TRB

Mai mult de 2 zile în urmă
13:20
Forintul a slăbit semnificativ după şedinţa de marţi după-amiază a Consiliului Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei. Pe piaţa valutară interbancară cotaţia euro a crescut la 354,56 forinţi. Cu un minut înainte de anunţarea deciziei, cotaţia era de 353,04 forinţi. Consiliul Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei a majorat dobânda de referinţă a băncii centrale cu 15 puncte procentuale, la 1,65%, mai mică decât aşteptările analiştilor. Consiliul a modificat şi intervalul de referinţă a dobânzilor, limitele acestora vor creşte cu câte 15 puncte procentuale. Cotaţia dolarului a crescut de la 300,60 forinţi, la 301,94 forinţi, iar francul elveţian de la 325,37 forinţi, la 326,77 forinţi. Marţi dimineaţă, în jurul orei 8, euro era cotat la 353,73 forinţi, dolarul la 301,43 forinţi, iar francul elveţian la 325,15 forinţi. Analiştii intervievaţi de Agenţia de ştiri Reuters se aşteptau ca Banca Naţională a Ungariei să crească rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte procentuale, la 1,75%, după ce în fiecare dintre cele trei reuniuni anterioare a crescut cu 30 de puncte procentuale. În iunie, Consiliul a lansat ciclul de creştere a ratei dobânzii de referinţă despre care a declarat că va dura până când inflaţia va reveni la un interval sustenabil. Între timp administraţia financiară din Ungaria pregăteşte deja măsura restituirii impozitului pe venit Administraţia financiară a Ungariei va respecta termenul stabilit, autoritatea pregătindu-se deja, pentru ca în luna februarie 2022 tuturor celor îndreptăţiţi să li se restituie impozitul pe venit, a declarat ministrul ungar al finanţelor, Mihály Varga, pentru cotidianul „Magyar Nemzet”. În articolul publicat în numărul de miercuri al ziarului, ministrul a amintit că de această măsură a Guvernului Ungariei vor beneficia cetăţenii maghiari care cresc cel puţin un copil, fiind vorba de aproximativ 1,9 milioane de persoane. Suma totală care va fi restituită este de 600 de miliarde de forinţi (1,69 miliarde euro). Administraţia financiară se pregăteşte deja, ca la începutul anului viitor să restituie impozitul pe venit persoanelor fizice. Decizii cu privire la regulamentul detaliat vor fi luate de guvern în cursul toamnei, a spus Mihály Varga. Ministrul de finanţe a menţionat că, potrivit calculelor actuale, cea mai importantă condiţie ar putea fi îndeplinită cu uşurinţă. Ministerul Finanţelor din Ungaria se aşteaptă ca în cazul în care relansarea economică va continua, creşterea economică ar putea fi de 7% în acest an, a subliniat Mihály Varga. Post-ul În Ungaria, rata dobânzii de referinţă a fost majorată, iar forintul a slăbit semnificativ apare prima dată în Transilvania Regional Business.
13:10
  În 2020, un an dificil pentru toată economia, sectorul IT din Republica Moldova a înregistrat un volum al serviciilor și produselor în valoare de export de 304 milioane de dolari, o creștere, care a fost posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii din sector. Sectorul TIC a ajuns la o nouă etapă de maturitate, iar rezultatele din ultimii 5 ani au demonstrat aportul semnificativ pe care l-a avut sectorul pentru dezvoltarea economiei moldovenești. Tehnologiile au câștigat tot mai multă influență în ultimul an, iar în noua realitate, reconfigurată din cauza pandemiei COVID-19, au demonstrat că pot contribui la dezvoltarea unei economii digitale eficiente și pot asigura accesul cetățenilor la serviciile de care au nevoie. Potrivit lui Veaceslav Cunev, președintele Asociației Naționale a Companiilor  din Domeniul TIC (ATIC), a chemat la o mobilizare a autorităților, mediului de afaceri și a societății pentru ca sectorul IT să devină și să se mențină ca o locomotivă a creșterii economice. „Trăim într-o lume în care domeniul tehnologiilor informaționale este unul crucial și nu există nimic altceva fără IT. De aceea, mi-aș dori ca toți să conștientizeze acest lucru și să-i înțeleagă importanța. Îmi doresc să ne implicăm cu toții și să depunem eforturi pentru ca sectorul IT să fie o locomotivă a creșterii economice, care să dezvolte și celelalte industrii tradiționale ale țării.  Succesele înregistrate de industria IT ne motivează pe noi, reprezentanții ATIC, să promovăm dezvoltarea sectorului și a capitalului uman necesar, competitivitatea regională a sectorului IT, să ne implicăm și mai mult pentru a susține digitalizarea la nivel național și că consolidăm ponderea PIB-ului industriei.”, menționează Cunev. Odată cu creșterea popularității sectorului IT și a integrării soluțiilor tehnice în mai multe sfere, în ultimii 5 ani, s-au majorat și veniturile, volumul exporturilor, a numărului de companii și a locurilor de muncă oferite de acestea.  Evoluția/Dezvoltarea sectorului TIC în Republica Moldova 2015 2020 Numărul companiilor TIC 1.714 2.397 Număr de angajați în sectorul TIC 21.317 30.525 Venituri din prestarea serviciilor TIC (Total mii lei) 8.506.197,22 15.379.792,00 Industria IT: 2.150.425,18 7.375.921,50 Volumul exporturilor din produse/servicii TIC (mil. $) 165,01 304,11 Sursa: Datele Asociației Naționale a Companiilor  din Domeniul TIC (ATIC) Viitorul industriei și a domeniului digital a devenit subiectul principal pe agenda celei de-a zecea ediție a forumului Moldova ICT Summit. Evenimentul va fi dedicat transformării digitale, iar invitații vor discuta despre cele mai recente tendințe, oportunități și soluții IT, care pot fi valorificate în beneficiul dezvoltării mediului de afaceri, fortificării altor sectoare ale economiei și societății în general, dar și a digitalizării serviciilor publice. Evenimentul se va desfășura pe  23 septembrie 2021 și va putea fi  va putea fi urmărit online, începând cu ora 09:30, pe pagina Moldova ICT Summit în rețeaua de socializare Facebook și pe site-ul de transmisiuni live www.privesc.eu.  Post-ul Sectorul IT: cel mai mare exportator de servicii din Republica Moldova apare prima dată în Transilvania Regional Business.
13:10
Începând cu data de 1 martie 2022, contribuabilii vor fi obligați să se înroleze în Spațiul Privat Virtual (SPV), acesta devenind singura cale de comunicare a oricăror documente administrative către ANAF. Textul de lege nu furnizează, însă, o listă a documentelor care trebuie depuse prin intermediul SPV, ci stabilește doar că vor fi comunicate prin această platformă toate cererile, înscrisurile sau documentele. Nerespectarea acestei prevederi vine cu o sancțiune drastică: dacă documentele relevante vor fi depuse de către contribuabili în format fizic, prin registratura organului fiscal sau prin poștă, organele fiscale nu le vor lua în considerare. Și, deși digitalizarea Fiscului este așteptată de toți contribuabilii, iată cum o intenție bună, de optimizare, poate avea consecințe negative, dacă nu va fi implementată corespunzător.  Modificările recente aduse Codului de Procedură Fiscală(art. 79 din Codul de procedură fiscală) introduc treicategorii de contribuabili care vor avea obligația să se înroleze în Spațiul Privat Virtual și să transmită documente prin intermediul acestei platforme. Categoriile în discuție sunt contribuabilii/plătitorii persoane juridice, asocierile și entitățile fără personalitate juridică, dar și persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de OUG 44/2008, adică întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale.  Cu alte cuvinte, legiuitorul stabilește în sarcina majorității contribuabililor care desfășoară o activitate economică obligația de a transmite documente prin intermediul SPV. Având în vedere că textul de lege nu listează documentele obligatorii, ci doar stabilește că vor fi comunicate prin această platformă toate cererile, înscrisurile sau documentele, considerăm că legiuitorul se referă la declaraţii fiscale, declaraţii de înregistrare şi alte declaraţii întocmite, potrivit legii, dar și la cereri adresate de contribuabili organului fiscal pentru obţinerea unor informaţii sau documente în legătură cu situaţia fiscală personală. În această categorie ar intra cererea de informaţii despre contribuţiile de asigurări sociale declarate de angajatori, cererea de eliberare a certificatului de atestare fiscală, cererea de eliberare a cazierului fiscal, cererea de eliberare a unei adeverinţe de venit, solicitarea unei opinii privind aplicarea legislaţiei fiscale, cereri de audienţă, sesizări, petiţii, reclamaţii, solicitări privind informaţiile publice şi altele asemenea. Nedepunerea documentelor prin intermediul Spațiului Privat Virtual este sancționată Art. 79 alin. (12) stabilește o sancțiune drastică pentru nedepunerea documentelor prin intermediul platformei ANAF: neluarea acestora în considerare. Conform noului text de lege, dacă documentele relevante vor fi depuse de către contribuabili în format fizic, prin registratura organului fiscal sau prin poștă, organele fiscale nu le vor lua în considerare.  Neluarea în considerare a acestor documente poate avea consecințe severe asupra drepturilor și obligațiilor contribuabililor, conducând fie la pierderea drepturilor, fie la aplicarea de sancțiuni pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor.  Acest risc este unul major, cu atât mai mult cu cât în practică se întâmplă frecvent ca un contribuabil să își exercite un drept chiar în ultima zi în care mai este posibil să o facă (de exemplu, formularea contestației fiscale în a 45-a zi de la primirea deciziei de impunere contestate). Totodată, noul text de lege stabilește că, în măsura în care documentele au fost depuse în format fizic la registratură și nu prin intermediul Spațiului Privat Virtual, organul fiscal are obligația de a notifica contribuabilii/ plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării documentelor prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță. Cu toate acestea, este important de subliniat că această notificare nu va produce niciun alt efect în afară de a informa contribuabilul cu privire la obligativitatea depunerii documentelor prin mijloace electronice, astfel încât contribuabilul nu va fi, spre exemplu, repus în termen în situația în care depășește o dată limită pentru depunerea unui document.  Având în vedere ambițiosul text de lege adoptat de Guvern, nu putem spera decât că ANAF va adopta actele normative necesare pentru aplicarea în mod corespunzător a noii legislații și că va pune la dispoziția contribuabililor toate informațiile necesare pentru a-și putea îndeplini cu succes obligațiile. De asemenea, va fi necesar ca autoritatea să stabilească și remediile necesare pentru  apărarea drepturilor contribuabililor, în situația în care platforma dezvoltată de ANAF nu se va ridica la nivelul așteptărilor Executivului. Autori: Alex Slujitoru, Răzvan Brătilă – Avocați, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL Post-ul Ce trebuie să știm despre Spațiul Privat Virtual (SPV) apare prima dată în Transilvania Regional Business.
08:40
Încheiam articolul precedent cu una din cele mai incitante ipoteze privind scopul scandalului declanșat pe 8 septembrie de Natalia Morari, cel care a zguduit din temelii scena politică basarabeană, lovind din plin în credibilitatea presei din Republica Moldova. Putem doar presupune că cei doi protagoniști ai scandalului, Veaceslav Platon și Natalia Morari, ar fi agenți ai serviciilor rusești, fără a avea, însă, probe certe în acest sens. Însă putem fi siguri, ca Morari, până nu demult o figură importantă în mișcarea anti-oligarhică din Republica Moldova și o aliată fidelă a Partidului Acțiune și Solidaritate, ajuns acum la guvernare și a președintelui Maia Sandu, a schimbat partea în plină luptă pentru instituția cheie în această luptă, procuratura. O castă selectă în cadrul statului cleptocratic Ca să înțelegeți importanța instituției procuraturii pentru balanța de forțe în peisajul politic basarabean, trebuie să facem un recurs la scurta istorie a statului dintre Prut și Nistru. Procuratura moldovenească, ca și celelalte instituții ale statului moldovean, a fost creată pe loc gol, fără o tradiție proprie în acest sens și, prin urmare, fără o memorie instituțională și deontologică proprie. În primii ani de după declararea independenței Republicii Moldova, la fel ca și celelalte instituții, procuratura și-a căutat un rost în angrenajul statului nou creat. Și l-a găsit, până la urmă, în slujirea noilor elite, apărute și crescute în haosul anilor 90 ai secolului trecut, când majoritatea covârșitoare a politicienilor și funcționărimii noului stat și-a folosit statutul pentru a-și asigura un loc cât mai confortabil în ierarhia socială. Întru realizarea acestui scop (de a ajunge cât mai sus în ierarhia socială) au abuzat la greu și angajații instituțiilor, misiunea cărora era să asigure respectarea și aplicarea legii. În acea perioadă fiecare se îmbogățea cum îl ducea capul, neținând cont de lege. Aproape nimeni nu a devenit bogat fără a încălca legea. În acea realitate dominată de cleptocrație, o bună parte din angajații instituțiilor de drept și-au văzut rostul în a vinde clemență celor îmbogățiți peste noapte, încălcând legea. Așa cum majoritatea celor înstăriți aveau ”păcate”, se întâmpla ca dosarele să fie deschise doar pentru ca să se estorcheze bani, iar dacă ele ajungea totuși în instanță, pe rol intra justiția iar inculpatul urma să scoată din buzunar o sumă și mai mare pentru a scăpa de „justiție”. Unii procurori și judecători au ajuns, astfel, printre noile elite iar procuratura sau justiția au devenit, practic, niște caste închise, care funcționau mai degrabă în interes propriu decât al statului. Odată cu cristalizarea noilor realități și formarea noilor elite, procuratura, a ajuns să fie folosită de politicieni pentru a-și înlătura concurenții. Această practică a început a fi aplicată pe timpul președintelui Lucinschi (1996-2001). Președintele Vladimir Voronin, care i-a urmat acestuia, i-a conferit un rol special în așa numită verticală a puterii pe care o construise și care făcea ca toate instituțiile statului să poată fi conduse din biroul Președintelui. Sau de către locotenenți acestuia. Așa se întâmplase că unul din principalii locotenenți ai lui Voronin ajunsese, la un moment dat, Vladimir Plahotniuc, care a avut un rol important în subordonarea procuraturii factorilor politici. Se spune că Plahotniuc a fost unul din artizanii debarcării lui Voronin și a comuniștilor în 2009, nemulțumindu-se cu rolul de locotenent. Instrument de înlăturare a rivalilor Nu a fost demonstrat dacă este așa sau nu însă după debarcarea lui Voronin și constituirea în 2009 a așa numitei Alianțe pentru Integrare Europeană, Plahotniuc, devenit lider al Partidului Democrat, unul din membrii alianței, a ținut cu tot dinadinsul să aibă în subordine procuratura. Și, până la urmă a câștigat. În 2015 și-a anihilat rivalul din cadrul alianței, pe ex-premierul Vladimir Filat, prin condamnarea la ani grei de închisoare în 2018. Aceeași soartă a avut-o și Veaceslav Platon, supranumit raiderul nr. 1 din CSI, potența financiară a căruia era pe măsură să-i pună în pericol dominația lui Plahotniuc. În Republica Moldova, sistemul de stat putea intra sub controlul celor ce aveau cei mai mulți bani pentru a-și asigura loialitatea funcționărimii cleptocrate. De remarcat că atât Filat cât și Platon au fost arestați, judecați și întemnițați pentru furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, la care au avut contribuții secundare, artizanul și principalul beneficiar al fraudei fiind chiar Plahotniuc în persoană. Maia Sandu, PAS, procuratura și reformarea sistemului Însă acest fapt a fost făcut public doar după debarcarea și fuga lui Plahotniuc din Republica Moldova în 2019 și demisia procurorului general Harunjen, subordonat acestuia. Este de menționat că noul procuror, Alexandru Stoianoglo, ales în 2019 printr-un concurs ce ridică mari semne de întrebare, a exclus, din câte se pare, practica deschiderii dosarelor la comanda politicienilor de la putere. Totuși până în prezent acesta n-a reușit să miște cât de cât investigația privind furtul miliardului sau a altor dosare de rezonanță. El nici nu a încercat să reformeze cât de cât instituția procuraturii, cea care acum doi ani îndeplinea fără cârtnire comenzile venite de la Plahotniuc. În această perioadă, sistemul de stat, corupt și nereformat, era în proces de trecere sub comanda lui Igor Dodon, președintele socialist ar Republicii Moldova, care a fost învins de Maia Sandu în decembrie 2020. Ea nu a putut însă implementa vreo reformă până în iulie, curent, când partidul său, PAS, a învins în alegerile parlamentare anticipate, promițând implementarea reformelor radicale anticorupție. Însă destructurarea acestui sistem putred nu poate fi realizat fără investigarea și neutralizarea schemelor de control al fluxurilor financiare. Poate avea partidul Maiei Sandu o majoritate confortabilă în Parlament, însă, fără o Procuratură funcțională, aceasta nu poate începe marea curățenie, adică pedepsirea persoanelor și grupurilor implicate în furtul miliardului dar și a altor fraude de proporții, ținute pe linie moartă de conducerea actuală a Procuraturii. Însă anume asta ar fi motivul pentru care a fost votat PAS în alegeri: efectuarea marii curățenii și pedepsirea celor ce se îmbogățesc pe spatele statului. Dacă acest deziderat va eșua, atunci credibilitatea PAS se va reduce dramatic iar partidul nu ar mai avea niciun viitor. Reforma, care a conferit procuraturii nereformate o independență largă Cei de la partidul de guvernământ sunt conștienți de asta și insistă pe demiterea procurorului Stoianoglo. Este o misiune destul de dificilă, or acum câțiva ani, exact când Plahotniuc deținea controlul Procuraturii iar aceasta se consolidase în calitate de castă privilegiată în cadrul statului cleptocratic, cu ajutorul banilor europeni a fost efectuată reforma procuraturii. Scopul reformei era conferirea unei independențe cât mai largi sistemului Procuraturii, astfel încât factorul politic să nu poată influența procesele ce au loc în interiorul sistemului. Însă autorii reformei nu au ținut cont de un factor extrem de important. Procuratura era deja cristalizată într-o castă, interesele căreia nu se pliau pe respectarea statului de drept cum ar fi fost normal. Spre exemplu, la momentul debarcării lui Plahotniuc în 2019, circa 640 de procurori moldoveni din cei aproximativ 680 au semnat o petiție în susținerea acestuia. Și iată că acest sistem nereformat trebuie făcut să-și îndeplinească obligațiunile, adică să investigheze și să pedepsească marea corupție, marile fraude și delapidări. Și acest lucru era extrem de dificil din cauza independenței conferite procuraturii de reforma făcută acum câțiva ani. Spre exemplu, demiterea procurorului general, putea fi realizată doar cu concursul Consiliului Superior al Procurorilor. Însă așa cum acesta este format din procurori, subalterni ai procurorului general și așa cum acesta are foarte multă putere în sistem, este practic imposibil de a-l demite. Pentru a face posibil procesul, parlamentul controlat de PAS a elaborat un act legislativ privind modificarea legii procuraturii, care permite demiterea procurorului de o comisie, formată de către Parlament din persoane din afara sistemului. Veaceslav Platon, principalul oponent al reformării Procuraturii Nu a fost nicio surpriză când cei ce se împotrivesc schimbării status-quo-ului au protestat, invocând o știrbire a independenței procuraturii. Iar una din persoanele cele mai interesate de rămânerea lui Stoianoglo în funcția de procuror general este Veaceslav Platon, existând destul de multe indicii că acesta chiar l-ar controla pe actualul procuror general (Stoianoglo l-a eliberat sub proprie răspundere pe Platon din închisoare). El spunea la acel moment că „dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate”, promițând că Platon va fi rejudecat transparent, cu respectarea tuturor drepturilor, însă a afirmat ferm că acuzațiile împotriva lui Platon sunt falsuri. Amintim că Platon a primit în 2018 o sentință definitivă cumulată de 25 de ani în închisoare pe mai multe capete de acuzare. Un dosar era despre fraude bancare – escrocherii și spălare de bani care ar fi prejudiciat Banca de Economii cu 800 de milioane de lei iar alt dosar viza o tentativă de corupere a ofițerilor mascați din cadrul serviciului de protecție a penitenciarelor. După eliberare, în iunie 2020 Platon a depus eforturi susținute pentru a-și reconstrui rețeaua de judecători și funcționari pentru a-și restabili imperiul financiar de altă data. Acestui obiectiv contravenea, însă, în totalitate programul Maiei Sandu și al PAS, care luptau pentru putere. Drept urmare, Platon se implicase foarte agresiv în campania electorală din iulie, curent pentru a nu admite ca partidul Maiei Sandu să preia puterea în stat și să înceapă reforma și marea curățenie în procuratură și justiție. Morari schimbă deschis partea în toiul luptei pentru ultimul bastion al oligarhilor Exact în această perioadă, pe fundalul luptei politice a președintei Sandu și a PAS pentru putere și a lui Platon pentru obținerea controlului asupra justiției moldovenești, se derula și idila lui Platon și jurnalista „anticorupție” Natalia Morari. Iar în momentul când confruntarea s-a acutizat, aceasta a ieșit la rampă cu declarația sa controversată despre tatăl copilului ei, puțin mai târziu luându-i deschis partea lui Platon și Stoianoglo. În ultima sa declarație, Morari chiar a calificat societatea moldovenească drept profund bolnavă, pe Stoianoglo – un procuror deosebit iar pe Platon- un om onest. Până la urmă, scandalul Morari a avut un impact devastator asupra credibilității presei neafiliate intereselor clanurilor oligarhice. Din mai multe centre de comandă, gestionate de cei care, odată cu reformarea procuraturii și transformarea ei într-un instrument eficient al statului de drept, și-ar pierde orice speranță de a reveni vreodată la putere, au început atacuri furibunde asupra presei neafiliate lor. Deoarece procuratura este pentru ei ultimul bastion. Post-ul Procuratura: ultimul bastion al oligarhilor moldoveni apare prima dată în Transilvania Regional Business.
21 septembrie 2021
16:20
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Măsuri pentru tinerii NEET I – Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă”, apel non-competitiv, Axa prioritara 1 , Obiectivul Specific 1.1. Status: AprobatDepunere: durata de implementare este de 44 luniBuget: 70.000.000 euro Apelul va finanța următoarele tipuri de acțiuni: Subvenționarea locurilor de muncă (acordarea subvențiilor angajatorilor care angajează tineri NEETs din grupul țintă) Monitorizarea obligațiilor asumate de angajator și/sau tinerii NEET din grupul țintă, ca urmare a intervenției și sprijinului primit În ceea ce privește grupul țintă, acesta este format din tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Sud Muntenia și Centru, înregistrați și profilați de către SPO, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural și cei aparținând minorității rome. Solicitanti eligibili Solicitanții eligibili sunt SPO (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă). Bugetul alocat proiectului/proiectelor non-competitive este de  70.000.000 euro (Contribuția UE + Contribuția RO). Durata proiectului Durata maximă de implementare a proiectului este de 44 luni. Buget Pentru prezentul apel de proiecte, bugetul alocat proiectului/proiectelor non-competitive ce va/vor fi depuse este de 70.000.000 euro (Contribuția UE + Contribuția RO), din care cofinanțarea UE este de 64.400.000 euro (din care 32.200.000 euro cofinanțare FSE și 32.200.000 euro cofinanțare YEI/ILMT) și cofinanțarea naţională este de 5.600.000 euro. Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 30 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro . Post-ul POCU: Ghidul „Măsuri pentru tinerii NEET I – Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă”, în consultare publică apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:10
Eurostat a comunicat la finalul săptămânii trecute datele privind dinamica fluxurilor comerciale internaționale cu bunuri în țările membre ale Uniunii Europene în iulie și primele șapte luni ale anului curent. Statisticile confirmă consolidarea climatului pozitiv din comerțul internațional cu bunuri din Europa Centrală și de Est, susținut de relansarea economică mondială și europeană, procesul de redeschidere și nivelul redus al costurilor reale de finanțare. Pe de altă parte, se evidențiază o decelerare a dinamicii anuale, atât pentru exporturile cât și pentru importurile de bunuri în luna iulie, pe fondul disipării graduale a efectului bază. Astfel, conform datelor Eurostat, în Polonia (prima economie a regiunii, cu un PIB nominal de 0,5 trilioane EUR în anul pandemic 2020) exporturile de bunuri s-au majorat pentru a 14-a lună consecutiv în iulie, cu un ritm anual de 13,2% (în decelerare de la 23,2% în iunie) la 22,6 miliarde EUR. Importurile de bunuri au urcat pentru a șasea lună consecutiv, cu o dinamică anuală de 19,9% (în temperare de la 38,1% în iunie), la 23,1 miliarde EUR. Prin urmare, în primele șapte luni din 2021 exporturile și importurile de bunuri ale Poloniei au crescut cu dinamici anuale de 23% (la 160,1 miliarde EUR), respectiv 25,6% (la 156,9 miliarde EUR). Balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 3,1 miliarde EUR, în ajustare cu 39,4% an/an. În România (a doua economie din regiune, cu un PIB nominal de 0,2 trilioane EUR în 2020) exporturile de bunuri s-au majorat pentru a cincea lună consecutiv în iulie, cu un ritm anual de 14,2% (în decelerare de la 28,4% în iunie), la 6,3 miliarde EUR. Importurile de bunuri au crescut pentru a șasea lună consecutiv în iulie, cu o dinamică anuală de 24,4% (temperare de la 31,2% în iunie), la 8,5 miliarde EUR. În perioada ianuarie-iulie exporturile și importurile de bunuri au urcat cu dinamici anuale de 24% (la 42,1 miliarde EUR), respectiv 25,5% (la 55,3 miliarde EUR), rezultând un deficit comercial de 13,3 miliarde EUR, în intensificare cu 30,7% an/an. În Cehia exporturile de bunuri s-au majorat cu 20,9% an/an la 110,3 miliarde EUR, iar importurile de bunuri au urcat cu 20,4% an/an la 100 miliarde EUR în perioada ianuarie-iulie 2021. Astfel, balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 10,3 miliarde EUR, în majorare cu 25,6% an/an. Nu în ultimul rând, în Ungaria exporturile de bunuri au consemnat un avans de 19,6% an/an la 69,2 miliarde EUR. Importurile de bunuri au crescut cu 19,4% an/an la 67,3 miliarde EUR. Astfel, balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 1,9 miliarde EUR, în creștere cu 25,3% an/an. Considerăm că evoluțiile divergente ale soldului balanței comerciale cu bunuri din țările Europei Centrale și de Est în perioada ianuarie-iulie 2021 au fost influențate și de dinamica cursului de schimb real efectiv, reprezentat în ultimul grafic din partea dreaptă. Astfel, statisticile publicate de Banca Reglementelor Internaționale indică faptul că în perioada ianuarie – august 2021 cursul mediu real efectiv s-a consolidat în Polonia și a crescut în Ungaria (cu 0,3% an/an), România (cu 1,2% an/an) și Cehia (cu 4,1% an/an). Reiterăm faptul că România este singura țară din Europa Centrală și de Est care nu a reușit să adreseze provocarea deficitului comercial pe parcursul ultimelor trei decenii. Post-ul Fluxurile comerciale internaționale cu bunuri din Europa Centrală și de Est în creștere apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:40
Pentru a garanta pacea şi securitatea Ungariei, este nevoie de abilitate naţională de apărare independentă, a subliniat, luni, Tibor Benkő, ministrul ungar al apărării, la o conferinţă, la Budapesta. Tibor Benkő a adăugat că sarcina Strategiei de Securitate Naţională (NBS), care acoperă toate sectoarele, este şi crearea acestei abilităţi naţionale de apărare independente şi a aplicabilităţii acesteia. Ungaria trebuie să fie o ţară puternică economic, politic şi din toate punctele de vedere, aceasta fiind hotărârea Guvernului ungar, a subliniat ministrul. O Ungarie puternică este de neconceput fără o armată puternică, a declarat acesta. Obiectivul Ungariei este să devină o ţară determinantă în regiune, iar populaţia Ungariei să poată trăi în pace şi securitate, în ciuda deteriorării mediului de securitate, a subliniat politicianul. Având în vedere toate aceste aspecte, se implementează programul de apărare şi dezvoltare a forţelor militare ungare, a afirmat ministrul, subliniind că Ungaria trebuie să aibă o armată puternică, capabilă, care să poată asigura securitatea ţării şi a poporului ungar. Strategia de Securitate Naţională a stabilit ca, din punct de vedere al securităţii, Ungaria să ajungă, până în anul 2030, printre primele 5 ţări din Europa şi printre primele 10 din lume, a subliniat ministrul. La conferinţa intitulată Apărarea Ungariei în secolul al XXI-lea, organizată de Centrul Internaţional pentru Tranziţia Democratică (ICDT), ministrul apărării a prezentat Strategia de Securitate Naţională, publicată anul trecut. În introducere, politicianul a prezentat ierarhia strategiei politicii de apărare a Ungariei. Acesta a precizat că principiile sunt definite de Constituţia Ungariei, adoptată în anul 2011. În baza acestora, îşi clădesc strategiile guvernele aflate la putere. Un document important este rezoluţia parlamentară intitulată Principiile politicii de securitate şi apărare ale Ungariei, adoptată în 1998, anul anterior aderării la NATO. În conformitate cu acestea, a luat naştere Strategia de Securitate Naţională publicată în anul 2020, urmată de Strategia Militară Naţională adoptată în acest an, a afirmat Tibor Benkő. Acesta a subliniat că mediul de securitate se schimbă extrem de rapid în zilele noastre. Au apărut noi provocări în ultimii ani şi s-ar putea să apară şi o nouă ordine mondială. Apelând la exemplul conflictului ucraineano-rus, politicianul a vorbit şi despre apariţia unui război hibrid, care ar putea reprezenta o ameninţare cibernetică. Acesta a subliniat că astfel, în spaţiul cibernetic, s-ar putea distruge reţelele economice şi energetice, chiar şiconducerea unei ţări ar putea fi paralizată. Conferinţa a fost organizată la Universitatea de Servicii Publice Naţionale (NKE), unde Romulusz Ruszin-Szendi, comandantul Forţelor Armate Ungare, a prezentat Strategia Militară Naţională (NKS), iar legat de aceasta, la fel ca ministrul, a subliniat importanţa unei forţe naţionale independente. Comandantul a subliniat, de asemenea, că apărarea ţării nu este doar o problemă a militarilor, ci fiecare cetăţean are responsabilităţi în această privinţă. Toată lumea trebuie să fie pregătită în acest sens pentru a şti ce să facă. Strategia Militară Naţională, lansată anul acesta, abordează în sfârşit importanţa acestui aspect, a subliniat Romulusz Ruszin-Szendi. Acesta a subliniat că şi Strategia Militară Naţională a Ungariei prevede ca bugetul pentru apărare trebuie să ajungă la 2% din PIB, iar 20% din această sumă ar trebui să fie folosită pentru dezvoltare. Potrivit locotenent-generalului, dacă se iau în considerare aceste aspecte, există premisele ca Forţele Armate Ungare să devină o forţa determinantă în regiune. Post-ul Ungaria vrea ca până în 2030 să devină o forță militară în Europa apare prima dată în Transilvania Regional Business.
17 septembrie 2021
20:50
A doua săptămână în Republica Moldova nu se potolesc spiritele în jurul scandalului declanșat miercurea trecută de jurnalista Natalia Morari, cofondatoarea dar și una din vedetele postului de televiziune TV 8, aliat fideli al președintei Maia Sandu în ultimele campanii electorale dar și pe parcursul ultimilor ani. Miercurea trecută, 8 septembrie, aceasta a făcut pe pagina sa de Facebook o declarație prin care anunța publicul că ia o pauză în activitatea profesională deoarece asupra sa sunt făcute presiuni din partea Serviciului de Informație și Securitate (serviciul de informații din Republica Moldova). Presiunile constau, potrivit jurnalistei, în șantajarea cu darea în vileag a numelui tatălui copilului ei, născut acum câteva luni și ținut în secret până la acel moment. Și, pentru a-i lipsi pe cei de la SIS de această pârghie de presiune, Natalia a decis să facă ea singură public numele tatălui. Acesta s-a dovedit a fi nimeni altul decât controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, supranumit și raiderul numărul unu al CSI. După ce spune că a dorit să țină în secret numele tatălui pentru a-și proteja fiul, ea declară că în ultimele săptămâni a fost șantajată de oamenii din SIS cu detalii din viața personală prin care se dorește subordonarea sa ca jurnalist. ”Dar asta nu va fi niciodată. Ironia sorții este că sunt tot acei oameni care au slujit cu dedicație și pe timpul lui Plahotniuc, tot ei sunt cei mai harnici și astăzi. Tata lui Rem este Veaceslav Platon și o declar ca să nu mai existe loc de niciun fel de șantaj în privința mea și a fiului meu.”, a declarat Morari. Destăinuirea a declanșat un scandal monstru, fiind supusă oprobriului public nu atât viața intimă a vedetei cât conflictul uriaș de interese, or în perioada când purta copilul lui Platon și după ce a născut, Natalia Morari a avut câteva interviuri cu el dar și cu procurorul Alexandru Stoianoglo, considerat un apropiat al lui Platon. În același timp, pe parcursul campaniei electorale, Platon a declanșat un atac furibund asupra președintei Maia Sandu și Partidului Acțiune și Solidaritate, iar cu câteva zile înaintea alegerilor din 11 iulie 2021, SIS a descoperit într-o casă de locuit de la periferia Chișinăului o întreagă echipă de troli, care lucrau împotriva PAS și erau pregătiți să pentru derularea unei acțiuni de dezinformare la adresa PAS în ultimele zile înainte de alegeri. După ce această echipă a fost deconspirată și s-a stabilit că ea a fost plătită de Platon, acesta a dispărut. Ulterior a apărut în presa locală informația că acesta se află în Londra. Cine e Veaceslav Platon Supranumit raiderul nr. 1 al CSI (Comunitatea Statelor Independente) Veceaslav Platon, născut la Căușeni în 1973, chiar după absolvirea facultății s-a implicat în afaceri corporatiste, în scurt timp devenind acționar în cadrul băncii comerciale Moldindonbank. Ulterior, acesta a reușit să intre în posesia a mai multor pachete de acțiuni atât în Republica Moldova cât și în Ucraina prin modalități destul de obscure. Deși este supranumit raiderul nr 1 din CSI, el opera nu prin atacuri corporate raider pe piețele de capital, care de regulă sunt destul de legale. El prelua pachetele de acțiuni prin coruperea judecătorilor și a altor factori de decizie, spre exemplu funcționari ce supraveghează piața financiară. Însă nu prea există dovezi în acest sens or nu prea a investigat nimeni în serios aceste activități ale lui Platon. La un moment dat, Platon a fost partenerul lui Plahotniuc în unele afaceri obscure însă relația dintre aceștia s-a răcit în momentul când Plahotniuc a preluat puterea în Republica Moldova, în 2016. Pe atunci, Platon deținea controlul în trei bănci dar și asupra a trei societăți de asigurare. Prin cele trei societăți, el controla și Biroul Național de Asigurare a Autovehiculelor (emițător al poliței de asigurare Cartea Verde), care în primăvara lui 2016 era cât pe ce să fie exclus din sistemul internațional Cartea Verde din cauza deficiențelor și delapidărilor din sistem. În aceea perioadă societățile moldovenești de interes public, printre care se numără atât băncile cât și societățile pe acțiuni, erau obligate să-și declare proprietarii reali, în majoritatea cazurilor pachetele de acțiuni fiind înregistrate pe unele firme off-shore interpuse. Așa cum Platon nu a dorit să-și declare proprietățile, a fost expropriat de ele prin intermediul Comisiei Naționale a Pieței Financiare, care ulterior le-a vândut unor alți investitori. În acest proces, Banca Transilvania a devenit acționar majoritar la Victoriabank, a treia bancă moldovenească la acel moment. Cea mai de amploare operațiune a lui Platon este, însă, considerată așa numitul Laundromat. Această operațiune presupunea spălarea banilor rusești prin intermediul sistemului judiciar moldovenesc. Simplist vorbind, schema era următoarea: pentru a putea lua valuta din Rusia și a o legaliza în Occident, multimilionari sau miliardari ruși organizau litigii false între firmele lor din Rusia și alte firme ale lor înregistrate în zone off-shore, care pretindeau sume enorme în baza unor contracte fictive, încheiate pe teritoriu moldovenesc. Drept urmare, litigiile erau judecate în Republica Moldova iar sumele erau percepute prin intermediul executorilor judecătorești moldoveni. De altfel, în 2012, Ministerul Justiției de la Chișinău, condus pe atunci de viitorul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, a promovat excluderea taxei de 3%, percepută la acel moment de către stat. În rezultatul acestor scheme de spălare a banilor, au fost spălați potrivit estimărilor, cel puțin 30 miliarde de euro. În iulie 2016, Vladimir Plahotniuc, cel care controla la acel moment Republica Moldova, a cerut extrădarea din Ucraina a lui Platon, care a ajuns într-un final în penitenciarul nr. 13 din Chișinău. În aprilie 2017 el a fost judecat, însă nu pentru Laundromat sau atacurile raider ci a fost învinuit în dosarul Miliardului privind fraudarea Băncii de Economii din R. Moldova, cu acuzația că ar fi beneficiat de credite neperformante în valoare de 800 milioane de lei. Judecătoria Chișinău l-a condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Însă, după fuga lui Plahotniuc din țară în 2019, pe 18 mai 2020, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat într-o conferință de presă că dosarul în privința lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate, iar principalul beneficiar al furtului miliardului a fost Vlad Plahotniuc. Pe 15 iunie 2020 Platon a fost eliberat din arest, Eliberat din închisoare acesta a căutat mai multe modalități pentru a-și restabili proprietățile sechestrate pe timpul lui Plahotniuc și chiar a obținut punerea unui sechestru pe unele active ale Victoriabank. În acest scop, el a început să-și restabilească vechile relații cu judecătorii, procurorii și funcționarii, cu care a colaborat anterior, cel mai important aliat al său fiind procurorul general Alexandru Stoianoglo, cel care l-a eliberat sub proprie răspundere. Însă, în scurt timp, Platon a înțeles că planurile sale pot fi date peste cap de președinta Maia Sandu, câștigătoare a alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020 și partidul acesteia, PAS, care era creditat cu cele mai mari șanse în alegerile parlamentare din 2021. Așa cum atât președinta cât și PAS aveau drept prim deziderat însănătoșirea sistemului judiciar moldovenesc, ceea ce contravenea lui Platon, el a participat activ în alegerile parlamentare din 2021, abordând o atitudine extrem de belicoasă față de Maia Sandu și PAS. El s-a angajat în campania electorală în calitate de persoană de încredere a unui deputat independent, un oarecare Valico, doar pentru a se folosi de tribunele de dezbateri televizate preelectorale pentru a o defăima pe președinta Sandu și PAS. Mai mult, acesta a organizat și plătit o echipă de troli, care multiplica dezinformarea și manipularea răspândită de Platon. Cu doar câteva zile înainte de ziua alegerilor din 11 iulie, Serviciul de Informație și Securitate (SIS) a descoperit acea fermă de troli într-o suburbie a Chișinăului, zădărncind difuzarea de către aceasta a unor filmulețe compromițătoare fabricate pentru a o defăima pe Maia Sandu și PAS exact în ultimele zile ale campaniei. Povestea lui Platon mai poate fi completată și cu suspiciunile rezonabile că ar fi fost racolat încă la începuturile activității sale de către serviciile rusești, care au întrezărit în acel tânăr un potențial enorm, pe care l-au valorificat ulterior în interese proprii. Specializarea lui Platon în cadrul FSB ar fi sabotarea economică în țările post-sovietice, în special Ucraina și Republica Moldova. Cine este Natalia Morari Născută în orașul Hâncești în 1984 (pe atunci Kotovsk), la doar 16 ani aceasta ajunge în Moscova unde este admisă la facultatea de sociologie a Universității de Stat din Moscova. După absolvire ajunge ziaristă la publicația rusă Novoe Vremea, unde în decembrie 2007 a publicat un articol de rezonanță intitulat „Banii negri ai Kremlinului”, în care descrie cum toate partidele importante din Rusia depind financiar de autoritățile centrale. Ulterior, Morari a declarat că informația i-a fost furnizată de disidentul rus Boris Nemțov, omorât în 2015 la Moscova. Nu există însă nicio altă confirmare decât această afirmație a ei că lucrurile anume așa și s-au întâmplat. Există o ipoteză că informațiile i-au fost furnizate chiar de FSB, pentru a-i asigura legenda de disident rus, care să-i înlesnească activitatea ulterioară pentru serviciile secrete. Ipoteza este consolidată și de faptul că, în afară de această investigație, Morari nu a avut și alte articole de rezonanță iar activitatea ei de jurnalist, deja în Republica Moldova, s-a rezumat doar la moderarea unor talk-show-uri politice. Nimeni nu poate spune ferm că o fi așa sau altfel dar investigația în cauză a reprezentat motivul interdicției pentru Morari de a intra în Federația Rusă deoarece la acel moment nu avea încă cetățenia rusă. Ulterior, ea a întreprins câteva tentative de a intra în Rusia, inclusiv printr-un mariaj fictiv însă nu a reușit. Revenită la baștină, Natalia Morari se implică în activitate civică. În 2008 – 2009 a condus fundația ”Think Moldova” și a fost unul din organizatorii protestelor din aprilie 2009 de la Chișinău de după alegerile parlamentare, care pe 7 aprilie au degenerat în dezordini în masă. Participarea la acest eveniment ridică mari semne de întrebare privind rolul ei în timpul protestelor. Exact în acea perioadă Natalia Morari avea o corespondență intensă cu Marc Tkaciuc, consilierul de atunci al președintelui comunist Vladimir Voronim. De asemenea, era în relații (se spune că mai mult decât amicale) cu scriitorul și blogherul rus, Eduard Baghirov, care ulterior chiar a recunoscut că a organizat „haosul” din 7 aprilie, fiind chiar reținut de autoritățile moldovene cu câțiva ani mai târziu. Odată cu căderea regimului comunist de la Chișinău în 2009, Natalia Morari devine o figură destul de vizibilă în actualitatea moldovenească, continuându-și cariera de jurnalist. De fapt, ea colaborase și până la evenimentele din 2009 cu redacția locală a postului de radio Europa Liberă, acum speculându-se că directorul de acolo, jurnalistul Vasile Botnaru ar fi și el omul serviciilor rusești, care a introdus-o pe Morari în cercurile jurnalistice și ONG-iste. După 2009 ea se angajează la postul de televiziune Publica, prima televiziune de știri din Republica Moldova, deschisă cu banii magnatului de presă român Sorin Ovidiu Vântu. Aici devine moderatoarea unui talk-show politic, întitulat ”Fabrica”. Între timp, în 2012, după arestarea lui Vântu în România, postul trece la oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, liderul informal al Partidului Democrat, aflat la acel moment la guvernare în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) însă care se războia în surdină cu partenerii săi de alianță din Partidului Liberal Democrat al premierului de atunci Vlad Filat. În acea perioadă s-a produs încă un moment destul de controversat, legat într-un fel sau altul de Natalia Morari. Eduard Baghirov, blogherul și scriitorul rus despre care am scris mai sus, un apropiat al cercurilor de la Kremlin, aflându-se în vizită la Chișinău, a fost reținut de forțele de ordin moldovene, care l-au plasat în arest la domiciliul. Cauza era că Baghirov se lăudase prin spațiul mediatic rusesc că a organizat evenimentele din 7 aprilie. În scurt timp acesta evadează, însă, de sub arest pentru ca ulterior să spună că a fost ajutat să fugă de prietenii săi de la Chișinău. Suspiciunile cad inclusiv și pe Natalia Morari, unul din prietenii declarați ai lui Baghirov. Între timp, Natalia Morari pleacă de la Publica și se angajează la TV7, televiziunea unuia din fruntașii PLDM, Chiril Lucinschi (fiul ex-președintelui moldovean Petru Lucinsci), unde moderează alte talk show-uri politice. Tot în acea perioadă ea deschide un restaurant în zona ultracentrală a Chișinăului cu nume sugestiv ”Propaganda”, care devine un loc frecventat de mulți jurnaliști, ONG-iști dar și politicieni. De remarcat că mai toți vizitatorii importanți ai restaurantului s-au fotografiat cu patroana lui iar acum, când aceasta este supusă oprobriul public, fotografiile respective sunt folosite drept argumente când se încearcă discreditarea unui politician sau a unei persoane publice. În timpul când se afla la TV7, Natalia Morari a avut o relație cu patronul Chiril Lucinschi, care a mărturisit că anterior chiar o ceruse în căsătorie însă ea ar fi refuzat. În 2017, Chiril Lucinschi renunță la televiziune și îi transmite drepturile de proprietatea Nataliei Morari. În vara aceluiași an, Natalia Morari împreună cu un grup de jurnaliști creează ONG-ul Media Alternativa, care preia postul și îl redenumește TV8. În calitate de ONG, acesta a reușit să absoarbă sume considerabile sub formă de granturi externe, care se ridică, potrivit unor surse, la peste 3,5 milioane de dolari. Toată această evoluție fulminantă a carierei Nataliei Morari se întâmpla pe fundalul unor evenimente dramatice, care zguduiau Republica Moldova. La finele lui 2014 a ieșit în vileag marea fraudă a secolului prin care Banca Națională a fost deposedată de un miliard de dolari pentru a acoperi furtul din trei bănci, ce aparțineau la acel moment magnatului Ilan Șor, viitor primar de Orhei și politician. Se presupune că la această fraudă a luat parte toată elita politică a momentului, fiind condusă de Vladimir Plahotniuc. În 2015 practic se încheie confruntarea dintre Plahotniuc și Filat. Ultimul, grație controlului lui Plahotniuc asupra Procuraturii ajunge la pușcărie fiind învinuit în furtul miliardului. Partidul acestuia corupe deputați mai din toate fracțiunile parlamentare și își creează majoritatea proprie în Parlament. Izbucnesc proteste în masă, care se finalizează cu debarcarea în vara lui 2019 a lui Plahotniuc și fuga acestuia peste hotare. Se creează o alianță atipică dintre blocul ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate a Maiei Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase) și Partidul Socialiștilor al cărui lider este Igor Dodon și învestit guvernul Maiei Sandu. Peste nici șase luni acesta este demis iar socialiștii, împreună cu democrații fugarului Plahotniuc preiau guvernarea. Ulterior, la finele lui 2020 Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale iar la 11 iulie 2021, partidul acesteia, Acțiune și Solidaritate (PAS) câștigă majoritatea în Parlament. În toată această perioadă Natalia Morari a fost un aliat ferm al partidei numite anti-oligarhice, în special al PAS și al Maiei Sandu. Și iată că, la mai puțin de două luni de la această victorie, ea își recunoaște relația cu Platon și se produce ruptura. Discreditarea presei și lupta pentru procuratură Ca urmare a dezvăluirilor sale, Morari pleacă de la conducerea postului TV8, iar emisiunea sa este retrasă din grila de emisie. Mai multe organizații de presă din Republica Moldova au condamnat relația dintre Morari și Platon, afirmând că aceasta „ar putea submina încrederea consumatorilor de media într-o presă liberă și independentă”. Radio Europa Liberă a anunțat că a încetat temporar colaborarea cu jurnalista. Însă furtuna a fost declanșată iar mai mulți adversari ai presei, cei ce au pierdut puterea în ultimii ani, au considerat că e momentul oportun să-i aplice o lovitură devastatoare. Concomitent, din diferite puncte de comandă începe un atac asupra tuturor posturilor de televiziune care au avut o poziție anti-oligarhică, adică au demascat și mediatizat acțiunile ilegale ale lui Plahotniuc, Șor, Platon și acoliții lor pentru a aduce încrederea societății în presă la niveluri minime. Există mai multe ipoteze privind cauza scandalului pornit de Natalia Morari, de la declanșarea unei operațiuni a serviciilor secrete rusești până la o simplă poveste de dragoste, jurnalista căzând victimă capacităților deosebite de manipulare ale lui Platon. Una din cele mai incitante versiuni ar fi că agentul rus Veaceslav Platon, specializat în diversiuni și sabotaj economic, împreună cu agenta rusă de influență Natalia Morari au declanșat o acțiune, care își propune distrugerea actualei conduceri a Republicii Moldova și provocarea unei perioade de incertitudine și haos, situație care ar convine de minune Kremlinului în situația geopolitică actuală, extrem de complicată. Însă nu trebuie să uităm contextul în care s-a produs ruptura. Este vorba despre încercările partidului de guvernare de la Chișinău de a-l demite pe procurorul general Alexandr Stoianoglo, omul lui Platon și înlocuirea acestuia cu o persoană care să pună în aplicare planurile PAS de curățare a sistemului judiciar moldovenesc. Dar despre lupta pentru procuratură vorbim în următorul articol. Post-ul Republica Moldova: Cine sunt protagoniștii scandalului monstru din presa moldovenească și ce ar urmări ei apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:40
Programul Made in Romania si-a desemnat cele 15 companii finaliste ale editiei din acest an, viitoarele motoare de crestere ale economiei locale si din regiune. Dintre cele 15 companii, cele mai multe sunt din sectorul IT&C, iar restul activeaza in comert, constructii, sanatate, servicii financiare, agricultura si industria prelucratoare. Pentru prima oara de la lansarea programului Made in Romania a fost acordat si un premiu special pentru sustinerea antreprenoriatului romanesc. Companiile finaliste au fost premiate in cadrul unei Gale care a avut loc in 16 septembrie. „Pentru a patra oara deja, celebram antreprenoriatul romanesc, inovatia si dedicarea. Pentru ca aceasta este esenta programului Made in Romania, dezvoltat de Bursa de Valori Bucuresti. Cea de-a patra editie a programului aduce in prim plan atat afaceri mature, cat si companii inovatoare, cu potential remarcabil de crestere. Va invit sa le cunoastem povestile de succes si sa le urmarim evolutia. Sunt mai mult ca sigur ca ne vor suprinde si, cu ajutorul intregii comunitati ai pietei de capital, aceste echipe antreprenoriale vor continua sa dezvolte afaceri extraordinare in Romania”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. Cele 15 companii finaliste si castigatoarea premiului special sunt:   Companie Domeniu de activitate 1 Agricola International Una dintre cele mai mari companii de produse alimentare din Romania. 2 Artesana International Producator de lactate artizanale. 3 Dacia Plant (votul publicului) Pionier al industriei de suplimente alimentare din Romania.  4 Druid Dezvoltator de asistenti virtuali inteligenti cu implementari in cloud, hybrid sau on-premise.  5 Elefant Online Retailer online, cunoscut pentru site-ului elefant.ro – „Mallul online al familiei tale”.  6 Elis Pavaje Liderul pietei de pavaje din Romania. 7 Fortech Unul dintre cei mai mari furnizori de servicii software din Transilvania.  8 Grande Gloria Production Producator de cosmetice, servetele umede, dezinfectanti.  9 One United Properties Unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte rezidentiale, de birouri si mixte de ultima generatie din Bucuresti. 10 Plant an App Platforma low-code care permite oricui sa dezvolte sisteme software.  11 Roca X Vehicul investitional local care identifica si sustine idei si companii inovative fondate de antreprenori pasionati de rezolvarea unor nevoi reale si actuale.  12 SanoPass SanoPass este platforma care digitalizeaza si integreaza serviciile medicale de preventie prin reteaua de 850 de clinici.   13 Secom Secom este trendsetter si lider in solutii naturale de medicina integrativa.  14 SeedBlink Platforma de investitii in startup-urile tech. 15 Zitec Ofera consultanta si dezvoltare software, digital marketing, cloud computing, e-commerce, UX&UI, Cybersecurity, DevOps.  16 Radio Guerrilla Premiu special Made in Romania: Postul de radio al antreprenorilor. „Conceptul Made in Romania a fost transformat si imbunatatit constant din 2017 pana acum, iar prin lansarea platformei Made in Romania dorim sa transformam programul intr-un spatiu unde companiile sa aiba acces la toate mecanismele necesare pentru dezvoltare. Rezultatele Made in Romania in termeni de finantare – sase companii listate la bursa si obligatiuni in valoare totala de 77,7 milioane de euro –  ne impulsioneaza sa mergem mai departe si sa dezvoltam acest program dedicat conectarii mediului de business cu piata de capital”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti. Cele 15 companii finaliste din acest an au fost stabilite atat prin votul publicului, cat si de un juriu format din 12 experti in diverse domenii ale economiei. Compania care a intrat direct in finala prin votul publicului este Dacia Plant, care a primit 1.111 voturi prin platforma www.investingromania.com dintr-un total de 9.012 voturi valide. Sesiunea de vot public s-a derulat in perioada 4-31 august. In urma intalnirii juriului din 1 septembrie au fost selectate celelalte 14 companii finaliste, dintr-un total de 50 de companii semifinaliste. Premiul special al editiei din acest an a Made in Romania a fost acordat Radio Guerrilla, „Postul de radio al antreprenorilor”, pentru implicarea si sustinerea antreprenorilor romani. Din 2017 pana acum, aproape 1.000 de companii au intrat in contact cu piata de capital prin intermediul programului Made in Romania.  Ca urmare a participarii in program, sase companii s-au listat la bursa: Norofert (NRF), 2Performant Network (2P), Safetech Innovations (SAFE), IHUNT Technology Import-Export (HUNT), Agroserv Mariuta (MILK), Visual Fan (ALW), iar sapte au emis si listat la bursa obligatiuni pentru finantarea planurilor de dezvoltare, in valoare totala de 77,7 milioane euro. Proiectul Made in Romania a fost lansat de Bursa de Valori Bucuresti in 2017, pentru a identifica si promova companiile de top din Romania. Post-ul Programul Made in Romania editia a IV-a si-a desemnat companiile finaliste apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:30
Cifra de afaceri a distribuitorilor din Retail și HORECA din România a atins nivelul record de 16,6 miliarde de lei în 2020, înregistrând o creștere cu 1,8% față de 2019 și cu 35% față de anul 2015, conform celei mai recente analize Keysfin. Mai mult, specialiștii Keysfin estimează că piața de distribuție locală în Retail și HORECA va atinge un nou nivel record în anul 2021, de 18 miliarde de lei. „În ciuda scăderii cu peste o treime a cifrei de afaceri din sectorul Hoteluri & Restaurante, în anul 2020, distribuitorii în Retail și HORECA au reușit să înregistreze niveluri record atât în privința veniturilor, cât și a profitabilității. Evoluția a fost susținută de investițiile din perioada pre-pandemică, de capacitatea de reorganizare și de identificare de noi oportunități și, nu în ultimul rând, de accesarea măsurilor de sprijin propuse de autorități. Pentru anul 2021, estimăm o creștere a pieței cu aproximativ 10%, la peste 18 miliarde de lei, în baza ridicării restricțiilor și a reluării graduale a activității economice, mai ales în sectoarele puternic afectate de pandemie“ a declarat Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, în cadrul evenimentului „Distribuitori în Retail şi HORECA“. Evenimentul a fost organizat la Brașov de către Modern Buyer, cu ocazia lansării celei de-a VI-a ediţii a ghidului „Distribuitori în Retail şi HORECA“, realizat în parteneriat cu Keysfin. Ghidul îşi propune să ofere o imagine cât mai amplă a dinamicii sectorului de distribuţie, fiind astfel prezentați principalii indicatori financiari ai companiilor din distribuția FMCG din România, precum: cifra de afaceri, profitul net, productivitatea, rentabilitatea capitalului, rata rentabilității activelor, dar şi alţi indicatori-cheie, precum: evoluţia portofoliului de produse, aria şi canalele de vânzare acoperite, numărul de clienţi, suprafaţa de depozitare etc. Analiza pieței de distribuție în Retail și HORECA a cuprins datele a 130 de companii în 2020, dintre care: 9 mari, 87 medii, 33 mici și 1 microîntreprindere. Astfel, în anul 2020, cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (57% din total). În ceea ce privește distribuția geografică, Bucureștiul a generat cea mai mare cifră de afaceri, de aproape 5,2 miliarde de lei (31,1% din total), urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (12,1% din total), Cluj (6,8% din total), Bacău (6,6% din total) și Harghita (5,3% din total). Împreună, primele 5 județe au generat 62% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali, în 2020. Cei mai mari distribuitori locali În anul 2020, cel mai mare distribuitor din Retail și HORECA din România a fost Aquila Group, cu o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei (9,1% din total), urmată de Interbrands Marketing & Distribution SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei și cea mai mare creștere procentuală, de 45,4% față de anul 2017 și Luzan Logistic SRL, cu o cifră de afaceri de aproximativ 875 milioane de lei. În continuare, clasamentul a fost ocupat de Punctual Comimpex SRL și Macromex SRL, cea din urmă înregistrând cea mai mare scădere procentuală, de 18,4%, fapt care a dus la coborârea pe poziția a 5-a. Potrivit analiștilor Keysfin, cei mai mari 10 jucători au acumulat aproape 45% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în anul pandemiei. Rezultat net record în anul pandemiei În anul 2020, rezultatul net (Profit net minus Pierdere netă) al distribuitorilor din sectoarele Retail și HORECA a crescut cu 14,1% față de 2019 și cu 43% față de 2015, atingând nivelul record de 424,8 milioane de lei. Totodată, dintre cele 130 de companii analizate, 122 au încheiat anul 2020 pe profit (93,8%) și numai 8 pe pierdere (6,2%). De asemenea, companiile medii (cele care au înregistrat cea mai mare pondere din cifra de afaceri și au reprezentat cel mai important angajator) au înregistrat un rezultat net pozitiv de 247 de milioane de lei (58% din total), în anul 2020. Comerțul, avans de peste 10% în 2021 În primul semestru al anului 2021, ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 11,6% față de aceeași perioadă a anului 2020, în timp ce cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a avut o creștere în termeni nominali de 13,2%. Potrivit datelor preliminare de la Ministerul de Finanțe, aproximativ 214 mii de companii (28% din total) care și-au raportat rezultatele pentru 2020 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente Comerțului (cu amănuntul și cu ridicata) și au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 623 miliarde de lei (40% din total). Notă: Piața de distribuție în Retail și HORECA cuprinde 130 de companii relevante care au rezultat în urma analizei calitative detaliate și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei: 46 Comerț cu ridicata cu excepția celui cu autovehicule (peste 97% dintre companiile analizate). Post-ul Analiză KeysFin: piața de distribuție locală în retail și HoReCa, nivel record în 2021 apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16 septembrie 2021
16:20
FICT – Festivalul Internațional de Carte Transilvania, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a deschis porțile oficial joi, 16 septembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca unde expozanții așteaptă doritorii de literatură cu oferte diverse de carte. În deschiderea evenimentului, poetul Gabriel Bota și-a exprimat bucuria atât pentru faptul că a reușit să aducă la Cluj-Napoca cele mai importante edituri din România cât și „pentru organizarea unui program extraordinar de variat, de complex și de valoros. Pe timpul a 4 zile vor fi multe lansări de carte, aproape 50, multe conferințe, vor fi prezenți 13 invitați speciali din 8 țări. Din cauza situației pandemice actuale, de la nivel regional și global, interviurile cu invitații români și internaționali se vor desfășura în format hibrid, fizic sau online”. Cel mai mare eveniment de carte din România, din această perioadă pandemică, se desfășoară în condiții depline de siguranță sanitară. În acest an nu s-a mai ridicat celebrul cort alb al târgurilor de carte ci s-a construit un spațiu expozițional de tip piațetă cu toate lateralele deschise. Accesul se realizează din toate laturile. Festivalul este open-air și nimic nu este îngrădit, iar lateralele se închid doar în caz de vreme nefavorabilă. În ceea ce privește expozanții, toți sunt vaccinați sau au făcut testele PCR sau antigen la timp. Din momentul în care desfășurarea FICT a apărut ca idee, obstacolele nu au întârziat să apară, dar organizatorii au trecut peste acestea, reușind în 3 zile să ridice piațeta literară dedicată editurilor ce își expun noutățile pe standurile frumos amenajate. Iar din orice loc te-ai afla printre standuri, răsfoind absorbit o carte, este imposibil să nu fi martor la discuțiile cu oamenii de cultură sau lansările de carte ce se vor desfășura în lounge-ul din mijlocul spațiului expozițional. Din cauza situației sanitare la nivel european și global (la întoarcere ar fi trebuit să intre în carantină), mai mulți invitați internaționali vor participa la discuții în format online și live, iar întrebările vor putea fi puse direct pe pagina de Facebook și pe canalul de youtube a evenimentului. Cei care vor fi prezenți în lounge-ul literar sunt: Ciprian Mihali – a predat vreme de două decenii filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles. Tony Mott – (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu ”Roșu”, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010 apare la aceeși editură volumul de poezii ”Hohote&Clocote”. Peppe Millanta – nu este numele real, dar până acum a devenit atât de obișnuit cu el încât răspunde dacă îi spui așa. El este un povestitor inveterat și nepocăit, în ciuda numeroaselor referințe la realitate care i-au fost făcute încă de când era copil. După câțiva ani ca muzician stradal într-o trupă (Peppe Millanta & Balkan Bistrò), a absolvit Academia de Artă Dramatică Silvio d’Amico din Roma în dramaturgie și scenariu. A scris și a pus în scenă numeroase piese de teatru și de câțiva ani s-a dedicat scrierilor de scenarii pentru produse de cinema și televiziune. În 2018 a debutat cu romanul Zările lui Vinpeel, cu care a câștigat numeroase premii naționale, inclusiv Premiul John Fante (2018), Premiul Alda Merini (2018), a fost nominalizat la Strega Girls and Boys Award (2018) și selectat pentru Campiello Opera Prima Award (2018). În 2017 a fondat Școala Macondo – Officina delle Storie, o școală de scris și citit dedicată artelor narative care funcționează în diferite părți ale Italiei. Daniel David – este rectorul Universității Babeș-Bolyai, este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2005-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2012). În prezent este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. De asemenea, a fost membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. Din 2016 este prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice şi directorul executiv al Institutului STAR-UBB. În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România. Pe standurile FICT se pot găsi cărți document (despre istoria Clujului și nu numai), cărți de autori români și străini, dar și literatură mystery & thriller, științe socio-umane, filosofie, istorie, religie, drept, economie și antreprenoriat, de dezvoltare personală atât pentru copii cât și pentru adolescenți, cursuri universitare, cărți de metodică și manuale școlare. Reprezentanții editurilor prezente în piațeta literară așteaptă vizitatorii să se delecteze cu o oferta diversă, să cumpere sau „să deschidă cel puțin o carte” – așa cum a lansat invitația Gabi Bota. Post-ul FICT și-a deschis porțile în piațeta literară din centrul Clujului apare prima dată în Transilvania Regional Business.
09:40
Revista săptămânală www.hvg.hu publică o amplă analiză despre noile platforme de investiții create de guvernul Ungariei în anul 2021 pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, în special pentru comunitatea din România și interesele electorale ale FIDESZ în rândul maghiarilor din afara Ungariei, informează g4media.ro Potrivit analizei, Eximbank Ungaria a înființat în aprilie anul curent Fondul Privat pentru Industria Agrară și Alimentară, cu un capital de 20 de miliarde de HUF (aprox. 57 de milioane de EUR) cu scopul de a investii în afaceri agrare interne sau regionale. În același timp, ministrul de externe Szijjártó Péter are sarcina să înființeze până în luna noiembrie a anului curent Fondul Privat al Terenurilor Agricole cu un capital de pornire de 140 de miliarde de HUF (aprox. 401 milioane de EUR) cu scopul primordial de a achiziționa terenuri agricole și ferme din statele vecine, necesare afacerilor agricole și industriei alimentare. Avantajul acestor fonduri private este că banii nu vor figura ca fonduri de investiții/sprijin cheltuit în alte state, așa cum este situația Fundației Pro Economica, situație ce a generat protestul repetat al guvernului României, ci un astfel de fond privat va fi direct unul dintre investitori, care dorește să-și crească capitalul în afaceri din România. La cererea HVG, Ministerul Afacerilor Externe și Economice a Ungariei a comunicat că până în prezent Fundația Economica a fost finanțată de Ungaria cu suma de 135,7 miliarde de HUF pentru proiecte (aprox. 390 de milioane de EUR) 70 de miliarde HUF fiind din bugetul propriu al Ungariei, restul fonduri de la UE. Potrivit Pro Economica, ultima lansare de proiecte în valoare de 6 miliarde de HUF a fost anul trecut în noiembrie, câștigătorii urmând a fi anunțați în aprox. 3 luni. HVG prezintă pe larg cercul oamenilor de afaceri apropiați de FIDESZ care au deja investiții finanțate de guvernul Ungariei prin Pro Economica și/sau Eximabank Ungaria în Transilvania în agricultură și industria alimentară. HVG arată că în paralel a debutat în forță campania electorală pentru voturile maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria anul viitor. Oamenii Fundației EUROTRANS înființată de UDMR merg din ușă în ușă să convingă și mai mulți maghiari să obțină cetățenia maghiară, iar pe cei care au deja cetățenia ungară, să-i convingă să își actualizeze datele și să se înscrie pe lista electorală a alegerilor parlamentare de anul viitor din Ungaria. La alegerile din 2014 au sosit 128 de mii de voturi prin corespondență din străinătate, în 2018 numărul a crescut la 225 de mii de voturi, și deși nu s-a specificat originea voturilor, peste două treimi au sosit din România. 96% din voturile exprimate prin corespondență din afara țării au fost pentru FIDESZ-KDNP. Este adevărat că la ultimele alegeri aceste voturi nu au generat un mandat dar cu cât alegerile vor fi mai strânse anul viitor, cu atât are nevoie FIDESZ de voturile maghiarilor din afara țării. În tot acest context, investițiile au un rol important. Acum, FIDESZ trece la următoarea etapă la achiziționare terenurilor agricole din fonduri private de investiții înființate de guvernul Ungariei. Aceste terenuri agricole sunt necesare afacerilor din domeniul industriei agrare și alimentare. Cercul oamenilor de afaceri apropiați FIDESZ, creat de FIDESZ, denumit generic Sistemul Cooperării Naționale – Nemzeti Együttműködés Rendszere – NER este interesat de această nouă inițiativă de afaceri finanțate din banii publici, întrucât aceștia au deja investiții în domeniu în Ungaria dar și în străinătate. De altfel, Lázár János (fost ministru al Cancelariei primului ministru în guvernul Viktor Orban 2011-2018, parlamentar, influent politician FIDESZ) împuternicit guvernamental al Regiei Naționale de Herghelie și Ferme – Nemzeti Ménesbirtok és Tangazdaság din Ungaria a vorbit deja că se pregătesc de achiziții în România și Serbia, pas cert în strategia Ungariei. Post-ul Ungaria se pregătește să cumpere terenuri agricole în statele vecine apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15 septembrie 2021
14:30
Consiliul Județean Cluj organizează, între 17 și 19 septembrie, Târgul Produs de Cluj la Gherla, o sărbătoare dedicată toamnei și micilor întreprinzători locali. Derulată prin intermediul Asociației Produs de Cluj, manifestarea expozițională se bucură de parteneriatul Primăriei municipiului Gherla. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „E septembrie, e toamnă, una din perioadele în care timpul parcă se contractă și nu apucăm să facem tot ce ne dorim. Și de aceea există târgurile Produs de Cluj, evenimente care vin în sprijinul producătorilor și gospodinelor, deopotrivă. Pentru că aici găsiți nu doar fructele și legumele necesare pentru a prepara conserve, ci și zacuști, dulcețuri, gemuri, siropuri sau murături pregătite să își ocupe locul în cămări. Gherla, dincolo de orașul care a devenit a doua casă în cei zece ani de existență a proiectului nostru, este avanpremiera Zilelor Recoltei de la Cluj-Napoca, ultima mare manifestare din municipiul reședință. Asta nu înseamnă că nu dăm importanța cuvenită vechiului Armenopolis, dimpotrivă, îi mulțumim că ne este alături în ceea ce presupune promovarea culturii și a economiei locale.” La Târgul Produs de Cluj de la Gherla vor fi prezenți peste 30 de expozanți care vor oferi celor interesați legume și fructe de sezon, dulcețuri, gemuri și zacuști, uleiuri presate la rece, miere de albine, sucuri și siropuri naturale, dar și dulciuri de casă. Meșterii artizani vor fi prezenți cu ii și cămăși tradiționale, podoabe lucrate de mână, produse de marochinărie, jucării și obiecte sculptate în lemn. Şi pentru că e vremea culesului, gherlenii vor avea parte de o surpriză, respectiv o mustărie tradiţională, de unde vor putea gusta must proaspăt stors. Bucătari pricepuți sunt gata să delecteze publicul cu cele mai bune preparate la grătar, așa cum se cuvine la ceas de sărbătoare.  Nu va lipsi, nici de această dată, parcul de distracții, destinat nu doar celor mici, ci tuturor amatorilor de adrenalină, cu mașinuțe tamponabile, carusel și trenuleț, precum și cu incitantul rangers. În conformitate cu normele legale în vigoare, accesul în incinta târgului va fi condiționat de purtarea măștilor de protecție și respectarea distanțării sociale. Intrarea și ieșirea vor fi marcate distinct și la fiecare stand vor fi amplasate dozatoare cu soluții pentru dezinfectarea mâinilor. Post-ul Târgul Produs de Cluj la Gherla apare prima dată în Transilvania Regional Business.
14:30
Cel mai recent studiu Coface Romania arata ca in primele sase luni din 2021 s-au deschis 3.033 proceduri noi de insolventa, cu +23% peste nivelul inregistrat in acelasi interval din anul precedent. Numarul insolventelor deschise in prima jumatate a acestui an au revenit aproape de nivelul anterior pandemiei Covid-19 si se estimeaza sa creasca cu cel putin 10% fata de anul anterior. Numarul de angajati raportat de firmele insolvente in perioada analizata este de 11.294. Evolutia firmelor insolvente Pierderile financiare cauzate de firmele insolvente in primul semestru 2021 au fost aproape de 2 mld. RON, de 5 ori sub nivelul corespondent din 2015 si cel mai scazut din ultimul deceniu. Se observa o scadere graduala a numarului companiilor insolvente care inregistreaza venituri peste 0,5 mil. EUR (medii si mari), la doar 130, minimul ultimului deceniu. Totodata, Romania a inregistrat in ultimii 3 ani sub 20 de firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 EUR/luna. Astfel, se apropie de media regionala din perspectiva insolventelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, dupa ce a condus in permanenta acest top regional in ultimul deceniu. “Masurile de subventionare si salvare a companiilor au functionat pe parcursul anului 2020, dar acestea nu au rezolvat definitiv problemele afacerilor vulnerabile, ci au castigat timp pentru acestea. Astfel, anul trecut a lasat urmari importante asupra situatiei financiare publicate de companiile active in Romania: investitiile au scazut, gradul de indatorare a crescut, iar capitalul de lucru a ramas negativ si vulnerabil. Daca avem in vedere si cresterea interdependentei afacerilor prin intensificarea creditului comercial si extinderea termenelor de plata a facturilor catre furnizori, riscul de insolventa al companiilor se amplifica in perioada urmatoare, aspect  concretizat prin cresterea numarului firmelor care isi intrerup activitatea cu 31% in primul semestru din acest an, iar a celor insolvente cu 23%”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface Romania. Distributia sectoriala a insolventelor Cele mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au fost inregistrate in sectorul constructiilor (542), urmat de comertul cu amanuntul (455) si comertul cu ridicata si distributie (409). Ponderea primelor 3 sectoare care au inregistrat cele mai multe dosare de insolventa pe rol a variat in ultimii 5 ani intre 50% – 54%, iar pentru primele 5 sectoare intre 65% – 70%. Primele 5 sectoare care inregistreaza cel mai ridicat numar al insolventelor acopera o pondere similara si din punctul de vedere al firmelor totale active. Din aceasta perspectiva, cel mai afectat sector este cel al fabricarii produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte, care a inregistrat o rata a insolventelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel national. Acesta este urmat de sectorul constructiilor si de HoReCa, sector foarte afectat de restrictiile Covid-19. Conform datelor, vanzarile companiilor active in sectorul HoReCa au scazut cu 39% pe parcursul anului 2020, in timp ce profitul a inregistrat o contractie de 77%. „Schemele de sprijin acordate populatiei si companiilor active pe parcursul anului 2020 au reprezentat principalul factor pentru diminuarea efectelor financiare negative ale pandemiei Covid-19 in economie. Prima jumatate a anului 2021 marcheaza, insa, o concretizare a „insolventelor ascunse”, atat ca efect de baza, cat si ca urmare a pierderilor reale din anumite sectoare de activitate. Privind catre al doilea semestrul din 2021, nu trebuie sa ignoram o serie de provocari, care pun presiune pe mediul de business: dezechilibre ale fluxurilor globale de productie si logistice, predictibilitate redusa a evolutiei preturilor materiilor prime si materialelor, inflatie, riscuri politice, etc. Pentru a completa acest mix exploziv, iminenta unui val patru de infectari si retragerea treptata a masurilor de sprijin vor testa rezistenta companiilor in fata socurilor si capacitatea acestora de a-si gestiona eficient resursele. Este esential sa ramanem realisti si sa abordam cu pragmatism noile evolutii. In calitate de furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua sa se implice activ in sprijinirea mediului de afaceri”,a adaugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania. Conform datelor publicate de CIP (Centrala Incidentelor de Plati) furnizate de catre Banca Nationala a Romaniei, sumele refuzate la plata cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2021 au fost in valoare totala de doar 0.55 mld. RON, in scadere cu 49% fata de anul anterior. In conditiile in care numarul incidentelor de plata in aceeasi perioada analizata a scazut mai lent, respectiv cu -32%, valoarea medie a incidentelor de plata inregistrate in primul semestru a fost de 39 de mii de RON, mai putin de jumatate comparativ cu maximul ultimului deceniu inregistrat in anul 2015. Minimul istoric al incidentelor de plata din economie este favorizat de efectele pe lant propagate de masurile de sprijin implementate pe parcursul anului 2020. Totusi, situatiile financiare pentru anul 2020 confirma o crestere a gradului indatorarii companiilor, care au acoperit majoritatea necesarului de finantare prin creditul furnizor, amplificand astfel riscul de contagiune prin neplata facturilor. Radiografia mediului de afaceri Analizand evolutia mediului de afaceri pentru prima jumatate a lui 2021, prin comparatie cu anii anteriori, se observa o situatie favorabila pentru maturizarea mediului de afaceri. Raportul dintre companiile care si-au intrerupt activitatea si cele nou infiintate a ajuns pentru prima data in ultimul deceniu aproape de 1. Numarul companiilor care si-au intrerupt activitatea in primul semestru din acest an a fost de 55.906, in crestere cu 31% fata de aceeasi perioada a anului anterior. In acelasi timp, firmele nou inregistrate au crescut la 79.734, din care SRL reprezinta 53.844, cu 58% mai mult decat acelasi semestru din anul precedent, maximul ultimului deceniu. Aceasta dinamica arata faptul ca revenirea rapida a economiei incurajeaza aparitia de noi afaceri care incearca sa capteze oportunitatile in ciuda mediului de business incert. Post-ul Studiu Coface: Insolventele in Romania au crescut in primul semestru din 2021 cu 23% fata de aceeasi perioada a anului trecut apare prima dată în Transilvania Regional Business.
14:20
Consiliul Județean Bihor ar urma să aibă, prin Centrul de Cultură al Județului Bihor, un serviciu externalizat pentru spectacolele folclorice. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat în conferința de presă susținută marți, 14 septembrie, că în perioada următoare Centrul de Cultură va lansa procedura de licitație în acest sens. „După desființarea Ansamblului Crișana, am încercat să înființăm în două ședințe în oglindă un nou ansamblu. Pentru că această procedură necesita două treimi din voturi, pe care nu le-am obținut, și pentru că e nevoie de servicii folclorice în județul Bihor, am luat decizia să externalizăm aceste servicii. Am luat fondul de salarii al Ansamblului Crișana, am aplicat o corecție de 30%, iar asta înseamnă că plafonul maxim pentru salariile serviciului contractat va fi de 20 de mii de euro pe lună. Bugetul de salarii pe anul trecut al Ansamblului Crișana a fost de 2,82 milioane de lei, iar anul acesta, în urma reducerii de personal, este de 1,69 milioane de lei”, a declarat Ilie Bolojan în conferința de presă. Proiectul de hotărâre privind externalizarea acestor servicii de cultură, propus spre aprobare în ședința ordinară a Consiliului Județean din data de 16 septembrie, prevede două condiții de bază. Nivelul financiar maxim al serviciilor și frecvența evenimentelor. Vor fi organizate cel puțin două evenimente săptămânal, iar prin caietul de sarcini întocmit pentru licitație vor fi stabilite și alte aspecte. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a mai menționat faptul că, dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat, Centrul de Cultură al Județului Bihor va definitiva caietul de sarcini până la finalul lunii septembrie, apoi va lansa procedura de licitație. Post-ul Ansamblul folcloric, serviciu externalizat al Centrului de Cultură Bihor apare prima dată în Transilvania Regional Business.
04:40
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău anunță desfășurarea, în perioada 15 – 26 septembrie 2021, a evenimentului „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, desfășurată anul acesta sub patronajul președintei R. Moldova, Maia Sandu, și al președintelui României, Klaus Werner Iohannis. La Chișinău își vor da întâlnire importante instituții teatrale din România și R. Moldova, care vor prezenta, în cadrul Reuniunii, producții teatrale recente. La ceremonia de deschide a Reuniunii Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, din partea Institutului Cultural Român, urmează să participe Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român. La „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, participă: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București cu spectacolul „D’ale Carnavalului” de I.L. Caragiale, regie Alexandru Dabija; Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova cu spectacolul „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia artistică, video și univers sonor: Radu Afrim și „Călătoria lui Dante” recital Emil Boroghină, regie Alina Hiristea; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași cu spectacolele „Orașul cu fete sărace după nuvelele lui Radu Tudoran; regie, scenariu și univers sonor: Radu Afrim şi „Plugarul și moartea” de Johannes von Tepl, dramatizare și regie Silviu Purcărete; Teatrul National „Radu Stanca”, Sibiu cu spectacolele: „Felii”de Lia Bugnar şi „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee,regia Andrei și Andreea Grosu; Teatrul Național Târgu-Mureș cu spectacolele: „Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa, regie Nicu Mihoc și „Nóra”de Henrik Ibsen, regie Keresztes Attila; Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara cu spectacolul : „Povestea acelor oameni care într-o seară s-au adunat în jurul unei mese” de Radu Iacoban, regie Radu Iacoban; Centrul de Cultură „Gheorghe Apostu” din Bacău cu spectacolul „America de-Acasă” de Mircea M. Ionescu; Teatrul de Stat Constanța cu spectacolele „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, regie Diana Mititelu, „Maria Tănase. O poveste” de Carmen Lidia Vidu și „Doi tineri din Verona”de William Shakespeare, regie Alexandru Mâzgăreanu; Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău cu spectacolul: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Visniec, regie Cristian Hadji-Culea şi „Maria Tănase. Aş muri, moartea nu-mi vine”, regia: Nelly Cozaru; Teatrul Fără Numedin Chișinăucu spectacolul „Furtuna”de William Shakespeare, regie Mihai Țărnă; Teatrul Naţional „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, Chişinău cu spectacolul : „Năpasta”de I.L.Caragiale, regie Sandu Grecu; Teatrul Luceafărul Chişinău cu spectacolul: „Flori de mină”de Szekely Csaba,regie Slava Sambriș; Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi cu spectacolul : „Concertul condamnaților”de Dmitrii Mincenok, regie Dumitru Griciuc; Teatrul Muzical Dramatic „B.P. Hasdeu”, Cahul cu spectacolul : „Despărţitorul” de Ion Sapdaru, regia: Nelly Cozaru. Programul conține și alte momente speciale: conferințe, lansări de carte, expoziții, întâlniri cu actorii. O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate de Teatrul Național Radiofonic, Bucureștişi Radio Moldova, Chişinău. Potrivit Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, evenimentul este organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, Ministerului Culturii al României și Ministerului Culturii al R. Moldova. Post-ul „Reuniunea Teatrelor Naţionale” începe azi la Chișinău apare prima dată în Transilvania Regional Business.
14 septembrie 2021
17:10
Procuratura Generală (PG) a deschis un dosar penal pentru delapidarea a milioane de dolari la importul de energie electrică în Republica Moldova, se precizează într-un articol postat de MESAJ.MD. Instituţia a pornit ancheta abia după 13 ani de când a început să funcţioneze schema infracţională şi doar după ce a fost obligată de instanţa de judecată. În această schemă ar fi implicat şi fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, asta deşi PG a evitat să ofere numele bănuiţilor în acest dosar, motivând prezumţia nevinovăţiei. Despre aceasta au discutat Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic, şi Radu Marian, deputatul Partitudului Acţiune şi Solidaritate (PAS), invitați la o emisiune televizată, citaţi de MESAJ.MD. Potrivit surselor citate, magistraţii au constrâns procurorii să ancheteze cazul la solicitarea unor experţi în domeniul energeticii care afirmă că în schema infracţională ar fi fost implicaţi premierul de atunci, Zinaida Greceanâi, şi fostul ministru al Economiei, Igor Dodon. Schema a fost deconspirată de doi jurnalişti de investigaţie, iar probele au fost acumulate de specialişti în energetică. „Implicarea lui Dodon este un fapt demonstrat, socialiştii acum induc în eroare, pentru că este dispoziţia 32 din 21 aprilie 2008. Este scris clar – Igor Dodon. Plus la aceasta, el a recunoscut public la o televiziune, dar sunt şi imagini video că el a negociat contractul. Şi acum ei înceacă să se dezică de cuvintele lor. Este un fals. Până la implicarea lui Igor Dodon, Republica Moldova procura energie direct de la furnizorul ucrainean, la preţ de piaţă, 40 de dolari per megawatt. După ce Dodon s-a implicat, o parte din energie o cumpăram direct la preţ de piaţă, 40 de dolari, o altă parte o procuram printr-o firmă-căpuşă, intermediară, la preţul de 53 de dolari. Deci, practic ei procurau energie din Ucraina la preţ de piaţă şi ne-o vindeau nouă mai scump, iar diferenţa se ducea în off-shore. Informaţia a fost confirmată de Serviciul Spălării Banilor. În mai 2008 a început această schemă. Noi, consumatorii de energie, am achitat aceată marjă. Jumătate de sumă în offshore a ajuns la o firmă a lui Vlad Plahotniuc”, a declarat Sergiu Tofilat în platoul TVR Moldova. „Dacă ei anunţă că nu sunt implicaţi, eu îi îndemn să mă acţioneze pe mine în judecată. Eu afirm că Dodon, implicarea lui, este un fapt demonstrat şi am arătat şi documentul”, a mai menţionat Tofilat. În context, deputatul PAS Radu Marian spune că această schemă a fost posibilă cu implicarea factorilor de decizie din Republica Moldova de la acea vreme, iar motivul prezumţiei nevinovăţiei invocat de Procuratura Generală nu împiedică instituţia să anunţe bănuiţii din acest dosar. Post-ul Igor Dodon implicat în delapidarea a milioane de dolari apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:40
Casa Darvas – La Roche a găzduit, joi, 9 septembrie 2021, în cadrul întâlnirilor din Proiectul „Întărirea identității culturale în regiunea Dunării pornind de la patrimoniul comun Art Nouveau”, un moment cu deosebită importanță națională privind patrimoniul cultural, semnarea Protocolului de colaborare între Institutul Național de Protecție a Monumentelor Culturale din Serbia, reprezentat prin Dubravka Dukanovic – în calitate de manager și Institutul Național al Patrimoniului, reprezentat prin Ștefan Balici – manager și Irina Iamandescu – director adjunct al Direcţiei Monumente Istorice. Protocolul cuprinde direcții de colaborare importante care vor guverna relațiile dintre cele două părți, definind astfel drepturile, obligațiile și procedura de lucru privind protecția și gestionarea patrimoniul cultural, precum și dezvoltarea cercetării în domeniu. Activitățile principale vor avea ca scop: participarea la munca de cercetare comună din cele două instituții culturale; susținerea schimbului de experiențe privind protecția patrimoniului din domeniul masoneriei, a înregistrării în baza de date a documentelor și digitalizării în vederea furnizării informațiilor către public și specialiști; comunicarea informațiilor legate de organizarea întâlnirilor cu experții pe tema protecției monumentelor culturale (conferințe, seminarii, workshop-uri etc.) pentru a facilita participarea și schimbul de articole de specialitate privind rezultatele experților; armonizarea planurilor de vizită ale experților în anumite locații pentru cercetare; cooperare pentru pregătirea și desfășurarea activității experților; informarea reciprocă în ceea ce privește posibilele deplasări în scop de cercetare privind patrimoniul cultural; colaborarea în procesul privind propunerea și nominalizarea patrimoniului cultural pe lista patrimoniului mondial UNESCO; cooperarea în domeniului patrimoniului cultural de conservare și prezentare în special în domeniul patrimoniului Art Nouveau, respectând strategia EU pentru Regiunea Dunării; realizarea schimburilor de informații și evidențierea exemplelor de bune practici în ceea ce privește implicarea societății civile în conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului cultural prin valorificarea acestuia; dezvoltarea și participarea în comun la activitățile europene și internaționale, urmărind consolidarea științifică administrativă și profesională a celor două părti pentru promovarea valorilor europene asociate patrimoniului, în mod special având contribuția societății. În cadrul întâlnirii privind semnarea protocolului de colaborare a fost prezent și viceprimarul Oradiei, Arina Moș, care a salutat inițiativa și în mod special faptul că locația aleasă de cele două instituții de cultură a fost Casa Darvas – La Roche. „Cu acest prilej s-au discutat noi domenii de colaborare, având în vedere că Oradea deține un bogat patrimoniul cultural în stilul Art Nouveau. Intenția municipalității împreună cu Oradea Heritage – Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor este să dezvolte activități de cercetare privind punerea în valoarea a palatelor și zonelor centrale recent reabilitate. Implicarea societății civile în acțiuni de conservare și promovare este un obiectiv principal care necesită o strategie bine definită având ca parteneri instituții naționale și internaționale”, a precizat viceprimarul Arina Moș. Prin semnarea acestui document la nivel internaţional în Casa Darvas – La Roche și discutarea unor aspecte legate de patrimoniul cultural în salonul doamnelor și salonul de recepție, se pun în practică valorificarea spaţiilor interioare într-un mod inedit și adaptat temei. Acest concept nou cuprins în strategia de management a unui obiectiv turistic de înaltă clasă arhitecturală și stilistică, dezvoltat de Oradea Heritage, este menit a atrage atât parteneri culturali cât și investitori care, alături de dezvoltarea și promovarea mediului de afaceri, să pună în valoare sau să prezinte și patrimoniul orașului. „Considerăm că ’a scoate’ spațiile aflate în monumentele istorice din sfera dedicată vizitării în scop turistic este un bun prilej de a demonstra că efortul procesului de restaurare a fost pentru a beneficia societatea civilă în întregul ei, atât din domeniul profesional, cât și cel al afacerilor. A dezvolta stima de sine raportată la patrimoniul cultural sau istoric al unui oraș demonstrează o viziune modernă și deschisă spre societatea civilă”, a transmis directorul Fundației pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor, Angela Lupșea. Post-ul Casa Darvas – La Roche, gazda semnării unui protocol între Institutul Național de Protecție a Monumentelor Culturale din Serbia și Institutul Național al Patrimoniului apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:30
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului Solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – ”Investiții în activități productive”, Axa prioritară 4 – Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și asupra pregătirii unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei, Prioritatea de investiții 4d – Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare, Obiectiv Specific 4.1. – Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19. Proiectele aferente acestui apel vor finanța investiții în activități productive și vor avea ca activități eligibile: Construirea, extinderea spațiilor de producție/servicii; Dotarea cu active corporale, necorporale. Bugetul total alocat este echivalentul în lei a suei de 358.384.803,64 euro, din care 300.000.000,00 euro FEDR şi 58.384.803,64 euro fonduri de la bugetul de stat. Ghidul Solicitantului este postat pe site-ul Autorității de Management pentru Programul Operațional Competitivitate https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poc/, secțiunea Implementare program și se adresează IMM-urilor. Perioada de consultare publică este de 10 zile lucrătoare, începând cu data de 10.09.2021 până la data de 24.09.2021, ora 17.00. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de către AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.poc@mfe.gov.ro. Post-ul Noua Măsură 3: 1 milion Euro pentru firme românești afectate de criza COVID-19 apare prima dată în Transilvania Regional Business.
10:10
Una dintre cele mai mari investiţii din Ungaria va fi realizată, în acest an, la Debrecen, în cadrul căreia compania chineză SEMCORP va ridica, până la sfârşitul anului 2022, o fabrică ce va produce folii separatoare pentru baterii litiu-ion. Statul ungar va acorda o subvenţie de 13 miliarde de forinţi (37,17 milioane euro) pentru proiectul cu o valoare de peste 65 de miliarde de forinţi (185,87 milioane euro), care va crea 440 de noi locuri de muncă în oraş, a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la punerea pietrei de temelie pentru prima fază a marii investiţii lansată de compania chineză. În discursul său, Péter Szijjártó a subliniat că în mai multe sectoare cheie, revoluţionare, ale noii ere economice mondiale, vântul schimbării suflă dinspre Est, aşa cum se întâmplă şi în industria automobilelor electrice. Spre exemplu, în anul 2007, a explicat politicianul, 81% din investiţiile globale erau finanţate cu capital occidental şi doar 17% cu capital provenit din Est. În perioada 2017-2018, această proporţie aproximativ s-a ehilibrat, iar în “anul negru” care a trecut s-a inversat complet: cota din Est a crescut la 70%, iar cea din Vest a scăzut la 29%. Politicianul a mai adăugat că, în anul 2000, China reprezenta doar 4% din performanţa economică a lumii, pe când astăzi reprezintă 18%, iar anul trecut, statul din Orientul Îndepărtat a fost partenerul comercial numărul unu şi al Statelor Unite, şi al Uniunii Europene. Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că superioritatea tehnologică a lumii occidentale a scăzut semnificativ şi a mai subliniat că, spre exemplu, cele mai mari producătoare de baterii din industria automobilelor electrice sunt toate companii din Est. Potrivit politicianului, deciziile de investiţii ale acestor companii vor determina, de asemenea, ce state membre UE vor avea succes în următorii ani. Fabrica, de 97 000 de metri pătraţi, este prima unitate de producţie din străinătate a companiei SEMCORP, este “un nou capitol în povestea de succes a cooperării economice ungaro-chineze”, a anunţat Péter Szijjártó. Lucrările de construcţie au început deja în această vară, fabrica este programată să înceapă producţia în primul trimestru al anului 2023, mărind astfel capacitatea cu 12% a companiei care este lider pe piaţă în acest domeniu. Astfel, în Ungaria vor fi produse anual 400 de milioane de metri pătraţi de folie separatoare pentru baterii. În cele din urmă, ministrul a subliniat că lansarea Deschiderii spre Est este o adevărată poveste economică de succes şi asta ar trebui să fie recunoscută deja şi de cei care o criticau. În ultimii 11 ani, comerţul dintre Ungaria şi statele din Est a crescut cu 28%. În Ungaria, în anul 2019, Coreea de Sud era cel mai mare investitor, în 2020 a fost China. Cifra de afaceri a Ungariei cu China a crescut cu 24% în prima jumătate a acestui an, iar volumul exporturilor ungare a crescut cu 51%. Post-ul La Debrecen se va construi o fabrică chinezească unde se vor produce folii pentru baterii apare prima dată în Transilvania Regional Business.
13 septembrie 2021
16:20
Ministerul Finantelor (MF) continua emisiunile de titluri de stat pentru populatie FIDELIS si lanseaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a cincea oferta de vanzare incepand din iulie 2020. Prin intermediul precedentelor patru oferte, Ministerul Finantelor a atras de la populatie, cumulat, peste 7 miliarde lei (mai mult de 1,4 miliarde euro). „Ministerul Finantelor continua emisiunile de titluri de stat destinate populatiei prin intermediul Programului FIDELIS. Investitorii trebuie sa stie ca acest instrument de economisire ofera dobanzi avantajoase si este un mijloc de economisire atractiv atat in lei, cat si in euro, pentru care nu se percep comisioane in procesul de subscriere, iar castigurile de capital si veniturile din dobanzi sunt neimpozabile. Prin continuarea emisiunilor de titluri de stat in cadrul acestui program, Ministerul Finantelor isi reconfirma angajamentul de a oferi persoanelor fizice optiuni atractive de economisire, concomitent cu diversificarea surselor de finantare a statului”, a declarat Dan Vilceanu, Ministrul Finantelor. In perioada 13 septembrie – 1 octombrie 2021, persoanele fizice rezidente si nerezidente, cu varsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Romana si BRD – Groupe Societe Generale, titluri de stat FIDELIS denominate in lei si in euro, in cadrul ofertei publice de vanzare derulate la Bursa de Valori Bucuresti. „Ne bucuram ca Ministerul Finantelor continua programul de emisiuni de titluri de stat FIDELIS, pastrand cadenta trimestriala a acestor oferte, ceea ce a devenit deja o traditie. Privind la tot ceea ce s-a intamplat pe piata de capital de la inceputul pandemiei, la numeroasele runde de finantare derulate atat de stat, cat si de companii antreprenoriale, care cumuleaza peste 2,3 miliarde euro, putem spune cu convingere ca bursa a dovedit din nou ca este capabila sa sustina dezvoltarea economiei si sa absoarba oferte de dimensiuni considerabile”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. „Avand in vedere succesul precedentelor patru oferte, derulate in conditii de piata diferite, izbucnirea pandemiei, aplatizarea primelor valuri, aparitia altor valuri, derularea concomitenta de IPO-uri pentru actiuni si titluri de stat, reiese ca Ministerul Finantelor si sindicatul de intermediere au gasit formula cea mai potrivita pentru ca aceasta traditie a emisiunilor de titluri de stat FIDELIS sa continue si sa ofere investitorilor o gama cat mai diversificata de instrumente pentru plasamentele lor si, totodata, sa atraga noi investitori in piata. Aceasta gama de instrumente se va extinde si mai mult, odata ce contrapartea centrala va fi operationala, moment care estimam ca va fi in a doua jumatate a anului viitor”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti. Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos: Criteriu Emisiune lei cu scadenta in 2022 Emisiune lei cu scadenta in 2024 Emisiune euro cu scadenta in 2026 ISIN RO6NYMCNUG41 RO2J5BXS61S1 ROQHRYERUPM6 Simbol R2210A R2410A R2610AE Maturitate 1 an 3 ani 5 ani Dobanda anuala 3,25% p.a. 3,75% p.a. 1,60% p.a. Perioada de derulare 13 septembrie – 1 octombrie 2021 13 septembrie – 1 octombrie 2021 13 septembrie – 1 octombrie 2021 Valoare nominala/ titlu de stat 100 lei 100 lei 100 Euro Suma minima subscrisa 5000 lei 5000 lei 1000 Euro Titlurile de stat destinate populatiei sunt remunerate cu dobanzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzactionate pe piata secundara interbancara, anunta Ministerul Finantelor. In procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de catre bancile intermediare, iar veniturile obtinute, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, subscrierile se pot efectua si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (Lead Manager) & Banca Transilvania, BCR, BRD. Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (1 octombrie 2021), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Data estimata de intrare la tranzactionare este 7 octombrie 2021.   Post-ul Ministerul Finantelor continua emisiunile de titluri de stat FIDELIS pentru populatie si lanseaza o noua oferta de vanzare la Bursa de Valori Bucuresti in perioada 13 septembrie 1 octombrie apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:50
În perioada 16-19 septembrie 2021 se va desfășura la Cluj-Napoca Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) care va cuprinde peste 40 de evenimente, va avea 13 invitați speciali din opt țări, scriitori de renume internațional și 45 de edituri. Festivalul Internaţional de Carte Transilvania este un festival de anvergură internațională care susține cultura română. În cadrul festivalului vor fi prezente cele mai importante edituri naționale și internaționale, invitați de onoare, vor avea loc peste 150 de lansări de carte, întâlniri cu peste 400 de scriitori români și străini, urmate de sesiuni de autografe și lecturi publice, recitaluri de poezie, conferințe, colocvii, spectacole de teatru și dans, concerte, ateliere de scriere creatoare pentru tineri. Festivalul Internațional de Carte Transilvania va reuni astfel toate laturile artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură. Invitații speciali care vor fi prezenți la FICT sunt: Geneviève Damas (Belgia), Usha Akella (SUA), Peppe Millanta (Italia), Marius Turda (UK), Ciprian Mihali (România), Lotta Elstad (Norvegia), Gonçalo Manuel Tavares (Portugalia), Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, François-Xavier Bellamy (Franța), Gilles Jobidon (Canada), Tony Mott (România), Fawzia Zouari (Franța), S.A. Cosby (SUA). Festivalul Internaţional de Carte Transilvania a debutat în 2013, în 2014 a făcut trecerea de la național la internațional prin mai mulți invitați de onoare, în 2015 a inițiat Marșul lecturii, unul dintre cele mai de impact evenimente dedicate cărții din oraș, în 2016 a continuat în aceeași notă optimistă, în 2017 a avut un invitat de seamă mai în vârstă decât Unirea, iar în 2018 și-a propus să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare șir de oameni care citește succesiv aceeași carte. Desigur, festivalul a însemnat mult mai mult decât această prezentare succintă. A avut în fiecare an momentele lui bune și surprinzătoare, a avut și critici aspre privind organizarea și lipsa atenției pentru detalii, dar chiar și așa a continuat și a crescut Printre invitați s-au numărat, António Lobo Antunes, nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură, Hanne Ørstavik, scriitoare norvegiană contemporană, Mircea Cărtărescu, Mihai Șora, Alessandro Baricco, scriitor italian. În toamna aceasta, după doi ani de pauză, FICT revine în condițiile vitrege impuse de pandemie, dar suficient de determinat să aducă din nou cartea în prim plan. Anul acesta, campaniile festivalului sunt îndreptate spre tinerii cu vârste între 15-35 de ani, cu mesaje și proiecte adresate în special lor. Una dintre campaniile de promovare a festivalului de carte de la Cluj se desfășoară sub motto-urile „Promovez România prin lectură” și „Cartea salvează vieți”, prin care organizatorii au încercat să coopteze influenceri din mediul online, să promoveze o carte, sau lectura și să se adreseze publicului lor. O altă campanie se referă la un concurs de manuscrise, „FICT susține scriitorii debutanți”, prin care festivalul încearcă să sprijine scriitorii debutanți (un poet și un prozator) cu publicarea scrierilor lor. Anul acesta formatul întregului festival a fost schimbat. În Piața Unirii va fi montată o construcție de tip piațetă, care va înlocui tradiționalul cort alb. Toate lateralele vor fi deschise, accesul se va face din toate laturile și lounge-ul oficial va fi în curtea interioară a piațetei. Festivalul va fi open-air și nimic nu va fi îngrădit. Va fi o structură deschisă, cu un design nou. Lateralele se închid în caz de vreme nefavorabilă. Va fi montat și un ecran mare unde vor fi transmise conferințele și dialogurile cu scriitorii invitați, cei care nu vor ajunge fizic la Cluj. Vor participa scriitori din opt țări, doi dintre ei cu prezență fizică, ceilalți doar în online. Programul în cele patru zile de festival va fi foarte plin, cu evenimente de dimineața, de la ora 10:00, până seara la ora 21:00. Ovidiu Lipan Țăndărică va cânta în prima seară de festival, urmând ca în restul zilelor să aibă loc lansări de carte și conferințe. Editurile importante vor fi prezente atât cu vânzare de carte, cât și cu lansări. Vor fi lansări de carte de la editura Bookzone, care va lansa o colecție nouă pentru copii, va fi un eveniment de la Polirom, cărți aduse în premieră de Casa Cărții de Știință, Crime Scene Press va avea o lansare de carte a lui Richard Osman, autor foarte cunoscut, chiar o vedetă în UK și în lume, de asemenea vor fi prezente și editurile locale, ca Renașterea, Colorama, Școala Ardeleană care vor avea lansări și invitați proprii. Festivalul a crescut organic, de la an, la an. În 2018 a avut peste 100.000 de vizitatori, ceea ce pentru un festival de carte reprezintă un succes de public. Primăria Cluj-Napoca a susținut organizarea FICT 2021 cu 185.000 de lei, dar costurile sunt mai mult decât duble. Ediția din acest an nu ar fi putut fi realizată fără ajutorul sponsorilor și al partenerilor: Eveniment realizat cu ajutorul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca (Municipiul Cluj-Napoca) Sponsor Principal: Banca Transilvania Sponsori: Transgaz, Ecolor, PMA Invest PP Protect Security Julius Meinl Parteneri: Universitatea Babeş-Bolyai, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Uniunea Scriitorilor Din Romania, Filiala Cluj, EdAlt Institute, Avalon Events-outdoor, Radu Groza Agency, Pelicula 6, Muzeul de Arta Cluj-Napoca Parteneri media: RADIO GUERRILLA, Radio Cluj, Aleph News, Revista Golan, Transilvania Reporter, Inspire Now – Revistă digitală video, Radio Renașterea, Făclia de Cluj, Clujul Cultural, Via Cluj Tv Programul complet al festivalului: Joi, 16 septembrie 10:00 – 10:30 Deschiderea oficială FICT 2021 11:00 – 12:00 Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița Prezentare volume: Return ticket from Sidney to Bistrița de Daniel Ioniță (Australia) (Editura Nosa Nostra); De la Gewebeverein la Palatul Culturii coordonator Dorel Cosma (Editura Nosa Nostra); Calitatea timpului și Flight de Dorel Cosma, traducere de Zorin Diaconescu, (Editura Nosa Nostra); Prezentare: Revista Conexiuni BC și colaboratorii; Prezintă: Zorin Diaconescu și Dorel Cosma. 12:00 – 13:00 Lansare de carte: Imperfect de Ramona Smereciuc (Editura Creator); Invitați: Tony Mott, Elena Ivanca, autoarea; Moderator: Ciprian Păun. 13:00 – 14:30 Conferințele ARI: Cabala Înțelepciunea Ascunsă Vom vorbi despre esența Înțelepciunii Cabala care are în centru conceptul de „corectare a naturii umane” astfel încât să devenim mai buni, mai altruiști și mai dăruitori în relațiile dintre noi. Conform Înțelepciunii Cabala, natura umană are nevoie de „corectarea egoismului” care face să apară conflicte, probleme și suferință în relațiile dintre oameni. Dezideratul Înțelepciunii Cabala este de a ajunge la celebra sintagmă „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. De ce este „Înțelepciunea Ascunsă”? Pentru că avem de-a face cu o muncă interioară, psihologică, de alchimizare a egoismului în altruism. Înțelepciunea Autentică a Cabalei nu are reprezentări exterioare sau alte ritualuri externe, totul se produce „în ascuns”, în interiorul omului care luptă să-și depășească natura egoistă și să se conecteze cu iubire la aproapele său. Educația Integrală – Educația Viitorului Vom vorbi despre necesitatea de a ne educa din punct de vedere relațional și emoțional. Fie că vorbim de grădiniță, școală, locul de muncă, relațiile cu familia și prietenii, trebuie să învățăm cum să ne comportăm cu oamenii de lângă noi. Foarte multe studii arată că gradul de fericire și de satisfacție în viață nu este dat de valorile materiale, de zerourile contului din bancă sau de posesiunile pe care le avem. Cercetările arată că un om este fericit dacă știe să construiască relații corecte, bazate pe dăruire, respect, altruism și prietenie cu oamenii din preajma lui. Ar trebui să-i învățăm pe copii la școală cum să relaționeze unul cu altul, cum să se joace și să „construiască” în echipă, iar odată cu acest demers și noi adulții vom deprinde aceste valori care ne pot schimba viața în bine. Prezintă: Daniel Meze, directorul editurii ARI și președinte Asociația ARI. 14:30 – 15:30 Lansări de carte: Filosofii ingenue de Ovidiu Pecican, fotomontaje originale de Alexandru Pecican (Editura Colorama); Uioara felix de Emilia Poenaru Moldovan (Editura Colorama); Anotimpul de mijloc de Iulia Anamaria Ghidiu (Editura Colorama); Invitați: Ovidiu Pecican, Ion Cristofor, Alice Valeria Micu, Ioan Pavel Azap, autorii. 15:30 – 16:30 Întâlnirile FICT – Gilles JOBIDON (Canada), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Seninul pustiit de Gilles Jobidon, traducere de Rodica Baconsky și Alina Pelea (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Rodica Baconsky, Alina Pelea, autorul. 16:30 – 18:00 Eveniment editorial: Enciclopedia Imaginariilor din România (Editura Polirom), un proiect al Facultăților de Litere, Istorie si Filosofie, Teologie, Teatru și Film de la Universitatea Babes-Bolyai, împreună cu Institutul Sextil Pușcariu al Academiei Române și UNARTE București. Coordonatorii volumelor: Corin Braga (Imaginar literar), Sorin Mitu (Imaginar istoric), Ioan Chirilă (Imaginar religios), Liviu Malița (Imaginar artistic), Elena Platon (Imaginar lingvistic). Consultanți științifici – Gheorghe Chivu (la volumul Imaginar lingvistic) și Adrian Tudurachi (la volumul Imaginar literar); Participă: Corin Braga, Liviu Malița, Elena Platon, Adrian Tudurachi și Stelian-Pasca Tusa. 18:00 – 19:30 Întâlnirile FICT – Marius TURDA (UK), Ciprian MIHALI (România),invitați speciali la FICT 2021. Conferință – Cărți care distrug și cărți care ne dau speranțe – Marius Turda în dialog cu Ciprian Mihali – eveniment transmis Live – Online; 19:30 – 21:00 Premiera filmului: Țara mea de glorii, țara mea de dor, proiecție în Lounge-ul FICT; Concert Extraordinar Live –Ovidiu Lipan Țăndărică, Mani Neumann, Uli Brand; Eveniment realizat în parteneriat cu: Radu Groza Media Agency, Co-producător – VIA Production; Vineri, 17 septembrie: 10:00 – 11:00 Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița – Biserica și arta cuvântului. Prezentare volume: Părinții Neamului Românesc de Nicolae Feier (Editura Nosa Nostra); Popasuri Duhovnicești de Vasile Beni (Editura Nosa Nostra); Prezentare Reviste: Lumina Lină (New York), Unirea (Viena), Ardealul (Deva), Cronograf (Satu Mare); Scriitori străini: Joel Conte (Paris), Meșut Senol (Turcia), Daniel Ioniță (Australia), Ioana Heidel (Germania), Theodor Damian (SUA); Prezintă: Mihaela Rus și Menuț Maximinian. 11:00 – 12:00 Întâlnirile FICT – François-Xavier BELLAMY (Franța), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Dezmoșteniții. Transmiterea – extremă urgență de François-Xavier Bellamy, traducere de Rodica Baconsky și Gabriela Denamur (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Aurel Codoban, Rodica Baconsky, autorul. 12:00 – 13:00 Lansări de carte cu participarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei: Taina sfântă a bisericii : introducere în istoria şi problematica disputelor imiaslave de Ilarion Alfeyev, mitropolit de Volokolamsk, ediție îngrijită de pr. prof. univ. dr. IoanChirilă, traducere din limba rusă de Mihai Bodnariuc și Roman Onica (Editura Renașterea); Lev Gillet : un monah al Bisericii de Răsărit de Élisabeth Behr-Sigel (Editura Renașterea); Invitați: ÎPS Andrei Andreicuț, Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, Pr. conf. univ. dr. Grigore Dinu Moș, Pr. lect. univ. dr. Paul Siladi, Lect. univ. dr. Ioana Sonea. 13:00 – 14:00 Lansare de carte: Album Viața Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2021) în imagini (Editura Casa Cărții de Știință); Invitați: ÎPS Andrei Andreicuț, Dorel Vișan, Horia Bădescu, Bogdan Ivanov; Moderator: Ada Blendea – redactor. 14:00 – 15:00 Întâlnirile FICT – Fawzia ZOUARI (Franța), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Trupul mamei mele de Fawzia Zouari, traducere de Alexandra Ionel (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Rodica Baconsky, Alexandra Ionel, autoarea. 15:00 – 16:00 Lansări de carte: Acompaniament de peniță. Note de lectură de Emilia Poenaru Moldovan (Editura Colorama); Nespusul fărâmicios de Mirela Orban (Editura Colorama); Plan de evadare de Claudiu Ionuț Boia (Editura Colorama); Invitați: Ovidiu Pecican, Ion Cristofor, Alice Valeria Micu, Ioan Pavel Azap, autorii. 16:00 – 17:00 Lansări de carte: Rendez-vous la Happy Hour de Stelian Țurlea (Editura Crime Scene Press); Mâna care închide ochii de George Arion (Editura Crime Scene Press); Invitați: Ovidiu Pecican, autorii. 17:00 – 18:00 Întâlnirile FICT – Usha AKELLA (USA), invitat special la FICT 2021. Usha Akella (USA) în dialog cu Ruxandra Cesereanu (România), urmat de o lectură publică în premieră în România – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Usha Akella, Ruxandra Cesereanu. 18:00 – 18:30 Lansare de carte: Cum mama mi-a pictat un rămas-bunde Alina Jurj (Editura Casa Cărții de Știință); Invitați: Alexandru Jurcan, autoarea; Moderator: Ada Blendea – redactor. 18:30 – 19:00 Lansare de carte: Liniștea moartă de Irina Ioana Popa (Editura Casa Cărții de Știință); Invitați: Ștefan Melancu, autoarea; Moderator: Ada Blendea – redactor. 19:00 – 20:00 Întâlnirile FICT – Peppe MILLANTA (Italia), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Zările lui Vinpeel de Peppe Millanta, traducere de Gabriela Lungu (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment Live urmat de o sesiune de autografe; Invitați: Irina Petraș, Gabriela Lungu, autorul. 20:00 – 21:00 Lansare de carte: Viile și vinul din Podgoria Lechința – Transilvania de Cornel Iugaiu, editor Marin Ecedi (Editura Nosa Nostra); Invitați: Marin Ecedi, autorul; Degustare de vinuri din Podgoria Lechința – Transilvania – intrare liberă. Sâmbătă, 18 septembrie 10:00 – 11:00 Eveniment: Scriu și Dăruiesc, Ediția a 8-a, împreună cu poetul Ion Mureșan și artistul plastic Alexandru Păsat. Poetul Ion Mureșan va scrie, la cerere, texte personalizate care pot fi dăruite ca un cadou deosebit. 11:00 – 12:00 Lansări de carte: Indulgențe de Ion Mureșan (Editura Charmides); Țara ascunsă, vol. 1 și 2 de Alexandru Uiuiu (Editura Charmides); Cineva mult mai rău decât tine va supraviețui de Nick Făgădar (Editura Charmides); Bad Skin de Andreea Gal (Editura Charmides); Despre călătoriile și însingurările mele de Iustin Panța (Editura Charmides); Invitați: Gavril Țărmure, Dan Coman, Marin Mălaicu Hondrari, Al. Cistelecan, autorii. 12:00 – 12:30 Lansare de carte: Scrieri inedite cu profil religios de Ion Agârbiceanu (Editura Casa Cărții de Știință). Invitați: Prof. univ. Ilie Rad, Pr. Prof. univ. Stelian Tofană, Pr. Cristian Langa. Moderator: dr. Marius Mureșan – redactor. 12:30 – 13:30 Lansarea primului pachet educațional pentru o alimentație sănătoasă în familie, dezvoltat de Asociația SAMAS în cadrul programului ”Sănătos de mic”: Ghidul pentru părinți și jocul Căpitanul Farfurie. Ghidul pentru părinți îți dă toate informațiile de care ai nevoie, pentru a oferi o alimentație sănătoasă și echilibrată copilului tău. Căpitanul Farfurie îți vine în ajutor când vrei să-i înveți pe cei mici despre alimentația sănătoasă și a fost conceput pentru a fi jucat în familie sau la grădiniță în 2 variante educative și distractive, potrivite pentru copii mici și mari, deopotrivă. Invitat special: Prof. Dr. Nicolae Hâncu, Membru de onoare al Academiei Române. 13:30 – 14:00 Lansare de carte: Atlasul Păsărilor Clujului (atât volumul în limba română, cât și volumul în limba maghiară Kolozsvár madarainak atlasza) de Ferenc Kósa, Cristian Domșa, Benkő Zoltán, Veres-Szászka Judit (Societatea Ornitologică Română); Invitați: Dr. Ferenc Kósa, Fac. de Biologie și Geologie, UBB, Cluj; Dr. Cristian Domșa, Societatea Ornitologică Română, Biroul Teritorial Cluj. 14:00 – 15:00 Întâlnirile FICT – Cultura de coaching în viziunea EdAlt Institute. Cultura de coaching facilitează schimbarea și creșterea în organizație prin deprinderea unor abilitați de coaching și răspândirea conversațiilor de tip coaching în dialogul: – individual între angajați; – de grup între departamente și echipe; – organizațional cu mediul sistemic în care activează compania; EdAlt Institute: Primul Institut de Educație Aplicată din România; Participă – Delia Oprean, Andreea Filipoiu, Diana Stănese, Mihai Bejenaru, Radu Hriniuc, Rudolf Nyari. 15:00 – 16:00 Întâlnirile FICT – Geneviève DAMAS, (Belgia), invitat special la FICT 2021. Lansarea cărților: Bluebird și Patricia (Editura Casa Cărții de Știință), De te duci peste râu (Editura Școala Ardeleană) de Geneviève Damas – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Rodica Lascu-Pop, Rodica Baconsky, Alina Pelea, autoarea. 16:00 – 18:00 Eveniment: Cenaclul UBB (coordonat de poetul Ion Mureșan) și Editura Școala Ardeleană. Lansare de carte: Constantin Lucaciu, o figură istorică necunoscută de Adriana Zaharia cu o postfață de Dumitru Păcuraru; Prezintă: Toader Nicoară, Dumitru Păcuraru, Ovidiu Pecican.   In memoriam Andrei Moldovan. Lansarea volumului postum Cărți și autori din Bistrita-Năsăud de Andrei Moldovan, Ediție îngrijită de Menuț Maximinian; Prezintă: Zorin Diaconescu, Menuț Maximinian, Ion Mureșan. Lansarea antologiei Declarație pe proprie răspundere. Cenaclul UBB în pandemie (Coordonatori Luminița Rusu și ROC; cu un argument de Ion Mureșan), cu o lectură a scriitorilor publicați în volum; Cu participarea actorului: Viktor Hegedüs. 18:00 – 19:00 Întâlnirile FICT – Gonçalo M. TAVARES (Portugalia), invitat special la FICT 2021. Conferință – Despre fericire și alte frici – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Cristina Moraru Petrescu, Gabriel Bota, Gonçalo M. Tavares; Lansare de carte: Cântece. Apă, câine, cal, cap. Cântece mexicane animalești Gonçalo M. Tavares, traducere de Corina Nuțu, (Editura Școala Ardeleană, 2021, Colecția LongSeller); Prezintă: Aurel Codoban. 19:00 – 20:00 Întâlnirile FICT – S. A. COSBY (USA), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Pustiul de asfalt de S. A. Cosby (Editura Crime Scene Press) – eveniment transmis Live – Online; Participă: George Arion Jr., Alexandru Arion, autorul. 20:00 – 21:00 Întâlnirile FICT – Daniel DAVID (România), invitat special la FICT 2021. Conferință extraordinară– Despre raționalitate, fericire și sănătate mintală – eveniment Live; Participă: Daniel David, Rector al Universității Babeș-Bolyai, în dialog cu Gabriel Bota. Duminică, 19 septembrie 10:30 – 11:00 Lectură pentru copii, eveniment oferit de Editura Bookzone. Ține-i departe pe cei mici de bullying! Învață-i să aibă încredere în sine, în profesori și în prieteni cu ajutorul seriei ilustrate „Bullyingul nu este amuzant”; Interpretează actorii: Ioana Moldovan și Vlad Marin; Vârsta recomandată: 5-10 ani. 11:00 – 11:30 Lansare de carte: Negrilă și Codruța. O prietenie aristoteliană de Mădălina Crișan (Editura Casa Cărții de Știință); Invitați: Prof. univ. Mușata-Dacia Bocoș, autoarea; Moderator: Ada Blendea – redactor. 11:30 – 12:00 Lansare de carte și atelier pentru copii: Povestea lui Nter de Iulia Burlac (Editura Signatura); Invitați: Iulia Burlac și Bianca Mereuță. 12:00 – 13:00 Întâlnirile FICT – Tony MOTT (România), invitat special la FICT 2021; Ce înseamnă să fii scriitoare în România –Tony Mott în dialog cu Bianca Tămaș – eveniment Live; Participă: Tony Mott și Bianca Tămaș. 13.00 – 14:00 Lansare volum (în premieră la FICT) în colecția Comunicare Media de la Tritonic: Branding, comunicare și strategie în România în an pandemic. Vocea specialiștilor. Coordonatori volum:Veronica Ioana Ilieș și Paul-Alexandru Fărcaș, departamentul de Comunicare, relații publice și publicitate, FSPAC, UBB; Volumul Branding, comunicare și strategie în România în an pandemic. Vocea specialiștilor își propune să ofere o viziune a schimbărilor survenite în industria Marccom. Dar nu oricum, ci prin vocea specialiștilor, a acelor profesioniști care au fost puși în fața schimbării accelerate. Știm bine că atunci când vorbim de Marccom vorbim, de fapt, de specialiști care lucrează pentru alte industrii. Sunt oamenii responsabili de a găsi modalitățile eficiente de comunicare, indiferent de domeniul de activitate pe care-l reprezintă. Participă: Veronica Ioana Ilieș și Paul-Alexandru Fărcaș, editori volum, autorii studiilor, Prof. Univ. Dr. Delia Balaban, Prof. Univ. Dr. Călin Rus, Prof. Univ. Dr. Ioan Hosu, Rebeca Cojocaru, editor Tritonic. 14:00 – 15:00 Întâlnirile FICT – Lotta ELSTAD (Norvegia), invitat special la FICT 2021. Lansare de carte: Refuz să gândesc de Lotta Elstad, traducere de Ana Suărășan (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online; Invitați: Sanda Tomescu Baciu, Ana Suărășan, autoarea. 15:00 – 16:00 Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița – Biserica și arta cuvântului. Prezentare volume: Antologie în pandemie de Dorel Cosma și Menuț Maximinean (Editura Nosa Nostra); Un deceniu de Conexiuni de Dorel Cosma și Elena M. Câmpan (Editura Nosa Nostra); Sete de liniște de Dorel Cosma (Editura Nosa Nostra); Prezentare: Revista CRONOGRAF – Satu Mare și scriitorii grupați în jurul revistei; Prezintă: Robert Laszlo, Dorel Cosma si Zorin Diaconescu. 16:00 – 17:00 Conferință: Fake News, inamicul unei culturi coerente. Constructe culturale între supra-informare și dezinformare. Analiză a fenomenului „Fake News” în sensul mult mai cuprinzător și mai profund decât cel al simplei generări de „știri” îndoielnice. De la arte la științele fundamentale și până la spiritualitate, prin „social media”, adevărurile alternative, ruperile din context, propagarea informației îndoielnice produc efecte sociale semnificative. Despre toate acestea cu Despre toate acestea, într-un foc încrucișat de idei, cu Bogdan Roșca-Zasmencu (jurnalist, manager Radio Cluj), Remus Octavian Câmpean (scriitor, dr. în statistică, consultant data science) și invitații lor. Un eveniment propus de Asociația culturală ROCADE și susținut de Radio Cluj. 17:00 – 18:00 Lansare de carte: Femeia da marțipan de Radu Țuculescu (Editura Polirom); Invitați: Mihaela Vancea, Paul Farkaș și Moshe. B. Itzhaki (Israel), autorul. 18:00 – 19:00 Conferință: Ultima carte a lumii – Paul GABOR în dialog cu Gabriel Bota – eveniment transmis Live – Online; Lansare de carte: Mediterana din mine de Paul Gabor (Editura Ratio et Revelatio); Invitați: Paul Gabor, Gabriel Bota. 19:00 – 20:00 Eveniment special: Întrebări incomode despre carte cu Tibi Codorean; Tibi Codorean a început să citească la vârsta de cinci ani și a început să înțeleagă ce citește în urmă cu câteva zile. Pentru că neînțelegerile pot fi amuzante, Tibi profită de asta și își transformă ignoranța acumulată în timp în umor, un umor pe care îl manifestă în diverse forme, de la emisiuni tv, la statusuri pe Facebook; de la stand-up, la podcasturi; și de la sketch-uri online, la alte sketch-uri online. Uneori, e amuzant chiar și în persoană. Atunci când nu e la job, făcând glume cu tentă senzuală pe internet, Tibi citește, se joacă sau se uită la filme, care nu sunt niciodată mai bune decât cărțile care le-au inspirat. Ultima carte citită e citită doar pe jumătate, pentru că între timp a început altele două. Participă: Bianca Tămaș și Tibi Codorean. !Toate evenimentele se vor desfășura în Lounge-ul Oficial din Piața Unirii, unde are loc Festivalul Internațional de Carte Transilvania. !Evenimentele Live – Online vor fi transmise pe un ecran special, amenajat în Lounge-ul Oficial din Piața Unirii, precum și pe Canalul Youtube al FICT și pe pagina de Facebook. Post-ul FICT revine la Cluj-Napoca în perioada 16-19 septembrie apare prima dată în Transilvania Regional Business.
8 septembrie 2021
17:30
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a luat atitutdine față de modul în care Raiffeisen Bank a înțeles să aplice o sentință definitivă a instanței, conform căreia aproximativ 14.000 de clienți ai băncii, beneficiari de credite, au fost afectați financiar de o practică incorectă a acesteia. Mai exact, prin Ordinul 280/09.07.2014, al președintelui ANPC – menținut de instanță prin sentință definitivă – a fost dispusă încetarea practicii comerciale incorecte ce constă în decizia unilaterală de a mări, la momentul restructurării creditelor, marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în marjele de dobândă a comisionului de administrare la care banca a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii. Această practică a fost constatată definitiv de instanțele de judecată ca fiind o practică contrară diligenţelor profesionale, operatorul economic a profitat de dificultățile financiare ale consumatorilor, care nu aveau posibilitatea de plată a ratelor creditului, cu ocazia restructurării, după o perioadă scurtă în care ratele au avut o valoare redusă, a mărit nejustitificat dobânzile percepute, determinând consumatorii să încheie actele adiționale și prin crearea aparenței unui beneficiu constând în renunțarea Raiffeisen Bank la încasarea comisionului de administrare, în realitate costul creditului nefiind diminuat din moment ce reducerea determinate de renunțarea la comisionul de administrare a fost depășită de majorarea produsă de modificarea dobânzii. Dat fiind că, în urma monitorizării procesului de remediere a efectelor negative din punct de vedere financiar, pentru consumatori, generate și constatate, în 2014, de practica comercială incorectă a băncii, aceasta – în timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – nu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane,  nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate, ANPC a aplicat o amendă contravențională de 100.000 lei, la care se adăugă propunerea aplicării sancţiunii complementare de suspendare a activităţii băncii cu privire la practica comercială incorectă ce constă în decizia unilaterală a băncii ca la momentul restructurării creditelor, să mărească marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în acestea a comisionului de administrare la care aceasta a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii și de restituire a sumelor incasate incorect către consumatori până la încetarea practicii comerciale incorecte (măsură aplicată în premieră, în România) sancțiunii complementare de restituire a contravalorii comisionului de administrare camuflat sub forma unei componente a marjei de dobândă, în termen de maximum 15 zile. ANPC supraveghează atent piața și, așa cum legea prevede, se îngrijește ca drepturile consumatorilor să fie respectate de operatorii economici, iar actul comercial să fie unul echitabil, legal și just fără ca vreuna din părți să fie prejudiciată. Reprezentanţii Raiffeisen Bank au transmis că, încă din 2014, nu mai foloseşte modalitatea de restructurare a creditelor menţionată în respectivul act administrativ: „Ordinul ANPC a fost implementat încă din 2014, respectiv banca nu mai foloseşte modalitatea de restructurare a creditelor menţionată în respectivul act administrativ, ca urmare, nu va exista un impact asupra activităţii băncii. În plus, banca a început să analizeze în mod proactiv impactul asupra clienţilor, atât pozitiv, cât şi negativ, astfel încât pentru clienţii care ar fi putut fi impactaţi negativ să calculăm şi restituim sumele. Calculul este unul relativ complex, iar banca s-a preocupat să găsească soluţii de automatizare a procesului, între timp procesarea desfăşurându-se manual. Bineînţeles, ANPC a fost informată privind desfăşurarea acestui proces. În context, considerăm că noul Ordin al Preşedintelui ANPC nu este o măsură necesară, pentru că vizează o practică ce, în present, nu mai există şi, totodată, se referă la măsuri pe care banca le implementează deja. De asemenea, banca a acţionat prudenţial şi a provizionat aceste sume în exerciţiul financiar anterior. În acelaşi timp, vom analiza în detaliu conţinutul procesului verbal şi, respective, al ordinului şi vom contesta în instanţă acele prevederi care exced, în opinia noastră, cadrul legal aplicabil„. Post-ul ANPC a amendat Raiffeisen Bank cu 100.000 lei şi a dispus restituirea contravalorii comisionului de administrare camuflat sub forma unei componente a marjei de dobândă apare prima dată în Transilvania Regional Business.
13:00
Reprezentanţii ţărilor V4 s-au consultat cu succes pe tema „Fit for 55” (Obiectivul 55%), un pachet complex de propuneri al UE privind protecţia climei – a afirmat Attila Steiner, secretar de stat al Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei (ITM) responsabil pentru dezvoltarea economiei circulare, politica energetică şi politica climatică, la conferinţa de presă care a avut loc marţi, la Budapesta, după consultări. La reuniunea lărgită au participat şi reprezentanţii României şi Bulgariei, pe lângă cei ai ţărilor V4. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene include aproximativ 17 modificări legislative, ea va determina nivelul emisiei de CO2 care urmează să fie atins până în 2030 – a adăugat secretarul de stat. El a subliniat că pachetul Comisiei include o propunere de extindere a costurilor emisiilor de CO2 asupra populaţiei şi sectorului transporturilor. Acest lucru ar însemna că gospodăriile ar trebui să contribuie şi ele la finanţarea costurilor, ceea ce ar pune o povară suplimentară semnificativă pe familiile din Europa şi, prin urmare, pe cele maghiare – a adăugat politicianul. Pentru guvernul ungar este extrem de important ca această sarcină să nu fie asumată de familiile maghiare, ci de marii poluatori care sunt responsabili pentru emisiile de dioxid de carbon. Opinia a fost susţinută şi de celelalte ţări V4, precum şi de România şi Bulgaria. Secretarul de stat a spus că există şanse mari ca poziţia ţărilor V4 să poată fi reprezentată în comun. Attila Steiner a explicat că celălalt scop principal al reuniunii a fost să se pună de acord şi să se pregătească pentru conferinţa climatică care va avea loc în noiembrie la Glasgow. Potrivit secretarului de stat, această discuţie a fost de asemenea eficientă, există multe puncte comune care leagă ţările din regiune. El a citat ca exemple administrarea eliminării cărbunelui şi tranziţia echitabilă. Un alt subiect de discuţie a fost dezvoltarea transportului electric. După cum a spus secretarul de stat, discuţiile vor continua în viitor, incluzând şi tema finanţării. Post-ul Reprezentanţii ţărilor V4 cu cei ai României şi Bulgariei s-au consultat despre protecţia climei apare prima dată în Transilvania Regional Business.
12:50
BCR Leasing IFN lansează un produs de leasing auto verde destinat companiilor interesate de achiziționarea de autoturisme noi electrice și hibride. Oferta BCR Leasing a fost dezvoltată pentru a încuraja investițiile sustenabile și oferă antreprenorilor numeroase avantaje, de la o perioadă de finanțare de până la 5 ani, cu avans începând de la 10% din prețul autoturismului  și o dobândă variabilă în euro de 1,9% pe an. Lansarea produsului de leasing auto verde are la bază nevoia reducerii poluării ca urmare a creșterii traficului și orientarea BCR Leasing spre susținerea electro-mobilității. BCR Leasing  este una dintre companiile de pe piața leasing-ului care în ultimii 20 de ani a contribuit la dezvoltarea mediului antreprenorial din România, având un model de business axat pe diversificarea ofertei de servicii cu soluții adaptate nevoilor clienților. „Considerăm că este esențial pentru o companie de pe piața leasing-ului să se implice în susținerea mobilității clienților, cu soluții de finanțare care să combată schimbările climatice și care să fie în concordanță cu avansul tehnologic, dar și cu legislația și normele internaționale. BCR Leasing  susține mediul antreprenorial românesc în consolidarea și înnoirea parcului auto, prin achiziționarea de autoturisme electrice și hibrid, mai întâi pentru că sprijinim modelele de business bazate pe respect pentru mediu, dar și pentru că suntem consilieri pentru clienții noștri și ținem cont de evoluția pieței și de reglementările internaționale. Încă o dată, efortul nostru trebuie să fie comun, finanțatori și clienți deopotrivă, cu toții suntem datori să acționăm în mod responsabil, contribuind la reducerea poluării și la creșterea calității vieții pentru noi toți”,  a declarat Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing IFN. Grupul BCR  este aliniat la setul de angajamente UN Global în aspectele legate de mediu, implicare socială și guvernanță corporativă, iar BCR Leasing, prin activitățile de finanțare verde, își îndreaptă eforturile spre atenuarea impactului negativ al factorilor de risc ESG. În cei 20 de ani de activitate, BCR Leasing a încheiat peste 130.000 de contracte cu firme mici și mijlocii,  mari companii, entități din sectorul public și clienți individuali, care au accesat finanțări pentru 140.000 de bunuri precum: autoturisme, vehicule comerciale, echipamente și utilaje. În plus, finanțările acordate de BCR Leasing au crescut cu 45% în S1 2021, comparativ cu S1 2020, până la 800 de milioane de lei, oferind susținere antreprenorilor din toate domeniile de activitate. Post-ul BCR Leasing IFN lansează un produs de leasing auto verde pentru antreprenori, destinat susținerii achiziției de autoturisme electrice și hibrid apare prima dată în Transilvania Regional Business.
12:20
Un număr de 29.342 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 33,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, potrivit datelor remise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit INS, la nivelul lunii iulie 2021, s-au eliberat 4.891 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 0,2% faţă de iunie 2021 şi în creştere cu 18,9%, faţă de iulie 2020. În iulie 2021 s-au eliberat autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale cu o suprafaţă utilă totală de 1.137.344 mp (+4,4%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 69,6% sunt pentru zona rurală. În luna iulie 2021, se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-10 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-111 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-28), Sud-Est (-10) şi Sud-Muntenia (-8). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+63 autorizaţii), Vest (+40), Nord-Vest (+35) şi Nord-Est (+9). De asemenea, în luna iulie 2021 se remarcă o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+11,1%). În luna iulie 2021 s-au eliberat 647 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+14,9%), în suprafaţă utilă totală de 253.829 mp (+11,1%). Comparativ cu luna precedentă, în luna iulie 2021 s-a înregistrat o creştere (+25.263 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+36269 mp), Bucureşti-Ilfov (+27.636) şi Vest (+3.079). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-24.446 mp), Sud-Est (-10.269), Sud-Muntenia (-3.874), Nord-Est (-2.942) şi Sud-Vest Oltenia (-190). În iulie 2021 comparativ cu iulie 2020, se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+18,9%), cât şi a suprafeţei utile totale (+18,6%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. În profil teritorial, această creştere (+777 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+248 autorizaţii), Nord-Vest (+124), Vest (+109), Nord-Est (+100), Sud-Muntenia (+84), Sud-Vest Oltenia (+61) şi Centru (+59). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (-8 autorizaţii). Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2021 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-6,6%), cât şi a suprafeţei utile totale (-24,4%). În profil teritorial, această scădere (-81.985 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-77.732 mp), Sud-Muntenia (-25.023), Nord-Vest (-19.625) şi Sud-Est (-6.273). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+20.137 mp), Vest (+12.232), Bucureşti-Ilfov (+10.581) şi Sud-Vest Oltenia (+3.718). În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2021, s-au eliberat 29.342 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 33,4% faţă de perioada similară din 2020. Creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+1.469 autorizaţii), Sud-Muntenia (+1.436), Nord-Est (+967), Nord-Vest (+926), Vest (+801), Sud-Est (+657), Centru (+605) şi Sud-Vest Oltenia (+489). Post-ul Numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în urcare cu 33,4% în primele 7 luni apare prima dată în Transilvania Regional Business.
11:50
Raiko Transilvania (simbol bursier RKOT), producător de sisteme pluviale listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti în aprilie 2021, a obţinut o cifră de afaceri de 4 milioane de lei în prima jumătate a anului 2021, în creştere cu circa 72% prin comparaţie cu nivelul obţinut în S1/2020, conform unui comunicat publicat pe site-ul BVB. Prin raport cu primul semestru de anul trecut, profitul net a raportat un plus de aproape 112%, la 176.830 de lei, iar EDITDA (câştigurile înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a crescut cu 56,3%, la 346.700 de lei. Între timp, veniturile generate de produse au crescut de la 1,6 milioane de lei anul trecut la aproape 3,5 milioane de lei în S1/2021, reprezentând un plus de aproximativ 118%. Veniturile din producţia proprie a companiei au scăzut de la 760.000 lei la 560.000 de lei. ”Luând în considerare faptul că pe piaţa construcţiilor, în special pe piaţa acoperişurilor, prima jumătate a anului este considerată ca fiind o perioadă de sezon scăzut, rezultatul nostru pentru prima jumătate a anului 2021 arată că ne vom atinge obiectivele şi vom depăşi cifra de afaceri de 10 milioane de lei în 2021”, reiese din comunicat. Înfiinţată în 2014 în localitatea Căpuşu Mare (judeţul Cluj), Raiko Transilvania are ca principală activitate producţia de sisteme de drenaj şi producţia, vânzarea şi distribuţia sistemelor complete de acoperiş de înaltă calitate şi acoperişuri fotovoltaice. Produsele Raiko sunt prezente în 22 de puncte de desfacere, pe 3 continente, cele mai importante pieţe fiind în Suedia, Finlanda, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Ucraina, Cehia, România şi Slovacia. Compania este deţinută în proporţie de 35% de Tax & Capital Advisors, societate controlată la rândul ei de Tomasz Kurcin, care mai deţine în nume personal 12,15% din acţiuni, în timp ce Marius Marian Alexe are o participaţie de 33%. Post-ul Producătorul de sisteme pluviale Raiko Transilvania, afaceri de peste 4 mil. lei în s1/2021, plus 72% apare prima dată în Transilvania Regional Business.
7 septembrie 2021
21:40
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului anunță relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie. Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro. Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020. Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune, respectiv: Devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020. Devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege. Post-ul În octombrie se relansează măsura 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” apare prima dată în Transilvania Regional Business.
14:40
Datele platformei de recrutare BestJobs arata ca in luna august candidatii trecuti de 45 ani au devenit mai activi in cautarea de joburi si au inregistrat astfel 40% din volumul total de aplicari din aceasta luna, in crestere cu 10% fata de luna anterioara. Jumatate dintre aceste aplicari au fost depuse din partea segmentului de varsta 45-54 ani, urmat de cel de 55-64 ani, cu 13% si de cel de peste 65 ani, cu 7%. Conform statisticilor BestJobs, aceasta categorie de candidati se indreapta cu precadere catre domenii precum Financiar / Contabilitate (cu 8% dintre aplicari), Vanzari (cu 7,5% dintre aplicari) si Resurse Umane (cu 7% dintre aplicari). „Candidatii din segmentul 45+ au multa experienta si au acumulat multe abilitati utile pe piata muncii. In ciuda acestor lucruri, intampina uneori dificultati pentru ca noile cerinte din partea companiilor nu mai includ setul de abilitati pe care il au cei din categoria aceasta, fortandu-i la compromisuri in ceea ce priveste domeniul sau salariul, sau sa isi dezvolte noi abilitati. Activitatea crescuta pe platforma indica, printre altele, faptul ca isi largesc aria de cautare si aplica la mai multe joburi decat inainte, devenind o categorie mai vizibila si pentru angajatori”, spune Ana Visian, Marketing Manager BestJobs Romania. Si in luna august, gradul de activitate pe platforma a candidatilor a ramas ridicat, la nivel similar cu luna iulie. 10% dintre cei care si-au depus CV-ul in luna august si-au aratat interesul pentru oportunitatile remote. In topul judetelor cu cele mai multe aplicari, Bucuresti si Ilfov detin locul fruntas, cu 214.680, urmate de Timis, cu 62.326 de aplicari, Cluj, cu 41.196 de aplicari, Brasov, cu 40.021 de aplicari si Prahova, cu 31.358 de aplicari. La nivel general, dintre cei care au efectuat cautari de joburi pe platforma BestJobs, domeniile catre care s-au orientat cel mai mult au fost: Financiar (cu 5.600 de cautari pentru posturile de contabil sau economist), Inginerie (cu 4.000 de cautari pentru posturile de inginer) si Transporturi (cu 2.800 de cautari pentru posturile de sofer). Pe langa acestea, candidatii au efectuat cautari in numar mare si pentru joburi in Marketing, Logistica si IT. Din partea companiilor, oferta de joburi disponibile in acest moment raspunde fidel interesului candidatilor, cu un volum total de 28.000 de oportunitati. Dintre acestea, 14% sunt in domeniul Vanzarilor, 11% in IT / Telecom, 10% in Financiar, 9% in Tehnic si 8% in Inginerie. Post-ul BestJobs: Candidatii cu varsta de peste 45 ani au inregistrat 40% dintre aplicarile la joburi din luna august, cu 10% mai mult decat in iulie apare prima dată în Transilvania Regional Business.
14:30
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 15 septembrie 2021, ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, la vernisajul expoziției de fotografie „Oaș”, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat „Nunta nunții”, un proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și transformările survenite de-a lungul timpului: găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii, socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea. În cadrul vernisajului va fi lansat albumul fotografic a lui Remus Țiplea, „Nunta nunții”, apărut în 2020 în ediţie bilingvă, româno-engleză, și care va fi prezentat de către Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, un proiect editorial realizat sub egida acestei instituții de cultură sătmărene. Remus Ţiplea (născut în 1972, la Negrești-Oaș), a început să fotografieze în anul 2009, concentrându-se în special asupra fotografiei documentare și macro. Șase ani mai târziu, Remus Țiplea s-a clasat, cu proiectul „Ciurdarii”, în finala Sony World Photography Awards, seria fiind prin urmare expusă în Londra, Berlin, Köln, Beijing, New York și Milano. Fotografiile lui au fost prezentate și în cadrul unor expoziţii personale organizate la Cluj-Napoca, Paris și Lisabona, fiind publicate totodată în numeroase reviste de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Repubblica, National Geographic sau Feature Shoot. În 2017, Remus Ţiplea a publicat albumul fotoetnografic „Din Oaș în Paști”; în 2018, a ieșit de sub tipar albumul „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă, româno-engleză, iar în 2019 a apărut albumul de fotografii „Astă-iarnă / Last-winter”, Editura Limes, Cluj, toate cel trei proiecte editoriale fiind realizate sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. Fotograful sătmărean Remus Țiplea este primul fotograf român publicat cu un fotoreportaj de șapte pagini, în revista, National Geographic din Statele Unite. În ultimele 12 luni, Remus Țiplea a fost unul dintre cei mai publicați fotojurnaliști din revista National Geographic România: „Un veac de migrație în Țara Oașului” (noiembrie 2018), „Ultimii ciurdari ai satului” (februarie 2019) și „Bulbucații” (mai 2019). Alături de Remus Țiplea, Vasile Pop-Negreșteanu va expune lucrări de artă vizuală, transfigurînd artistic ritualul nunții în Oaș. Artistul vizual Vasile Pop-Negreşteanu aduce în atenția publicului pe simezele MNTR o selecție de făpturi din universul preocupărilor sale, realizate în diferite momente ale vieții, în diferite materiale, medii, expresii artistice vizuale, integrând în proiecții parietale filmul documentar „Nuntă în Țara Oașului” (1960), al regizoarei Elisabeta Bostan, creațiile compozitorului Dan Variu, Radu Găină producător Tvr și Mihaela Grigorean, într-un ritual al cuvântului, sunetului, formei și culorii reprezentând univesul oșenesc, hărnicia sufletul și spiritul oșenilor într-o renaștere continuă, perpetuat prin obiceiuri, datini însemnate, împletite, încifrate pe răbojul lui Cronos, momentul nunții în Țara Oașului. Vasile Pop-Negreșteanu (născut în1955, la Negrești-Oaș) a studiat la Liceul de muzică și arte din Baia Mare și Satu Mare și la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Facultatea de Artă monumentală și restaurare, din București, promoția 1981. Expune pictură începând cu 1974. A participat la diferite expoziții oficiale personale și de grup (500 expoziții) dintre care menționăm (Selectiv) 2006 – 2009- Simpozionul de Artă Contemporană Formă, culoare, Timp (concept, curator și participant),2017- Muzeul Național Cotroceni (exp. Personală)./ 2012- Cité Internaționale des Artes-Paris, Franța-„Soleil de l’Est”/2010- Expoziţie de artă contemporană Românească „RCR”-Gallery Werkschau Spinnerei-Leipzig,Germania./2018- Centenar 2018, București. Ca monumentalist, este autorul a 6 ansambluri murale de certă originalitate realizate în biserici din Baia Mare și Negrești-Oaș între anii 1997-2009./2019- Desenul post Brâncuși Muzeul de Artă,Târgu Jiu. Expoziția va fi precedată de o conferință susținută de Mihaela Grigorean cu tema Țara Oașului – de la percepţie cotidiană la (re)construcţie analitică: o auto-etnografie a cercetării. Mihaela Grigorean (născută în 1979, la Turț, Țara Oașului) este etnolog, doctor în filosofie și cercetător. A publicat numeroase articole şi studii de specialitate şi mai multe cărți de autor: „O hermeneutică transdisciplinară a Evangheliei după Toma”, Editura Curtea Veche, București, 2014, prefață de acad. prof. Basarab Nicolescu, „Un periplu al Frumuseţii în Ţara Oașului – împletitul miresei”, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016, „Un periplu al meșteșugurilor în Țara Oașului – ouăle încondeiate din Cămârzana”, Editura Eurotip, 2017, „Un periplu al Frumuseţii în Ţara Oașului – împletitul miresei. A voyage of beauty in Oaș Country. The Braiding of the bride”, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2018, „Răscruci – Crossroads”, Editura Mega, Cluj Napoca, 2021. Va urma un moment autentic, în interpretarea țâpuritoarei – Bianca Angela Cionca alăturii de vestiții ceterași- Vasile Laza și Vasile Canalaș din Țara Oașului, participanții la vernisaj fiind invitați la degustarea unor preparate culinare specifice Țării Oașului. Expoziția poate fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 3 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Post-ul „Nunta nunții” – expoziție de fotografie a sătmăreanului Remus Țiplea apare prima dată în Transilvania Regional Business.
09:30
Mai mult de trei sferturi (78%) dintre directorii generali la nivel global se așteaptă ca organizațiile pe care le conduc să arate diferit în următorii trei ani ca urmare a pandemiei, anticipând schimbări în modul de lucru și dezvoltarea de noi modele de afaceri, susținute de investiții în digitalizare, arată raportul “Great expectations: Global executives respond to business disruption”, realizat de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. ”Criza generată de pandemie i-a convins pe liderii de companii că șansele de creștere depind de transformarea modelelor de afaceri și a modalitățile de lucru, și nu doar de măsuri temporare, precum reducerea de costuri, restructurarea portofoliului sau soluții tehnice ad-hoc. Construirea unor noi modele de afaceri și adaptarea modelului de operare implică schimbări semnificative în structura de investiții și de cheltuieli, inclusiv reduceri de personal în unele industrii. Este evident că executivii mizează foarte mult pe digitalizare în acest procese și consideră că investițiile în tehnologie și securitate cibernetică au devenit cruciale”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania. În prezent, 23% dintre respondenți spun că organizațiile pe care le conduc se reconfigurează pentru creștere, în timp ce restul se concentrează încă pe regândirea și optimizarea modelului de operare (44%) și recuperare după criza sanitară (33%). Toate sectoarele vor suferi transformări, cele mai importante fiind așteptate în farma, asigurări și transporturi. Transformarea, între investiții și reduceri de costuri Investiții suplimentare în medie de 10-15% vor fi îndreptate în principal către digitalizare, securitate cibernetică și vânzări, pentru a stimula creșterea. Investițiile în digitalizare se vor concentra pe dezvoltarea de noi produse și servicii, capabilități IT și securitate cibernetică, precum și mediu, sănătate și siguranță. De altfel, ESG a ajuns o prioritate de afaceri pe agenda executivilor, domeniul fiind menționat de 17% dintre participanții la sondaj. În general, companiile vor să diminueze costurile cu până la 11%, cele mai mari scăderi fiind preconizate pentru zona imobiliară, cercetare și dezvoltare, marketing și resurse umane. Astfel, 96% dintre companii iau în considerare tranziția forței de muncă într-un „birou al viitorului” pentru a permite noi modalități de lucru în timpul și după pandemie, care vor reduce amprenta imobiliară și implicit costurile.  În ceea ce privește personalul, 37% dintre directorii executivi estimează reduceri de personal în următoarele 12 luni, în special în sectorul industrial, în conformitate cu așteptările de scădere a veniturilor. Alți 37% dintre executivi spun că vor angaja personal nou. Companiile prevăd creștere, dar se tem de efectele unui nou val de infecții Principalele temeri menționate de directorii generali pentru viitorul companiilor lor sunt incertitudinea unui nou val de infecții (51%), impactul financiar al acestuia (48%), impactul unei recesiuni economice globale (48%), riscuri de securitate cibernetică (31%) și capacitatea de a gestiona eficient modele hibride de la distanță și de lucru la birou (26%). În ciuda riscurilor, 72% dintre directori se așteaptă la venituri stabile sau în creștere în următoarele 12 luni, menționând că au atins deja cel mai redus prag și văd o cale de revenire. Creșteri sunt preconizate în retail, servicii medicale, asigurări și servicii financiare, dar și în industria auto. La polul opus, previziunile directorilor din industria aerospațială, produse industriale și comerțul cu produse nealimentare sunt cele mai pesimiste, 38% dintre respondenții din aceste industrii așteptând venituri în scădere. Sondajul a fost realizat în rândul a 250 de directori executivi seniori din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), America de Nord și Asia, care conduc companii cu venituri anuale de peste un miliard de dolari. Post-ul PwC: Companiile vor arăta diferit în următorii trei ani datorită noilor modele de afaceri și de lucru, susținute de digitalizare apare prima dată în Transilvania Regional Business.
09:20
Economia maghiară nu ar avea succes fără industria alimentară din mediul rural, a cărei producţie a crescut cu 11% în prima jumătate a acestui an, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, în localitatea maghiară Nyírmeggyes. Ca parte a investiţiei sale realizate la Nyírmeggyes, compania de conserve Parmen Konzervipari Zrt. şi-a extins hala de producţie, a construit un nou depozit şi a dezvoltat tehnologia cu care lucrează. Valoarea totală a proiectului este de 560 de milioane de forinţi (1,6 milioane euro), pentru care Guvernul Ungariei a acordat un sprijin de 280 de milioane de forinţi (800 000 euro). În urma acestui sprijin guvernamental, 250 de locuri de muncă sunt garantate. În discursul pe care l-a susţinut, ministrul a spus că industria alimentară maghiară are foarte mare succes. Anul acesta, valoarea producţiei realizate va depăşi 2 000 de miliarde de forinţi (5,7 miliarde euro), iar numărul celor care lucrează în această industrie este de peste 143 000, a spus ministrul. Péter Szijjártó a subliniat că pentru a face faţă dificultăţilor economice cauzate de epidemia de coronavirus, guvernul maghiar a oferit sprijin companiilor pentru a realiza noi investiţii, în loc să aibă loc concedieri. “Această politică s-a dovedit a fi una de succes şi a făcut posibilă stabilirea unui obiectiv de creştere cu 5,5% a produsului intern brut al Ungariei, în acest an”, a spus ministrul. Oficialul a mai adăugat că sunt necesare multe investiţii pentru ca Ungaria să facă parte dintre câştigătorii noii ere economice mondiale, însă măsurile funcţionează bine şi pe acest plan. În al doilea trimestru al anului curent au fost realizate cu 10,8% mai multe investiţii decât anul trecut, rata de investiţii a economiei maghiare fiind de 27,5% până acum, care este una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană. Post-ul Compania de conserve Parmen Konzervipari Zrt. şi-a extins hala de producţie apare prima dată în Transilvania Regional Business.
09:10
În perioada 6 – 7 septembrie, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu va desfășura o vizită la București. Programul oficialului include consultări bilaterale cu omologul român Bogdan Aurescu, primirea la Palatul Cotroceni de către președintele României Klaus Iohannis și participarea în calitate de invitat special la Reuniunea anuală a diplomației române, ediția anului 2021. Pe 7 septembrie de la ora 10:30, miniștrii de externe Nicu Popescu și Bogdan Aurescu vor susține o conferință de presă, care va putea fi urmărită în direct pe paginile Facebook a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Externe al României. De asemenea, vicepremierul Nicu Popescu va susține un discurs la Reuniunea anuală a diplomației române, alături de omologul român Bogdan Aurescu și ministrul de externe italian Luigi Di Maio în cadrul panelului „Reziliența în timpul pandemiei. Întărirea cooperării între parteneri”. Intervenția ministrului de externe va putea fi urmărită în direct de la ora 15:00. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, ediția 2021 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR) se va desfășura în perioada 7-9 septembrie 2021, sub titlul „Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României” în sistem video-conferință, pentru a doua oară în istoria organizării acestui eveniment. Tema principală a reuniunii din acest an este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia în contextul pandemiei de COVID-19 și de provocările de provocările asociate. Cu prilejul RADR, se vor afla la București, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe din Republica Moldova, Nicolae Popescu, ministrul grec al afacerilor externe, Nikos Dendias, precum și Secretarul General al Comunității Democrațiilor, Thomas E. Garrett. La lucrările RADR vor participa, în sistem video-conferință, Secretarul General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar, și ministrul australian al comerțului, turismului și investițiilor, Dan Tehan. Dezbaterile RADR se vor axa, de asemenea, asupra consolidării multilateralismului, importanței procesului Conferinței privind Viitorul Europei și al NATO2030, precum și necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente ca tranziția digitală și răspunsul la schimbările climatice, creșterea rolului noilor tehnologii și securității cibernetice. În cadrul sesiunii vor fi abordate sub-teme cheie, precum eforturile de creștere a accesibilității și eficienței serviciilor consulare, optimizarea și îmbunătățirea sistemelor informatice din platforma E-Cons, digitalizarea și debirocratizarea serviciilor consulare, identificarea de noi instrumente și adaptarea acestora pentru o mai bună și eficientă gestionare a situațiilor de criză consulară, de acordare a asistenței și protecției consulare. Post-ul Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, întreprinde astăzi o vizită la București apare prima dată în Transilvania Regional Business.
6 septembrie 2021
16:40
Piața de retail a înregistrat livrări limitate în primul semestru din 2021, întrucât contextul pandemiei a declanșat întârzieri în procesul de construcție. De asemenea, prețurile materialelor de construcții au crescut vertiginos în ultimele șase luni, ceea ce a dus la o încetinire a dezvoltărilor de retail planificate, câteva proiecte de dimensiuni medii și mari urmând să fie deschise pe parcursul a următoarelor câteva trimestre. În ansamblu, din cei circa 121.000 de metri pătrați de noi scheme de retail aflate în construcție, 62% sunt structuri mici, în principal parcuri de retail, potrivit raportului de piață Colliers pentru primul semestru din 2021. Pe o piață dominată în prezent de reminiscențele de după COVID-19, parcurile de retail au devenit mai atragătoare, cu magazine de mari dimensiuni favorabile distanțării sociale, facilități de parcare și de tip drive-through, ceea ce le conferă un avantaj în contextul noilor obiceiuri de consum. O inaugurare importantă în prima jumătate a anului a fost bifată de Fashion House Pallady, al doilea centru de tip outlet din România după Fashion House Militari, ca răspuns la dorința bucureștenilor de a avea branduri renumite la prețuri accesibile. Un alt proiect deblocat a fost faza a doua a Colosseum Mall, o galerie comercială de 54.500 de metri pătrați situată în partea de nord-vest a orașului, în apropiere de Chitila. De asemenea, în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost inaugurat proiectul realizat de Prime Kapital, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România – Sepsi Value Center are 16.300 de metri pătrați și este unul dintre cele mai moderne parcuri de retail din regiune. „Cheltuielile de consum, care reprezintă în mod natural mai mult de două treimi din PIB, au fost un indicator principal al bunăstării pieței de retail. Mai mult decât atât, puterea tot mai mare a cheltuielilor online a fost un motor important, în special în timpul crizei COVID-19. Industriile de sport, de bricolaj și de articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai au înregistrat o creștere fără precedent și o cerere ridicată pentru un sortiment distinct de produse. De asemenea, și produsele de uz casnic au prosperat, deoarece tot mai multe persoane și-au petrecut timpul acasă, vânzările în magazinele de profil fiind cu aproape 10% mai mari decât nivelurile anterioare pandemiei. De asemenea, printre cei mai performanți retaileri de produse alimentare din România se numără Carrefour, Kaufland, Mega Image și Profi, însă, potrivit Statista, câștigătorul clasamentului lanțurilor de retail în categoria produselor alimentare în funcție de cifra de afaceri anuală de anul trecut a fost discounterul german Lidl”, explică Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers. La capitolul noutăți, piața românească de retail a înregistrat noi intrări de branduri în 2021, printre care conceptul outlet spaniol Numero Uno și brandul rusesc de bijuterii Sokolov, care a deschis deja magazine în București, Iași și Cluj Napoca. La polul opus, retailerul francez de modă Camaieu și-a închis magazinele din România, la fel și din alte locații din străinătate, pentru a se concentra pe piața internă. În paralel, retailerul polonez de încălțăminte CCC își mută din nou atenția spre Europa de Est, evaluând oportunitățile de a adăuga un nou concept de magazin în România. În plus, consultanții Colliers se așteaptă să vadă alte nume noi pe piață, precum retailerul irlandez de fast fashion Primark și alte câteva mărci poloneze noi. „Printre punctele forte ale României se numără poziția geografică, țara având nu doar orașe și peisaje frumoase, ci și o economie puternică, cu proprietăți de bună calitate și o cerere în creștere accelerată. Investitorii străini continuă să se arate interesați de proprietăți de retail. De asemenea, investitorii oportuniști și cu portofolii mai mici ar putea considera că este momentul să se extindă, având în vedere dezvoltarea unor orașe regionale, zone pe care nu le-au vizat pentru extindere și unde cererea de parcuri comerciale este acum foarte atractivă. Potențialii cumpărători vizează parcuri de retail în afara orașului, deoarece se presupune că clienții vor dori în continuare să facă cumpărături în locații în aer liber, la care se poate ajunge cu mașina, chiar și după ce măsurile restrictive aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 se vor relaxa. În plus, dinamica traficului pietonal în parcurile de retail a fost mai puțin afectată în comparație cu marile centre comerciale dominante, consumatorii fiind dispuși să cheltuiască atunci când vizitează astfel de locații”, menționează  Simina Niculiță. Rata de neocupare a crescut în prima jumătate a lui 2021 în toate tipurile de spații, centrele comerciale non-dominante înregistrând cea mai semnificativă creștere, de circa 5-7%, datorită expunerii ridicate la retailul de fashion și la restaurante. Consultanții Colliers notează că presiunile asupra chiriilor prin renegocieri ar putea rămâne în vigoare în cursul anului 2021, cel puțin până când chiriașii își vor pune din nou finanțele în formă. „Cu siguranță, pandemia a accelerat niște tendințe care erau deja vizibile. Migrarea către cumpărăturile online nu este o mișcare nouă, dar în condițiile în care consumatorii și-au restrâns toate călătoriile care nu erau esențiale din cauza contextului pandemic, cumpărătorii s-au îndreptat progresiv către canalele digitale de retail. În ansamblu, există câteva tendințe care au fost accentuate de pandemie, iar dezvoltările de retail vor gravita în jurul a trei dintre acestea, anume apetitul tot mai mare pentru parcurile de retail, concentrarea dezvoltatorilor asupra orașelor regionale care nu ar fi fost pe harta extinderilor în urmă cu câțiva ani și interesul tot mai mare pentru centrele comerciale de mici dimensiuni din apropierea zonelor rezidențiale”, conchide Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers. În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online. O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, ne așteptăm ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent. Post-ul Colliers: Parcurile de retail sunt noua vedetă a pieței de retail apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:30
Joi, 2 septembrie, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, domnul Marius Mînzat, a participat la ceremonia de inaugurare a celei de-a treia unități de producție a fabricii Bosch din Parcul Industrial Tetarom III de la Jucu. Evenimentul s-a desfășurat în prezența ministrului Muncii, doamna Raluca Turcan, a secretarului general adjunct al Guvernului, domnul Mircea Abrudean, a conducerii centrale și locale a Grupului Robert Bosch precum și a altor oficialități locale și centrale.  Marius Mînzat, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj: „Decizia locării Fabricii Bosch în Parcul Industrial Tetarom din Jucu s-a dovedit a fi una extrem de inspirată, această companie reușind în cei 10 ani de activitate la Cluj să se extindă extrem de mult, atât pe partea de producție cât și pe cea de educație-cercetare. În calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj și de cunoscător al mediului de afaceri clujean, rezonez extrem de mult cu acest gen de afacere care are în prim-plan dezvoltarea inteligenței artificiale și care aduce plus-valoare întregii comunități. De altfel, sunt ferm convins de faptul că, inclusiv pe fondul creșterii mondiale a cererii de componente electronice specifice industriei automotive, județul Cluj va deveni un hub important în zona de Sud-Est a Europei în domeniul cercetării și dezvoltării viitorului conducerii automatizate”. Grupul Robert Bosch a ajuns la Cluj în anul 2012 și și-a consolidat continuu prezența, identificându-se drept un lider în domeniul concepției și manufacturii de componente auto electronice de ultimă generație. În anul 2017 Bosch a inaugurat în cadrul fabricii și un Centru de Training dedicat formării elevilor din cadrul sistemului de învățământ dual. De altfel, înființarea acestei școli vocaționale a deschis, la Cluj, drumul reapariției sistemului de învățământ dual și nu numai. În prezent, Bosch numără în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu circa 3.100 de angajați și o investiție cumulată care se ridică la circa 300 de milioane de euro. Post-ul A treia unitate de producție a fabricii Bosch s-a deschis la Jucu apare prima dată în Transilvania Regional Business.
3 septembrie 2021
15:40
Consiliul Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria orașului Huedin organizează între 3 și 5 septembrie Târgul Produs de Cluj. Derulat prin intermediul Asociației Produs de Cluj, evenimentul se va desfășura în zona centrală a orașului de sub Vlădeasa și va reuni mici fermieri și artizani clujeni. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Această nouă prezență a noastră la Huedin deschide ciclul târgurilor de toamnă, fructele și legumele de sezon, dar și conservele, fiind adevăratele vedete. Oferim, astfel, tuturor cunoscătorilor ocazia de a-și face proviziile necesare pentru sezonul rece, cu produse provenite din microfermele locale. În acest fel, sprijinim și economia locală, pe acei întreprinzători care și-au făcut un crez din a produce preparate alimentare sănătoase.” La Târgul Produs de Cluj de la Huedin, aflat la a VI-a ediție, vor participa fermieri și meșteșugari care vor expune produse apicole, turtă dulce, ciocolată și prăjituri de casă, legume și fructe de sezon, vinuri, țuică și plante aromatice. De asemenea, pe standuri vor fi prezente costume populare din zona Transilvaniei și accesorii, bijuterii lucrate de mână, obiecte sculptate în lemn, lavandă și produse de marochinărie, dar și jucării. În parcul de distracții, amatorii de adrenalină vor avea ocazia să experimenteze senzațiile oferite de mașinuțele tamponabile. Gurmanzii, dar nu numai, vor putea savura preparate alimentare gătite în aer liber precum și alte surprize culinare. Evenimentul de la Huedin se va desfășura cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare, atât de către expozanți cât și de către vizitatori. Astfel, accesul în incintă va fi permis doar cu purtarea măști de protecție, circuitele de intrare/ieșire vor fi clar delimitate, vor exista dispersoare de dezinfectant atât la fiecare stand cât și la căile de acces în târg. Post-ul O nouă prezență a Târgului Produs de Cluj la Huedin apare prima dată în Transilvania Regional Business.
15:30
Purcari Wineries, unul dintre principalii producatori de vin si brandy din Europa Centrala si de Est care gestioneaza aproximativ 1,300 de hectare de podgorii si 4 vinarii din România si Republica Moldova, beneficiaza din 1 septembrie de serviciile de Market Maker al Emitentului (MME) din partea Raiffeisen Centrobank. Purcari Wineries devine astfel prima companie listata la Bursa de Valori Bucuresti care beneficiaza in acelasi timp de servicii de Market Maker al Emitentului furnizate de doi intermediari, Raiffeisen Centrobank si BRK Financial Group. „Este pentru prima data când o companie listata colaboreaza cu doi intermediari, in cadrul programului de Market Maker al Emitentului, pentru sustinerea lichiditatii. Acest fapt demonstreaza interesul Purcari Wineries pentru performanta actiunii WINE. Ne dorim ca tot mai multi emitenti sa urmeze exemplul Purcari Wineries, precum si al celorlalti emitenti parte a acestui program, si sa foloseasca aceasta oportunitate”, spune Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti. „Prin colaborarea cu Raiffeisen Centrobank pentru servicii de market maker ne propunem sa sustinem in continuare lichiditatea actiunilor Purcari, precum si sa crestem atractivitatea acestora pentru investitori. Ne dorim astfel sa deschidem calea pentru includerea Purcari in indicii FTSE Russell, acolo unde atingerea unui anumit nivel de lichiditate bursiera este o conditie prealabila. In timp ce ne concentram asupra fundamentelor afacerii si asupra cresterii companiei, ramânem orientati catre investitori si vom continua sa le cream valoare prin activitati precum aceasta colaborare cu Raiffeisen Centrobank”, a declarat Eugen Comendant, COO, Purcari Wineries. Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestata de Raiffeisen Centrobank in baza unui contract semnat cu Purcari Wineries. Compania s-a listat pe Piata Reglementata a BVB in februarie 2018. Actiunile WINE sunt incluse in sase indici bursieri, respectiv BET, BET-TR, BET-XT-TR, BET-BK, BET-XT, BETPlus. „Suntem incântati sa incepem activitatea de Marker Maker al Emitentului pentru inca o companie listata la Bursa de Valori Bucuresti. Raiffeisen Centrobank isi extinde continuu activitatea pe piata de capital din România. Suntem bucurosi sa cooperam din nou cu Purcari Wineries,  dupa ce in 2018 am sprijinit listarea companiei prin realizarea ofertei publice initiale”, a spus Günther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader for EMEA, Raiffeisen Centrobank. Numarul total al instrumentelor financiare listate la BVB care beneficiaza de serviciile de Market Maker al Emitentului ajunge astfel la 16, dintre care 15 actiuni si o emisiune de obligatiuni. Parametrii specifici aplicabili activitatii de Market Makerul Emitentului (MME) efectuata de Raiffeisen Centrobank pentru actiunile Purcari Wineries  sunt disponibili AICI. Market Makerul Emitentului este participantul la sistemul de tranzactionare al BVB care si-a asumat rolul de a sustine lichiditatea unui instrument financiar. Mai multe informatii cu privire la cadrul general aplicabil programului de MME sunt disponibile AICI. Post-ul Purcari Wineries beneficiaza de servicii de Market Maker al Emitentului din partea Raiffeisen Centrobank apare prima dată în Transilvania Regional Business.
26 august 2021
17:00
Președinții Consiliilor Județene Bihor, Ilie Bolojan, Arad, Iustin Cionca, Satu Mare, Pataki Csaba, și Timiș (acesta din urmă reprezentat de administratorul public Marian Vasile), directorul ADR Vest, Sorin Maxim, directorul ADR Nord-Vest, Marcel Boloș, și reprezentanții biroului Breco Oradea au participat astăzi, la Oradea, la o ședință de lucru pentru stabilirea direcțiilor de acțiune în viitoarele finanțări transfrontaliere, în cadrul Programului Interreg România-Ungaria.  În prezent, se lucrează la stabilirea strategiei de finanțare care va sta la baza ghidului de finanțare. Președinții Consiliilor Județene au discutat despre prioritățile axelor propuse de Autoritatea de Management (Europa Verde, Europa Socială, Creșterea Capacității de Guvernanță Administrativă). În următorul ciclu financiar se vor finanța, prin Programul Interreg România-Ungaria, în cadrul celor trei axe, domenii cum ar fi: protecția împotriva dezastrelor, proiecte de mediu, promovarea energiei din resurse regenerabile, investiții în infrastructura medicală, digitalizarea asistenței medicale, îmbunătățirea mediului de lucru în domeniul medical, îngrijire familială, dotarea cu echipamente a unităților medicale, consolidarea rolului culturii și a turismului durabil, sprijinirea ecoturismului, creșterea capacității administrative a instituțiilor și autorităților publice, dar și a universităților și a ONG-urilor, cooperarea transfrontalieră între instituțiile administrației publice. În total, pentru finanțarea proiectelor transfrontaliere ale celor 8 județe este disponibilă suma de 140 de milioane de euro.  Președinții Consiliilor Județene au stabilit transmiterea către Ministerul Dezvoltării a unui set de propuneri care să aibă în vedere evitarea deficiențelor din ciclul actual de finanțare (de exemplu, crearea unui mecanism prin care să se evite întârzierile în implementare, ținând cont că din cauza birocrației în anul 2021 nu sunt încă finalizate proiecte începute în ciclul anterior de finanțare). De asemenea, președinții Consiliilor Județene au agreat un punct de vedere comun privind condițiile stabilirii beneficiarilor proiectelor strategice și vor propune Ministerului Dezvoltării o metodologie clară de evaluare, care să țină cont de realitățile și nevoile locale Post-ul 140 de milioane de euro pentru proiectele transfrontaliere România – Ungaria apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:50
În perioada 17- 24 august 2021, s-a desfășurat cea de-a 35 ediție a Festivalului Internațional de Folclor în orașul Castrovillari, regiunea Calabria din Italia, eveniment la care a fost invitat și Ansamblul Folcloric al județului Satu Mare, „DORURI SĂTMĂRENE”, reprezentând România.Din delegația sătmăreană au făcut parte managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare – Robert Laszlo, cât și referentul – Bianca Cionca, coregraful Grigore Simionca și membrii ansamblului: Grațian Mircea, Adelin Turi, Karina Molnar, Iulian Goste, Carina Variu, Simona Tincu, Roxana Borca, Codruța Stan, Andrea Balogh, Paul Mateoc, Darius Câmpean și Paula Cornea. Sătmărenii au fost însoțiți de către Dorel Cosma- președintele Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.). Este prima mare manifestare internaţională de la declanșarea pandemiei, motiv pentru care s-a pus accentul pe mesajul de pace şi prietenie, cu gândul la înlăturarea şi depăşirea momentelor grele prin care a trecut omenirea. Din partea primarului orașului Castrovillari, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Robert Laszlo a primit o Diplomă de Excelență, iar acesta, la rândul lui, a oferit oficialităților și organizatorilor, cadouri inspirate din tradițiile județului. Sătmărenii s-au bucurat de un succes deplin, dansurile specifice zonei Codru și Oaș, cât și cele de Someș i-au cucerit pe italienii și românii prezenți la spectacol. Organizatorul festivalului, Antonio Notaro a declarat că prestația ansamblului sătmărean a fost foarte apreciată, atât de public – care a fost prezent în număr de peste o mie de spectatori – cât și de organizatori.De asemenea, menționăm faptul că ansamblul nostru, alături de Bolivia, au deschis această ediție a festivalului. La festivalul din Italia au participat ansambluri din: România (Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”, Bolivia (Asociacion Cultual Folklorica Boliviana) Burkina Faso (Folie du Burkina), Columbia (Sector Sonero), Italia, (Gruppo Folklorico Citta di Castrovillari). În urmă cu cinci ani, în județul Satu Mare, s-au pus bazele Ansamblului Folcloric al Județului „Doruri Sătmărene”. Inițiativa înființării i-a aparținut lui Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. Ansamblul a participat până în prezent la mai multe festivaluri de folclor în: România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Austria, Cipru, Grecia, Egipt și Republica Moldova. Participarea artiștilor noștri la acest mare festival a fost posibilă grație recomandărilor Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.) și a Asociației Naționale de Folclor din România. Ansamblul sătmărean, chiar dacă nu este unul profesionist, se situează printre cele mai valoroase și reprezentative grupuri folclorice din țară. Post-ul Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE” a reprezentat cu cinste țara noastră în Italia apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:40
Ungaria este interesată de o cooperare strânsă cu Rusia, care are în vedere avantaje reciproce, ca şi în cazul prietenilor şi aliaţilor noştri, doar că ei nu vorbesc despre aceasta în mod deschis – a declarat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, marţi, după întâlnirea de la Budapesta cu omologul său rus. Potrivit comunicatului emis de ministerul pe care îl conduce, Péter Szijjártó a relatat la conferinţa de presă comună cu Serghei Lavrov că relaţiile de cooperare între cele două ţări prezintă şi “rezultate practice şi pragmatice”, în pofida “unui context internaţional care nu este tocmai favorabil”. “Provocările extraordinare din domeniul sanitar şi economic din ultimele luni, precum şi consecinţele umanitare şi de securitate ale deciziilor geopolitice complet eronate sunt dovezi suficiente şi semnale de avertizare pentru ca toată lumea să recunoască: este timpul să trecem în era cooperării internaţionale civilizate, bazată pe respectul reciproc” – a formulat ministrul. El a adăugat: experienţa istorică arată clar că pentru Ungaria este întotdeauna mult mai bine ca între Est şi Vest să existe o cooperare civilizată în loc de conflict. Péter Szijjártó a afirmat că ţara a câştigat mult în ultima perioadă din buna cooperare ungaro-rusă, iar părţile intenţionează să continue aceste “poveşti de succes” şi în viitor. În discursul său, ministrul a identificat cinci domenii, înainte de toate cooperarea în domeniul vaccinurilor împotriva coronavirusului, deoarece – a spus – fără vaccinul Sputnik, Ungaria nu ar fi fost în măsură să desfăşoare campania de imunizare cea mai reuşită din Europa. În legătură cu aceasta, el a evocat negocierile aflate în stadiu avansat, în urma cărora Fabrica Naţională de Vaccinuri – care va fi construită la Debrecen – va putea începe la sfârşitul anului viitor şi fabricarea acestui produs. În al doilea rând, ministrul a menţionat investiţiile reciproce, citând ca exemplu înfiinţarea de către compania Mol a unei uzine de bitum de cauciuc în Tatarstan, în timp ce firma rusească de produse cosmetice Arnest prevede crearea unei baze de producţie la Alsózsolca. Al treilea domeniu este industria transporturilor, mai precis producţia vagoanelor de cale ferată, dat fiind că Ungaria livrează Egiptului, în colaborare cu Rusia, vagoane de cale ferată în valoare de un miliard de euro, iar în prezent se negociază şi o comandă pentru 200 de vagoane de dormit. În continuare, ministrul a abordat tema siguranţei energetice, menţionând că acordul privind gazoductul Nord Stream 2 “pune între paranteze toate dezbaterile ipocrite de până acum” şi “arată clar rolul determinant pe care Rusia îl va avea şi în viitor în aprovizionarea cu gaze a Europei”. Prin urmare, el a considerat o decizie corectă investiţia în construcţia conductei care va permite, din luna octombrie, transportul a 8,5 miliarde de mc de gaze naturale în Ungaria, de la frontiera sârbo-ungară. În sfârşit, Péter Szijjártó a vorbit şi despre transporturile aeriene, subliniind că WizzAir va înfiinţa o bază la Sankt Petersburg, numărul de zboruri între Budapesta şi Moscova va creşte de la 4 la 7 curse pe săptămână şi va fi creată o legătură directă între capitala Ungariei şi Ekaterinburg. Post-ul Szijjártó: Interesul Ungariei este o bună cooperare cu Rusia apare prima dată în Transilvania Regional Business.
16:30
Interesul pentru vehicule electrice este în creștere în Europa, 55% dintre consumatori și 100% dintre managerii de flote declarându-și intenția de a cumpăra un astfel de vehicul în următorii doi ani, potrivit sondajului e-Readiness Report 2021, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. Vânzările de vehicule electrice ar putea atinge 23% (1,7 milioane unități) din totalul vânzărilor de mașini noi până în 2024, pe cele mai importante șase piețe din Europa (Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania și Elveția), evoluție impulsionată de mașinile cu baterii. Segmentul de flotă (B2B) va rămâne cel mai atractiv, cu o cotă estimată la aproximativ 55% din totalul pieței de mașini electrice, cele mai importante trei criterii avute în vedere pentru aceste achiziții fiind: imaginea companiei, stimulentele fiscale și reducerea amprentei de carbon. În următorii doi ani, companiile mari vor deține cele mai mari flote de mașini electrice, în timp ce firmele medii vor înregistra cea mai mare creștere. ”În ultimii ani consumatorii din Europa au început să devină din ce în ce mai preocupați de protejarea mediului ceea ce a dus și la creșterea interesului pentru mașinile nepoluante. Astfel, piața auto are șanse să se redreseze, după criza sanitară, și printr-o orientare mai mare către vehiculele electrice, mai ales că multe state susțin achiziția de mașini electrice și hibride prin stimulente financiare care ajung să reprezinte până la o treime din prețul de vânzare cu amănuntul al acestora pe unele piețe”, spune Daniel Anghel, Partener, Lider pentru industria auto, PwC România. În România, autoritățile vor să sprijine cumpărarea autovehiculelor nepoluante prin programul Rabla Plus, oferind un ecotichet de 45.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric și de 20.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid. Principalii factori menționați de respondenți pentru alegerea unei mașini electrice sunt economia de combustibil, impactul asupra mediului și posibilitatea de a încărca mașina acasă. Iar printre argumentele contra se numără timpul de încărcare și lipsa infrastructurii publice de încărcare. Raportul mai arată că se conturează totodată o piață a mașinilor electrice second hand. Vehiculele electrice uzate sunt căutate în principal de către clienți mai tineri și cu venituri mai mici. Două treimi (67%) dintre consumatorii europeni care vor să-și cumpere un vehicul electric (BEV – cu baterii și PHEV – hibrid plug-in) în următorii trei ani iau în considerare o achiziție second hand, arată raportul. În prezent, doar 15% dintre proprietarii de vehicule electrice le-au cumpărat la mâna a doua. Tipologia cumpărătorilor de mașini electrice Analiza a grupat consumatorii europenii care prospectează achiziția unei mașini electrice în șase tipuri de comportamente: Visătorul (prioritățile lui sunt mediul și schimbările climatice; este un nativ digital; este dispus să plătească un preț mai mare pentru o cauză bună și nu folosește mașina prea des); Pasionatul de tehnologie (este îngrijorat de mediu, dar nu pune acest lucru pe primul plan; implementează lucrurile din timp și are încredere cu tehnologia; este dispus să plătească în plus pentru a câștiga accesul mai rapid la tehnologie; alternează deplasarea cu mașina cu alte mijloace de transport) Înstăritul (protejarea mediul este printre cele mai neînsemnate preocupări ale sale; cumpără tehnologie de ultimă oră, dar folosește funcționalitățile de bază; prețul nu este o preocupare; folosește mașina ca principală modalitate de transport) Pragmaticul (preocuparea pentru mediu este crucială, dar nu merită efort în plus; este un nativ digital; caută un raport bun între calitate și preț;  combină mașina cu alte mijloace de transport) Convenționalul (nu prea este preocupat de mediu; folosește tehnologia de bază, în timp ce devine răspândită; economisirea este importantă și primești ceea ce plătești; folosește mașina ca mijloc principal de transport) Modestul (este preocupat de mediu, dar aceasta nu este prima lui prioritate; nu este un dependent de tehnologie, dar o folosește ca să găsească oportunități; este conștient de preț și este mereu în căutare de chilipiruri; reduce la minimum folosirea mașinii, preferând alternative mai ieftine). Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din cele mai mari șase piețe menționate mai sus și 103 corporații de dimensiuni medii și mari cu flote de vehicule de peste 100 de unități. Post-ul Sondaj PwC: 55% dintre consumatorii europeni și 100% dintre managerii de flote intenționează să cumpere vehicule electrice în următorii 2 ani apare prima dată în Transilvania Regional Business.
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.