IGPF: Român reţinut pe Aeroportul Otopeni, după ce şi-a însuşit bagajul de cală al unui alt pasager

Agerpres, 12 iulie 2019 16:50

Poliţiştii de frontieră de la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni au întocmit dosar penal pentru furt pe numele unui cetăţean român, care, după ce a efectuat formalităţile de intrare în ţară, a sustras un bagaj de cală care aparţinea unui cetăţean turc."În data de 10 iulie, la ora 13,15, la Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă - Otopeni s-a prezentat pentru a efectua formalităţile de frontieră, pe sensul de intrare în ţară, din direcţia Eindhoven, cetăţeanul român P.M., în vârstă de 28 de ani. După efectuarea formalităţilor, cel în cauză s-a deplasat în sala de sosire a bagajelor şi a ridicat un geamantan de pe banda pe care se aflau bagajele sosite de la o cursă din direcţia Istanbul", informează Poliţia de Frontieră.Potrivit sursei citate, în momentul în care bărbatul s-a îndreptat către ieşirea din sala de vamă, echipa comună de control formată din poliţist de frontieră şi lucrător vamal a observat că bărbatul avea o atitudine suspectă, sens în care acesta a fost oprit pentru efectuarea unui control amănunţit al bagajului.Cu această ocazie, s-a constatat că eticheta de însoţire a bagajului nu corespunde cu datele din cartea de identitate prezentată la control.Poliţiştii de frontieră au extins cercetările şi au stabilit că cetăţeanul român călătorise din direcţia Eindhoven fără bagaj de cală, iar posesorul geamantanului este de fapt un cetăţean turc care se prezentase pentru a intra în ţară din direcţia Istanbul.În cauză, se efectuează cercetări sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale ce se impun. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Agerpres

Acum 5 minute
12:30
Francezul Enzo Lefort a câştigat medalia de aur în proba individuală de floretă, din cadrul Campionatelor Mondiale de scrimă de la Budapesta, după ce l-a învins sâmbătă în finală pe britanicul Marcus Mepstead cu 15-6, relatează AFP.Lefort, 27 ani, a câştigat primul său titlu mondial, după ce în 2014 la Kazan a fost medaliat cu bronz, iar acum o lună a câştigat tot bronzul la Europenele de la Dusseldorf. Este al doilea podium al Franţei la aceste Mondiale, după argintul cucerit de Pauline Ranvier tot la floretă, vineri seară. Ultimul titlul mondial cucerit de Franţa la floretă masculin data din 1990, când Philippe Omnes se impunea la Lyon.Medaliile de bronz au revenit rusului Dmitri Jerebcenko şi sud-coreeanului Son Young-ki.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:30
Maccabi Tel Aviv, adversara echipei CFR Cluj în turul al doilea preliminar al Ligii Campionilor, a cucerit Supercupa Israelului, sâmbătă, după ce a dispus de Bnei Yehuda Tel Aviv cu scorul de 1-0 (1-0) în meciul disputat pe stadionul HaMoshava din Petah Tikva.Unicul gol al partidei a fost reuşit de Aron Schoenfeld (28).Antrenorul campioanei Israelului, Tomislav Ivic, a aliniat echipa: Andreas Gianniotis - Maor Kandil, Sheran Yeini (Jair Amador, 23), Shahar Piven, Matan Baltaxa (Ofir Davidzada, 77) - Dor Micha (Avi Rikan, 77), Ruslan Barsky - Dan Glazer, Matan Hozez (Eliran Atar, 60), Yonatan Cohen - Aaron Schoenfeld (Itay Shechter, 68).Meciul a fost arbitrat de Eli Hachmon şi a fost urmărit de 8.199 spectatori.Acesta a fost a şasea Supercupă câştigată de Maccabi, după cele din 1965, 1968, 1977, 1979 şi 1988.CFR Cluj şi Maccabi se vor întâlni miercuri, pe Stadionul ''Dr. Constantin Rădulescu'' din Cluj-Napoca, de la ora 21:00, în prima manşă a turului al doilea preliminar al Ligii Campionilor. Manşa secundă se va juca pe 30 iulie, la Netanya (21:00).AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Maccabi Tel Aviv FC  / Facebook.com
12:30
Atleta română Claudia Bobocea s-a clasat pe locul 8 în proba de 1.500 m desfăşurată sâmbătă în concursul de la Londra, din cadrul Ligii de Diamant, în timp ce victoria i-a revenit britanicei Laura Muir, relatează agenţiile internaţionale de presă.Britanica Laura Muir a trecut prima linia de sosire cu timpul de 3min58sec25/100, urmată de kenyanca Winny Chebet (3min59sec93/100) şi de canadianca Grabriela Debues-Stattford (4min00sec26/100). Claudia Bobocea s-a clasat a opta cu 4min02sec27/100, nou record personal.Într-un mesaj postat pe Facebook, COSR informează că Bobocea a îndeplinit baremul de calificare pentru JO 2020 şi devine a treia atletă română calificată la Tokyo. Ea va participa la a doua ei olimpiadă, după cea de la Rio de Janeiro.În proba de 100 m garduri, americanca Danielle Williams a stabilit cea mai bună performanţă a anului cu 12sec32/100.Alte rezultate:Masculin:100 m: 1. Akani Simbine (Africa de Sud) 9.93; 2. Zharnel Hughes (Marea Britanie) 9.95; 3. Yohan Blake (Jamaica) 9.97800 m: 1. Ferguson Rotich Cheruiyot (Kenya) 1:43.145000 m: 1. Hagos Gebrhiwet (Etiopia) 13:01.86400 m garduri: 1. Karsten Warholm (Norvegia) 47.12 (nou record european)Lungime: 1. Luvo Manyonga (Africa de Sud) 8,37 mTriplu salt: 1. Pedro Pichardo (Cuba) 17,53 mFeminin:200 m: 1. Elaine Thompson (Jamaica) 22.13400 m: 1. Shericka Jackson (Jamaica) 50.69Prăjină: 1. Anjelika Sidorova (Rusia) 4,75 mSuliţă: 1. Taţiana Haladovici (Belarus) 66,10 mAGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:30
La 21 iulie/3 august 1914 a avut loc la Castelul Peleş din Sinaia, Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a hotărât adoptarea unei politici de neutralitate armată a României faţă de Primul Război Mondial, care tocmai începuse.Declanşarea Primului Război Mondial a avut ca pretext asasinarea la 28 iunie/11 iulie 1914, la Sarajevo, a prinţului moştenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, şi a soţiei sale, Sofia, de către un tânăr naţionalist sârb, Gavrilo Princip, notează volumul ''Istoria României în date'' (2003). Însă, Austro-Ungaria nu a declarat imediat război Serbiei, adresând un ultimatum micului stat balcanic. În urma asigurărilor primite din partea Germaniei că îi vor sprijini în cazul în care protectoarea slavilor balcanici, Rusia, va interveni, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, la 15/28 iulie 1914, declanşând astfel Primul Război Mondial. La 19 iulie/1 august, Germania a declarat război Rusiei, ce s-a situat de partea Serbiei, apoi la 21 iulie/3 august, Franţei, iar la 22 iulie/4 august Marea Britanie a declarat război Germaniei.Imediat, Austro-Ungaria a trecut la presiuni diplomatice asupra guvernului român, spre a determina România să intre în război alături de Puterile Centrale (Germania şi Austro-Ungaria la care vor mai adera Turcia, Bulgaria). Tratatul de alianţă româno-austro-ungar cu caracter defensiv semnat la 18/30 octombrie 1883, la Viena, de miniştrii de externe Dimitrie A. Sturdza şi Gustav Kalnoky fusese reînnoit ultima dată în 1913. Articolul 2 prevedea că cele două părţi Austro-Ungaria şi România se obligau să se sprijine militar în cazul în care una dintre ele ar fi atacată, constituind obiectul unei agresiuni.La 14/27 iulie 1914, împăratul Franz Joseph îl anunţa pe Carol I despre războiul pe care era hotărât să-l declare împotriva Serbiei, exprimând-şi speranţa că ''vechea ta prietenie şi legăturile noastre amicale sunt pentru mine tot atâtea garanţii că tu vei avea o înţelegere sinceră a hotărârilor ce am luat în acest caz grav'', notează Ioan Scurtu în volumul ''Istoria românilor în timpul celor patru regi - Carol I'' (2004). Câteva zile mai târziu, la 18/31 iulie 1914, regele Carol I primea un mesaj din partea împăratului Germaniei, Wilhelm al II-lea, prin care îi cerea acestuia ca România să intre în Război de partea Puterilor Centrale. În aceeaşi ordine de idei, la 20 iulie/2 august, cancelarul Germaniei, Theobald von Bethmann-Hollweg îi telegrafia lui Carol I, cerându-i acestuia şi guvernului Ion I. C. Brătianu ca România să intre în război de partea Puterilor Centrale, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (2003). ''Cerem mobilizarea imediată a armatei române şi îndreptarea ei împotriva Rusiei'' consemnează acelaşi volum.În aceste împrejurări, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu, a expus în faţa regelui Carol I o serie de argumente potrivit cărora România nu putea intra în război, între care: Austro-Ungaria declanşase un război ofensiv împotriva Serbiei, tratatul din 1883 având un caracter defensiv; războiul pornit de Austro-Ungaria era dus împotriva naţionalităţilor, românii din Transilvania suportând o intensificare a politicii de maghiarizare; reuşita în acest război a Austro-Ungariei însemna consolidarea inamicilor poporului român; tratatul de la Bucureşti, semnat în 1913, stabilise, pentru prima dată în istorie, dreptul statelor din Europa de sud-est de a-şi hotărî singure soarta.Regele Carol i-a convocat la Consiliul de Coroană de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914, pe membrii guvernului, pe foştii prim-miniştri şi pe şefii partidelor politice de guvernământ. Potrivit conservatorului Alexandru Marghiloman şi liberalului I. G. Duca, care au luat note complete asupra dezbaterilor, conform volumului ''Istoria românilor. De la Independenţă la Marea Unire (1878-1918)'' (vol. VII, TOM II, Editura Enciclopedică, 2003), la Consiliul de Coroană, au participat: regele Carol I, principele moştenitor Ferdinand, preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I. C. Brătianu, ministrul afacerilor Străine Emil Porumbaru, ministrul de Finanţe Emil Costinescu, ministrul de Interne Vasile G. Morţun, ministrul Industriei şi Comerţului Alexandru Radovici, ministrul Agriculturii şi Domeniilor Alexandru Constantinescu, ministrul Lucrărilor Publice dr. Constantin Angelescu, ministrul Justiţiei Victor Antonescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice Ion G. Duca, preşedintele Adunării Deputaţilor Mihail Pherekyde, foştii prim-miniştri Theodor Rosetti şi Petre P. Carp, reprezentanţii partidelor de opoziţie: Alexandru Marghiloman, Ion Lahovary, Ion Grădişteanu, Take Ionescu, Constantin Cantacuzino-Paşcanu şi Constantin Dissescu.Regele Carol I s-a pronunţat încă de început pentru intrarea României în război alături de Puterile Centrale, afirmând cu hotărâre ''că datoria României e să execute tratatele ce o leagă de Tripla Alianţă'' fiind convins de victoria germană, notează volumul ''România, 1866-1947'' (Keith Hitchins, 2017). Acesta era sprijinit, doar de liderii conservatori progermani Petre Carp, care considera că expansiunea Rusiei reprezenta pentru România cea mai mare primejdie, iar Theodor Rosetti, care în cele din urmă s-a pronunţat în favoarea neutralităţii, declara că ''mai bine decât să ne avântăm într-un război contra simţământului public, mai bine să rămânem neutri'', potrivit volumului ''Istoria românilor. De la Independenţă la Marea Unire (1878-1918)'' (vol. VII, TOM II, Editura Enciclopedică, 2003).Un punct decisiv, însă nu şi determinant, faţă de actul de declarare a neutralităţii României a fost cel al declarării neutralităţii Italiei, care avusese loc la 21 iulie/3 august 1914.În cadrul Consiliului, unii oameni politici conservatori filogermani, ca Alexandru Marghiloman, de pildă, au propus adoptarea unei neutralităţi definitive, soluţie, care, de fapt ar fi avantajat Puterile Centrale. După confruntarea opiniilor, s-a adoptat formula unei neutralităţi tranzitorii, a expectativei armate, concepută de primul ministru Ion I. C. Brătianu, care corespundea cel mai bine intereselor ţării, fiind oferit, totodată, şi un răspuns favorabil cerinţelor opiniei publice, notează volumul amintit mai sus. Starea de neutralitate, chiar dacă fusese proclamată, nu putea fi definitivă. Acesta reprezenta o soluţie provizorie, o etapă necesară pe calea încheierii alianţei cu Antanta care promitea sprijinul pentru împlinirea idealului românesc de unire cu România a teritoriilor româneşti aflat sub stăpânirea austro-ungară.Ion I. C. Brătianu a vorbit în numele guvernului, spunând, între altele: ''Noi cerem ca România să rămână neutră. Tratatul, precum s-a văzut nu ne obligă, dar, chiar dacă ne-ar obliga România nu poate admite ca aliaţii ei să dispună de soarta sa fără ca măcar să-şi dea oboseala de a o vesti. (...) Nu ne-au făcut cinstea să ne comunice măcar intenţiile lor. (...) Pe de altă parte, România nu ar putea admite să ia armele într-un război a cărui cauză este tocmai nimicirea unei naţiuni mici. (...) Problema românilor din Ardeal domină întreaga situaţie, ea a fost pururea punctul negru al alianţei. (...) Soarta românilor de peste munţi, idealul naţional al românismului sunt chestiuni pe care niciun guvern român nu le poate nesocoti. (...) Nu se poate face război... când acest război nu este aprobat de conştiinţa naţională. (...) Războiul va fi probabil lung şi vom mai avea prilejul să ne mai spunem cuvântul'', potrivit volumului ''Istoria României. Enciclopedie'' (Costin Scorpan, 1997).În faţa acestei situaţii, regele Carol I a conchis: ''constat că reprezentanţii ţării, aproape în unanimitate, au cerut neutralitatea României. Ca rege constituţional mă supun votului dumneavoastră''.Consiliul de Miniştri a făcut cunoscută poziţia oficială a României printr-un comunicat inserat în presă, în care se preciza că România nu fusese nici prevenită, nici consultată în legătură cu războiul, neputând fi invocat niciun motiv de război. Preşedintele Consiliului de Miniştri a oferit regelui Carol I demisia sa şi a guvernului în vederea formării unui guvern de coaliţie naţională. Regele a refuzat.În primele luni de război, guvernul Ion I. C. Brătianu a încercat să consolideze poziţia internaţională a României, printr-o activitate diplomatică intensă, potrivit volumului ''România, 1866-1947'' (Keith Hitchins, 2017). Astfel, la 10/23 septembrie 1914, la Bucureşti, a fost încheiat un acord româno-italian, în care se prevedea că guvernele celor două ţări nu vor părăsi politica de neutralitate decât printr-un preaviz reciproc şi anticipat. Apoi, la 24 ianuarie/6 februarie 1915, tot la Bucureşti, era semnat un nou acord secret, prin care se convenea ca România şi Italia să acţioneze solidar, pentru apărare comună, în cazul unui eventual atac armat din partea Austro-Ungariei, în cuprinsul căreia ambele ţări aveau teritorii locuite de conaţionali.Pe de altă parte, tratativele cu Rusia, care reprezenta interesele Antantei în estul Europei, au continuat cu perseverenţă, dar şi cu deosebită prudenţă, având ca scop încheierea unui acord sau unei înţelegeri, prin care să se recunoască dreptul statului român de a-şi alipi teritoriile din Imperiul austro-ungar locuite de români. Prin urmare, la 18 septembrie/1 octombrie 1914, la Petrograd, ministrul de Externe al Rusiei, S.D. Sazonov, şi ministrul României la Petersburg, C. Diamandy, semnau Convenţia secretă ruso-română prin care, în schimbul neutralităţii ţării noastre faţă de Rusia, aceasta îşi asuma obligaţia de a garanta şi apăra integritatea teritorială a României şi de recunoaştere a drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români, notează ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).Regele Carol I înceta din viaţă la 27 septembrie/10 octombrie 1914, la Castelul Peleş din Sinaia, încheindu-se astfel 48 de ani de domnie. A fost urmat la tron de Ferdinand I, nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I, care a depus jurământul, a doua zi, în faţa Corpurilor Legiuitoare.În noile împrejurări, neutralitatea României a fost reconfirmată, Puterile Centrale pierzând un potenţial aliat, iar Antanta sperând că România va lua armele de partea sa. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Liviu Tatu)
12:30
Frontiera Tomis Constanţa a câştigat Cupa României la oină, sâmbătă seara, după ce a învins-o pe Biruinţa Gherăeşti (jud. Neamţ) cu 25-23, în finala desfăşurată în Complexul Sportiv Centenar Cumpăna, din judeţul Constanţa.Potrivit paginii de Facebook a Federaţiei Române de Oină, în finala mică, Straja Bucureşti a dispus de Stejarul Pârcovaci (Iaşi) cu 15-7.În semifinale, Straja Bucureşti a fost învinsă de Biruinţa cu 23-10, iar Frontiera a trecut de Stejarul Pârcovaci cu 28-10.AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: (c) Federatia Romana De OINA / Facebook.com
12:30
Fondul Proprietatea avertizează asupra consecinţelor deosebit de grave pentru profitabilitatea Hidroelectrica şi performanţa generală a companiei care vor rezulta direct din implementarea Ordinului ANRE nr. 10/2019 cu privire la metodologia de stabilire a preţurilor şi cantităţilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate. Potrivit Ordinului 10, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie cu capital de stat, va purta povara pieţei de energie reglementate, aşadar fiind pedepsită pentru creşterea eficienţei, susţin reprezentanţii Fondului Proprietatea, într-un comunicat remis AGERPRES.Comentând pe marginea impactului Ordinului 10 asupra companiei Hidroelectrica, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited UK, Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a declarat: "La mai bine de şase luni de la intrarea sa în vigoare, OUG 114, împreună cu Ordinul 10, adoptat ulterior de ANRE, continuă să facă ravagii pe piaţa de energie a României, introducând distorsiuni severe în special pe piaţa de electricitate. Cel mai semnificativ impact este absorbit de companii precum Hidroelectrica, care a depus eforturi imense în ultimii ani să îşi îmbunătăţească eficienţa, cât şi performanţa operaţională şi financiară"."Lipsa de claritate creată de aceste regulamente nedorite au adus Hidroelectrica în situaţia în care îi este imposibil să implementeze strategia de business aprobată de acţionarii săi şi îi creşte riscul de a suferi, din nou, pierderi precum cele din vremurile "băieţilor deştepţi". Dacă ANRE decide să oblige compania să vândă la preţ reglementat cantitatea maximă de energie, 65% din producţia sa, compania ar avea de pierdut nu mai puţin de un miliard de lei. În timp ce beneficiile pentru populaţie rămân nesemnificative, este evident că pierderile celei mai profitabile companie de stat, Hidroelectrica, vor fi pierderile fiecărui român. Această nesiguranţă are consecinţe grave nu doar pentru performanţa companiei, dar şi pentru buna funcţionare a pieţei angro de energie electrică locale", avertizează Johan Meyer.Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10) sunt în vigoare, şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM, se arată în comunicat.Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 - 28 februarie 2022. Documentul specifică numai cantitatea de până la 65% din producţia estimată pentru anul viitor care ar putea fi solicitată companiei, într-o manieră arbitrară, pentru a fi vândută la preţuri reglementate, cu o marjă de profit de numai 5%. Până în prezent, ANRE nu a adus clarificări cu privire la volumele de energie electrică pe care Hidroelectrica şi alte companii afectate sunt obligate să le livreze la preţ reglementat pentru respectiva perioadă, lăsându-le astfel într-o stare prelungită de incertitudine. Un răspuns al ANRE la solicitarea Hidroelectrica, transmisă în mai 2019, privind o estimare a cantităţii de energie electrică care va fi atribuită de ANRE companiei pe contracte reglementate la preţuri reglementate, nu a adus niciun fel de clarificări, susţine Fondul Proprietatea.Instituţia precizează că deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 - 28 februarie 2022, există riscuri grave cărora compania este nevoită să le facă faţă, dacă nu va reuşi să livreze cantitatea solicitată: o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde lei, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane lei.De asemenea, consideră Fondul Proprietatea, există un risc hidrologic. În caz că ar fi obligată să vândă 65% din producţia estimată pe piaţa reglementată, şi în situaţia în care nu ar fi în măsură să producă respectiva cantitate din cauza situaţiei hidrologice, Hidroelectrica va fi nevoită să achiziţioneze energiei mai scumpă de pe piaţa concurenţială, apoi să o vândă la un preţ mai mic, pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale de pe piaţa reglementată.În plus, Hidroelectrica se confruntă cu o potenţială pierdere de venituri. Ca rezultat direct al OUG 114 şi Ordinului 10, Hidroelectrica nu va fi capabilă să ofere o cantitate suficientă de energie pe pieţele concurenţiale administrate de OPCOM, deşi se constată o tendinţă de creştere a preţului pe aceste pieţe. Prin urmare, Hidroelectica va fi pe nedrept privată de potenţiale venituri, susţine Fondul Proprietatea.Fondul Proprietatea a subliniat şi în trecut potenţialul Ordinului 10 de a crea dezechilibre severe pe piaţa de energie a României şi solicită, din nou, Guvernului şi autorităţii de reglementare ANRE să organizeze consultări cuprinzătoare cu stakeholderii industriei, pentru a evita multiplicarea consecinţelor dureroase pentru Hidroelectrica, întrucât acestea vor avea un efect de domino asupra pieţei de energie, bugetului de stat şi percepţiei investitorilor faţă de România, se arată în comunicat.Statul român deţine, prin Ministerul Energiei, 80% din acţiunile companiei, iar restul de 20% aparţin Fondului Proprietatea. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:30
Conducerilor USR şi PLUS li se propune candidatura liderului USR, Dan Barna, la alegerile prezidenţiale, în tandem cu Dacian Cioloş - prim-ministru.Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că s-a ajuns la un acord pentru stabilirea unei alianţe politice care să permită USR şi partidului său să participe împreună la alegerile prezidenţiale, locale şi parlamentare.El a menţionat că este un acord de principiu, care va fi supus aprobării conducerilor celor două partide. Potrivit lui Cioloş, prin acest acord s-a mai convenit ca USR şi PLUS să aibă candidaţi comuni la alegerile prezidenţiale, locale şi parlamentare. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Acum o oră
12:00
Americanul John Isner, favorit 1, şi kazahul Alexander Bublik, cap de serie 7, vor juca duminică finala turneului ATP pe iarbă de la Newport (SUA), dotat cu premii de 583.585 dolari.În semifinale, John Isner l-a învins pe francezul Ugo Humbert, cap de serie 4, cu 6-7 (4), 7-6 (5), 6-3, în timp ce Bublik l-a eliminat pe spaniolul Marcel Granollers cu 7-6 (5), 3-6, 6-4.Isner îşi doreşte a patra sa victorie la Newport, unde s-a impus deja în 2011, 2012 şi 2017, şi al 15-lea titlu din carieră. Bublik, nr. 83 mondial, va juca prima lui finală.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:00
Boxerul american Caleb Plant şi-a apărat cu succes titlul mondial IBF al categoriei supermijlocie, după ce l-a învins prin KO în repriza a treia pe compatriotul său Mike Lee, în gala disputată sâmbătă la MGM Grand Garden Arena din Las Vegas.Plant, 27 ani, a dominat lupta şi în repriza a treia l-a trimis de trei ori la podea pe Mike Lee, 32 ani, care a încasat prima sa înfrângere din 22 de meciuri.Caleb Plant şi-a apărat pentru prima oară centura mondială IBF, pe care a câştigat-o în luna ianuarie, după ce l-a învins pe Jose Uzcategui (Venezuela) la Los Angeles.Reamintim că titlul mondial IBF la supermijlocie a fost deţinut şi de boxerul român Lucian Bute, între 2007 şi 2012.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:00
Noua Zeelandă, campioana mondială la rugby, a obţinut o victorie muncită, cu 20-16 (20-9), în faţa Argentinei, în meciul disputat sâmbătă la Buenos Aires în cadrul primei etape a competiţiei emisferei sudice Rugby Championship, relatează AFP.Argentinienii au oferit o replică dârză şi au obţinut cel mai strâns scor din meciurile cu All Blacks, de la debutul ''Pumelor'' în Rugby Championship în 2012. În 29 de înfruntări oficiale, Noua Zeelandă a câştigat 28 şi a remizat un meci.Într-un alt meci disputat la Johannesburg, Africa de Sud a învins Australia cu 35-17 (14-10).Următoarea etapă are loc pe 27 iulie: Noua Zeelandă - Africa de Sud (Wellington); Australia - Argentina (Brisbane).Competiţia se desfăşoară în acest an conform unui format restrâns, cu trei etape în loc de şase, pentru a lăsa timp echipelor să-şi finalizeze pregătirea pentru Cupa Mondială 2019 din Japonia.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
12:00
Atacantul român Claudiu Keşeru a marcat două goluri pentru Ludogoreţ Razgrad, care a învins-o pe Beroe cu scorul de 4-2,, sâmbătă, la Stara Zagora, în etapa a doua a campionatului de fotbal al Bulgariei.Campioana s-a desprins repede prin dubla lui Jorghinho (9, 35), gazdele au redus din diferenţă prin Zoran Josipovic (45 - penalty), dar Keşeru a punctat în min. 53 şi 55. Zoran Josipovic a reuşit şi el dubla pentru Beroe, în min. 90.Keşeru a jucat tot meciul la Ludogoreţ, în timp ce Cosmin Moţi a fost rezervă.Keşeru are patru goluri marcate după primele două etape, iar Ludogoreţ are maximum de puncte, 6, la egalitate cu Cerno More Varna.AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)
12:00
Cel puţin şapte oameni, între care patru poliţişti, au fost ucişi duminică în Pakistan în două atentate consecutive în nord-vestul ţării, transmite dpa.În primul incident, atacatorii au deschis focul asupra unui punct de control al poliţiei în oraşul Dera Ismail Khan şi au ucis doi poliţişti.Apoi, un alt atacator şi-a detonat bomba pe care o avea asupra sa la poarta unui spital, la sosirea ambulanţei care transporta răniţi din primul atac.Cel puţin cinci oameni au murit în acest al doilea atentat, între care alţi doi poliţişti, şi 17 au fost răniţi, a afirmat un purtător de cuvânt al poliţiei din oraş.Potrivit acestuia, atacul de la spital a fost comis de o femeie în vârstă de 28 de ani.Atentatele nu au fost revendicate.Situaţia de securitate s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, cu toate că bilanţul morţilor în incidente cu caracter extremist a fost de 1131 pe parcursul anului trecut. Comparativ însă, în 2018 acest bilanţ era de 6574, notează AFP.Armata pakistaneză a indicat luna trecută că activitatea teroristă s-a intensificat în regiunile tribale de la graniţa cu Afganistanul, unde cel puţin 10 membri ai forţelor de securitate au fost ucişi şi alţi 35 răniţi în ultimele luni.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
12:00
Generalul Eremia Grigorescu, unul dintre cei mai mari comandanţi ai armatei române cu un important rol în războiul pentru întregire naţională, s-a născut la 28 noiembrie 1863, la Târgu Bujor, judeţul Galaţi.A absolvit Şcoala militară de ofiţeri din Bucureşti, secţia artilerie în 1884 şi Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu din Bucureşti în 1886, potrivit volumului ''Mica enciclopedie a Marelui Război 1914-1918'' (Corint Educaţional, 2014). A fost trimis la perfecţionare în Franţa, unde a urmat Şcoala Specială de Administraţie pentru Artilerie a ministerului de război al Franţei, precum şi cursuri la facultatea de matematică de la Sorbona. La revenirea în ţară a publicat studiul ''Calculul probabilităţilor cu aplicare la gurile de foc'' devenind consultant în diverse probleme, precum achiziţionarea şi modernizarea materialului de luptă al armatei române sau fortificarea Bucureştilor.A condus şi s-a implicat în organizarea Pulberăriei armatei de la Dudeşti (1899-1904). În 1905 fost avansat la gradul de locotenent-colonel şi numit în Ministerul de Război, Direcţia Artilerie. S-a remarcat atât ca organizator şi pedagog la conducerea Şcolii de artilerie, geniu şi marină (1907), cât şi ca atent observator la manevrele generale de brigadă.Sublocotenent la terminarea şcolii militare în 1884, Eremia Grigorescu a urcat în ierarhie, ajungând în preajma intrării României în Primul Război Mondial la gradul de general de brigadă. În 1916, se afla la comanda Diviziei 15 infanterie, care îşi avea sediul în Dobrogea. A participat la confruntările cu armata germano-turco-bulgară în sectorul Arabagi în august 1916. Transferat pe linia Carpaţilor, unde presiunea armatei germano-austro-ungare devenise uriaşă, Eremia Grigorescu a condus bătălia de la Oituz în fruntea unităţii sale, care, sub deviza ''Pe aici nu se trece'', a fost supranumită ''Divizia de fier''. Generalul de divizie Eremia Grigorescu a primit comanda Grupului Oituz-Vrancea (1916-1917), a corpurilor 4 armată (1917) şi 6 armată (iunie 1917) şi, ulterior, a Armatei I (1917). În fruntea acestor unităţi militare a rezistat atacurilor furibunde ale armatei germane conduse de generalul Friderich von Gerock (1916-1917).Ofensiva armatei germane la Mărăşeşti a început în dimineaţa zilei de 24 iulie/6 august, printr-un violent bombardament de artilerie. După 14 zile de lupte grele, Armata I română, iniţial în cooperare cu câteva divizii ale Armatei a IV-a ruse, au respins puternica ofensivă a armatei germane. Bătălia, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, a fost cea mai mare de pe frontul românesc din tot cursul războiului. Armata I română condusă de generalul Constantin Cristescu (până la 30 iulie/12 august), iar apoi de generalul Eremia Grigorescu, a repurtat una dintre cele mai strălucite izbânzi a războiului de întregire naţională.Victoria de la Mărăşeşti, unde, alături de ostaşii români şi-au dat viaţa şi ostaşi ruşi şi francezi, a marcat eşecul planului operativ şi strategic german; ofensiva Armatei a IX-a germane a fost oprită la porţile Moldovei. Pierderile trupelor române în morţi, răniţi sau dispăruţi au fost de 610 ofiţeri şi 26.800 soldaţi şi gradaţi. Pierderi însemnate au înregistrat şi trupele ruse, iar cele ale adversarului au fost de 47.000 oameni, morţi şi răniţi.La sfârşitul bătăliei, notează ''Istoria românilor'' (vol. VII, Editura Enciclopedică, 2003), generalul Eremia Grigorescu, adresându-se ostaşilor de sub comanda sa, sublinia: ''Timp de aproape două luni, prin rezistenţa îndârjită ce aţi opus cu piepturile voastre la Mărăşeşti şi Muncelu năvălirii duşmanului cotropitor, aţi făcut să se întunece visurile de cucerire uşoară a părţii ce ne-a mai rămas din scumpa noastră ţară... La Siret, în focul urii răzbunătoare, nesocotind risipa sângelui, aţi smuls biruinţa cea mare. Aţi făcut să reînvie în mintea tuturor amintirea glorioasă a faptelor străbunilor noştri. Aţi atras admiraţia lumii întregi... Din sângele vostru se va ridica, curat şi măreţ, o ţară românească a tuturor românilor''.''Mărăşeştii'', după cum afirma în ordinul de zi generalul Eremia Grigorescu, ''au fost mormântul iluziilor germane''. Aici generalul Mackensen a cunoscut ''ce este înfrângerea'' consemnează acelaşi volum amintit mai sus. În acelaşi sens, despre succesul de la Mărăşeşti, comandantul Corpului I rezervă german, generalul Von Morgen, scria: ''Luptele din august (...) au dovedit că românii deveniseră un adversar redutabil. Ei se băteau bine, erau conduşi cu multă dibăcie şi, în special, artileria şi infanteria cooperau mai ordonat''.A fost decorat, spre sfârşitul războiului (octombrie-noiembrie 1918), cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a II-a, iar generalul Misiunii militare franceze, Henri Mathias Berthelot i-a acordat distincţia ''Legiunea de Onoare''.A făcut parte din guvernul condus de generalul Constantin Coandă, pentru o perioadă scurtă de timp, în calitate de ministru de război (24 octombrie-28 noiembrie 1918).Generalul Eremia Grigorescu a murit la scurt timp după încheierea războiului, la numai 55 de ani, scrie ''Dicţionar biografic de istorie a României'' (Ed. Meronia, 2008). A fost înmormântat la Mărăşeşti, mai întâi în cimitirul satului, apoi în incinta marelui mausoleu ridicat între 1923-1938, pe locul unde s-au desfăşurat cruntele bătălii pentru apărarea ţării. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu) Explicaţie fotografie din deschidere: Obiecte de patrimoniu care au aparţinut generalului Eremia Grigorescu, prezentate în cadrul expoziţiei ''Personalităţi ale Marelui Război'', organizată în Holul Oglinzilor din Palatul Victoria, 26 octombrie 2016
12:00
Una dintre cele mai spectaculoase reuşite din istoria civilizaţiei umane, aselenizarea din 21 iulie 1969 reprezintă punctul culminant al proiectului Apollo la care au participat peste 400.000 de oameni şi a cărui derulare a fost urmărită cu sufletul la gură, din faţa micilor ecrane, de peste 500 de milioane de oameni. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a relatat pe larg, în epocă, fiecare etapă a misiunii Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman pe suprafaţa unui alt corp ceresc, începând cu pregătirile de lansare şi până la revenirea pe Terra a echipajului format din Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins.Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la primii paşi ai oamenilor pe Lună, republicăm integral materialul AGERPRES din data de 21 iulie 1969 în care este descrisă, în detaliu, această extraordinară aventură a primei aselenizări, chintesenţă a spiritului de explorare care l-a animat pe Homo sapiens încă din negura vremurilor:'Agerpres' ştiri externe 21 iulie 1969 ora 10,53Houston 21 /Agerpres/ - 20 iulie 1969, stăpânul Terrei, omul, cucereşte o nouă planetă.Luni dimineaţă la ora 4,56 /ora Bucureştiului/, Neil Armstrong, după o încordare interminabilă, pune piciorul pe Lună.Totul a început cu câteva ore mai înainte decât se prevăzuse. Armstrong, singur chemat în acel moment să decidă, anunţă lumii că va ieşi din modul cu cinci ore mai devreme decât se prevăzuse. Începe filmul istoric al coborârii, primii paşi pe Lună.În modul domneşte o activitate febrilă. Pe toate meridianele, oamenii aşteaptă cu răsuflarea întretăiată ca omul să păşească pe Lună. Astronauţii pun la punct ultimele pregătiri în vederea debarcării. Ei îmbracă coifurile cu vizieră dublă, îşi încalţă 'papucii', îşi pun mînuşile speciale cu întărituri, iau pe spate rucksacurile care conţin aparatură ce le asigură condiţiile de viaţă, fac o ultimă verificare a funcţionării sistemului de condiţionare a presiunii, a comunicaţiilor radio şi alimentării cu oxigen.Ora 1,51. NASA anunţă că aceste pregătiri vor dura două ore. Armstrong nu va ieşi deci înainte de ora 4.Ora 3. Cei doi astronauţi anunţă că verificările minuţioase impun o întârziere.Ora 3,54. În sfârşit sunt gata.Ora 3,55. Începe depresurizarea modulului şi simultan presurizarea costumelor spaţiale.Ora 4. Modulul lunar este total depresurizat.Ora 4,15. Cei doi astronauţi au terminat presurizarea costumelor spaţiale.Ora 4,40. Armstrong deschide uşa modulului şi începe coborârea pe Lună.Ora 4,56. Armstrong pune piciorul stâng pe Lună şi declară: 'E un pas mic pentru om, e un salt enorm pentru umanitate'.Acestea sunt primele cuvinte ale omului pe suprafaţa Lunii. Înainte de a pune ferm piciorul pe sol, comandantul misiunii 'Apollo'-11 încearcă cu prudenţă solul pentru a-i verifica rezistenţa.-'Piciorul nu mi se scufundă mai mult de un deget... se pare că nu voi avea dificultăţi la mers. Nu, absolut nici o dificultate pentru a mă deplasa', exclamă Armstrong cu surprindere, făcând primii paşi. 'Am impresia că totul e cu mult mai uşor decât în timpul exerciţiilor de simulare a gravităţii lunare. E foarte interesant. Suprafaţa este foarte pufoasă în general, dar există şi locuri mai dure'.Evoluţia lui Armstrong, care se deplasează într-adevăr cu uşurinţă pe Lună, şi monologul său sunt retransmise în direct pe Pământ telespectatorilor. Oamenii pot să-l vadă pe cuceritorul Lunii, coborând cele 9 trepte ale scării, punând piciorul, tatonând suprafaţa, dând drumul ultimei trepte pe care îşi ţinea mâna, făcând primii paşi, colectând cu o lopăţică specială de aluminiu prima mostră de sol lunar - 'proba de contingenţă'.Armstrong închide această primă mostră - puţin praf lunar - într-un plic de material plastic şi o pune în buzunarul costumului selenar. Toate aceste mişcări sunt supravegheate de Aldrin de la înălţimea platformei de ieşire a modulului.Ora 5,15. Armstrong a petrecut deja 19 minute, singur, pe suprafaţa Lunii, 19 minute în timpul cărora, în nedefinita singurătate selenară, a făcut constant dovada unei perfecte stăpâniri de sine. În acest moment, coechipierul său, Edwin Aldrin, îşi face apariţia pe suprafaţa Lunii. Încredinţat de experienţa lui Armstrong, că Luna 'nu-l va trăda', el coboară cu curaj treptele scării, şi, la fel ca şi camaradul său, păşeşte cu piciorul stâng pe Lună.Cei doi oameni citesc cu voce tare inscripţia gravată pe placa fixată pe palierul de coborâre al modulului lunar, care va rămâne pe suprafaţa Lunii, şi implantează drapelul pe care l-au adus cu ei.O dată îndeplinită această parte a programului, astronauţii demontează camera de televiziune fixată pe modul, care a efectuat prima emisiune în direct Lună-Pământ. Armstrong şi-o prinde de piept şi din acest moment imaginile încep să 'danseze' pe micile ecrane. Comandatul misiunii 'Apollo'-11 se deplasează aproximativ 20 de metri şi fixează camere de televiziune pe un trepied. Privirilor li se oferă o nouă vedere panoramică. Din planul al doilea apare modulul lunar, iar la orizont o linie curbă, netă, arată linia de demarcaţie dintre o suprafaţă scânteietoare sub razele soarelui şi negrul intens al universului. De asemenea, se pot distinge urmele paşilor astronauţilor pe solul cenuşiu al Lunii.Cei doi astronauţi îşi continuă îndeplinirea programului. Ei se deplasează cu o uşurinţă surprinzătoare, într-un adevărat balet sideral. Costumele lor, întărite la articulaţii, îngreunate de aparatura pe care o poartă în spate, nu par să îi stânjenească deloc. Ei evoluează cu o uşurinţă şi o mobilitate surprinzătoare.Ora 5,49. 'Pământul' anunţă că preşedintele Nixon va vorbi astronauţilor. 'Această zi este cea mai glorioasă din viaţa noastră, spune preşedintele, mulţumită vouă cerul a devenit o parte a lumii noastre' - 'Vă mulţumim, domnule preşedinte, răspunde Armstrong, este o mare cinste şi un mare privilegiu pentru noi de a ne găsi aici'.Edwin Aldrin desfăşoară apoi un 'colector de vânt solar', acesta este un mic rulou din folie de aluminiu realizat în Elveţia, la universitatea din Berna. El este desfăşurat cu un stor de fereastră. O dată instalat, el începe să 'adune' între cutele sale particule gazoase - heliu, argon, neon, kripton, xenon - care constituie vântul solar. După două ore de expunere la bombardamentul particulelor solare, colectorul este repliat. Oamenii de ştiinţă vor putea, pentru prima dată, să examineze particulele componente ale vântului solar, care nu ating niciodată suprafaţa Terrei. În timp ce se deplasează în toate direcţiile, astronauţii, care se află pe suprafaţa Lunii de mai mult de o oră, sunt urmăriţi în permanenţă de doctorul Berry - 'doctorul cu cel mai lung stetoscop din lume' - care declară că cei doi sunt într-o formă perfectă. Armstrong şi Aldrin continuă să culeagă mostre 'selenologice' pe care le pun în săculeţi de material plastic, pe care apoi îi închid în conteinere metalice etanşe. Pentru a-şi aduce la îndeplinire misiunea lor de 'grădinari ai Lunii', cei doi astronauţi se folosesc de o serie de unelte pe care le scot din 'port-bagajul' modulului lunar. Toate uneltele pe care le folosesc sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele obişnuite pe Pământ pentru a putea fi manevrate cu imensele mănuşi care protejează mâinile astronauţilor.Ora 6,15. Recoltarea de mostre de sol lunar se termină. Armstrong şi Aldrin au adunat aproximativ 28 kilograme de 'pietre lunare'.După ce au îndeplinit această primă parte a misiunii lor, cei doi astronauţi se ocupă de instalarea aparatelor care vor rămâne pe Lună: seismograful şi reflectorul laser. Instalarea seismografului urmează să funcţioneze ani de zile şi să transmită cele mai mici şocuri produse în scoarţă lunară.Informaţiile transmise de acest seismograf vor permite să se stabilească dacă Luna este frământată de cutremure sau îşi datorează relieful 'bombardamentelor' cu corpuri venite din exterior. Tot seismograful va da informaţii asupra interacţiunii forţelor gravitaţionale ale Terrei şi Selenei, va înregistra infimele contracţii ale solului lunar determinate de variaţia de temperatură şi va determina densitatea şi proprietăţile fizice interioare ale Lunii. Sursa de energie a acestui sensibil seismograf o constituie radiaţiile solare, care sunt transformate în energie electrică. Reflectorul laser este un ansamblu de 100 oglinzi prismatice construite din cristale de cuarţ menite să reflecte fasciculele de raze laser trimise spre Lună din diverse puncte ale Pământului. Se prevede ca el să funcţioneze timp de 10 ani. Cu ajutorul său se va determina cu o precizie de ordinul centimetrilor distanţa Pământ-Lună. Totodată, el va furniza date asupra formei exacte a Lunii, a dimensiunilor şi oscilaţiilor acesteia în jurul axei proprii, va da posibilitatea efectuării unor observaţii asupra Terrei însăşi, în special privitoare la distanţele exacte dintre continente. Cu ajutorul reflectorului laser se va verifica teoria derivei banchizelor continentale, se vor studia mişcările polului nord geografic, se va calcula viteza de rotaţie a Terrei şi măsura oscilaţiile în jurul axei acesteia.După terminarea instalării acestor două aparate, cei doi astronauţi îşi continuă observaţiile vizuale asupra terenului înconjurător. Armstrong semnalează existenţa în jurul modulului lunar a unor mici cratere pe care le compară cu 'orificiile provocate de gloanţele unor puşti cu aer comprimat'. Cu ajutorul unei sonde tubulare, Armstrong recoltează o probă de sol din adâncime: 'Sper că nu veţi fi supăraţi că nu pot să împing sonda mai mult de 12 cm'.Prima etapă de explorare a Lunii se apropia de sfârşit. Astronauţii au început să-şi strângă 'bagajul'. Ei au abandonat pe Lună camera de televiziune şi uneltele de care s-au servit pentru a aduna mostrele de sol lunar pe care le-au ridicat cu ajutorul unei corzi în etajul superior al modulului lunar. Pentru realizarea acestei 'operaţii de încărcare', Aldrin, urcat pe platforma modulului, a ridicat unul câte unul pachetele pe care i le trimetea Armstrong.Au trecut mai mult de 2 ore şi 20 de minute de când Armstrong ieşise pe suprafaţa Lunii şi 2 ore de când Aldrin îl urmase. La un moment dat, Aldrin a scăpat din mână un film pe care însă Armstrong l-a prins cu uşurinţă şi l-a 'reexpediat' în modulul lunar.Aldrin intră în interiorul 'Vulturului', după o ultimă privire, Armstrong îl urmează.Ora 7,11. Misiunea a fost îndeplinită cu succes.Cinci minute înainte ca cei doi astronauţi să reintre în cabină, NASA le transmite că reflectorul laser pe care tocmai l-au instalat funcţionează perfect. Observatorul Lick, din California, a făcut prima probă trimiţând un fascicul de lumină coerentă monocromatică care, reflectat de aparatul montat de Armstrong şi Aldrin, demonstrează perfecta sa funcţionare.Astronauţii încep represurizarea 'Vulturului' pentru crearea condiţiilor normale de presiune care să le permită să-şi scoată costumele selenare de protecţie. Această operaţie durează aproximativ o oră. Camera de televiziune rămasă pe Lună transmite ultimele imagini după care este scoasă din funcţiune pentru a se economisi bateriile de alimentare. Pentru o scurtă perioadă de timp, comunicaţiile între modul şi centrul spaţial Houston sunt întrerupte datorită faptului că emiţătorul portativ de care s-au folosit cei doi astronauţi a fost scos din funcţiune. Câteva minute mai târziu, ele sunt reluate prin intermediul radioemiţătorului de la bordul modulului lunar.Cei doi exploratori lunari încep să facă 'curăţenie' în cabină - aparatul de fotografiat, 'papucii', mînuşile, instalaţiile auxiliare costumului spaţial, săculeţii de hrană goliţi, pseudoinstalaţiile sanitare - toate acestea sunt pregătite pentru a fi aruncate. După aruncarea lor, cabina modulului este represurizată. Urmează masa şi somnul binemeritat.După 11 ore de odihnă - care au început la ora 8,30, Armstrong şi Aldrin vor decola pentru a se plasa pe orbita de întâlnire cu cabina de comandă în care sunt aşteptaţi de Michael Collins.AGERPRES Citiţi şi: * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Nixon avea pregătit un discurs special în caz de dezastru  * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Recorduri şi alte lucruri interesante despre programul Apollo * 50 de ani de la primul pas pe Lună: România, printre ţările din care au dispărut rocile lunare oferite de Nixon *  50 de ani de la primul pas pe Lună: Un american ''vânează'' rocile lunare dispărute după programul Apollo * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Costumul spaţial purtat de Armstrong în misiunea Apollo 11, expus la Smithsonian * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Fragmentele lunare aduse de misiunile Apollo au transformat cunoştinţele despre Univers * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar * 50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronautul Michael Collins s-a întors la rampa de lansare de la Cape Canaveral * 50 de ani de la primul pas pe Lună: Costumul spaţial purtat de Armstrong în misiunea Apollo 11, expus la Smithsonian
Acum 2 ore
11:30
Membrii echipei României au obţinut trei medalii de aur şi o medalie de argint la prima ediţie a Olimpiadei Balcanice de Fizică, desfăşurată la Salonic în perioada 14-18 iulie, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).Cei trei medaliaţi cu aur sunt Mălina Elena Constantinescu (clasa a X-a - Colegiul Naţional din Iaşi), Vlad Ştefan Oros (clasa a VIII-a - Şcoala Gimnazială nr. 24 din Timişoara) şi Tudor Gabriel Mocioi (clasa a X-a - Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Bucureşti). Medalia de argint i-a revenit lui Radu Herzal (clasa a X-a - Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai" din Baia Mare).Olimpicii români au fost însoţiţi şi coordonaţi de Ioana Stoica (profesor la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Bucureşti) şi Irina Dumitraşcu (profesor şi inspector în cadrul ISJ Vaslui).Din delegaţia României au făcut parte şi conf. univ. dr. Sebastian Popescu (decan al Facultăţii de Fizică - Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi), în calitate de reprezentant al României în comitetul ştiinţific al competiţiei, şi prof. univ. dr. Radu Constantinescu (Facultatea de Fizică - Universitatea din Craiova), membru al comitetului de coordonare al competiţiei.Olimpiada Balcanică de Fizică se adresează elevilor de gimnaziu (clasa a VIII-a) sau de liceu, cu vârsta de cel mult 16 ani la momentul prezenţei în concurs.La ediţia din acest an au participat concurenţi din 11 ţări (8 cu statut permanent şi 3 cu statut de invitat). AGERPRES/(AS - editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: (c) Ministerul Educației Naționale-România / Facebook.com
11:30
Rutierul francez Thibaut Pinot (Francaise des Jeux) a câştigat etapa a 14-a a Turului ciclist al Franţei, sâmbătă, pe vârful Tourmalet, iar compatriotul său Julian Alaphilippe rămâne lider în clasamentul general.Pinot, care s-a lansat într-un atac pe ultimii metri ai ascensiunii finale, marcată de eşecul campionului en titre, galezul Geraint Thomas, a fost cronometrat pe cei 117,5 km dintre Tarbes şi Tourmalet cu timpul de 3 h 10 min 20 sec.Sub ochii preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, Julian Alaphilippe (Deceuninck) a sosit la şase secunde, iar olandezul Steven Kruijswijk (Team Jumbo-Visma), tot la şase secunde, etc.În ierarhia generală, primul este Julian Alaphilippe, urmat de Geraint Thomas (Ineos), la 2 min 02 sec, şi de Steven Kruijswijk, la 2 min 14 sec, etc.Duminică se încheie secvenţa Pirineilor, cu etapa a 15-a, care cuprinde trei ascensiuni de prima categorie între Limoux şi Foix Prat d'Albis (185 km).AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Finala turneului de tenis ATP 250 de la Bastad (Suedia), dotat cu premii de 524.340 euro, se va disputa duminică între argentinianul Juan Ignacio Londero, cap de serie 6, şi chilianul Nicolas Jarry, cap de serie 5.În semifinalele de sâmbătă, Londero l-a eliminat pe spaniolul Albert Ramos-Vinolas cu 6-3, 6-4, în timp ce Jarry l-a învins pe argentinianul Federico Delbonis cu 6-3, 6-2.Jarry, 64 ATP, a jucat o singură finală ATP, pierdută în mai la Geneva, în timp ce Londero, 71 ATP, are deja un succes, în acest an la Cordoba. AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Sârbul Dusan Lajovic, cap de serie 4, şi maghiarul Attila Balazs s-au calificat sâmbătă în finala turneului ATP de la Umag (Croaţia), dotat cu premii de 524.340 euro.Lajovic a profitat de abandonul italianului Salvatore Caruso, după ce sârbul a câştigat primul set cu 7-5, în timp ce Balazs, venit din calificări, l-a învins pe sârbul Laslo Djere, cap de serie 3, cu 6-2, 6-4.Balazs atinge prima sa finală ATP la 30 de ani, la trei ani după ce a revenit în circuitul ATP. În 2014, din cauza unei accidentări, jucătorul ungur s-a retras şi a devenit antrenor. În 2016, Balazs a decis să revină pe teren şi este în prezent locul 207 ATP.Lajovic, 36 mondial, este şi el în căutarea primului său titlu ATP, după ce în aprilie a pierdut finala de la Monte Carlo în faţa italianului Fabio Fognini.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Americanul John Isner, favorit 1, şi kazahul Alexander Bublik, cap de serie 7, vor juca duminică finala turneului ATP pe iarbă de la Newport (SUA), dotat cu premii de 583.585 dolari.În semifinale, John Isner l-a învins pe francezul Ugo Humbert, cap de serie 4, cu 6-7 (4), 7-6 (5), 6-3, în timp ce Bublik l-a eliminat pe spaniolul Marcel Granollers cu 7-6 (5), 3-6, 6-4.Isner îşi doreşte a patra sa victorie la Newport, unde s-a impus deja în 2011, 2012 şi 2017, şi al 15-lea titlu din carieră. Bublik, nr. 83 mondial, va juca prima lui finală.AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Arhitectul argentinian Cesar Pelli, celebru pentru emblematicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur şi One World Financial Center din New York, a murit vineri la vârsta de 92 de ani, relatează sâmbătă AFP şi Reuters.Pelli, care a crescut în Argentina şi a studiat arhitectura la Universitatea Naţională Tucuman din nord-vestul ţării, este considerat un vizionar şi un formator, devenind bine-cunoscut în Statele Unite, unde a avut şi principal său cabinet de arhitectură."Doresc să transmit condoleanţe familiei şi prietenilor talentatului Cesar Pelli. Lucrările pe care le lasă moştenire în întreaga lume sunt o sursă de mândrie pentru argentinieni", a declarat preşedintele Argentinei, Mauricio Macri, pe Twitter.Juan Manzur, guvernatorul provinciei Tucuman, unde Pelli s-a născut la 12 octombrie 1926, i-a adus de asemenea un omagiu."Traiectoria mondială a arhitectului Pelli a fost o mândrie nu numai pentru locuitorii din Tucuman, ci pentru toţi argentinienii", a declarat Manzur pe Twitter, subliniind "calitatea şi monumentalitatea operelor sale", precum şi "capacitatea sa enormă de muncă".După ce a absolvit Universitatea Naţională din Tucuman, el a plecat în 1952, cu ajutorul unei burse, în Statele Unite, unde a locuit în Connecticut. Pelli a fost decanul Facultăţii de Arhitectură a Universităţii Yale din 1977 până în 1984 şi a primit medalia de aur a Institutului American de Arhitectură, precum şi zeci de alte premii.Printre cele mai faimoase opere ale acestui arhitect de referinţă se numără Turnurile gemene Petronas din Kuala Lumpur, cu o înălţime de 452 de metri, acestea fiind cele mai înalte turnuri din lume la inaugurarea lor în 1998, titlu pe care l-au păstrat până în 2003.Cesar Pelli a realizat de asemenea extinderea Muzeului de Artă Modernă din New York în 1984, Turnul Iberdrola din Bilbao, Centrul Financiar Internaţional din Hong Kong, Gran Torre Costanera din Santiago de Chile, Pacific Design Center din Los Angeles, Aria Resort din Las Vegas, precum şi zeci de teatre şi centre culturale din întreaga lume.Una dintre cele mai recente realizări ale sale este Salesforce Transit Center din San Francisco, inaugurată în 2018, o staţie modernă de tranzit urban care include spaţii verzi, un centru comercial şi un amfiteatru.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Festivalul anual de muzică de la Salzburg a debutat sâmbătă cu o zi de concerte publice gratuite în diferite locaţii în oraşul natal al lui Mozart, relatează dpa.În timp ce biletele pentru spectacolele obişnuite în cadrul festivalului, care se încheie pe 31 august, ajung până la 440 de euro, vizitatorii nu au fost nevoiţi să plătească pentru programul de sâmbătă, care include muzică barocă şi contemporană.Fanii muzicii clasice trebuie să aştepte încă o săptămână, până sâmbăta viitoare, pentru a putea urmări un spectacol de operă în premieră în acest sezon - "Idomeneo" compusă de Mozart, pusă în scenă de regizorul american Peter Sellars.Sellars le-a declarat vineri jurnaliştilor la Salzburg că vede această poveste despre un rege cretan antic, fiul său şi zeul mărilor ca o parabolă pentru eforturile curente ale tinerilor de a lupta împotriva schimbărilor climatice.Festivalul de muzică de la Salzburg este unul dintre cele mai spectaculoase evenimente culturale din lume. În acest sezon vor avea loc 42 de spectacole de operă şi 55 de spectacole de teatru, precum şi 81 de concerte, fiind puse în vânzare peste 237.000 de bilete.Mitologia greacă va avea un rol proeminent în acest an.Puternica figură feminină Medea va apărea în două noi producţii - în punerea în scenă a operei clasice a lui Luigi Cherubini şi în "Medeamaterial" a compozitorului francez contemporan Pascal Dusapin.Povestea lui Oedip, care îşi ucide tatăl şi se căsătoreşte cu mama sa, va fi prezentată în opera "Oedip" din 1939, compusă de George Enescu, precum şi în opera burlescă "Orfeu în Infern" de Jacques Offenbach.Ultima producţie va fi debutul la Salzburg a regizorului australian Barrie Kosky, care a devenit extrem de cunoscut după festivalul Wagner din Bayreuth din 2017.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că este gata să garanteze personal pentru rapperul american ASAP Rocky, deţinut în Suedia, şi că i-a spus acest lucru premierului suedez, informează AFP şi dpa."Am avut o convorbire telefonică foarte bună cu premierul suedez, Stefan Lofven, care m-a asigurat că cetăţeanul american ASAP Rocky va fi tratat corect", a scris preşedintele american pe Twitter."L-am asigurat că ASAP nu ar risca să fugă şi m-am oferit să garantez personal pentru eliberarea lui pe cauţiune sau altă alternativă", a adăugat el."Echipele noastre vor continua să vorbească şi noi am convenit să vorbim din nou în 48 de ore!", a precizat Donald Trump.ASAP Rocky, în vârstă de 30 de ani, al cărui nume real este Rakim Mayers, este suspectat de agresiune după o altercaţie pe 30 iunie la Stockholm. A fost arestat în 3 iulie în capitala suedeză, după un concert, împreună cu alte trei persoane.Un tribunal a subliniat apoi că el prezintă un "risc de a fugi", iar un procuror a cerut vineri menţinerea sa în detenţie până pe 25 iulie. El riscă până la doi ani de închisoare.Situaţia sa a ajuns la urechile lui Donald Trump, căruia vedeta de reality-show Kim Kardashian - care a fost primită de mai multe ori la Casa Albă - i-a cerut să intervină.Vineri, preşedintele Statelor Unite a scris pe Twitter că a discutat şi cu soţul lui Kim Kardashian, rapperul Kanye West, despre "încarcerarea lui ASAP Rocky''. "Atât de mulţi oameni ar dori să vadă acest lucru rezolvat rapid!", a scris Donald Trump.Originar din New York, ASAP Rocky a devenit cunoscut în 2011 cu lansarea unei compilaţii numite "Live. Love.ASAP''. În 2013, a continuat cu primul său album cu titlul "Long. Live.ASAP''.Mai mult de 610.000 de persoane au semnat o petiţie pe internet #JusticeForRocky cerând eliberarea lui.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Autorităţile japoneze au emis un mandat de arestare pentru bărbatul suspectat că a incendiat un studio de animaţie în vestul Japoniei, care a ucis 34 de persoane, a informat postul de televiziune NHK sâmbătă, conform Reuters.Autorităţile au emis mandatul pentru Shinji Aoba, de 41 de ani, pentru incendiere şi crimă după atacul de joi asupra Kyoto Animation.Aoba, care a fost spitalizat pentru arsuri puternice, a fost mai devreme transportat cu elicopterul la un spital din Osaka. Poliţia, care a confirmat pista criminală, intenţionează să-l aresteze imediat ce se recuperează.Atacul comis de acesta a fost cel mai grav din ultimii 20 de ani în Japonia, o ţară cu una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume.Bărbatul a fost în închisoare în trecut pentru că a jefuit un magazin în Tokyo în 2012 iar după ce a fost eliberat a locuit în spaţii pentru foşti condamnaţi. De asemenea, a fost tratat pentru o boală psihică. Acum a comis omorul deoarece credea că un roman al său a fost plagiat de studio.Fondat în 1981, studioul produce serii "anime" populare precum 'Sound! Euphonium'. Este, de asemenea, cunoscut pentru "Violet Evergarden", care a fost prezentat pe Netflix. Filmul 'Free! Road to the World - The Dream' urma să fie lansat în această lună.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
British Airways au suspendat zborurile către Cairo timp de şapte zile începând de sâmbătă pentru a permite o evaluare a securităţii de acolo, a anunţat compania aeriană într-o declaraţie, fără a oferi detalii despre ce a determinat-o să ia această măsură, informează Reuters."Revizuim în mod constant aranjamentele noastre de securitate la toate aeroporturile noastre din întreaga lume şi am suspendat zborurile către Cairo timp de şapte zile ca măsură de precauţie pentru a permite o evaluare ulterioară", se spune în declaraţie.Compania aeriană a adăugat că nu va opera niciodată o aeronavă cât timp nu este în siguranţă.Când i s-a solicitat mai multe detalii despre motivul pentru care au fost suspendate zborurile şi ce aranjamente de securitate a revizuit, o purtătoare de cuvânt a companiei a răspuns: "Nu discutăm niciodată chestiuni de securitate".Trei surse de securitate aeroportuare egiptene au declarat pentru Reuters că personalul britanic a verificat securitatea la aeroportul din Cairo miercuri şi joi. Nu au furnizat detalii suplimentare.Foreign Office, ministerul de externe britanic, sfătuieşte să se evite toate călătoriile cu avionul către şi dinspre staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, cu excepţia celor esenţiale, dar nu a emis avertismente similare pentru călătorii cu avionul în şi din Cairo.Serviciul de Informaţii de Stat din Egipt nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Ciprioţii din ambele părţi ale insulei au marcat sâmbătă 45 de ani de divizare, pe fondul tensiunilor în creştere legate de forarea pe care Turcia o realizează în largul Mediteranei, scrie dpa.În partea de sud a insulei, apărarea civilă cipriotă greacă a pornit sirenele la primele ore ale dimineţii pentru a comemora victimele intervenţiei militare turce din urmă cu 45 de ani.În nord, ciprioţii turci au sărbătorit sosirea forţelor turce cu parade militare.Ciprul de Nord consideră că intervenţia militară a Turciei din 20 iulie 1974 a fost un act de pace, după ce forţele cipriote greceşti organizaseră o lovitură de stat cu cinci zile mai devreme, cu intenţia de a uni insula cu Grecia.De atunci, Cipru este împărţit într-o parte nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă Greacă cu capitala la Nicosia. Este, de asemenea, una dintre zonele cel mai puternic militarizate din lume, cu peste 35.000 de soldaţi turci staţionaţi doar în nord.Numeroase încercări ale ONU de a găsi o soluţie la conflict au eşuat de-a lungul anilor.La începutul acestei săptămâni, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au aprobat măsuri punitive împotriva Turciei.Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave, Fatih şi Yavuz, pentru a fora în apele considerate de Cipru că fac parte din zona sa economică exclusivă.Blocul format din 28 de membri consideră că explorarea în largul statului său membru este ilegală.Armata turcă "nu va ezita să facă acelaşi pas pe care l-a făcut cu 45 ani în urmă, dacă este necesar", a declarat preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sâmbătă, în comentarii transmise de agenţia de ştiri de stat Anadolu."Cei care cred că bogăţia insulei şi a regiunii aparţine doar lor înşişi se vor confrunta cu determinarea Turciei şi a ciprioţilor turci", a adăugat Erdogan, citat de dpa.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Opozanţi ai Brexitului au manifestat sâmbătă la Londra desfăşurând în aer un uriaş balon portocaliu care îl reprezenta pe Boris Johnson, foarte probabil viitor prim-ministru, ca un copil capricios şi în lacrimi, transmite Reuters.Fostul ministru de externe, una din cele mai importante figuri ale adepţilor Brexitului, a promis să retragă "cu orice preţ" Marea Britanie din Uniunea Europeană (UE), înainte de 31 octombrie, cu sau fără acord.Manifestanţii s-au inspirat după balonul portocaliu simbolizându-l pe Donald Trump care a salutat ironic vizita preşedintelui american la Londra luna trecută. Balonul desfăşurat sâmbătă l-a înfăţişat pe Boris Johnson îmbrăcat într-un tricou pe care era desenat un autobuz roşu purtând inscripţia "Ł350 millions", o aluzie la suma pe care el a promis să o recupereze pentru sistemul de sănătate cu ajutorul Brexitului.Pe pancarte, fostul primar al Londrei a fost salutat ca fiind "clovn" sau "nebun".Boris Johnson, favorit pentru a-i urma în funcţie premierului Theresa May, a refuzat să excludă suspendarea Parlamentului sau întreruperea sesiunii parlamentare pentru a-i împiedica pe deputaţi să adopte legi în vederea blocării unei versiuni de Brexit fără acord.Rezultatul votului intern din rândul Partidului Conservator care îl opune lui Jeremy Hunt, actualul şef al diplomaţiei de la Londra, urmează să se încheie luni.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Una din cele două victime ale crimelor "suspecte" petrecute în această săptămână în Vestul canadian este fiul unui înalt responsabil al poliţiei din Australia, a făcut cunoscut poliţia federală canadiană, notează AFP.Corpurile lui Lucas Robertson Fowler, 23 de ani, originar din Sydney, şi al prietenei sale, Chynna Deese, o americană din Carolina de Nord, în vârstă de 24 de ani, au fost găsite fără viaţă, luni, de-a lungul unui drum din nordul provinciei Columbia Britanică, a precizat poliţia într-un comunicat dat publicităţii vineri seară.O furgonetă Chevrolet albastră înmatriculată în provincia vecină Alberta a fost găsită la marginea drumului, potrivit Jandarmeriei Regale a Canadei (GRC), care nu a confirmat dacă autovehiculul aparţinea tinerei perechi.Lucas Robertson Fowler se instalase în Columbia Britanică, potrivit presei locale. Perechea se afla într-o excursie prin Canada în momentul tragediei, a declarat presei americane familia lui Chynna Deese.Lucas Fowler era fiul lui Stephen Fowler, inspector principal al poliţiei statului australian Noua Galie de Sud, a anunţat sâmbătă poliţia australiană, într-o conferinţă de presă.Un responsabil al poliţiei australiene a explicat că perechea s-a găsit fără să ştie "în circumstanţe care pot descrise ca fiind oribile".Ancheta se află abia la început, a subliniat la rândul său GRC, care nu a îndepărtat nicio ipoteză.Familiile celor două victime sunt aşteptate să ajungă în Canada, a precizat GRC.Pe de altă parte, GRC a descoperit un al treilea corp fără viaţă la marginea altui drum din Columbia Britanică, dar departe "de locul unde au fost găsite corpurile lui Lucas Fowler şi al prietenei sale". "Nimic nu indică faptul că cele două cazuri au legătură", a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a poliţiei, Janelle Shoihet.Poliţia australiană şi FBI-ul american acordă asistenţă familiilor victimelor, mai scrie AFP.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Ada Vîlceanu)
11:30
Preşedintele salvadorian, Nayib Bukele, urmează să primească duminică vizita secretarului de stat al SUA, Mike Pompeo, căruia îi va cere ajutorul Washingtonului pentru a pune în aplicare programe de dezvoltare pentru ca locuitorii ţării "să nu mai aibă nevoie să emigreze" în căutarea "visului american", relatează AFP."Suntem de acord asupra faptului că trebuie să dezvoltăm oportunităţile în El Salvador, pentru ca concetăţenii noştri să nu mai aibă nevoie să emigreze", a declarat vineri tânărul preşedinte Bukele, în funcţie de la 1 iunie.Violenţa grupurilor criminale şi mizeria împing în fiecare an zeci de mii de salvadorieni să se exileze.Pentru preşedintele Bukele, prosperitatea şi securitatea sunt cheile care vor îi determina pe salvadorieni să vrea să rămână în ţara lor. Potrivit acestuia, între 300 şi 400 de salvadorieni pornesc la drum zilnic având ca destinaţie "visul american". "Un loc de muncă creat aici înseamnă trei imigranţi mai puţini la frontiera Statelor Unite", a subliniat el.Salutând alegerea făcută de Mike Pompeo de a efectua o vizită în El Salvador, Nayib Bukele a ţinut să menţioneze că cele două ţări împărtăşesc aceleaşi "preocupări" referitoare la problemele migratorii. Americanii, a spus el, "nu doresc salvadorieni acolo (în SUA), iar noi vrem ca ei să rămână aici".În domeniul luptei împotriva criminalităţii, Mike Pompeo şi Nayib Bukele urmează să semneze duminică un acord pentru a confirma menţinerea bazei aeriene de luptă împotriva traficului de droguri din apropierea aeroportului internaţional Oscar Arnulfo Romero, la circa 50 de kilometri de capitala San Salvador.Peste 2,5 milioane de salvadorieni trăiesc în Statele Unite şi contribuţia lor la economia ţării de origine, cu aproape 5,5 miliarde de dolari trimişi acasă în 2018, reprezintă 16% din PIB-ul salvadorian.Şeful diplomaţiei americane este aşteptat să sosească la San Salvador duminică după-amiază în cadrul unui turneu început vineri în Argentina şi care a mai inclus Ecuadorul şi Mexicul.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: (c) EL NORTEÑO NEWS/Twitter.com Sursa confirmare vizită: (c) Secretaría de Prensa de la Presidencia de la República de El Salvador/Facebook.com
11:30
Şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a denunţat sâmbătă "aventurismul unilateral" şi "terorismul economic" al Statelor Unite, în cursul unei reuniuni ministeriale a Mişcării de Nealiniere la Caracas, fără să aducă în discuţie confiscarea de către ţara sa a unui petrolier sub pavilion britanic, transmite AFP."Guvernul american, pentru a-şi atinge obiectivele sale ilegitime, a recurs la o formă de presiune pe care noi o numim terorism economic", a declarat Zarif presei, potrivit traducerii oficiale, în marja reuniunii.În opinia sa, Cuba, Siria, Venezuela şi Iranul "suferă" din cauza acestui "terorism economic" pus în aplicare în special prin intermediul sancţiunilor. Washingtonul şi-a reintrodus sancţiunile împotriva Teheranului după retragerea sa unilaterală din acordul nuclear din 2018.În discursul său în faţa reprezentanţilor ţărilor membre ale Mişcării de Nealiniere, Zarif a criticat, de asemenea, "aventurismul unilateral extrem" al administraţiei Donald Trump care "sabotează statul de drept pe plan internaţional"."Ţara mea (...) este în avanpostul rezistenţei la noile tendinţe unilaterale ale Statelor Unite", a adăugat el în discursul său, cu prilejul acestei reuniuni ministeriale a mişcării din care fac parte 120 de ţări membre.În cele două intervenţii, şeful diplomaţiei de la Teheran nu s-a referit la petrolierul sub pavilion britanic sechestrat de Iran în Strâmtoarea Ormuz, o operaţiune considerată "inacceptabilă" de Londra şi care provoacă temeri legate de o nouă escaladare.Pe Twitter, Zarif subliniase mai devreme că această "acţiune din Golful Persic consistă în a face respectat dreptul maritim internaţional", îndemnând în acelaşi timp Marea Britanie "să înceteze de a mai fi un auxiliar al terorismului economic al Statelor Unite".AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
11:30
Este a 202-a zi a anului 2019.Au mai rămas 163 de zile până la sfârşitul anului.Soarele răsare la 05 h 51 m şi apune la 20 h 53 m.Luna răsare la 23 h 30 m şi apune la 10 h 00 m.AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.