicul în 1980, în filmul "Maria, Mirabela" regizat de Ion Popescu-Gopo, unde a interpretat rolul Mirabela, la numai şase ani.Numită "copilul minune al cinematografiei româneşti", a jucat în numeroase filme, printre care: "Promisiuni" (1986), "O zi la Bucureşti" (1986), "Zâmbet de soare" (1987), "Vacanţa cea mare" (1988), "Kilometrul 36" (1989), "Domnişoara Christina" (1991), "Crăciun însângerat" (1992), "O mamă cum nu-i alta" (1996), "Fii cu ochii pe fericire" (1998), "Patul lui Procust" (2001), "Je vous trouve tres beau" (2006), "Donant, donant" (2010), "Quod erat demonstrandum" (2013), "Ca niciodată: a fost odată" (2016). Foto: (C) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTOÎntre anii 1995 şi 1997, a jucat pe scena Teatrului Odeon în "Cumetrele" de Michel Trembley, "Mincinosul" de Carlo Goldoni, "Livada cu vişini" şi "La drumul mare" de Cehov, "Improvizaţie la Paris" de Giraudoux.Din 1998, joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a interpretat numeroase roluri în piese precum "Bădăranii" de Carlo Goldoni, "Eleni" de K. Asimakopoulos, "Nunta lui Krecinski" de A.V.Suhovo-Kobîlin, "Trei surori" de A.P.Cehov, "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, "Anna Karenina" de Hellen Edmundson după A.P. Cehov ş.a. Foto: (C) EMIL BADEA/AGERPRESÎn stagiunea actuală a TNB, poate fi urmărită în piesele: "Dineu cu proşti" de Francis Veber, "Magic naţional" de Ion Caramitru, "Memoria apei" de Shelagh Stephenson şi ''UFO" de Ivan Vyryapaev, conform tnb.ro.A putut fi admirată şi urmărită pe scenele Teatrelor Act, Casandra, UNU, Româno-American.În anii 1999 şi 2000 a jucat în serialul de comedie "Clanul Popeştilor" iar în 2008 a jucat în serialul TV "Doctori de mame".A fost prezentator la emisiuni de divertisment la TVR şi Antena 1, între 1995 şi 1997.Este, de asemenea, o pianistă înzestrată, cântând în ţară şi în străinătate; a apărut în show-uri de televiziune, cântând sau recitând.Medeea Marinescu este implicată în lupta împotriva schimbărilor climatice, fiind Ambasadoare a Conferinţei Paris Climat 2015 şi Acordului de la Paris în România, punctează ro.ambafrance.org. Foto: (C) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO A luat numeroase premii: Premiul de interpretare la Festivalul de Film pentru Tineret Piatra Neamţ, pentru rolul Mirabela din "Maria Mirabela" (1980), Premiul de interpretare ACIN, pentru rolul Oara din "Promisiuni", Premiul de interpretare la Festivalul Filmului de Tineret Piatra Neamţ, Premiul de debut în muzică de film, în filmul "Promisiuni" (1986), Premiul de interpretare, secţiunea pian, la Festivalul de muzică "Lira de aur" (1987).În 2004, i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, "în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului".În 2016, i-a fost acordat Ordinul Naţional Francez al Meritului în grad de cavaler. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea. editor online: Alexandru Cojocaru)
08:00
Votul în diaspora pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României s-a încheiat luni, 27 mai, la ora 07:00 (ora României), odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a SUA (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi a celei de la Vancouver (Canada).Până duminică, la ora 23:30, ora României, în diaspora au votat 369.775 de alegători pentru alegerile europene şi 366.504 pentru referendum.Pe parcursul zilei de duminică, prezenţa la vot a cetăţenilor români a fost substanţială, fiind semnalate cozi la unele secţii de votare din străinătate.În străinătate au fost deschise 441 de secţii de votare, iar procesul de vot a început sâmbătă la ora 22:00, ora României, fiind prevăzut să continue pe durata a 33 de ore.România este una dintre ţările UE care le permit cetăţenilor lor rezidenţi în afara blocului comunitar să voteze la alegerile europarlamentare. Cetăţenii din Cehia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta şi Slovacia rezidenţi în afara blocului comunitar nu pot vota la scrutinul pentru Parlamentul European. În schimb, Bulgaria, Grecia şi Italia le permit să voteze cetăţenilor lor care au domiciliul în alt stat membru al UE. AGERPRES/(AS - editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)  Sursa foto: Ambasada României în Statele Unite ale Americii / Romanian Embassy in US/Facebook 
Acum 2 ore
07:00
Ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, va prezida luni, 27 mai 2019, la Bruxelles, reuniunea formală a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (PRES RO 2019).Miniştrii responsabili pentru comerţul exterior din statele membre UE vor aborda tematici de actualitate în domeniul politicii comerciale comune.Acestea includ reforma şi negocierile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), inclusiv negocierile privind e-commerce, relaţiile comerciale UE - SUA, respectiv pregătirile pentru semnarea Acordului de Comerţ Liber şi a Acordului privind Protecţia Investiţiilor UE - Vietnam, care reprezintă o prioritate a Preşedinţiei României la Consiliul UE.De asemenea, la dejunul de lucru miniştrii comerţului vor discuta recomandările Consiliului European de primăvară din sfera comerţului, inclusiv stadiul negocierilor comerciale în curs purtate de Uniunea Europeană cu state terţe. Consiliul Afaceri Externe - Comerţ reprezintă cel mai înalt for decizional la nivelul Consiliului Uniunii Europene privind subiecte aferente implementării şi conturării politicii comerciale comune.Statele membre sunt reprezentate de miniştrii responsabili pentru domeniul comerţului internaţional, această formaţiune a Consiliului reunindu-se, de regulă, de două ori pe an sau de oricâte ori este necesar. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 
07:00
Forţele pro-UE au conservat o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată, relatează luni AFP.Prima concluzie a scrutinului european este că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate, rămânând totuşi cele mai mari grupuri din hemiciclu.Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European.Grupurile lor - cu 180 de locuri pentru PPE şi 152 pentru S&D conform ultimelor proiecţii - nu vor putea reedita "marea coaliţie" care le-a permis să construiască compromisuri privind textele legislative şi să-şi împartă posturile de putere.Este sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide, care persistă de aproape 40 de ani în Parlamentul European.Potrivit unor estimări care rămân să fie confirmate, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, cu excepţia poate a Partidului Brexit al lui Nigel Farage.Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 57 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el aproape o duzină de locuri, până la 54.Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă au realizat progrese, rămân totuşi departe de a putea revendica roluri de prim-plan în cadrul Parlamentului European.Şi cu cât ele sunt mai divizate şi chiar în dezacord profund asupra anumitor subiecte, recompunerea anticipată a alianţelor lor rămâne un lucru neclar.Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care nu a părăsit PPE în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, "nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca", estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman."Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru proeuropean", a declarat în noaptea de duminică spre luni şeful grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt.Acest grup va deveni, cu 105 locuri potrivit ultimelor proiecţii, al treilea în PE, datorită în special aportului listei "Renaissance" a preşedintelui francez Emmanuel Macron, chiar dacă ea nu a reuşit să devanseze partidul lui Marine Le Pen în alegerile din Franţa."Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlamentul European fără noul nostru grup", a prezis Guy Verhofstadt.Verzii au afirmat şi ei duminică că au devenit "indispensabili", potrivit noului lor lider de grup din PE, Philippe Lamberts, după progresul înregistrat duminică, care le permite să obţină 67 de locuri, faţă de 51 în precedenta legislatură.Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea compromisului mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.Pentru că dacă numele candidatului la preşedinţia executivului european trebuie decis între şefii de stat şi de guvern ai celor 28, el trebuie apoi să obţină o majoritate, respectiv 376 de voturi, în rândul eurodeputaţilor pentru a fi ales.După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP. AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea) 
06:30
Preşedintele Donald Trump a fost primit luni, la Tokio, de împăratul Naruhito şi împărăteasa Masako, devenind astfel primul lider al unui guvern străin primit în audienţă de noul împărat al Japoniei de la urcarea acestuia pe tron la 1 mai, după abdicarea tatălui său, Akihito, informează agenţiile de presă internaţionale.Primirea la împărat a reprezentat punctul culminant al vizitei de stat pe care preşedintele american a început-o sâmbătă în Japonia şi care se va încheia marţi, vizită umbrită de tensiunile comerciale dintre cei doi aliaţi. Foto: (c) Jonathan Ernst/REUTERSTrump, un fan al pompei şi al ceremoniilor, a fost întâmpinat de noul împărat şi de soţia sa, educată la Harvard, la palatul imperial din Tokio, într-o ceremonie oficială de întâmpinare transmisă în direct pe postul naţional de televiziune.Trump a făcut o uşoară plecăciune şi, împreună cu Prima Doamnă Melania Trump, a dat mâna cu perechea imperială înainte de a intra în palat, unde cuplul prezidenţial a fost întâmpinat de mai mulţi oficiali, printre care prim-ministrul Shinzo Abe şi soţia sa, Akie.Cuplul prezidenţial şi cel imperial au ieşit apoi din palat, sub un soare arzător, în timp ce o orchestră militară interpreta imnurile naţionale ale celor două state. Foto: (c) Jonathan Ernst/REUTERSDonald Trump a mers apoi din nou pe covorul roşu, salutând elevii adunaţi, şi a trecut în revistă Garda de Onoare înainte de a se urca solemn pe un podium.Şeful statului american şi-a manifestat încântarea de a beneficia de onoarea primei recepţii oferite de împăratul Japoniei. Acesta i-a invitat pe preşedinte şi pe soţia sa la un dineu de stat somptuos în seara zilei de luni."Sunt peste 200 de ani de când nu a mai avut loc un astfel de eveniment în istoria Japoniei. Aşadar, este o mare onoare să reprezint Statele Unite", a declarat Trump duminică seara la un banchet oferit de premierul Abe. Foto: (c) Kimimasa Mayama/Pool via ReutersTot în cursul zilei de luni preşedintele american a avut convorbiri oficiale cu premierul Shinzo Abe, cu care duminică a jucat golf şi a participat la un turneu de sumo. Pe agenda discuţiilor s-au aflat negocierile comerciale bilaterale în curs şi dosarul nord-coreean.Preşedintele Donald Trump a deplâns în deschiderea discuţiilor cu premierului Shinzo Abe existenţa unui "enorm dezechilibru" comercial cu Japonia, apreciind însă că există soluţii de depăşire a acestuia. Foto: (c) Jonathan Ernst/REUTERS"Lucrăm asupra dezechilibrului schimburilor comerciale - dezechilibrul este enorm - şi noi lucrăm la asta", a declarat şeful statului american, o aluzie la negocierile comerciale în curs. "Sunt sigur că vom găsi o soluţie cândva în viitor", a adăugat Trump, în contextul în care nu se întrevede încheierea unui acord înaintea verii.Totodată, preşedintele Statelor Unite a estimat că ţara sa şi Coreea de Nord au un "mare respect" reciproc, în pofida impasului în care se află negocierile din dosarul nuclear şi a testelor cu rachete desfăşurate recent de autorităţile de la Phenian."Multe lucruri bune se vor întâmpla cu Coreea de Nord (...) Am parcurs un drum lung" a declarat Trump la începutul discuţiilor cu premierul Japoniei."S-a construit un respect bun, fără îndoială chiar un mare respect între SUA şi Coreea de Nord", a insistat preşedintele american, potrivit AFP. AGERPRES/(AS - editor: Raluca Anghel, editor online: Gabriela Badea) 
06:30
"Pentru reuşita unui tânăr, în afară de activitate şi economie, nicio altă însuşire nu e aşa preţioasă ca punctualitatea şi cinstea în toate treburile sale." - Benjamin Franklin ("Femeia în proverbele şi cugetările lumii", Colecţia Cogito, Editura Albatros, 1975) AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea)
Acum 4 ore
06:00
Nigel Farage, ales membru al Parlamentului European pe lista Partidului Brexit, a spus că vrea ca echipa sa să fie implicată în negocierile pentru Brexit şi că se pregăteşte pentru alegeri generale, relatează Reuters."Vrem să fim implicaţi în echipa de negociere" a Brexitului, a declarat Farage la Southampton, în sudul Angliei."Dacă nu plecăm pe 31 octombrie atunci scorul pe care l-aţi văzut astăzi pentru partidul Brexit va fi repetat la alegerile generale şi ne pregătim pentru acest lucru", a adăugat el.Partidul Brexit a obţinut 31,7% din sufragii la alegerile europene după numărarea voturilor din trei sferturi dintre districtele electorale, relatează BBC. Liberal-democraţii par să fi ieşit pe locul al doilea, cu 20,5% din voturi, în timp ce Partidul Laburist ar ocupa locul al treilea, cu 13,6% din sufragii.Partidul Theresei May a obţinut doar 9,2% din voturi, o scădere de 15% faţă de precedentul scrutin european.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Alexandru Cojocaru)
06:00
OrtodoxeSf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiţi Mc. Eladie şi Terapont, episcopul Sardiei; Sf. Mărturisitor Ioan RusulGreco-catoliceSf. m. Eladie; Sf. Iuliu VeteranulRomano-catoliceSf. Augustin din Canterbury, ep.Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul este pomenit în calendarul creştin ortodox la 27 mai.Veteran, Sfântul Iuliu a fost omorât în vremea persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de împăratul roman Diocleţian (285-305), care a dispus, între altele, să fie îndepărtaţi din armată toţi soldaţii creştini.A fost dus la judecată la Durostor, în provincia Moesia Inferior, în faţa guvernatorului Maxim şi a fost acuzat că nu vrea să jertfească zeilor. Guvernatorul a căutat să-l înduplece pe bătrânul soldat să jertfească zeilor, arătându-i că nu este mare lucru să facă aceasta.Sfântul Mucenic Iuliu s-a împotrivit însă. În discuţia cu Maxim, Sfântul Mucenic a arătat că este mai de preţ să moară pentru Hristos, decât să ţină seama de legile păgâne care îndemnau la cinstirea zeilor.Văzând guvernatorul curajul şi neclintirea lui Iuliu în credinţă, a poruncit să i se taie capul.Astăzi este pomenit şi Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul, care s-a născut în jurul anului 1690, în Rusia. A căzut prizonier la turci, în timpul războiului ruso-turc din anul 1711. A ajuns rob la un ofiţer superior turc din Procopie, Asia Mică, căruia i-a slujit cu credinţă şi smerenie.Era îngrijitor la animale iar grajdul vitelor i-a devenit şi locul de odihnă. Deşi, în timp i s-a oferit o cameră apropiată de grajd, a refuzat şi a continuat să doarmă alături de animale.Prin rugăciunile Sfântului Ioan Rusul, grajdul se umplea de bună mireasmă. Dormea puţin, se ruga mult şi se hrănea cu pâine şi apă. În fiecare sâmbătă mergea la biserică şi se împărtăşea cu Sfintele Taine. A plecat la Domnul în jurul vârstei de 40 de ani, în anul 1730.Sfintele sale moaşte au fost descoperite peste trei ani, după ce s-a arătat sfântul în vis preotului satului.În prezent, sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Rusul se află în localitatea Procopie din insula grecească Evvia.La Sfântul Ioan Rusul, mare tămăduitor şi făcător de minuni, au evlavie credincioşii de pretutindeni. În Evvia, Sfântului Ioan Rusul, cel care a trăit toată viaţa ca un rob, în grajd, împreună cu animalele, i s-a ridicat o biserică impunătoare. (surse: "Dicţionar de Teologie Ortodoxă", pr. prof. dr. Ion Bria, 1994; http://www.crestinortodox.ro). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)
05:30
Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, s-a poziţionat luni în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene, după ce grupul liberal, familia sa politică, s-a clasat al treilea la scrutinul european, relatează AFP.Întrebată fiind dacă scorul obţinut de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) îi dă dreptul să solicite unul dintre posturile cheie din instituţiile europene, daneza Margrethe Vestager a răspuns "da, aşa este"."Nu mai este o majoritate de două partide (Partidul Popular European/PPE şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor/S&D - n.r.). Este un nou parlament", a argumentat ea, constatând sfârşitul dominaţiei bipartite din hemiciclu."Este victoria unui nou grup liberal, victoria La République en Marche şi a partidului român USR-Plus", a spus ea, exclamând în franceză: "C'est magnifique".Margrethe Vestager, care se numără printre cele şapte personalităţi scoase în faţă de ALDE în timpul campaniei, nu a făcut un mister din ambiţiile sale.Ea este cea dintre cele şapte personalităţi de prim-plan ale ALDE care a venit să comenteze, la sediul PE din Bruxelles, rezultatele scrutinului european, alături de liderii celorlalte familii politice şi candidaţii la succesiunea luxemburghezului Jean-Claude Juncker."Monopolul puterii este rupt (...) Există spaţiu pentru discuţii în zilele următoare", a spus ea, menţionând grupul Verzilor şi cel al S&D drept potenţiali parteneri de discuţii."O coaliţie poate fi construită împreună cu cei care vor să facă ceva", a spus ea. De asemenea, ea a solicitat "prima Comisie Europeană cu paritate totală bărbaţi-femei".Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, candidatul cap de listă al Partidul Socialiştilor Europeni pentru alegerile europene şi-a semnalat interesul pentru o alianţă."Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie", a spus el."Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program", a adăugat el.PPE a revendicat duminică seară preşedinţia Comisiei Europene pentru candidatul său cap de listă, germanul Manfred Weber.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Alexandru Cojocaru)
05:30
Este a 147-a zi a anului 2019.Au mai rămas 218 de zile până la sfârşitul anului.Soarele răsare la 05 h 38 m şi apune la 20 h 48 m.Luna răsare la 02 h 34 m şi apune la 13 h 23 m.AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)
05:30
Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând de luni, de la ora 9,00, ora României.Ora la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,00, 15,00, 17,00, 20,00 pentru ora de referinţă a datelor 9,00, 13,00, 15,00, 18,00.Prezenţa pe ţară la referendumul convocat de preşedintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 21,00, când s-au închis urnele, de 41,23%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central, iar pentru alegerile europarlamentare de 48,95%.Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate în ţară şi străinătate pentru respectivele formaţiuni, potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central.Conform hotărârii privind interpretarea dispoziţiilor art. 51, art. 52 alin. (1) lit. b) şi art. 52 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European publicate pe site-ul BEC, prin numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional se înţelege numărul de voturi exprimate în ţară şi străinătate pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţii independenţi.În cazul referendumului, potrivit legislaţiei în vigoare, acesta este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
05:30
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, luni, sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.La ultimul termen al procesului, din 20 mai, un procuror de la DNA a cerut judecătorilor să-l condamne pe Dragnea şi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual, pentru care a fost achitat la instanţa de fond."DNA a făcut apel faţă de soluţia de achitare dată de instanţa de fond în cazul inculpatului Liviu Dragnea. Soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică. Există probatorii privind transferul de rezoluţie infracţională de la Floarea Alesu la Liviu Dragnea, atât în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu, cât şi cu privire la falsul intelectual. Instanţa de fond a stabilit că Liviu Dragnea a avut un ascendent asupra inculpatei Floarea Alesu. Vă solicităm să dispuneţi condamnarea inculpatului Liviu Dragnea şi pentru infracţiunea de fals intelectual. Dragnea este autorul moral al infracţiunii de abuz în serviciu comisă de Floarea Alesu. Vă solicităm să reanalizaţi probatoriile şi să majoraţi spre mediu pedepsele", a spus, atunci, procurorul DNA.Liviu Dragnea nu a fost prezent la ultimul termen de judecată, el fiind reprezentat în sala de judecată de doi avocaţi.Completul care l-a judecat pe Dragnea este format din cinci judecătoare: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa. Judecătoarea Luciana Mera va ieşi la pensie începând cu data de 1 iunie.Procesul se află în faza de apel după ce, pe 21 iunie 2018, un complet de trei judecători de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul "DGASPC Teleorman", care viza angajarea fictivă a Adrianei Botorogeanu şi a Anisei Niculina Stoica. Decizia de condamnare a fost luată de judecătorii Geanina Arghir şi Constantin Epure, în timp ce Ştefan Pistol a votat pentru achitarea liderului PSD.Alte condamnări la prima instanţă:- Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare;- Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman - 3 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere cu un termen de încercare de 5 de ani;- Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman - 3 ani închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 5 ani pentru abuz în serviciu;- Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, pentru abuz în serviciu - 3 ani cu suspendare sub supraveghere cu un termen de încercare de 5 ani;- Valentina Mirela Marica, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei - 3 ani de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 5 ani;- Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, 3 ani închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 5 ani;- Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare - un an închisoare cu suspendare cu termen de încercare de 3 ani;- Anisa Niculina Stoica: un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 3 ani;- Adriana Botorogeanu: 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de 4 ani.- Încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, aceasta achitând prejudiciul în cauză, însă ea are de plătit 1.000 de lei.Instanţa de fond a admis atunci acţiunea civilă exercitată de DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 lei, reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale (drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Stoica Anisa Niculina şi Botorogeanu Adriana), fiecare în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.Procurorii susţin că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a celor două angajate - Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.Potrivit DNA, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei PSD Teleorman.DNA mai susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru)
05:00
Alegerile europarlamentare au adus rezultate dezamăgitoare partidelor aflate la guvernare în Franţa şi Germania, considerate cele două motoare ale Europei, spre deosebire de premierul spaniol Pedro Sanchez, a cărui victorie clară a asigurat socialiştilor spanioli un rol important in UE, transmite EFE.1) Macron a pierdut pulsul în faţa lui Le Pen, iar Verzii au făcut progrese.Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene din Franţa, devansând Republica în Marş, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron.Le Pen i-a cerut preşedintele Macron să dizolve Adunarea Naţională şi să organizeze alegeri legislative "pentru a cunoaşte adevărata opinie a ţării". Foto: (c) Charles Platiau / REUTERSExtrema dreaptă câştigase deja la scrutinul european din 2014, dar de data aceasta triumful său a fost însoţit, în plus, de prăbuşirea partidelor tradiţionale: conservatorii şi socialiştii.O altă surpriză a venit din partea Verzilor, care s-au clasat pe locul al treilea, depăşind partidul conservator Republicanii, a doua forţă politică din Parlamentul francez.2) Verzii au depăşit social-democraţii în GermaniaConservatorii cancelarului Angela Merkel se menţin drept prima forţă în Germania, cu o pierdere notabilă de voturi şi în contextul ascensiunii puternice a Verzilor, care îi depăşesc pe social-democraţi.Aceste rezultate constitue un obstacol în calea coaliţiei lui Merkel, alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Socialist-Creştină din Bavaria (CSU), iar Partidul Social Democrat (SPD) partener, scade cu aproape douăsprezece puncte faţă de precedentul scrutin european.Blocul CDU/CSU a mers cu liderul Partidului Popular European (PPE), bavarezul Manfred Weber, ca şef al listei comune şi candidat la preşedinţia Comisiei Europene.3) Victorie clară a socialiştilor din SpaniaPartidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate.PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.După triumful la alegerile generale care au avut loc în urmă cu o lună, PSOE îşi sporeşte rezultatul la nivel naţional, prin progresele înregistrate în alegerile locale şi regionale care au avut loc în această duminică.Între rezultatele la europarlamentare se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine 3 mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017.Va intra de asemenea în Parlamentul European fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.4) Liga de extremă dreaptă, partidul cel mai votat din ItaliaLiga, partidul eurosceptic de extremă dreapta al vice-premierului italian Matteo Salvini, se prefigurează ca partidul cel mai votat din Italia la alegerile europarlamentare. Conform sondajelor, ar fi pentru prima oară când Liga devine principalul partid în această ţară.5) În Grecia, Tsipras a suferit o înfrângere puternică şi convoacă alegeri anticipatePremierul grec Alexis Tsipras este unul din marii perdanţi ai zilei de duminică. El a anunţat alegeri anticipate în cel mai scurt timp posibil după înfrângerea suferită de partidul său de stânga, Syriza.6) Extrema dreaptă creşte în Suedia, unde câştigă social-democraţiiPartidul Social-Democrat al premierului Stefan Lofven a câştigat alegerile europene în Suedia, cu mai mult de un sfert din voturi, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta Democraţii Suediei a cunoscut cea mai mare creştere, clasându-se pe locul al treilea.Social-democraţii reuşesc să păstreze cinci mandate de eurodeputaţi, înaintea Partidului Conservator, care a câştigat un mandat în plus, obţinând patru locuri în Parlamentul European.7) Partidul Brexit se impuneÎn Regatul Unit, formaţiunea antieuropeană Brexit a populistului Nigel Farrage a reuşit să obţină la alegeri 33 % din voturi, urmată de pro-europenii Partidului Liberal Democrat.Rezultatul obţinut de partidul lui Farage este interpretat ca un mesaj care indică faptul că populaţia, aflată în plin proces al Brexitului, doreşte să părăsească definitiv Uniunea Europeană.Regatul Unit s-a văzut obligat să participe la aceste alegeri, deşi va părăsi UE cel mai târziu la 31 octombrie, deputaţii europeni aleşi urmând să îşi părăsească locurile din Parlamentul European de îndată ce Brexitul se concretizează.8) Orban îşi întăreşte poziţia în Europa după o victorie clarăPartidul Fidesz al premierului Viktor Orbon a obţinut o victorie copleşitoare în alegerile europene cu 52.1% din voturi, adică 13 din cele 21 de mandate ce îi revin Ungariei, cu unul în plus faţă de cele deţinute în prezent.Acest rezultat creşte ponderea Fidesz în Parlamentul European, aspect ce se va dovedi important în momentul în care formaţiunea politică ungară va decide cărei familii politice europene i se va alătura.În martie, Grupul Partidului Popular European (PPE) a suspendat apartenenţa Fidesz, apreciind că politica sa anti-imigranţi şi nerespectarea statului de drept încalcă valorile acestei familii politice. Orban urmează să decidă dacă va menţine partidul său în cadrul PPE sau va aborda alianţa forţelor ultranaţionaliste conduse de vicepremierul italian şi liderul, Ligii Matteo Salvini.9) Naţionaliştii (PiS) câştigă, de asemenea, în PoloniaPartidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42.4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale.Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, ar fi obţinut 39.1%. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
04:30
Liderul Partidului Laburist de opoziţie Jeremy Corbyn a declarat că publicului britanic trebuie să i se ceară din nou să-şi dea verdictul asupra Brexitului, fie prin intermediul unor alegeri generale, fie al unui al doilea referendum, relatează Reuters."Cu conservatorii în curs de dezintegrare şi incapabili să guverneze şi cu parlamentul blocat, această chestiune va trebui să se întoarcă la popor, fie prin alegeri generale, fie printr-un vot public", a spus Corbyn."În următoarele zile vom avea discuţii în cadrul partidului şi al mişcării şi vom reflecta la aceste rezultate din ambele perspective ale diviziunii privind Brexitul", a adăugat el.După numărarea voturilor în 26 din cele 373 de localităţi din 12 regiuni, formaţiunea lui Nigel Farage, Partidul Brexit, a obţinut 33% din voturi la scrutin, urmată de formaţiunea pro-europeană Partidul Liberal-Democrat, cu 20,1%, după care vine Partidul Laburist, cu 16,1%, urmat de Verzi, cu 10,6%, în timp ce conservatorii premierului demisionar Theresa May s-au clasat pe locul al cincilea, cu 8%.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Alexandru Cojocaru)
Acum 6 ore
04:00
Guvernul italian merge mai departe, fără remaniere sau schimbare de majoritate, a promis luni Matteo Salvini, al cărui partid de extremă dreapta a câştigat alegerile europene de duminică, relatează AFP."Aliaţii mei în guvern sunt prietenii mei", a afirmat în faţa presei Salvini, vicepremier şi ministru de interne, făcând apel la Mişcarea 5 Stele (antisistem), care împreună cu Liga guvernează Italia din 1 iunie 2018, "să muncească cu serenitate".Liga a câştigat circa 30% din voturi la europene, potrivit estimărilor, cu mult înaintea M5S, care a obţinut circa 20% din sufragii."Nu vom folosi aceste rezultate pentru reglarea conturilor interne" şi încă şi mai puţin pentru schimbarea portofoliilor, a promis Salvini, care a cerut totuşi o "accelerare" a programului de guvernare.El a făcut referire la reducerea impozitelor, noi măsuri pentru consolidarea securităţii şi întărirea autonomiei regionale, tot atâtea teme care riscă să provoace noi tensiuni în sânul guvernului, din cauza divergenţelor pe această temă între Liga şi M5S.Salvini, care a apărut în faţa presei cu un rozariu în mâini, i-a mulţumit "celui de sus" nu pentru că l-a "ajutat pe Matteo Salvini", ci Italia şi Europa. El a mai afirmat că "a încredinţat inimii imaculate a Fecioarei Maria nu votul, ci destinul unei ţări şi al unui continent".Scrutinul de duminică este "semnul unei noi Europe, o Europă sătulă să fie sclava marilor puteri", a mai spus el, cerând o schimbare a regulilor europene.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Alexandru Cojocaru)
02:30
Coaliţia conservatoare de opoziţie SDS-SLS a câştigat duminică clar alegerile europarlamentare din Slovenia cu 26.5 % din sufragiile exprimate, potrivit datelor oficiale parţiale date publicităţii de Comisia Electorală, informează EFE şi dpa.Coaliţia formată din Partidul Democrat şi Partidul Poporului, membră a Partidului Popular European (PPE), ar urma să obţină trei din cele opt mandate repartizate Sloveniei în Parlamentul European.Partidul liberal LMS (ALDE) al premierului Marjan Sarec a obţinut 15.6 % (două locuri) şi partenerul său de guvernare, social-democraţii, 18.6% (două locuri).Partidul de opoziţie conservator Noua Slovenie (NSi) a obţinut 11.1 %, ceea ce îi va aduce un mandat.Prezenţa la vot a fost de 28 %, cu 3.5% mai mult faţă de scrutinul de acum cinci ani.AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
02:30
Ultimele proiecţii ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European au confirmat pierderile principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta şi progresele realizate de liberali şi de Verzi, relatează dpa şi AFP.Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale.Grupul liberal ALDE a obţinut câştiguri semnificative, ajungând la 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista "Renaissance" a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Grupul Verzilor se află pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care reuneşte Adunarea naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.Prezenţa estimată se menţine la 50,5%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre, a anunţat purtătorul de cuvânt al Parlamentului Jaume Duch.Ultimele proiecţii la nivel european au la bază rezultatele finale din şase ţări (Cehia, Letonia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania), rezultatele oficiale din 15 ţări (Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia) şi exit-poll-uri din şase ţări (Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Polonia şi România). În cazul Marii Britanii s-au luat în calcul intenţiile de vot preelectorale.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Acum 8 ore
02:00
Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia, cu 21.2% din voturi, urmând să obţină şase mandate de eurodeputat, cu două mai mult decât în 2014, transmit EFE şi Xinhua, care citează datele anunţate duminică de Biroul electoral.Mişcarea populistă a lui Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cunoscută pentru criticile la adresa Bruxelles-ului, îşi întăreşte prezenţa în Parlamentul European, spre deosebire de partenerii săi de guvernare, social-democraţii de la CSSD, care pierd patru mandate.Conservatorii eurosceptici ai formaţiunii ODS, parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), au obţinut 14.5% din sufragii şi patru mandate, faţă de două cât avea până acum.Partidul Piraţilor, unul din marii câştigători ai scrutinului, va intra, în premieră, în Parlamentul European, prin obţinerea a 14% din voturi şi trei mandate şi s-ar putea alătura grupului Verzilor.Conservatorii liberali TOP09, membri ai Partidului Popular European, au obţinut 11.7% şi trei locuri de eurodeputaţi, cu unul mai puţin decât în legislatura anterioară.Formaţiunea eurosceptică SPD, parte din grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care se coagulează în jurul Ligii vice-premierului italian Matteo Salvini, reuşeşte de asemenea să acceadă în Parlamentul European cu 9,1% din voturi şi două mandate.Creştin-democraţii din KDU, parte a Partidului Popular European, au obţinut 7.2% din voturi şi două mandate, cu unul mai puţin faţă de legislatura precedentă, iar comuniştii din KSCM, parte a Stângii Unite Europene (GUE), cu 6.9% din voturi şi un loc de eurodeputat, pierd două mandate.Participarea la votul desfăşurat vineri şi sâmbătă a fost de 28.72%, faţă de 18.2% la ultimul scrutin europarlamentar.AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
02:00
Preşedintele filialei judeţene PNL Hunedoara, deputatul Lucian Heiuş, a declarat duminică seara, la Deva, că rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne şi prezenţa la vot în număr mare a electoratului reprezintă un semnal pe care românii l-au dat actualei guvernări, "bazată pe minciună şi incompetenţă"."Este un semnal pe care românii l-au dat actualei guvernări, o guvernare bazată pe minciună şi incompetenţă, lucru pe care eu l-am spus de cel puţin doi ani de zile. Românii au mai demonstrat un lucru - că pot să voteze în număr foarte mare şi acesta cred că este cel mai mare câştig al acestui scrutin: prezenţa incredibil de mare a românilor la vot, atât în ţară, cât şi în străinătate. Salut acest lucru şi sper să devină un fapt cotidian ca la următoarele alegeri - că vorbim de prezidenţiale, locale sau parlamentare - să existe o asemenea prezenţă masivă, pentru că atunci cei care primesc numărul de voturi, indiferent din ce partid sunt, au o legitimitate adevărată", a afirmat Heiuş.În ceea ce priveşte rezultatul obţinut de Alianţa USR PLUS, liderul PNL a apreciat că aceasta a reuşit să scoată la vot segmentul de electorat cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. El a menţionat că după alegerile locale viitoare USR PLUS ar putea fi partenerii de guvernare ai PNL."Îi felicit. Mă bucur că sunt pe eşichierul drept al politicii din România. Este clar că vor fi partenerii noştri de guvernare la nivel naţional, dar şi la nivel local, în consilii judeţene, în consilii locale, deoarece cu ei, unde vom avea noi primari, unde vor avea ei primari la alegerile locale, vom face majorităţile în anul care urmează", a spus deputatul Lucian Heiuş. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
01:30
Numărătoarea voturilor la alegerile europarlamentare organizate vineri în Irlanda continuă într-un ritm lent ca urmare a sistemului electoral complex, iar rezultatul final ar putea întârzia mai multe zile, potrivit informaţiilor difuzate de surse oficiale, transmite luni EFE.Un număr de aproximativ trei milioane de alegători au fost chemaţi vineri la urne, pentru a vota la alegerile europene şi locale, precum şi pentru un referendum privind divorţul, ceea ce determină întârzierea procesului de numărare a voturilor.Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat că numărarea voturilor la scrutinul europarlamentar va fi reluată luni dimineaţa la 08:00 GMT.Conform unui sondaj efectuat la ieşirea din secţiile de votare de canalul public de televiziune RTE, dat publicităţii sâmbătă, partidul Fine Gael al premierului democrat-creştin Leo Varadkar ar fi obţinut 30% din voturi, faţă de 15%, cât ar obţine Fianna Fáil, partid de centru şi principala forţă de opoziţie din Irlanda.Partidul Verde şi candidaţii independenţi ar obţine un sprijin popular de aproximativ 15%.Marele perdant, cu 13% din voturi, ar fi partidul naţionalist de stânga Sinn Féin, a treia formaţiune politică la nivel naţional. Partidul ar putea să nu obţină niciun loc în Parlamentul European, unde Irlandei îi revin 13 mandate, cu două mai mult decât în prezent.Deşi diferenţa între cele trei partide care îi urmează formaţiunii Fine Gael nu este mare, repartizarea finală a mandatelor în Parlamentul European va depinde de transferul de voturi între candidaţi, conform sistemului electoral irlandez.AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:30
Premierul grec Alexis Tsipras, al cărui partid de stânga a fost învins în alegerile europene şi locale, a anunţat duminică seară că va convoca alegeri anticipate "imediat" după al doilea tur al alegerilor municipale, de pe 2 iunie, relatează AFP şi dpa.Partidul său Syriza a fost devansat cu mai mult de opt puncte de principalul partid de opoziţie, Noua Democraţie, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne confirmat de rezultatele oficiale parţiale."După al doilea tur al alegerilor locale (2 iunie), îi voi cere preşedintelui să organizeze imediat alegeri naţionale", a declarat Alexis Tsipras într-o alocuţiune televizată.La putere de patru ani, Alexis Tsipras, de 44 de ani, a făcut din scrutinul european un vot privind politica sa, în contextul în care mandatul său expiră în octombrie şi alegerile legislative erau prevăzute la acel moment.Cu un scor electoral de 25% din sufragii pentru Syriza, faţă de 33,5% pentru Noua Democraţie, potrivit unui sondaj realizat pentru cinci canale de televiziune, Alexis Tsipras a eşuat în a capitaliza succesele cu care se mândrea, în special revenirea Greciei pe pieţele financiare şi ieşirea sa din programele de austeritate dictate de creditorii săi pentru a scăpa din criza datoriei.Rezultatele parţiale pentru alegerile europene după numărarea a 30% dintre buletinele de vot creditează partidul său cu aproape 24%, în timp ce ND este creditată cu peste 33%, potrivit Ministerului de Interne.Şi la alegerile locale primele rezultate arată un avans al Noii Democraţii. La municipalele din Atena şi Salonic, organizate tot duminică, candidaţii de dreapta se află în frunte pentru al doilea tur de scrutin de pe 2 iunie.Ales pentru prima dată în ianuarie 2015, Alexis Tsipras, care se revendica pe atunci din stânga radicală, este acuzat de opozanţii săi că şi-a trădat electoratul după ce a fost constrâns să-şi abandoneze promisiunile electorale privind "sfârşitul austerităţii".AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:30
Partidul conservator OVP al cancelarul Sebastian Kurz a câştigat alegerile pentru Parlamentul European din Austria, cu 34,9% din voturi, conform unei prime proiecţii, pe baza numărării tuturor voturilor exprimate la urne şi a unei estimări a voturilor prin corespondenţă, care vor fi numărate luni, relatează DPA.Conform rezultatelor, OVP are un avans semnificativ faţă de Partidul Social Democrat (SPO), care a obţinut 23,4% din voturi şi nu a reuşit să profite de prăbuşirea coaliţiei de centru-dreapta a lui Kurz săptămâna trecută.Partidul Libertăţii (FPO), de extremă-dreapta, fost partener de coaliţie al OVP, a primit 17,2% din voturi, cu numai 2,5 puncte procentuale mai puţin decât în 2014, în ciuda suspiciunilor de corupţie împotriva liderului său, Heinz-Christian Strache, care au dus la căderea guvernului.Verzii sunt cotaţi cu 14%, urmaţi de partidul liberal Neos, cu 8,7%, conform unei proiecţii realizate de Institutul SORA, care se bazează pe 100% din voturile la urne numărate şi pe o estimare a voturilor prin poştă, care vor fi numărate luni.Social-democraţii au anunţat duminică seară că luni vor introduce o moţiune de cenzură împotriva lui Kurz şi a guvernului său, potrivit Reuters.Anunţul a fost făcut la ORF de şefa SPO, Pamela Rendi-Wagner, după o reuniune a conducerii partidului, care a decis în favoarea moţiunii şi le va recomanda parlamentarilor săi să o voteze.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:30
Partidul pentru Brexit, condus de eurofobul Nigel Farage, a câştigat alegerile europarlamentare din Regatul Unit, arată primele rezultate oficiale, informează agenţia EFE.După numărarea voturilor în 26 din cele 373 de localităţi din 12 regiuni, formaţiunea lui Farage a obţinut 33% din voturi, urmată de formaţiunea pro-europeană Partidul Liberal-Democrat, cu 20,1%, după care vine Partidul Laburist, cu 16,1%, urmat de Verzi, cu 10,6%, în timp ce conservatorii premierului demisionar Theresa May cad pe locul cinci, cu 8%.Nigel Farage, care şi în prezent este europarlamentar, ales în 2014 pe lista partidului eurosceptic UKIP, a condus campania pentru ieşirea Regatului Unit din UE la referendumul din 2016. El s-a retras apoi din UKIP, considerând că şi-a atins obiectivul de a obţine retragerea Regatului Unit din blocul comunitar, însă cum acest lucru nu s-a realizat efectiv a fondat cu acelaşi scop Partidul pentru Brexit.În Regatul Unit scrutinul european s-a desfăşurat joi. Europarlamentarii britanici vor fi în Parlamentul European până la retragerea ţării lor din UE, amânată pentru 31 octombrie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
01:30
Candidata PSD pentru europarlamentare Natalia Intotero a declarat duminică seara, la Deva, că prezenţa mare la vot a românilor a demonstrat faptul că acestora le pasă de ţară, ea recomandându-le viitorilor parlamentari europeni să fie 'cu adevărat' patrioţi."Vreau să le mulţumesc tuturor românilor care au participat la vot, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. O prezenţă atât de mare cum a fost înregistrată la alegerile europarlamentare îmi demonstrează, încă o dată, că românilor le pasă de ţara noastră. Îmi doresc, din tot sufletul, ca aceia care ne vor reprezenta în Parlamentul European să fie cu adevărat patrioţi şi începând din data când vor fi validaţi, cu toţii să-şi dea mâna pentru România şi (...) să simţim cu adevărat că suntem trataţi în mod egal (în UE, n.r.). Depinde foarte mult de atitudinea celor care vor fi prezenţi în Parlamentul European', a spus Natalia Intotero.Ea a ţinut să le mulţumească pentru implicarea în campania electorală tuturor colegilor de partid, opinie împărtăşită şi de către liderul filialei judeţene PSD Hunedoara, deputatul Laurenţiu Nistor.Fost ministru al românilor de pretutindeni, Natalia Intotero s-a aflat pe locul 11 pe lista candidaţilor PSD la alegerile pentru Parlamentul European. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
01:30
Preşedintele PNL Mureş, senatorul Cristian Chirteş, a declarat duminică seara, după anunţarea rezultatelor sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, că experienţa trăită de diaspora românească la secţiile de votare din străinătate trebuie să ducă la o creştere a numărului acestor secţii şi că prezenţa numeroasă dovedeşte că cetăţenii au realizat că Europa şi România sunt foarte bine integrate una în cealaltă."La nivel naţional, PNL a dovedit şi dovedeşte că este singurul partid care poate să învingă PSD. De asemenea, îi felicit pe colegii noştri de la USR-PLUS, care au făcut un scor excepţional şi să sperăm că acest trend de a se schimba România va continua. Cetăţenii nu mai pot fi minţiţi, nu mai pot fi amăgiţi. Chiar dacă aţi văzut ultimul desant din ultima săptămână în judeţul Mureş, în care a fost aproape întreg Guvernul, mai lipsea să încheie cu un lider european, dar, din păcate pentru PSD, ei nu mai sunt acceptaţi nici în Europa. Acesta este trendul, trebuie să îi ascultăm pe cetăţeni, trebuie să le respectăm votul şi de aici încolo PNL va şti ce să facă. Şi în acest domeniu trebuie să creştem numărul de secţii de votare, fiindcă ne dăm seama că şi acolo, în străinătate, în Europa, aveam aceeaşi Românie ca şi la noi acasă. Este o ruşine pentru România ce s-a întâmplat în diaspora. (...) Cred că ne-am dat seama că Europa - România sunt foarte bine integrate una în cealaltă. (...) Organizarea proastă, probabil voit proastă, a Ministerului de Externe, a Guvernului Dragnea-Dăncilă a dus la realitatea în care sute de mii de români nu au reuşit să voteze în diaspora", a subliniat Cristian Chirteş.Senatorul PNL a arătat că şi mureşenii s-au prezentat în număr mare la acest scrutin electoral, iar la referendum, mureşenii au participat peste media naţională, însă rezultatele trebuie apărate."Următoarele ore sunt decisive în ceea ce înseamnă până la urmă câştigătorul acestor alegeri, dar trebuie să spun că astăzi câştigătorul acestor alegeri a fost poporul român şi cred că mulţi politicieni, multe partide politice cu discurs populist, care vor să ne scoată din Uniunea Europeană sau vor să spargă Uniunea Europeană, au luat o binemeritată lecţie. Avem încredere în ceea ce înseamnă corectitudinea unui proces electoral, oamenii noştri sunt pregătiţi, rolul lor e decisiv în această noapte", a precizat Cristian Chirteş. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
01:00
Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează dpa.Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga.Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:00
Partidul Popular European (PPE), care conform primelor estimări ar urma să fie pe locul întâi la alegerile europene, va încerca să formeze în Parlamentul European o majoritate ''dinspre centru'', care să-i permită capului de listă al acestei familii politice europene, Manfred Weber, să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene.''Trebuie să lucrăm dinspre centru pentru a forma o majoritate'', a declarat, după primele estimări ale rezultatelor alegerilor europene vicepreşedinta PPE, olandeza Esther de Lang, citată de agenţia EFE.Deşi estimările provizorii arată că numărul mandatelor de europarlamentar ale grupului PPE va scădea la circa 173, de la 221 în prezent, acest grup va rămâne în continuare cel mai numeros din legislativul european.Conform evaluării lui Esther de Lang, rezultatele indică o ''fragmentare şi un centru care se restrânge'' într-un moment în care este necesară ''o majoritate foarte puternică''. Ea a evitat să se pronunţe dacă o astfel de majoritate s-ar putea baza şi pe voturile europarlamentarilor partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, formaţiune deocamdată suspendată din PPE.La rândul său, liderul social-democraţilor din Parlamentul European, germanul Udo Bullmann, pledează pentru formarea unei ''noi alianţe progresiste sociale'' conduse de Frans Timmermans.''PPE nu are rezultatele şi nici forţa politică'' pentru a conduce UE sau pentru ''a stabili cine va fi'' viitorul preşedinte al Comisiei Europene, în timp ce alte partide progresiste, inclusiv cele din grupul socialiştilor europeni, au obţinut rezultate bune, a susţinut Bullmann.Asemeni popularilor, socialiştii europeni au pierdut la rândul lor mandate în Parlamentul European, urmând să obţină, conform estimărilor, 147 de mandate, faţă de 191 în legislatura care se încheie.De partea liberalilor, care ar obţine 102 mandate de eurodeputat, faţă de 67 în prezent, liderul acestora, Guy Verhofstadt, spune că grupul său va fi ''crucial'' în viitorul Parlament European. Deşi acest grup o propune pe actualul comisar european Margrethe Vestager să preia conducerea Comisiei Europene, Verhofstadt afirmă că liberalii sunt dispuşi că ia în considerare orice candidat capabil să reunească familiile politice pro-europene pentru o majoritate în PE.Şi lidera Verzilor, germanca Ska Keller, al cărei grup din PE ar urma să crească de la 50 la 71 de eurodeputaţi, a declarat că este o ''mare responsabilitate transpunerea acestei încrederi în acţiuni concrete''.La rândul său, co-liderul Verzilor europeni, belgianul Philippe Lamberts, a subliniat că în urma ascensiunii partidelor populiste grupul său ar putea deveni indispensabil în configurarea unei ''majorităţi progresiste'' în Parlamentul European.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:00
Partidul Popular European a cerut duminică preşedinţia Comisiei Europene, estimând că a câştigat alegerile europene, relatează AFP."Am câştigat alegerile şi candidatul cap de listă al PPE, Manfred Weber, va fi preşedintele Comisiei", a declarat, la Bruxelles, Joseph Daul, preşedintele PPE.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:00
Partidul de extremă-dreapta Liga al lui Matteo Salvini a ieşit pe prima poziţie la alegerile parlamentare de duminică din Italia, cu un scor cuprins între 27% şi 31% din voturi, conform a două sondaje realizate la ieşirea de la urne şi publicate de televiziunile italiene, relatează AFP.Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorităţii guvernamentale aflate la putere în Italia, realizează un scor cuprins între 18,5% şi 23% din voturi, conform acestor estimări, în urma Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), care obţine un scor cuprins între 21% şi 25%.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
01:00
Partidul liberal pro-european ''Împreună/Slovacia Progresistă (Progresivne Slovensko-Spolu'' - PS) a câştigat alegerile europene din Slovacia, cu 20,1% din voturi, urmat de Partidul Social-Democrat (SMER), aflat la guvernare, cu 15,7%, arată rezultatelor oficiale, transmite agenţia Reuters.Partidul Slovacia Progresistă câştigase în faţa social-democraţilor din SMER şi la alegerile prezidenţiale din luna martie, când avocata şi activista de mediu Zuzana Caputova l-a învins pe comisarul european Maros Sefcovic.Pe locul trei se clasează formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Poporului - Slovacia Noastră (LSNS), care a obţinut 12% din voturi.Acest rezultat la alegerile europene, la fel cum a fost şi victoria lui Caputova, poate fi interpretat ca o reacţie a electoratului faţă de asasinarea ziaristului de investigaţie Jan Kuciak.Atât preşedintele în exerciţiu Andrej Kiska, care o susţine pe Zuzana Caputova, cât şi premierul Peter Pelegrini au afirmat după publicarea primelor estimări cu rezultatele scrutinului că acestea ilustrează faptul că slovacii doresc o schimbare.''S-a confirmat că slovacii doresc o schimbare'', a scris Kiska pe Facebook.La rândul său, Pellegrini a apreciat într-un comunicat că ''este clar că oamenii doresc o schimbare'', el a felicitat partidul lui Caputova pentru victorie, dar a deplâns că ''a fost confirmat un avans al forţelor extremiste''.În acest timp, Zuzana Caputova a evocat victoria partidului ei în termeni prudenţi într-o postare pe Facebook. ''Am arătat că viitorul Europei nu ne este indiferent. Pare că în special partide pro-europene ne vor reprezenta în Parlamentul European'', a scris ea.Rata prezenţei la urne a fost de 20%, cu şapte procente peste cea din 2014. În Slovacia scrutinul european s-a desfăşurat sâmbătă.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.