TRB

Mai mult de 2 zile în urmă
09:20
Executivul de la Chișinău întreprinde un șir de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, care, pe lângă faptul că face ravagii de ani buni în Ucraina, a trecut la începutul verii curente și în România, aducând ramura creșterii porcinelor într-o situație catastrofală. Situația complicată privind răspândirea pestei porcine africane pe teritoriul Republicii Moldova a fost examinată în ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul moldovean Pavel Filip. Urmează a fi sacrificați circa 700 de porci Premierul moldovean a cerut măsuri urgente pentru a combate pesta și a preveni răspândirea bolii pe teritoriul republicii. „Este nevoie de implicarea și de mobilizarea tuturor instituțiilor și autorităților. Fiecare instituție are competențe pentru a contribui la lupta cu această epidemie. Lovitura economică poate fi una foarte mare. Nemaivorbind de latura socială, pentru că în Republica Moldova, practic fiecare gospodărie de la sat, crește un porc acasă”, a subliniat Pavel Filip. În cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a fost aprobat un Plan complex de acțiuni pentru a preveni extinderea pestei porcine. Potrivit acestuia, urmează a fi sacrificați peste 700 de porci din localitățile afectate de pesta porcină africană. Proprietarii animalelor sacrificate vor fi despăgubiți. De asemenea, va fi extinsă perioada de vânat pentru mistreți, vulpi și șacali, care sunt purtători de virus, pe tot parcursul anului, iar autorizația în acest scop va fi gratuită. Vor fi create și grupuri speciale pentru vânatul mistreților. De asemenea, va fi înăsprit și controlul la punctele de trecere a frontierei, fiind interzis importul cărnii și a produselor din carne de porc. În paralel, va fi desfășurată o amplă campanie de informare a populației despre pericolul răspândirii pestei porcine africane. În același timp, vor fi evaluate plantațiile de porumb, în scopul neadmiterii procesării ca furaje pentru animale a plantelor de porumb afectate de mistreți. Costul măsurilor de biosecuritate sunt egale cu despăgubirile pentru animalele sacrificate Gheorghe Gaberi, Director General al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a declarat, după ședința Comisiei, că la aceasta s-a propus ca toți porcii din localitățile unde au fost depistate trei sau mai multe focare de pestă porcină să fie nimiciți, iar statul va analiza posibilitatea de a oferi compensații gospodăriilor care vor fi afectate. Pentru aceasta, va fi nevoie de circa 1,5 milioane de lei moldovenești (peste 80 mii de euro) . „Va fi nevoie de surse suplimentare pentru despăgubiri. Însă, am calculat cheltuielile pentru întreținerea și respectarea normelor de biosecuritate în cazurile din Ștefan Vodă, cum ar fi instalarea filtrelor și procurarea dezinfectanților. Acestea sunt practic egale cu sumele necesare pentru despăgubirile ce vor trebui achitate în caz că vor fi sacrificate toate animalele”, a punctat Gaberi. Virusul se răspândește și prin intermediul mistreților, dar și a furajelor Dacă până în prezent focarele erau cauzate de introducerea în țară a produselor din carne de porc purtătoare de virus, acum responsabilii au depistat că purtători de această boală pot fi mistreții și furajele. Astfel, Gaberi a specificat că la Tudora (r-nul Ștefan Vodă), săptămâna trecută au fost nimiciți 63 de porci dintr-o fermă, care ar fi contractat virusul după ce au fost hrăniți cu lucernă cosită în lunca Nistrului. Potrivit lui Gaberi, Uniunea Europeană a constatat oficial că principala sursă de răspândire a acestei boli în toată Europa sunt mistreții și furajele. Din această cauză, riscul de răspândire a bolii este în creștere. În context, una dintre cele peste 23 de acțiuni incluse în planul aprobat astăzi de Comisia pentru Situații Excepționale se referă la necesitatea reducerea numărului de mistreți. Până în prezent, 252 de porci din Moldova au fost nimiciți în urma contractării virusului. Este vorba despre trei raioane din sudul republicii, Ștefan Vodă, Vulcănești și Cahul. Toate aceste trei raioane se află la hotarul cu Ucraina, unde nu există nicio barieră acvatică naturală, care să le separe de teritoriul ucrainean, de unde este importat virusul în Republica Moldova. De asemenea, sub monitorizare sunt și trei zone unde virusul a fost depistat la mistreți. În România – catastrofă națională În România pesta a fost confirmată recent la cea mai mare fermă de porci din țară și a doua ca mărime din UE, fiind sacrificați peste 250 de mii de porci. Totodată, autoritățile de la București au dispus vânatul mistreților care sunt principala sursă de răspândire a virusului și care ar putea migra și în Republica Moldova. De fapt, pesta porcină africana a căpătat în România amploarea unei catastrofe de nivel național. După ce la 31 iulie, un prim focar de pestă a fost constatat în județul Satul-Mare, aceasta s-a răspândit în 227 localități din 13 județe iar până în prezent au fost uciși peste 310.000 de porci. În România, la data de 19 septembrie erau înregistrate 927 de focare, dintre care 11 în exploatații comerciale și 62 de cazuri la mistreți, anunța miercuri Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România (ANSVSA). În total, la acel moment  au fost eliminați 311.869 de porci afectați de boală. Epidemia evoluează într-un ritm alarmant. Spre comparație, doar cu o săptămână în urmă, la data de 13 septembrie, PPA era semnalată în 207 localități din 12 județe, cumulând un număr total de 898 de focare și 57 de cazuri la mistreți, iar la nivel național au fost sacrificați 232.722 de porci. Până la data de 19 septembrie, au fost stinse cinci focare în județul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar din data de 31 august 2018. În plus, în județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 8 august 2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, la data de 14 august 2018. „Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare”, se precizează în documentul de presă al ANSVSA. De departe, cel mai afectat de virusul pestei porcine este Judeţul Tulcea, unde au fost consemnate 557 de focare, dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A dar şi 34 de cazuri la mistreţi. În Judeţul Brăila au fost înregistrate 73 de focare, dintre care șapte focare la exploatații comerciale. Virusul a migrat din Ucraina Originea pestei porcine, ajunsă pe teritoriul României este, ca și în cazul Republicii Moldova, Ucraina. În țara vecină din est această maladie a porcilor dăinuie de câțiva ani, nefiind localizată și tratată definitive niciodată. Astfel, a fost doar o chestiune de timp ca aceasta să migreze din crescătoriilor de porci în mediul sălbatic, la mistreți, care au transportat-o peste graniță. Astfel, la finele lui mai, la câțiva kilometri de Ucraina, în județul Satu-Mare a fost descoperit un porc mistreț mort de pestă porcină. Puțin mai târziu, în prima decadă a lunii iunie, în localitatea Ceatalchioi din Județul Tulcea, la câțiva kilometric de Dunăre și hotarul cu Ucraina, virusul a fost descoperit deja în gospodăriile localnicilor, crescători de porci. Explicația autorităților veterinare din județ a fost la acel moment, că din cauza că în țara vecină, pe suprafețe mari au început lucrări agricole, dar și din cauza cotelor scăzute ale Dunării, mistreții trec ușor fluviul pe malul românesc și intră de foarte multe ori în localități, în contact cu animale sau cu hrana acestora. Un astfel de scenariu s-a întâmplat și la Ceatalchioi, unde, în mai multe gospodarii au fost înregistrate morți subite ale efectivelor de porcine, toate semnele arătând că este vorba despre pesta porcină africană. C.I. Post-ul Republica Moldova, sub asediul pestei porcine. Guvernul de la Chișinău ia măsuri ca virusul să nu migreze din Ucraina și România apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
19 septembrie 2018
15:50
La eveniment vor paticipa renumiţi artişti din Ucraina, în special, Foma şi formaţia “Mandry”, “Tartak”, “Antitila”, Maria Burmaka, Gypsy Lyre, GrozovSka Band şi alţii.   Potrivit Mariei Burmaka, artist al poporului din Ucraina, datorită acestui festival, oraşele mici pot deveni pentru câteva zile centre culturale  ale regiunii lor. „Muzica este un element important al diplomației culturale, și de a călători în astfel de orașe de frontieră”,- a menţionat cântăreața. În timpul festivalului, cântăreţii vor veni  în faţa fanilor bucovineni nu numai cu cântecele îndrăgite, dar şi vor vorbi despre unele chestiuni importante. „Această formă de exprimare va duce la îmbunătăţirea climatului socio-politic în zonele de frontieră”, a spus liderul formaţiei„Antitila”. De precizat, că Festivalul „Ţara ta fest” va avea loc la 22 septembrie în oraşul Noua Suliţa din regiunea Cernăuţi. Este un festival de muzică ucraineană contemporană  spirjinit de Ministerul Politicii informaţionale care se desfăşoară  în 7 oraşe ale Ucrainei. Mai multe puteti citi pe Bucpress.eu Post-ul În Bucovina va avea loc Festivalul “Ţara ta fest” apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:50
Conform raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2018-2022 (GEMO), segmentele digitale vor fi cele mai dinamice componente ale pietei media si divertismentului din Romania in urmatorii 5 ani. Intreaga piata de media si divertisment din Romania ar putea inregistra un ritm mediu anual de crestere de 7,4%, ajungand la venituri totale de 3,7 miliarde de dolari in 2022. Din aceasta suma, aproximativ o jumatate o reprezinta cheltuielile pentru accesul la internet, care vor inregistra o rata medie de crestere anuala estimata de 11,6% la orizontul anului 2022, ajungand la peste 1,8 miliarde de dolari. Spre comparatie, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 7,1% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 83 de miliarde de dolari. Segmentul serviciilor de acces la internet va genera venituri de aproximativ 30,5 miliarde de dolari cu o crestere medie anuala de 10,3%, comparativ cu 6,6% la nivel global. Atat in Romania cat si in Europa Centrala si de Est dar si la nivel global, accesul la internet reprezinta segmentul care aduce cele mai mari venituri de pe piata de media si divertisment. In Romania ponderea acestui segment va creste de la 38%, in 2017 la 47% in 2022, in vreme ce in ECE aceasta se va majora de la 31% la 36% (la nivel global, va evolua de la 26% la 29%). O usoara crestere este previzionata pentru segmentul de televiziune si continutul video consumat acasa, care va aduce in Romania venituri de 623 de milioane de dolari, in crestere de la 606 milioane in 2017, avand o rata medie de crestere anuala de 0,5%. Acesta este al doilea cel mai mare segment in termeni de venituri generate, dupa accesul la internet, atat in Romania cat si in ECE si la nivel global. Evolutia medie anuala a pietei de televiziune din Romania este in linie cu cea regionala care va creste anual, in medie cu 0,6% pana in 2022. In Romania, cresterile pe segmentul de televiziune vor aduce, de asemenea, venituri substantiale in ceea ce priveste publicitatea. In 2017, publicitatea in industria de televiziune a atins 301 milioane de dolari si are potentialul de a atinge 452 de milioane de dolari in 2022, cu o rata medie de crestere anuala de 8,5%. Acest segment este al treilea ca marime, dupa cel de acces la internet si cel de televiziune si continut video consumat acasa, in termeni de venituri generate. In ceea ce priveste cele trei segmente, ordinea pe podium din 2017 ramane neschimbata si in clasamentului anului 2022. In Romania, segmentele de jocuri video si de continut livrat prin internet (OTT) ar putea inregistra cresteri de 16,3%, respectiv 14,8% pana in 2022. Aceste doua segmente de piata au raportat venituri relativ scazute de-a lungul timpului in Romania, dar vor putea atinge un maxim de 144 de milioane de dolari, respectiv 22 de milioane, la orizontul anului 2022. Alaturi de segmentul accesului la internet, care incheie podiumul industriilor cu cea mai mare crestere medie, segmentul de jocuri video si cel OTT, in aceasta ordine, sunt premiantele pietei de media si divertisment. In regiune, cel mai ridicat potential de crestere il va avea industria realitatii virtuale cu un ritm mediu anual de crestere de 51,3% chiar daca veniturile, la nivelul anului 2022 ar putea ajunge la doar 178 de milioane de dolari. Aceasta va fi secondata de segmentul jocurilor video, cu o crestere medie de 15,5% si venituri de peste 7,5 miliarde de dolari, in vreme ce, pe locul al treilea se va situa segmentul continutului video livrat peste internet (OTT) cu o crestere medie anuala de 13% si venituri de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, pana in anul 2022. Pe plan local, publicitatea online va genera venituri de aproximativ 134 de milioane de dolari, in 2022, cu o rata medie anuala de crestere de aproape 11%. Cele doua subcategorii, pe conexiuni mobile si fixe, ale publicitatii online vor avea evolutii diferite in urmatorii cinci ani. In timp ce publicitatea pentru dispozitivele mobile este previzionata a avea o rata medie de crestere anuala de 25,6%, pana la 51 de milioane de dolari in 2022, publicitatea livrata peste conexiunile fixe va continua sa genereze venituri mai mari si va ajunge la 84 de milioane de dolari in 2022, cu un ritm mediu anual de crestere de 5,5%. In ciuda ritmurilor mari de crestere, veniturile din publicitatea online din Romania, indiferent de modalitatea de livrare, sunt in continuare cele mai mici din regiunea Europei Centrale si de Est unde acest segment va genera peste 10,7 miliarde de dolari, in 2022 cu o crestere medie anuala de 12,4% (8,7% la nivel global). In 2022 publicitatea online va deveni al doilea cel mai mare segment, in termeni de venituri generate, dupa accesul la internet, atat in ECE cat si la nivel global. „Redresarea sectorului de media si divertisment in Romania a fost una sustinuta in ultimii ani. Aceasta a fost alimentata de cresterea veniturilor aferente accesului la Internet si a publicitatii TV si pe dispozitivele digitale. Publisherii trebuie sa aiba in vedere oportunitatile deschise de noile tehnologii, cum ar fi inteligenta artificiala (AI) sau realitatea augmentata, care vor continua sa redefineasca industrii, segmente si subsegmente de piata, preferintele consumatorilor si vor impinge companiile catre regandirea modelului de afaceri. Viteza cu care se schimba lucrurile, pe toate segmentele, obliga companiile de media sa investeasca in tehnologii care sa permita ca livrarea de continut sa fie facuta la costuri mai mici, iar continutul sa fie mai usor de personalizat. Este insa de vazut daca jucatorii de media si divertisment din Romania au capacitatea financiara de a sustine aceste investitii necesare pentru a tine pasul cu dinamica pietei si cu asteptarile consumatorilor”, spune Florin Deaconescu, Partener, Servicii de audit, Liderul Echipei de Servicii pentru sectorul IT, Media si Telecom, PwC Romania. Industria de tiparituri din Romania va cunoaste o scadere a veniturilor, in linie cu tendinta la nivel global. Segmentele ziarelor si revistelor din Romania vor inregistra cresteri medii anuale negative de – 3,9%, respectiv -4,5%. Segmentul revistelor va avea o scadere a veniturilor, de la 42 de milioane de dolari in 2017 la doar 33 de milioane in 2022. In acelasi timp, segmentul ziarelor va inregistra o scadere de la 63 de milioane de dolari la 51 de milioane, in 2022. In zona Europei Centrale si de Est, segmentul revistelor va avea o crestere medie anuala pozitiva de 0,8%, iar in termeni de venituri va ajunge de la 1,89 miliarde de dolari in 2017 la 1,97 miliarde in 2022. Ziarele, pe de alta parte vor avea o scadere medie anuala de -3%, pana in anul 2022 si vor ajunge la venituri de 2,16 miliarde, plecand de la 2,52 miliarde in 2017. Piata de carte din Romania va creste intr-un ritm mediu anual de 2,1% in urmatorii cinci ani. Pana in 2022 totalul veniturilor acesteia va urca de la 99 de milioane de dolari in 2017 la circa 110 milioane de dolari in 2022. Principala sursa de venituri pentru industria cinematografica a fost si va ramane vanzarea de bilete. Aceasta va genera venituri de aproximativ 82 de milioane de dolari pana in 2022 cu o crestere medie anuala de 4,1%. Post-ul PwC: segmentele digitale vor fi motoarele cresterii industriei de media si divertisment din Romania apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:00
Ai o idee de afaceri și nu dispui de resursele financiare necesare pentru a o pune în practică? Ești antreprenor și dorești să-ți dezvolți afacerea pe care o deții? Resursele financiare, îndeosebi banii cash, există în abundență și ei caută ideile inovatoare de afaceri. Orice persoană poate să-și prezinte ideea, produsul sau serviciul în lume care devine tot mai digitalizată și să ceară finanțare prin mai multe surse accesibile. Alături de platformele de crowdfunding, de capitalurile de risc sau de fondurile suverane de investiții și mega-fonduri, criptovalutele și ofertele inițiale de monede (ICO). Finanțarea poate veni sub forma unui împrumut, a unei investiții în capitaluri proprii, a unei recompense sau a unei achiziții avansate a produsului sau a serviciului propus. Noi instrumente de finanțare prin blockchain: Criptovalute și ICO Noutatea surselor de finanțare apare pe scena formării capitalului prin „Oferta inițială a monedelor” sau ICO, un instrument de strângere de fonduri diferit de criptovalute, dar facilitat tot de tehnologia blockchain. ICO este o modalitate de a face crowdfunding prin emiterea de „token-uri” (monede) proprii, care pot fi apoi folosite pentru a valorifica valoarea sa în ecosistemul de start-upuri. Token-urile au o utilitate clară într-o companie; de exemplu, ele pot fi folosite pentru a vota într-o piață a predicțiilor sau pot fi folosite ca titlu de garanție – pot reprezenta o cotă fracționară a unor bunuri imobile listate. Așadar, esența este să fii convingător și foarte bun îți a vinde viziunea ca investitorii să cumpere acele token-uri și să aduni capitalul de care ai nevoie pentru a-ți începe afacerea. Multe dintre aceste token-uri (monede) pot fi tranzacționate și schimbate cu monede mai mari. Acest lucru înseamnă că, dacă proiectul merge bine, moneda va crește în valoare, iar investitorii vor putea să le vândă pentru un profit mai bun. Cel mai mare avantaj pentru antreprenori ține de capitalul care întră în companie prin intermediul unui ICO, dar care nu se poate dilua, astfel investorii nu pot avea niciun control asupra companiei. Există sute de companii celebre în întreaga lume care au avut o ascensiune rapidă prin fonduri obținute prin intermediul ICO. Potrivit Wall Street Journal, suma totală investită în ICO a crescut de la 6,6 miliarde de dolari în 2017, la 7,15 miliarde USD în prima jumătate a anului 2018 – în ciuda incertitudinilor și restricțiilor de reglementare în multe țări mari, cum ar fi China sau Coreea de Sud. Legislație favorabilă ICO-urilor în țările europene găsim în Elveția, Danemarca, Estonia, Slovenia și Georgia. România încă se gândește cum să le reglementeze și impoziteze. Filecoin, de exemplu, este o rețea de stocare de date descentralizată pe baza tehnologiei blockchain. Proiectul permite participanților în sistemul blockchain să-și împărtășească serverele și spațiul de stocare. Dacă lăsați pe cineva să-și stocheze datele pe serverul sau pe computerul dvs., primiți Filecoins și o recompensă. Proiectul Filecoin a strâns 257 milioane de dolari – 52 de milioane de dolari în prima rundă și 205,8 milioane de dolari în a doua rundă – în doar 30 de zile, din care 135 de milioane de dolari din această runda s-au strâns chiar din prima oră. Regele în rândul ICO-urilor este EOS, un concurent feroce al rețelei Ethereum, numit de unii „Ethereum pe steroizi”. EOS este una dintre cele mai populare criptomonede tranzacționate pe piață astăzi. Block.one, dezvoltatorul din spatele EOS, a colectat deja un record de 4 miliarde de dolari între 26 iunie 2017 – 1 iulie 2018. În această perioadă, EOS a vândut peste 900 milioane de token-uri ERC-20, în valoare de aproape 4 miliarde USD. Numărul de ICO pe trimestru a crescut de asemenea exponențial, de la o duzină în primul trimestru din 2017 la peste 100 în ultimul trimestru din 2017. Asta nu înseamnă că nu pot și eșua start-up-urile finanțate prin ICO sau orice altă metodă de finanțare. Studiul Boston College care a analizat 4.003 ICO-uri lansate de la începutul anului 2017, cu o valoare cumulată de 12 miliarde de dolari, din care 56% au eșuat în primele 4 luni de la oferta inițială, susține Futurism. Post-ul Noi instrumente de finanțare prin blockchain: Criptovalute și ICO apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:40
Economia moldovenească a crescut cu 4,5% în primul semestru al anului în curs, peste previziunile Fondului Monetar Internațional, care se aștepta la o creștere de 3,8% pentru anul în curs. Nu este, însă prilej de optimism,potrivit experților or creșterea nu este una durabilă iar în cazul unor evenimente nefaste ar putea fi afectată. Potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în primul semestru Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a constituit în valoare nominală 81,77 miliarde de lei (4,18 miliarde de euro), fiind în creştere – în termeni reali – cu 4,5% faţă de semestrul unu din 2017. Creșterea asigurată de comerț, industrie și construcții Cea mai mare contribuție la creșterea PIB a avut-o comerțul cu ridicata și cu amănuntul dar și o serie de servicii. Cu o pondere de 20,4% la formarea PIB, acestea au asigurat o creștere cu 1,6% a economiei. Industria extractivă, cea prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, dar și o serie de servicii prestate populației au asigurat o creștere economică de 1,1%, deținând, în total, 16,3% din PIB. Construcțiile au asigurat o creștere cu 0,5%), deținând o pondere la formarea PIB de 8,3%. Volumul impozitelor nete pe produse a depășit cu 3% realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 0,4% și cu 14,1%, respectiv. Pe categorii de utilizări creșterea s-a datorat consumului final al gospodăriilor populației (+3,3%), cu o contribuție la formarea PIB de 87,1% și formării brute de capital fix (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB. Un impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB l-a avut exportul net (-2,2%), consecință a contribuției mai accentuate la formarea Produsului intern brut a importurilor de bunuri și servicii (61,2%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (33,6%). În trimestrul doi, ritmul de creștere s-a accelerat În trimestrul doi creșterea economic s-a accelerat puțin și astfel produsul intern brut a însumat, pe serie brută, 44,17 miliarde de lei (2,26 miliarde de euro) în creștere cu 5,2% față de trimestrul doi din 2017. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut în această perioadă un aport de 1,9% la creșterea economică, industria extractivă, cea prelucrătoare dar și producția și furnizarea de energie electrică și termică dar și o serie de servicii, prestate populației au un aport de 1,4%. Construcțiile, cu o pondere de 10,4% din PIB, au contribuit cu 0,8% la creștere iar agricultura, cu o pondere de 5%,a contribuit cu 0,3%. Pavel Filip: „Creșterea e insuficientă pentru a ajunge din urmă statele vecine” „Am încercat să fim pentru mediul de afaceri un partener, să stimulăm producătorii și investițiile, dar și să aplicăm sancțiuni atunci când e cazul, și înțelegem că am mers bine până acum. O creștere economică de 5,2% înseamnă că motoarele economiei funcționează în ritm alert”, declară prim-ministrul moldovean, Pavel Filip, pe pagina oficială a Guvernului.   Totodată, oficialul este conștient că, dată fiind înapoierea dramatică a economiei moldovenești, creșterea este prea lentă pentru a ajunge din urmă economiile din regiune. „Deși este un rezultat bun, comparativ cu țările din regiune, știm că trebuie să muncim de câteva ori mai mult, ca să ajungem la nivelul altor state. Cert este că știm ce avem de făcut. Cifrele nu mint. În 2016 am stabilizat sectorul bancar, în 2017 economia și-a revenit, în 2018 construim”, a subliniat Filip. Expert-Grup: Creșterea nu e deloc durabilă și trebuie tratată cu precauție Comunitatea experților este mai puțin optimistă în ce privește viitorul economiei moldovenești. „Datele privind creșterea economică pentru trimestrul doi aduc vești bune, dar și îngrijorătoare”, conchide directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor. Veștile bune, potrivit acestuia, țin de faptul că majoritatea sectoarelor sunt în creștere, inclusiv agricultura și principalele ramuri industriale. Acest fapt a permis populației să consume mai mult, iar investițiile private sunt în ușoară creștere pentru două trimestre consecutiv. Totodată, în pofida deficitului comercial pronunțat, exporturile au crescut mai rapid decât importurile. Pe de altă parte, Lupușor enumeră și o serie de vești îngrijorătoare. „Circa o treime din creștere a fost alimentată de variația stocurilor. Companiile au produs, dar se confruntă cu problema pieței de desfacere, respectiv au crescut stocurile. În trimestrele următoare, variația stocurilor, cel mai probabil, va avea efect advers asupra creșterii PIB”, consideră expertul. Pe de altă parte, Lupușor spune că creșterea consumului are loc pe fundalul înrăutățirii calității ocupării. Și asta deoarece ponderea locurilor de muncă informale a crescut continuu în 2018 din contul sectorului agricol. Și la capitolul „investiții” situația nu-i la fel de strălucită după cum pare. „Creșterea investițiilor are loc din contul celor publice, care sunt în mare parte electorale și care vor alimenta creșterea deficitului bugetar. Acesta va atinge, estimativ circa 3% din PIB in 2018). Având în vedere situația cu asistența financiară externă, aceasta va duce la creșterea datoriei de stat interne, care va canibaliza din investiții”, menționează directorul Expert-Grup. Și investițiile private cresc foarte lent. „Creșterea investițiilor este de câteva ori mai lentă decât media istorică. Iar dacă ținem cont și de baza de comparație scăzută (anul trecut investițiile au fost în scădere) vorbim, de facto, de stagnarea activității investiționale private”, spune expertul. Și agricultura pare să aibă un ritm bun de creștere însă condițiile climaterice nefaste, înregistrate în trimestrul trei, ar putea afecta creșterea în cel de-al doilea semestru. „Per ansamblu, avem o creștere aparent bună, însă deloc durabilă, care trebuie tratată cu precauție”, conchide directorul-executiv Expert-Grup. C.I. Post-ul Economia moldovenească a înregistrat o creștere neașteptată de 4,5% în primul semestru apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
03:40
Ministrul Economiei și Infrastructurii Republicii Moldova Chiril Gaburici a solicitat suportul Transelectrica în facilitarea dialogului dintre autoritățile de la Chișinău și membrii Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), parte a Consorțiumului creat pentru monitorizarea activităților aferente interconectării Republicii Moldova la sistemul european continental. Discuțiile au avut loc în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde Chiril Gaburici în România, în perioada 17-19 septembrie unde participă la Summitul Inițiativa celor  trei mări. „Republica Moldova mizează pe sprijinul și suportul României în modernizarea infrastructurii electroenergetice şi integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene, astfel încât să sporim securitatea energetică a țării. În acest sens, experiența Transelectrica va fi mai mult decât binevenită”, a declarat Chiril Gaburici, în cadrul întrevederii cu directorul general executiv și președintele consiliului de supraveghere „Transelectrica” SA. De asemenea, Gaburici a salutat propunerea de a deschide, la Chișinău, o reprezentanță a Transelectrica, pentru a avea un dialog cât mai deschis și direct la subiectele de interes comun. „Acest lucru va permite Transelectrica să urmărească și să participe la toate proiectele de reabilitare, modernizare și extindere a infrastructurii electroenergetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul Economiei și Infrastructurii. Conducerea Transelectrica și-a manifestat interesul de a investi în Republica Moldova. De asemenea, a reiterat disponibilitatea de a oferi suportul necesar în procesul de interconectare a rețelelor naționale de transport a energiei electrice între Moldova și România. „Vă asigurăm de toată susținerea noastră în implementarea acestui proiect ambițios și suntem deschiși să vă ajutăm cu experiența pe care o avem. România servește drept punte, atât către Serbia, dar și spre Republica Moldova”, a menționat Adrian Constantin Rusu, directorul general executiv al Transelectrica. Interconectarea reţelei de înaltă tensiune Interconectarea Sistemului Electroenergetic al Republicii Moldova la cel al României, și implicit la cel al Europei continentale ENTSO-E, va asigura premisele necesare pentru crearea unei piețe concurențiale a energiei electrice în Moldova, ce ar funcționa după principiile piețelor vest europene și în avantajul consumatorilor săi finali. Încă la finele anului trecut, Republica Moldova a semnat un acord, care, odată dus la final, va reduce dependenţa de energia electrică din Est şi va uni R. Moldova cu România şi Uniunea Europeană. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Mondială și Uniunea Europeană (UE)au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România. BERD și BEI vor oferi credite a câte 80 milioane de euro, Banca Mondială – 70 milioane iar UE – un grant de 40 milioane de euro. Compania Moldelectrica, echivalentul Transelectrica din Republica Moldova, va construi o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV. Lucrările se vor încheia în 2022 O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească. Moldelectrica trebuie să realizeze aceste lucrări pe parcursul a trei ani, între 2019 şi 2022 şi, odată finalizate, acest lucru va însemna că Republica Moldova va fi legată permanent la reţeaua electrică a României şi, implicit, a Uniunii Europene. „Interconectarea asincronă a rețelelei electrice din Moldova și România reprezintă un pas important înainte în direcția integrării în piața europeană unică de energie electrică. Acest proces va permite Republicii Moldova participarea la piața europeană a energiei electrice, prin intermediul „ENTSO-E” (Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică)”, scrie şi pe site-ul Moldelectrica. Moldova cumpără energie produsă în Transnistria, finanțând  separatismul transnistrean Moldova importă peste 80% din energia electrică consumată. În prezent există doar două surse: Ucraina şi regiunea transnistreană. În 2015 şi 2016 Republica Moldova a procurat energie doar din regiunea transnistreană. Începând cu iunie 2017, din energia importată a fost procurată 30% din Ucraina şi 70% din regiunea transnistreană, de la centrala termoelectrică MoldGRES, al cărui pachet majoritar de acțiuni este deținut de concernul rus de stat „Inter RAO EES”. Însă, procurarea electricității din Transnistria nu e altceva decât finanțarea acestei regiuni separatiste. Compania Moldovagaz livrează gaz în regiunea transnistreană, către Tiraspol-Transgaz. La rândul său, Tiraspol-Transgaz vinde gazul la preţuri derizorii consumatorilor din Transnistria, inclusiv centralei electrice MoldGRES, care asigură Moldova cu electricitate. Banii obţinuţi de Tiraspol-Transgaz din vânzarea gazului se acumulează pe aşa-numitul „cont de gaze” şi sunt transferaţi direct în bugetul regiunii separatiste. În ultimii 10 ani circa 35% din aşa-numitul buget transnistrean a fost finanţat din „contul de gaze”. În acelaşi timp, regiunea transnistreană acumulează datorii faţă de Moldovagaz, care astăzi depăşesc 6,5 miliarde de dolari. La rândul ei, Moldovagaz acumulează datorii faţă de concernul rus Gazprom. De menționat că Guvernul Republicii Moldova procură energie din regiunea transnistreană prin intermediul Întreprinderii de Stat Energocom, fondată de Ministerul Economiei. Controlul Rusiei și securitatea energetică Deși problema energetică este prezentă încă de la războiul din Transnistria din 1992, autoritățile moldovene au demonstrat de multe ori indiferență în rezolvarea ei și căutarea unor piețe alternative. Aceasta o demonstrează faptul că nici până în ziua de astăzi Chișinăul nu are o interconexiune cu România, ceea ce ar permite consumatorilor moldoveni accesul la piața UE. Lipsa acțiunilor politicienilor moldoveni a generat riscuri de securitate energetică a țării, iar dependența de anumiți furnizori ar putea declanșa crize fără precedent. „Pe parcursul a mai multor ani autoritățile moldovenești au promovat interesele Federației Ruse, care urmărește să mențină conflictul transnistrean şi să păstreze astfel Republica Moldova în sfera sa de influență. O soluție pe termen scurt ar fi procurarea energiei electrice din Ucraina, care are actualmente potențial de export, spre deosebire de noiembrie 2014, când se aflau în criză de cărbune din cauza conflictului. Pe termen mediu și lung trebuie să intensificăm procesul de interconexiune la rețeaua energetică românească, astfel încât să putem avea alternative atât din vest, cât și din est.”, consideră expertul în energetică Sergiu Tofilat. C.I. Post-ul Moldova mizează pe suportul României în integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17 septembrie 2018
17:20
O misiune tehnică a FMI se află în aceste zile la Chișinău pentru a evalua evoluțiile curente la nivel macroeconomic din Republica Moldova dar și evoluțiile politicilor bugetar-fiscale. Și dacă macroeconomic, Republica Moldova stă bine, o serie de legi adoptate în această vară cu referire la politica bugetar fiscală a provocat reacții dure atât a comunității de experți cât și a partenerilor de dezvoltare, inclusiv a FMI iar ignorarea de către autoritățile moldovene a recomandărilor Fondului, ar putea conduce la o nouă perioadă rece în raporturile dintre cele două părți. Pe 13 septembrie prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip a avut o întrevedere cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional, condusă de Ruben Atoyan, care și-a început vizita de lucru la Chișinău. Un nou reprezentant permanent în R. Moldova Premierul l-a felicitat pe Ruben Atoyan cu ocazia preluării dosarului Republicii Moldova și a asigurat experții FMI de tot sprijinul necesar pentru desfășurarea misiunii. „Pentru Guvern este foarte important acordul cu FMI. În 2016, când ne-am confruntat cu o criza bancară, unul din instrumentele principale, care ne-a ajutat să redresăm situația în acest sector, a fost acordul cu FMI. Angajamentele asumate față de FMI ne-au ajutat să convingem clasa politică și ne dorim să menținem în continuare această relație cu Fondul”, a spus Pavel Filip. Premierul a menționat că  Executivul continuă să depună eforturi pentru a îmbunătăți starea de lucruri în domeniile de dezvoltare ale țării,  precum și pentru realizarea prevederilor programului cu FMI. El a amintit că, pe parcursul anului 2018 a fost înregistrată o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor macroeconomici și bugetari: PIB a crescut cu 3,7% in primele 3 luni, iar veniturile la buget s-au majorat cu 12,5%. ”Totodată, Guvernul continuă promovarea reformelor structurale și sectoriale și în ultima perioadă a reușit să promoveze pachete importante de legi aferente sectorului bancar, amendamente la legea bugetului de stat pentru anul 2018 și la politica bugetar-fiscală, precum si un set de amendamente la legislația și actele normative în domeniul energetic. Astfel, fiind asigurată implementarea prevederilor programului cu FMI”, se spune într-un comunicat al Guvernului. La rândul său, noul șef al Misiunii FMI în R. Moldova, Ruben Atoyan, a menționat sec că FMI este un partener al Guvernului și se află aici pentru a ajuta. În perioada următoare echipa de experți a FMI va evalua situația macroeconomică din Republica Moldova, politicile bugetar-fiscale și monetare, prevederile bugetului de stat pentru anul 2019 și progresele înregistrate în sectorul bancar. Raporturile cu FMI, pe cale să se deterioreze Dincolo de uzanțele diplomatice, utilizate de premierul Filip, raporturile dintre Republica Moldova și FMI nu parcurg cele mai fericite timpuri. Un pachet de legi, ce ține de politica fiscală, aprobat de Guvern și adoptat de Parlament la finele lunii iulie într-o manieră extrem de obscură, fără discutare publică și fără participarea opoziției, a stârnit o reacție dură, inclusiv a Fondului Monetar Internațional. În linii mari, este vorba despre o atitudine mai îngăduitoare a statului faţă de infracţiunile comise de business, inclusiv exonerarea de răspundere penală a unor oameni de afaceri aflaţi la prima abatere şi în schimbul reparării prejudiciului; despre iertarea unor datorii mai vechi faţă de stat ale antreprenorilor dar şi introducerea în circuitul oficial a unor bunuri şi capitaluri neînregistrate, contra unei taxe modice de 3%. O altă iniţiativă ţine de renunţarea la impozitarea progresivă a persoanelor fizice, cu 7% a veniturilor mici şi cu 18% a celor mai mari, şi înlocuirea acestora cu o cotă unică, de 12%. Din acelaşi pachet mai face parte şi reducerea, de la 23 la 18%, a impozitului în fondul social plătit de antreprenori. Reacția FMI la momentul adoptării pachetului respective a fost tranșantă. ”Opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. La concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”, se spunea într-un comunicat al Fondului, emis la momentul adoptării pachetului respectiv de legi. ”Pachet de legi ce favorizează corupția și infracțiunea” Și nu este vorba doar de FMI. Această reformă fiscală a stimulat un consens atât printre partenerii de dezvoltare, cât și printre comunitatea de experți locali dar și clasa politică, aflată în opoziție reală. Și asta, deoarece, potrivit concluziilor, amnistia prezintă mai multe riscuri decât beneficii, va permite legalizarea banilor furați în 2014 din băncile moldovenești, este doar în folosul celor corupți. Cea mai obscură prevedere a acestui pachet de legi ține de legalizarea capitalurilor. În formularea actuală, această procedură, adoptată conform unei opinii generalizate pentru a permite legalizarea inclusiv a banilor furați în 2014 din băncile moldovenești (circa un miliar de dolari), permite înregistrarea unor active fără a furniza documente de provenienţă, contra unei taxe de 3%. Dar și partea ce ține de simplificarea unor proceduri fiscale a fost dur criticată. Într-o analiză Transparency International Moldova a avertizat că, urmare a unificării impozitului pe venit, vor profita cei cu venituri mari, iar săracii, mulţi la număr în R. Moldova, vor avea de pierdut. „În țările unde diferențele de venituri sunt extrem de pronunțate, iar sărăcia este evidentă, este recomandată impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică diferite cote de impozitare, așa cum au fost până în prezent”, se arată în analiză. „Cotele unice sunt caracteristice economiilor mari și dezvoltate, care au o clasă de mijloc considerabilă în structura populației pe venituri”, a mai spus Transparency International. Organizaţia a avertizat şi asupra pierderilor pe care le vor suporta primăriile, cele care încasează direct o parte din impozitul de venit, spunând că acestea vor rata venituri de în jur de 800 de milioane de lei  anual, iar această lipsire de resurse financiare „e sensibilă în special în an electoral” şi duce la loializarea unor administraţii publice locale faţă de autorităţile centrale”. ”Vinovații trebuie pedepsiți nu încurajați” Și Ambasada Statelor Unite la Chişinău anunţa la acel moment că este ”extrem de dezamăgită” de decizia Parlamentului. ”Legea privind declararea voluntară şi stimulentele fiscale (numită legea amnistierii capitalului) legalizează furtul şi corupţia şi va afecta de asemenea mediul de afaceri din Republica Moldova. Cetăţenii ţării au avut deja de suferit din cauza infracţiunilor financiare majore. Vinovaţii trebuie pedepsiţi, nu încurajaţi. Oamenii din Republica Moldova merită mai mult”, sublinia un comunicat al Ambasadei, emis la acel moment. Și șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko a venit cu un comentariu critic față de legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Diplomatul este de părere că Legea amnistiei fiscale este incompatibilă cu reformele privind consolidarea statului de drept, cu combaterea corupției, a spălării banilor, a crimei organizate și este în detrimental obiectivului îmbunătățirii mediului de afaceri din Republica Moldova. „Republica Moldova și-a asumat angajamente în raport cu Uniunea Europeană, prin Acordul de Asociere, Agenda de asociere și Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară, precum și angajamentele față de alți parteneri internaționali. Legea adoptată în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, a spălarii banilor, a crimei organizate și îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, menționa Michalko la mopmentul adoptării pachetului de legi. Și Banca Mondială consideră că amnistia fiscală implică riscuri financiare pentru Republica Moldova. „Pachetul de iniţiative fiscale şi amnistii de capital, aprobat recent, poate submina angajamentul Guvernului RM de a lupta împotriva corupţiei şi ar putea avea un impact negativ asupra respectării obligaţiilor fiscale, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor, susţinut de Grupul Băncii Mondiale”, se arată în comunicatul instituției. Guvernanții insistă că legile ar fi îndreptate spre reducerea sărăciei La rândul său, Partidul Democrat, aflat la guvernare în Republica Moldova, insistă că susţine că aceste măsuri sunt destinate reducerii mărimii economiei subterane. Cetăţenii cu un venit lunar mai mic decât echivalentul a 95 de dolari nu vor mai plăti impozit pe venit. Mesagerul guvernării n-a convins FMI de beneficiile proiectelor Agenția de știri Infotag a anunțat la momentul adoptării pachetului de legi că, înainte ca Partidul Democrat să anunţe pe 24 iulie despre reforma fiscală, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a mers în regim de urgenţă la Washington nu atât pentru a prezenta conducerii Fondului Monetar Internaţional (FMI) concepţia reformei fiscale, pe cât pentru a convinge Fondul de oportunitatea desfăşurării acesteia. Agenția scria atunci că ministrul nu a reuşit să convingă conducerea FMI de eficienţa acţiunilor autorităţilor Moldovei legate de desfăşurarea reformei, mai ales de amnistia capitalului. Acest lucru s-a văzut şi după reacţia reprezentanței permanente a FMI în Republica Moldova. Potrivit Infotag, conducerea FMI de la Washington a trimis și o scrisoare prim-ministrului Pavel Filip prin care a recomandat insistent Guvernului să nu aprobe pachetul de legi. Cu toate acestea, legile respective au fost adoptate și de la 1 octombrie 2018 urmează să fie aplicate. Misiunea actuală a FMI se va afla la Chișinău în perioada 13-20 septembrie.  De regulă discuțiile dintre Fond și autorități se duc cu ușile închise și foarte puțină informație se scurge în media. Până când însăși FMI nu vine cu un comunicat oficial. De aceea, nu putem spune ferm că misiunea actuală va pune tranșant în discuție derapajele enumerate ale guvernării de la Chișinău.  Executivul se grăbește să dea de înțeles că misiunea actuală reprezintă o banală vizită de lucru și nu o misiune de evaluare a implementării programului cu FMI. ”Astfel de vizite de lucru, în afara ciclului standard de evaluări de program, sunt o practica obișnuită a FMI în raport cu țările care au programe susținute de Fond”, menționează comunicatul Guvernului. Totuși, este evident că raporturile autorităților moldovene cu FMI şi alţi parteneri externi şi donatori importanţi sunt tot mai tensionate. Și așa cum Guvernul de la Chișinău este tot mai inflexibil la recomandările partenerilor, ar fi de așteptat ca până în decembrie 2018, atunci când în ţară începe campania electorală pentru alegerile noului Parlament, să fie luată o decizie clară privind poziția Republicii Moldova cu privire la cooperarea pe viitor cu partenerii și donatorii externi. Guvernul de la Chişinău ar urma să primească spre sfârşitul acestui an încă o tranşă din creditul de 180 de milioane de dolari accesat în noiembrie 2016 de la FMI. C.I. Post-ul Misiunea tot mai dificilă a FMI în Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:50
Cea de-a șasea ediție a Zilelor Recoltei, eveniment organizat de Asociația Produs de Cluj, entitate aflată în subordinea Consiliului Județean, împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, a debutat vineri, 14 septembrie a.c., momentul fiind marcat și de prezența Comisarului European pentru Agricultură, domnul Phil Hogan, însoțit de europarlamentarul clujean Daniel Buda. „Ne bucurăm să constatăm că munca și efortul micilor întreprinzători clujeni sunt apreciate la adevărata lor valoare, de către cei cu adevărat avizați. Cantitatea mare de produse expuse în acest an și diversitatea lor ne demonstrează, printre altele, că sprijinul Asociației Produs de Cluj este de un real folos pentru producătorii locali. Încurajăm toți locuitorii județului Cluj, și nu numai, să susțină activitatea gospodarilor din județ, aprovizionându-și cămările cu fructe și legume proaspete, de cea mai bună calitate, direct de la cultivatori”, a declarat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe Înaltul oficial european a fost întâmpinat de către un grup de tineri îmbrăcați în costume tradiționale, cărora li s-a alăturat și cunoscuta creatoare clujeană de costume populare, Raveca Soporan din Frata, cu produse tradiționale, respectiv pâine, sare, țuică. Pe parcursul evenimentului de deschidere, domnul Phil Hogan a vizitat standurile producătorilor prezenți la târg și s-a arătat extrem de plăcut impresionat de numărul mare de meșteșugari prezenți la festival, precum și de diversitatea și prospețimea fructelor și legumelor produse și cultivate în gospodăriile micilor producători. Cu acest prilej, comisarul pentru agricultură a degustat și a apreciat în mod deosebit uleiul presat la rece provenit de la Luna precum și produsele din carne și lactate de la Turda și Mănăstireni. Nu în ultimul rând, domnul Phil Hogan a avut ocazia de a vedea cum se obține mustul, în mod tradițional, cu teasc și zdrobitor. Tot în acest context, comisarul european a remarcat interesul deosebit manifestat de tineri în ceea ce privește sectorul producției de legume – fructe, apreciind numărul mare de tineri producători care își valorifică roadele în cadrul acestui festival. Reamintim în acest context faptul că „Zilele Recoltei” s-a desfășurat în perioada 14-16 septembrie a.c., pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Damian” din Cluj – Napoca. Post-ul Comisarul European pentru Agricultură, la Zilele Recoltei apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:30
Republic of Moldova ranks 112 out of 189 countries and territories in the Human Development Index (HDI)’s measurement of national achievements in health, education and income, just released by the United Nations Development Programme (UNDP). Moldova’s HDI value for 2017 is 0.700, which puts the country in the high human development category. Due to inequalities, HDI falls to 0.627, meaning a loss of 10.4 percent. Between 1990 and 2017, Moldova’s HDI value has increased with 7.5 percent. However, the increase rate is slower compared to countries like Albania and Armenia. From Europe and Central Asia, countries which are close to Moldova in 2017 HDI rank and to some extent in population size are Turkmenistan and Uzbekistan, which have HDIs ranked 108 and 105 respectively. For every 100,000 live births, 23 women die from pregnancy related causes. The adolescent birth rate is 22 births per 1,000 women of ages 15-19. Female participation in the labour market is 39.5 percent compared to 45.8 for men. Between 1990 and 2017, Republic of Moldova’s life expectancy at birth increased by 4.1 years. Mean years of schooling increased by 3.6 years and expected years of schooling decreased by 0.4 years. Moldova’s gross national income per capita diminished by about 14.2 percent between 1990 and 2017. Women in Moldova live longer, but earn less The 2017 female Human Development Index for Moldova is of 0.701 in contrast with 0.698 for males, resulting in a Gender Development Index value of 1.005, placing it into Group 1, meaning have high equality in HDI achievements between women and men. The Gender Inequality Index, interpreted as the loss in human development due to inequality between female and male achievements, is for Moldova of 0.226, ranking it 48 out of 160 countries in the 2017 index. Life expectancy at birth for women in Moldova is of 76 years, compared to 67.4 for men. Women’s income is three quarter of what men earn (GNI per capita for women is 4,849 and for men – 6,318). Dysfunctional labour market remains one of the barrier towards accelerated human development. The Republic of Moldova needs to align its education curriculum to the needs of the market, and to make jobs attractive for young persons. Even in 2013, 9 out of 10 interviewed persons for “The Future We Want” post-2015 consultations mentioned that all they want for a better life is a decent job. Post-ul Moldova loses more than 10% of its human development due to inequalities apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14 septembrie 2018
15:40
După asasinarea lui Aleksandr Zaharcenko, liderul regiunii separatiste Donețk, relația ruso-ucraineană a intrat într-o nouă fază critică, iar semnalele indică o criză pe termen lung, cu multiple efecte în cascadă asupra liniștii aparente a estului continental. Putem vorbi deja despre o “schismă” interstatală, care va amplifica exponențial tensiunile ruso-ucrainene și va afecta pe termen lung stabilitatea și securitatea estului Europei și a întregii regiuni. În ultimele zile, “schisma” s-a manifestat pe trei paliere: religios, militar, operațiuni și servicii speciale. Schisma religioasă Se anunță acutizarea conflictului schismatic privind acordarea tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhul Constantinopolului a desemnat recent exarhii/episcopii săi la Kiev.Misiunea principală a acestora este construirea unor structuri bisericești independente de Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhia Constantinopolului a declarat că această măsură a fost adoptată în cadrul pregătirii acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ca atare evaluările anterioare, potrivit cărora Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului va acorda tomosul acestei Biserici, se confirmă. Primele semnale în acest sens au devenit publice în urma întâlnirii dintre Patriarhul rus Kiril și Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, care a avut loc la finele lunii august 2018, la Istanbul, ocazie cu care pare că au fost epuizate toate mijloacele de negociere a soluționării consensuale a schismei religioase din Ucraina. În cadrul acestei întâlniri, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-ar fi transmis Patriarhului Rusiei că a hotărât deja acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Reprezentanții Patriarhului Moscovei și întregii Rusii au declarat că Patriarhia Moscovei și întregii Rusii va rupe legăturile cu Patriarhia Constantinopolului dacă aceasta va acorda tomosul Bisericii Ortodoxe Ucrainene și va legitima schisma ucraineană. Potrivit șefului Departamentului pentru relații externe al Patriarhului Moscovei și întregii Rusii, mitropolitul Ilarion, doar schismaticii (care nu au fost recunoscuți de către nici o altă biserică locală) au solicitat acordarea autocefaliei, nu biserica reprezentată canonic în Ucraina, ca atare gestul Patriarhiei Constantinopolului va legitima schisma acestora: Esența conflictului cu Patriarhia Constantinopolului este următoarea: ei cred că prin acordarea tomosului problema schismei va fi rezolvată, în timp ce noi apreciem că ea se va adânci și exacerba. Legitimarea schismei ucrainene va adânci schisma în Ucraina, dar și în întreaga comunitate creștină, întrucât Biserica Ortodoxă Rusă nu va recunoaște niciodată această legitimare. Contramăsurile noastre vor depinde de dinamica dezvoltării proiectului acordării tomosului. Nu vom avea altă perspectivă decât să rupem legăturile cu Constantinopolul. Mitropolitul Ilarion a acuzat Patriarhia de la Constantinopolul că acţionează cu încălcarea canoanelor și a declarat că diplomația bisericească nu mai dă nici un rezultat în dialogul cu Patriarhia Constantinopolului. La rândul său, Vladimir Legojda, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a apreciat decizia lui Bartolomeu drept „o invazie brutală fără precedent a teritoriului canonic al Patriarhiei Moscovei” și a anunțat că Moscova nu va lăsa această mișcare „fără răspuns”. Sinodul arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din străinătate a condamnat ferm decizia Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului de a numi episcopii săi în Ucraina, declarând că acest gest amenință în mod direct unitatea lumii creștine: decizia Patriarhiei Constantinopolului de a trimite exarhii săi în teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene fără acordul Patriarhului Kiril al Moscovei și al întregii Rusii și al mitropolitului Onufrie al Kievului și întregii Ucraine constituie o încălcare grosolană și fără precedent a unei biserici în teritoriul canonic al alteia. Autocefalia (independența ortodoxiei ucrainene de Moscova) va reprezenta o victorie (geo)politică a Kievului în conflictul cu Moscova. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Ireneu l-a avertizat pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva „amestecului în problemele bisericii ucrainene”. Acesta susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina:  autocefalia Bisericii din Ucraina este „foarte riscantă, chiar catastrofală“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii. În acest sens, Patriarhul Irineu a adresat o scrisoare către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în care își exprimă protestul față de intenția Patriarhiei Constantinopolului de a acorda autocefalie grupărilor schismatice din Ucraina si Macedonia. Irineu menționează în epistolă faptul că există conducători laici care doresc folosirea Bisericii de către stat; unii dintre acești conducători sunt atei sau chiar nebotezați, cum ar fi președintele Muntenegrului, Milo Djukanovici și Petro Poroșenko, președintele Ucrainei. În acest moment, în Ucraina există trei structuri ecleziastice: Biserica Ortodoxă Ucraineană (condusă de Mitropolitul Onufrie), aflată în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală, aceste ultime două structuri nefiind recunoscute de nimeni și care se află, de asemenea, în conflict între ele. Patriarhia Ecumenică ar dori să unească aceste facțiuni și să acorde autocefalia, dar nu este clară modalitatea în care se va realiza acest obiectiv. Continuarea articolului o puteți citi pe site-ul contributors.ro. Post-ul Schisma ruso-ucraineană tulbură liniștea Estului apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:30
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), conform unui recent comunicat al INS, a crescut atât ca serie brută cu 7,6% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%. Iulie 2018 comparativ cu iunie 2018 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 7,6%, ca urmare a creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+71,8%), comerţului cu ridicata nespecializat (+7,5%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+5,3%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,7%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+2,6%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+1,2%) şi comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+0,8%). Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a scăzut cu 13,9%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 1,1%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (‐25,0%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (‐3,2%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (‐0,5%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (‐0,4%) şi comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (‐0,1%). Creşteri au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+2,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (+1,9%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+0,6%). Iulie 2018 comparativ cu iulie 2017 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2018, comparativ cu luna iulie 2017, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,6% ca urmare a creșterii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+17,0%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+13,8%), comerţului cu ridicata nespecializat (+10,1%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+9,9%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,5%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+8,1%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,1%). Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 8,1%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2018, comparativ cu luna iulie 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 7,9%, ca urmare a creșterii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+14,4%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,4%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,9%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (+9,1%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+8,3%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,6%). Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 0,8%. Perioada ianuarie-iulie 2018 comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2017 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada ianuarie-iulie 2018, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2017, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 9,3% ca urmare a creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+16,3%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+13,2%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,5%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,8%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,2%), comerţului cu ridicata nespecializat (+8,8%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+4,4%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,9%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada ianuarie-iulie 2018, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 8,9%, ca urmare a creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+24,1%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+14,2%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+11,1%), comerţului cu ridicata nespecializat (+10,7%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+10,0%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,2%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+5,6%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,9%). Post-ul Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna iulie 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat a fost lansat luni, 10 septembrie 2018, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin publicarea anunțului de deschidere aferent primei sesiuni. Programul urmăreşte stimularea mediului de afaceri prin crearea unor noi instrumente de promovare individuală a operatorilor români care să faciliteze accesul acestora pe pieţele externe și dezvoltarea de parteneriate în vederea internaționalizării. Prin Program, se finanţează participări ale operatorilor economici români la târguri și expoziţii cu caracter internațional, organizate în afara țării, cu stand de prezentare a produselor/serviciilor, precum și participarea la misiuni economice. Finanțarea se acordă operatorilor economici în sume fixe, de tip sprijin forfetar, astfel: 25.000 lei pentru participarea la târguri si expoziții internaționale și 10.000 lei pentru participarea la misiuni economice internaţionale. Bugetul alocat prezentei sesiuni de depuneri a cererilor de înscriere este de 7,8 milioane de lei. Bugetul total estimat pentru perioada 2017-2020 al schemei de minimis este de 71 de milioane de lei, iar numărul estimat de firme beneficiare este de 5.000. Finanțarea este asigurată din fonduri de la bugetul de stat. Sectoarele economice sprijinite în cadrul prezentei Scheme sunt: tehnologia informaţiei; sectorul alimentar; fabricarea mobilei; industria textilă; cercetare, inovare ştiinţifică şi medicală. Potrivit Grilei de evaluare a cererilor, vor obține punctaj suplimentar firmele care au ales ca piețe-țintă zone non-UE, cu prioritate Africa sau Asia, care dețin brand propriu și au un site într-o limbă de circulație internațională. „Îi încurajez pe antreprenori să aplice și să se lanseze pe piețele internaționale. Birocrația va fi la un nivel minim posibil, interacțiunea va fi cu precădere în spațiul virtual. Va fi un program simplu, transparent și ușor de decontat„, a declarat Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Mai multe detalii, pe site-ul MMACA Post-ul Lansarea programului de internaționalizare 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:20
Dintre executivii intervievati in cadrul studiului PwC, 84% declara ca au proiecte in dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, in timp ce 15% au deja proiecte in functiune care folosesc aceasta tehnologie. In cadrul studiului PwC „Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievati 600 de executivi din 15 state si teritorii pe tema implicarii companiilor lor in utilizarea tehnologiei blockchain si viziunea pe care o au privind potentialul acesteia. Pe masura ce tehnologia blockchain remodeleaza companiile si comertul, studiul indica in mod clar teama organizatiilor de a nu ramane in urma in adoptarea acesteia. Sunt luate in calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul ca dezvoltarea accelerata in acest domeniu la nivel global ofera oportunitati de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzactiilor, precum si un grad mai mare de transparenta si trasabilitate. Un sfert dintre executivii intervievati declara ca au inceput sa implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus ca au proiecte dezvoltate in faza pilot in timp ce 15% au proiecte deja operationale. Aproximativ o treime (32%) sustin ca au proiecte in dezvoltare, o cincime fiind in faza de cercetare. SUA (29%), China (18%), si Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilitati de a dezvolta proiecte bazate pe aceasta tehnologie. Cu toate acestea, respondentii cred ca in urmatorii 3 pana la 5 ani China va depasi Statele Unite ale Americii (30%), mutand centrul de influenta si activitate privind tehnologia blockchain din SUA si Europa. De asemenea, studiul releva preponderenta serviciilor financiare in tehnologia blockchain. 46% dintre respondenti considera domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred ca va deveni in viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potential in urmatorii 3-5 ani se numara cel energetic si utilitatile (14%), cel al sanatatii si de ingrijire personala (14%), si cel al productiei industriale (12%). Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate si raspandite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indica faptul ca acest lucru nu se va intampla in absenta unor standarde agreate de companii (chiar daca sunt in competitie directa). In ciuda potentialului pe care tehnologia blockchain il are, aproape jumatate (45%) dintre respondenti identifica increderea drept unul dintre cele mai mari obstacole in calea adoptarii sale. 48% considera ca un alt obstacol este nesiguranta in privinta reglementarilor. De asemenea, cele mai multe retineri in ceea ce priveste increderea intre utilizatori au fost notate in Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), si Hong Kong (35%), indicand, in parte, influenta serviciilor financiare in dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe retineri in ceea ce priveste incertitudinea din punct de vedere al reglementarii au fost observate in Germania (38%), Australia (37%) si Regatul Unit (32%). „Dezvoltarea si implementarea tehnologiei blockchain pentru a-si atinge potentialul nu reprezinta un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor si proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business si de un ecosistem care sa il sustina; cu reguli, standarde, precum si flexibilitate in a lucra cu schimbarile pe planul reglementarilor. Transparenta si trasabilitatea tranzactiilor trebuie sa fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate in dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adoptia la scara larga. Pe de alta parte, consideram necesara o conlucrare cat mai stransa intre companiile care dezvolta aceasta tehnologie si autoritatile de reglementare pentru a creste gradul de incredere si a crea un cadru de reglementare care sa aiba in vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odata ce au fost adresate aceste doua probleme ale blockchain vom asista atat la dezvoltarea de noi aplicatii si utilizari cat si la o adoptie mai facila a acestei tehnologii” considera Ionut Sas, Partener in cadrul Departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania. Unul din trei respondenti, care au declarat o implicare scazuta sau chiar neimplicare in dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenta progresului in privinta costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum si probleme de administrare (14%). Studiul identifica patru domenii cheie asupra carora ar trebui orientata atentia in procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain: Crearea unui business case: organizatiile pot porni de la un nivel redus, dar trebuie sa isi fixeze un scop al initiativei astfel incat ceilalti participanti sa-l poata identifica si, ulterior sa se poata alinia acestuia. Dezvoltarea unui ecosistem: Participantii ar trebui sa provina din companii diferite aflate in aceeasi industrie pentru a lucra impreuna la un set de reguli care sa stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondentii care deja aveau aplicatii in implementare, 88% au declarat fie ca erau lideri, fie membri activi in cadrul unui consortiu blockchain. Crearea unui design care sa tina cont de activitatea utilizatorilor (ce pot sa vada si cum pot actiona): Partenerii au nevoie de reguli si standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionisti in zona de risc de la bun inceput (in domenii precum cel juridic, al conformitatii si securitatii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de functionare ale tehnologiei blockchain in care autoritatile de reglementare si utilizatorii sa poata avea incredere. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizeaza dezvoltatorii industriei blockchain ca ar trebui sa urmareasca, dar sa nu astepte ca reglementarile sa evolueze in urmatorii ani. Din contra, este vital sa se implice alaturi de autoritatile de reglementare in a profila modul in care mediul va evolua.   Post-ul Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) sustin ca au proiecte in dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:10
Prima ediție TIFF Oradea s-a încheiat duminică, 9 septembrie, după ce a adus în fața ecranelor de cinema, în doar 3 zile de festival, peste 5000 de spectatori, numeroși invitați și evenimente speciale care au ținut publicul în priză până noaptea târziu. Deschiderea festivalului a strâns în Piața Unirii peste 1400 de orădeni, care s-au lăsat cuceriți de frumusețea misterioasă cu care au fost înzestrate meleagurile autohtone, la proiecția România neîmblânzită (r. Tom Barton-Humphreys). Documentarul, care a stabilit noi recorduri de public în cinematografele din România, a fost și cel mai popular film al primei ediții TIFF Oradea. Cele aproape 30 de titluri incluse în selecția din acest an au umplut sălile în toate cele 6 spații partenere, aproape 2500 de bilete fiind achiziționate pe durata evenimentului, un mare procent încă de dinaintea începerii festivalului. Terasa Lokal a fost seară de seară plină de cinefili curioși să vadă selecția celor mai bune scurtmetraje de la TIFF 2018, în timp ce premierele românești au atras cei mai mulți spectatori. Proiecțiile cu cele mai multe bilete vândute au fost Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari (r. Radu Jude) –  laureat cu Marele Premiu la Festivalul de Film de la Karlovy Vary și propunerea României pentru nominalizările la categoria „Cel mai bun film străin” la Premiile Oscar 2019 și Nu mă atinge-mă! (r. Adina Pintilie) – marele câștigător al Ursului de Aur la Berlin, ambele proiectate la Teatrul Regina Maria. În topul vânzărilor de bilete s-a aflat și Povestea unui pierde-vară, cel mai nou film al regizorului Paul Negoescu. Proiecția de la Cetate a fost urmată de întâlnirea spectatorilor cu Alexandru Papadopol și Crina Semciuc, într-una din cele mai vibrante sesiuni de Q&A a festivalului. Ziua de sâmbătă le-a prilejuit orădenilor mult-așteptata întâlnire cu actorul Dorel Vișan, invitat de onoare la TIFF Oradea, recitalul de poezie „Omul și Taina lui” devenind un spectacol care a transpus publicul într-o atmosferă feerică timp de aproape două ore. În cele 3 zile de festival, la Universitatea Partium au rulat 12 filme care au atras zilnic sute de spectatori, unul din momentele de vârf fiind întâlnirea publicului cu actorul și regizorul Vlad Zamfirescu, imediat după premiera Secretul fericirii. Sinagoga Sion a fost gazda celor mai autentice evenimente și întâlniri – producția Exod de Suflete, filmată parțial în Oradea și proiectată în prezența regizorului Csaba Bereczki a încântat zeci de orădeni în prima zi TIFF Oradea, în timp ce întâlnirea cu inconfundabila „voce a filmului românesc”, Irina Margareta Nistor, la cineconcertul Studentul din Praga, a umplut complet spațiul locașului. După succesul primei ediții și interesul mare din partea publicului, TIFF Oradea va reveni în 2019 cu ediția a 2-a, între 6 și 8 septembrie.   Post-ul Peste 5000 mii de spectatori s-au bucurat de prima ediție TIFF Oradea apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:00
Bittnet si Globalworth, doua companii cu o puternica prezenta si activitate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), au primit recunoastere internationala la a patra editie a Premiilor Pietei de Capital din Europa Centrala si de Est, care a avut loc pe 12 septembrie in Varsovia. Gala de premiere aduce anual in prim-plan cele mai importante realizari ale companiilor listate din pietele de capital din regiune. Bittnet (BNET) a primit premiul la categoria „Cel mai bun departament de relatii cu investitorii al unei companii listate din Europa Centrala si de Est”. Bittnet este o companie antreprenoriala romaneasca din sectorul IT, infiintata in 2007, si e prima companie IT din Romania care s-a listat pe piata AeRO operata de BVB. Actiunile companiei au intrat la tranzactionare in 2015. Globalworth Real Estate Investment Limited, cea mai importanta companie de investitii imobiliare din Europa Centrala si de Est, are doua emisiuni de obligatiuni corporative care au fost admise la tranzactionare la BVB, fiecare in valoare de 550 de milioane de euro. Compania a fost premiata la Varsovia pentru „Tranzactia anului pe piata de fuziuni si achizitii”. Globalworth a devenit principalul investitor pe piata de cladiri de birouri din Romania si a pus bazele unei platforme semnificative de investitii in Polonia, printr-o participatie de 72% in Globalworth Poland, denumit anterior Griffin Premium RE.. N.V. (GPRE). „Investitorii internationali, ca si investitorii romani, incep sa aprecieze activitatea si strategia companiilor prezente la BVB, fie pe segmentul de actiuni, fie pe segmentul de obligatiuni, ceea ce e un indicator clar ca piata de capital din Romania se dezvolta multidimensional, atat local, cat si regional”, a declarat Adrian Tanase, CEO al BVB. La cea de-a patra editie a Premiilor Pietei de Capital din Europa Centrala si de Est, pe lista scurta s-au aflat 79 de companii, care au concurat la 19 categorii. Juriul a fost format din experti din comunitatea financiara din regiune si internationala. Post-ul Bittnet si Globalworth premiate la CEE Capital Markets Awards apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13 septembrie 2018
11:30
Marti, 11 septembrie 2018, Mihai Jurca, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, împreună cu Zatykó Gyula, reprezentantul Asociației Sfântul Ladislau, au susținut o conferință de presă privind cea de-a doua ediție a evenimentului Zilele Culturii Maghiare, care va avea loc în perioada 15-16 septembrie și care face parte din seria evenimentelor dedicate celor mai importante comunități din Oradea. „Ca și anul trecut, evenimentul vine să prețuiască cumva contribuția pe care comunitatea maghiară o are în Oradea, aportul acesteia și să prețuiască valorile și tradițiile acestei comunități„, a spus Mihai Jurca, directorul APTOR, în deschiderea conferinței. Comunitatea maghiară din Oradea este cu siguranță cea mai numeroasă minoritate locală, având o contribuție importantă asupra istoriei orașului și fiind și o comunitate caracterizată de un sentiment puternic al responsabilității civice și de o prezență activă în viața orașului Oradea. Astfel, acest sfârșit de săptămână aduce la Cetatea Oradea a doua ediție a evenimentului Zilele Culturii Maghiare, un eveniment dedicat specificului și tradițiilor culturii maghiare. Timp de 2 zile, în Cetatea Oradea ne vom bucura împreună de o serie de activități specifice culturii și comunității maghiare, dar și de concerte oferite de unii dintre cei mai îndrăgiți artiști din Ungaria și din țară. Evenimentul aduce în fața publicului și un târg de artizani și produse tradiționale maghiare, dansuri cu specific maghiar, și bineînțeles,  delicioasele preparate culinare. Nu am uitat nici de cei mici, care sunt așteptați sâmbătă și duminică cu o serie de activități creative. Marea surpriză pentru copii este spectacolul oferit de trupa Alma din Ungaria, duminică, de la ora 13:00. De asemenea, Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház, va susține în ambele zile de eveniment spectacolul Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány, spre încântarea celor mici. Zilele Culturii Maghiare vor aduce în fața publicului artiști importanți din Ungaria cum ar fi Hobo, care va urca pe scenă sâmbătă, de la ora 21:00, sau Rackajam și Hooligans, trupe care vor anima atmosfera duminică seara, de la ora 19:00, respectiv 20:00. ACTIVITĂȚI ȘI DISTRACȚIE Evenimentul va aduce în Cetate numeroase produse tradiționale maghiare, meșteri populari și produse artizanale, până la preparate culinare delicioase. Cei prezenți la eveniment se vor putea bucura de spectacole de muzică și dans popular cu specific maghiar, alături de ansambluri de artiști de toate vârstele. Totodată, sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 19:00, vom avea parte de un moment artistic deosebit oferit de Kolozsvári Operettissimo együttes – Opereta maghiară din Cluj, iar duminică, 16 septembrie, de la ora 18:00, Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul va acapara scena evenimentului într-un spectacol de neratat. Evenimentul se va desfășura în partea din față a curții principale a Cetății Oradea, unde vor fi amplasate standurile pentru artizani și producători, zona de mâncare și scena. Evenimentul este organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR), cu sprijinul Primăriei Oradea, al Muzeului orașului Oradea – complex cultural și al Asociației Sfântul Ladislau. Parteneri media: PluszFm, Radio Transilvania. Prezentat de: Staropramen. Program: Sâmbătă 15 septembrie 10:00-22:00 Târgul meșterilor populari și al producătorilor din Valea Lerului 10:00-19:00 Ateliere pentru copii 10:00-16:00 Jocuri tradiționale de lemn 14:00-15:00 Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány (Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház) – scena teatrului de vară 19:00-20:00 Opereta maghiară din Cluj – Kolozsvári Operettissimo együttes – scena mare 21:00 Concert Hobo – scena mare Duminică 16 septembrie 10:00-22:00 Târgul meșterilor populari și al producătorilor din Valea Lerului 10:00-18:00 Ateliere pentru copii 10:00-11:00 Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány (Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház) – scena teatrului de vară 12:00-18:00 Jocuri tradiționale de lemn 13:00-14:00 Spectacol Alma — scena teatrului de vară 18:00-19:00 Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul – scena teatrului de vară 19:00-20:00 Concert Rackajam – scena mare 20:00 Concert Hooligans – scena mare Intrarea este liberă! Post-ul Zilele Culturii Maghiare la a doua ediție la Oradea apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12 septembrie 2018
13:30
Asociaţia Produs de Cluj, entitate care funcționează în subordinea Consiliului Județean, împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, organizează cea de-a VI-a ediţie a sărbătorii de toamnă, Zilele Recoltei. Evenimentul se va desfășura în perioada 14-16 septembrie 2018, pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”. „Ca în fiecare toamnă, Produs de Cluj revine acasă, la Cluj-Napoca, pentru a sărbători Zilele Recoltei. Este un moment în care omagiem roadele câmpului şi munca ţăranului, oferind, totodată, celor interesaţi, ocazia de a se aproviziona pentru iarnă. Există, desigur, şi alte variante, pieţele, dar nicăieri nu sunt prezenţi un număr atât de mare de fermieri, cu produse diversificate. Organizarea acestui eveniment este, pe de o parte, un mod de a veni în ajutorul celor care doresc să îşi facă rapid şi eficient aprovizionarea şi, pe de altă parte, un sprijin acordat micilor producători de fructe şi legume de sezon, cărora le oferim posibilitatea de a-şi desface produsele”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tişe. La ediţia din acest an a Zilelor Recoltei şi-au anunţat participarea aproximativ 200 de mici fermieri, cultivatori de fructe şi legume din judeţul Cluj. Lor li se vor alătura artizani şi producători de uleiuri presate la rece, lactate, preparate din carne sau dulceţuri şi zacuscă. De asemenea, vizitatorii târgului vor avea parte zilnic și de spectacole folclorice susținute de artiști consacrați și de tinere talente, iar pentru cei mici vor fi organizate evenimente speciale, cum ar fi spectacolul de magie şi parcul de distracții. Post-ul A VI-a ediție a Zilelor Recoltei, la Cluj-Napoca apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:20
On 18 September, experts from Austria, Belgium and Spain will visit Ukraine to present the EU approach to developing policies related to the area of cultural and creative industries. The event will be attended by representatives of the country’s Ministry of Culture, public institutions, faculties, higher education schools and university departments specialising in creative industries, and national organisations. During the workshop, they will discuss the EU measures and national legislative acts implemented in the EU Member States and development and support practices for cultural and creative industries, as well as how these could be implemented in Ukraine. The workshop is organised by the European Commission’s Technical Assistance and Information Exchange Instrument (TAIEX), in cooperation with the Ministry of Culture of Ukraine. TAIEX is a demand-driven tool that supports partner countries with the adaptation of national laws, regulations and quality standards to match those of EU Member States in the framework of Cooperation or Association Agreements signed with the EU. In the Eastern Neighbourhood, TAIEX works with Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine. Post-ul Workshop on EU measures, national legislation and best practices for cultural and creative industries apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează Ediţia 2018 a Zilelor REGIO, un eveniment dedicat Programului Operațional Regional. Ediţia din acest an va avea loc în perioada 24 – 25 septembrie 2018, în Cluj-Napoca la Casino Centru de Cultură Urbană, Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Anul acesta, în cadrul Zilelor REGIO, în prima zi – 24 septembrie 2018, ADR Nord–Vest va lansa un nou instrument de monitorizare, comunicare și relaționare cu beneficiarii programului REGIO – Platforma de Monitorizare REGIO. Scopul platformei este de a simplifica munca echipelor de proiect, iar în acest sens beneficiarii vor avea la dispoziţie noi instrumente de monitorizare a fluxului de implementare a proiectelor. Cea de-a doua zi – 25 septembrie 2018 va fi dedicată mediului privat din Regiunea Nord-Vest, iar în cadrul evenimentului prin Centrul Europe Direct Transilvania de Nord, se vor prezenta oportunităţi de finanţare pentru IMM-urile din Transilvania de Nord. Pentru a putea participa la eveniment, vă rugăm să vă înregistrați aici sau prin email la comunicare@nord-vest.ro. De asemenea, vă informăm că participarea la acest eveniment presupune acordul de a fi filmat/ă și fotografiat/ă. Post-ul ZILELE REGIO 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:00
Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cea mai importanta institutie a pietei locale de capital, extinde de la 13 la 15 numarul de companii care vor face parte din indicii BET si BET-TR. Comisia Indicilor a aprobat, in sedinta din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) si Purcari Wineries (simbol bursier WINE) in indicele principal al pietei, BET, si BET-TR, indicele care include si dividendele acordate de companiile din BET. Este pentru prima data in istoria pietei locale de capital cand acesti indici vor include 15 societati. Modificarile vor fi aplicate incepand cu data de 24 septembrie. „Investitorii au fost pregatiti pentru o astfel de masura inca de luna trecuta, cand am anuntat ca indicii BET si BET-TR vor putea include un numar mult mai mare de companii. Odata cu extinderea la 15 companii, investitorii au parte de o diversificare imbunatatita in ceea ce priveste companiile incluse in acesti indici, care ofera astfel un nivel diminuat al riscului sectorial incorporat in cei doi indici”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. „Doua noi domenii de activitate ancorate puternic in economia nationala si care contribuie intens la dezvoltarea si cresterea economica a Romaniei sunt de acum reprezentate in indicele principal al BVB, care devine o bursa tot mai deschisa oportunitatilor si diversificarii”, a declarat Lucian Anghel, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB. Actiunile Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importanti operatori din domeniul foodservice din Romania, au intrat la tranzactionare la BVB pe 9 noiembrie 2017, cu simbolul bursier SFG. Compania care administreaza restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut si Taco Bell a devenit astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB. Actiunile Purcari Wineries, producator de vin de top din Europa Centrala si de Est, au inceput tranzactionarea pe piata principala a BVB, sub simbolul WINE, pe 15 februarie 2018. Purcari este prima companie din Republica Moldova care s-a listat la BVB. Grupul Purcari este unul din cele mai mari grupuri vinicole regionale, cu 1.060 de hectare de vita de vie in gestiune si cu o retea de exporturi care acopera peste 30 de tari. Ponderile simbolurilor din componenta indicilor BET si BET-TR vor fi determinate pe baza numarului de actiuni si a preturilor de inchidere inregistrate la finalul sedintei de tranzactionare din data de 14 septembrie 2018. Noile structuri ale indicilor BVB vor fi anuntate la finalul zilei de 14 septembrie 2018 si vor intra in vigoare incepand cu sedinta de tranzactionare din data de 24 septembrie 2018. BET (Bucharest Exchange Trading index) este primul indice dezvoltat de BVB si reprezinta indicele de referinta al pietei locale de capital. Infiintat pe 19 septembrie 1997, BET a avut in componenta sa un numar maxim de 10 companii timp de aproape doua decenii. In martie 2017, a fost extins la 12 companii prin includerea CONPET (simbol bursier COTE) si MedLife (simbol bursier M). CONPET are ca principala activitate transportul prin conducte si pe calea ferata a titeiului intern si din import, gazolinei, condensatului si etanului lichid catre rafinariile din Romania, in timp ce MedLife este cel mai mare operator privat de servicii de sanatate din Romania. La jumatatea anului 2017, BET a fost extins la 13 companii, odata cu includerea DIGI Communications N.V. (simbol bursier DIGI), important furnizor de servicii de telecomunicatii din Romania si Ungaria. Dupa includerea Sphera Franchise Group si Purcari Wineries, cele 15 companii care vor face parte din indicii BET si BET-TR vor fi: Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori Bucuresti, CONPET, DIGI Communications, Electrica, Fondul Proprietatea, MedLife, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Purcari Wineries, Romgaz, Sphera Franchise Group, Transgaz, Transelectrica. Comisia Indicilor a decis, tot in sedinta din 3 septembrie, sa introduca societatea Alro in Watchlist pentru o eventuala includere in BET si BET-TR in perioada urmatoare. Luna trecuta, Consiliul Bursei a aprobat, modificarea manualelor indicilor BVB, dupa o decizie similara a Comisiei Indicilor BVB. Au fost introduse noi reguli pentru indicii BET si BET-TR astfel incat cei doi indici sa reflecte evolutia celor mai lichide companii listate la BVB si tot atunci numarul maxim al companiilor care pot fi incluse in cei doi indici a fost extins la 20 de companii. Aceste modificari au scopul de a oferi o mai buna transparenta si predictibilitate pentru investitori. Post-ul Sphera si Purcari intra in indicele BET care ajunge la 15 companii apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
7 septembrie 2018
07:40
După ce a parcurs 1300 de kilometri prin România și Republica Moldova, Marșul Unionist s-a încheiat sâmbăta și duminica trecută, pe 1 și 2 septembrie l-a Chișinău altfel decât și-au propus organizatorii după ce autoritățile de la Chișinău au obstrucționat petrecerea Adunării Centenare în Piața Marii Adunări Naționale din capitala moldoveană. Evenimentele din 1 septembrie, când liderii unioniști au fost agresați de către poliție iar unioniștii din România, expulzați, practic, din R. Moldova, au provocat un șir de speculații. Am înregistrat acest interviu cu câteva zile înainte de evenimentele respective, pe data de 29 august. Deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, care se afla în Marș, ajuns la acel moment la Călărași (R. Moldova) a fost dispus după un drum istovitor de 30 de kilometri pe jos să discute despre Marș și, în special despre viitorul Mișcării Unioniste din Republica Moldova. Dle Constantin Codreanu, care este semnificația Marșului Centenar? Marșul a fost o acțiune organizată de noi, mișcarea unionistă pentru a marca în acest mod anul centenarului, cei 100 de ani de la Marea Unire. Am avut ca punct de pornire, evident capitala unirii Alba Iulia și ca punct final Chișinăul, capitala reunirii. Care este obiectivul Marșului? Obiectivul marșului este de a atrage atenția opiniei publice din cele două state românești și nu doar asupra faptului că avem un proiect de țară pentru România după integrarea europeană și anume reîntregirea teritorială a României și ne dorim ca în finalul acestui marș, pe întâi septembrie, în Piața Marii Adunări Naționale să strângem cât mai mulți oameni pentru a transmite către București, către Bruxelles, către Washington și către alte capitale dorința noastră, a tuturor de a reuni cele două state românești. În ce măsură poate contribui acest marș la obiectivul Unirii? Marșul este o acțiune publică și un fel de acțiuni la care noi recurgem în ultimii ani,cei din Mișcarea Unionistă. Noi nu avem doar marșuri și acțiuni stradale. Pe lângă acestea, noi întreprindem mai multe acțiuni, care nu se văd neapărat în mass-media. Vorbim aici despre înfrățirile pe care le facilităm între comunitățile locale din România și Republica Moldova, vorbim aici despre un proiect mare pe care l-am organizat și îl mai organizăm și care se numește ”Cunoașteți țara” și foarte multe alte lucruri pragmatice pe care le facem pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. În ultimul timp guvernarea și-a dat arama pe față, recurgând deschis la derapaje antidemocratice, la reprimarea mișcărilor protestatare. Cum vedeți în acest context, viitorul mișcării unioniste? Noi am fost totdeauna realiști, știam care este atitudinea guvernării, îmi aduc aminte acum de proiectele pragmatice pe care le facem, de acțiunile pragmatice ale noastre, ale Mișcării Unioniste, de acea reuniune a primarilor din Republica Moldova pe care am organizat-o în aprilie, 2016, atunci când au fost semnate sute de acorduri de înfrățire, că reprezentanți ai Partidului Democrat, de exemplu, au primit interdicții de a participa la această manifestație. Cu toate acestea, unii nu s-au conformat și au venit la București. Înțelegem frica pe care o are conducerea actuală a Republicii Moldova și, de fapt, orice politician care are o funcție în Republica Moldova, pentru că reunirea pentru ei înseamnă pierderea funcțiilor și a privilegiilor pe care le au în acest moment iar pentru alții înseamnă chiar pușcărie. Mulți au făcut fapte care nu au legătură cu respectarea legislației și le este frică de un stat în care justiția va fi cu adevărat funcțională. Iar legat de derapaje, le-am văzut și pe 26 august  în cazul protestelor organizate de opoziția extraparlamentară, le-am văzut mai ales în vamă, când într-un mod absolut abuziv a fost interzis accesul cetățenilor români și ai Uniunii Europene și, poate în primul rând, cetățenilor care asigură susținerea financiară pentru Republica Moldova și unii de la Chișinău, se pare că uită acest lucru. Cât de fezabil este la momentul actual proiectul Unirii, ținând cont de opoziția atât de puternică față de acest proiect. Forțele antiunioniste, iată că se consolidează și dacă până acum recent Partidul Democrat afișa cel puțin o atitudine neutră față de Mișcarea Unionistă, acum acest partid, care se află la guvernare, abordează o atitudine ostilă. Totodată, Mișcarea Unionistă este încă destul de firavă în Republica Moldova. Nu aș fi de acord cu ultima afirmație, din contră, forța noastră se consolidează. Dacă acum 7-8 ani, unii spuneau că unioniștii sunt doar doi la sută, acum inclusiv socialiștii lui Dodon, cei mai aprigi oponenți ai proiectului Unirii recunosc că suntem deja peste 20 la sută iar procentul real se apropie de 50 la sută dacă ținem cont și de diaspora noastră unionistă, cetățenii ce au și cetățenie română și care se află în afara Republicii Moldova. Problema mare pe care o au unioniștii este că nu reușesc să se consolideze ca forță politică. Acolo este marea problemă și ne-am dori ca la viitoarele alegeri parlamentare să lăsăm toate orgoliile într-o parte și să ne consolidăm ca o singură platformă electorală, ca o singură platformă a unioniștilor  și să avem și în Parlamentul de la Chișinău unioniști sinceri, care să vorbească în același mod, în care o fac eu la București, de la tribuna Parlamentului României. Aici, din păcate avem încă foarte mult de muncit pentru a pregăti o forță politică unionistă,capabilă să obțină victorii electorale. Dar, în mare, procentul unioniștilor crește, ați văzut că în România nu se mai pune sub nicio formă la îndoială atitudinea cetățenilor față de Unire. Orice sondaj organizat în ultimii ani arată că rezultatele sunt între 65 și 80 la sută, românii din România sunt într-o proporție covârșitoare pentru unificarea celor două state românești. În Republica Moldova creștem în continuare. Inclusiv prin acest marș sunt convins că oamenii vor deveni și mai receptivi la acțiunile noastre, pentru că cea mai mare miză pe care o are acest marș este că noi, unioniștii consecvenți, unioniștii care am pornit acest nou val de unionist, demonstrăm că nu cedăm. Noi nu putem fi cumpărați, nu putem fi șantajați mai ales și dorim ca acest proiect să aibă succesul și susținerea de care are nevoie. Iar oamenii din ce în ce mai mult se conving că singura soluție este reunirea. Sondajele arată, într-adevăr o creștere a numărului unioniștilor. Însă, dacă vorbim despre consolidare, aceștia sunt dispersați mai ales din cauza că văd în mod diferit cum ar putea fi înfăptuită Unirea, cum trebuie făcută pentru că nu există un plan real și concret, cum trebuie aceasta să fie înfăptuită. Nu sunt de acord cu dumneavoastră, deoarece proiectul unionist al nostru are deja un exemplu valabil pe plan internațional. Avem scenariul german, reunirea Germaniei de vest și Germaniei de est, care s-au reunit în baza actului internațional de la Helsinki, un document în care este scris foarte clar că frontierele între două state pot fi modificate cu acordul părților, în mod pașnic. Așa a devenit Germania un singur stat. Același model îl dorim implementat și pentru Republica Moldova și România. Cum poate fi aplicat același model în Republica Moldova? Aici revenim la acea consolidare a forțelor politice, unioniste din Republica Moldova pentru că, doar dacă vom reuși să obținem prezența în Parlament și, ulterior, să creăm o majoritate unionistă, atunci putem realiza și reunirea. Pentru că la București nu se mai pune problema. S-a văzut asta în cazul declarației de pe 27 martie, când ambele camere ale Parlamentului României au votat declarații de Unire. Rămâne ca Republica Moldova să voteze același lucru. Există însă, un grad mare de scepticism în ce privește capacitatea de consolidare a forțelor unioniste. Scepticism a existat întotdeauna. Nici în 1859 nu a fost acea euforie generală, nici în 1918 n-a existat o euforie generală. A existat masa critică și, mai mult decât atât, au existat condițiile necesare, a existat acea clipă siderală. Însă acum nu există condiții similare cu cele din 1918 Clipe siderale pot fi create și pot fi obținute pas cu pas prin acțiuni inclusiv ca acestea, publice.  Pentru că, de exemplu, dacă ne vedem la 1918, Ion Inculeț era cu un an înainte unul din cei mai înverșunați antiunioniști. Ulterior și-a schimbat opiniile și vedem că și unii politicieni actuali de la Chișinău, care anterior vorbeau despre pericolul românesc, mai nou, își redobândesc cetățenia română. Mă refer la fostul președinte al Republicii Moldova, dl Petru Lucinschi, care își făcea campanie electorală la sfârșitul anilor 1990 iar acum și-a redobândit cetățenia română. Lucrurile se schimbă și evoluează și nu uitați că cel mai important factor în acest moment este că numărul cetățenilor români crește an de an iar acest lucru ne va ajuta să acceptăm mult mai ușor această reunire. Din păcate, la București nu se înțelege că trebuie facilitat acest proces, mă bat în Parlamentul României pentru acest lucru, voi cere și în acest an suplimentarea fondurilor acordate pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie deoarece acordarea cetățeniei române reprezintă cel mai rapid mod pentru reunificarea celor două state românești. Nu a existat până în prezent nicio forță politică unionistă consolidată, care să-și asume proiectul unionist propriu zis. Adică să știe cum să înfăptuiască pas cu pas Unirea și să acționeze în acest sens. Partidele declarate unioniste se declarau ca atare mai mult în campaniile electorale însă nu a existat nici un partid, care să aibă un proiect unionist pe termen lung. În acest moment avem câteva partide, care se declară unioniste. Unele dintre ele, printre care Partidul Unității Naționale, din care fac parte, au acest obiectiv înscris în programul partidului. Partidul Unității Naționale a dat prima bătălie electorală la alegerile pentru Primăria Chișinăului, acolo unde am candidat și eu. Am obținut un rezultat destul de bun pentru prima bătălie pentru un partid nou, care are abia un an și, cred eu că, fie în jurul acestui partid, fie creând o platformă, cum așa spuneam, comună, în care să se regăsească oameni noi, tineri precum cei care participă în Marșul Centenarului, tineri, pe care i-am avut alături pe baricadele civice, precum este Ion Leașcenco, precum sunt alții care și-au dovedit an de an atașamentul față de idealul Unirii, vom putea aduce, în primul rând, credibilitatea care le lipsește celorlalți politicieni. Pentru că ceilalți politicieni din Republica Moldova au fost deja compromiși de diverse scheme în care au fost implicați și oamenii nu mai au încredere în ei. Și atunci, soluția mea, pe care vreau s-o propun la alegerile parlamentare din 2019 este o garnitură de oameni noi, oameni cărora să nu ai ce să le reproșezi în ce privește trecutul lor, în ce privește traseul lor politic și multe altele. Dacă vorbim despre alegeri, există pe segmentul de dreapta a eșichierului politic din Republica Moldova, acolo unde sunt potențialii aliați politici ai dvs forțele proeuropene, antioligarhice, extraparlamentare pentru moment, care nu sunt de acord că proiectul Unirii ar fi unul real în condițiile actuale.  Ceea ce spun ei că proiectul nostru ar fi ireal, este de fapt o mare minciună. Mult mai ireală este integrarea europeană a statului Republica Moldova, stat care are pe teritoriul său trupe străine și o mulțime de alte probleme, un stat, care nu are nici măcar opțiunea unei aderări la Uniunea Europeană. Este deja o certitudine că singurele state care s-ar putea integra în viitorul previzibil în UE sunt statele din Balcanii de Vest. Totuși, singura modalitate pentru ca Unirea să se producă, este un plebiscit Am spus mai devreme, singura modalitate prin care se va produce Unirea este scenariul german, votul celor două Parlamente. Însă, dacă vorbim despre scenariul german, la ei 80-90% erau pentru unire, ei au dărâmat Zidul Berlinului într-o zi. La noi, însă există inclusiv această criză identitară, o mare parte din populație nu-și conștientizează identitatea românească. Vreau să zic că noi suntem la moment mult mai departe de Unire față de cum erau nemții acum 29 de ani. Nu sunt de acord. Unirea este un proiect realist și, până la urmă, dacă studiați un pic din antropologie, psihologie, istorie, veți vedea că marile schimbări într-o societate nu le face majoritatea. Marile schimbări într-o societate, revoluțiile sunt pornite de obicei zece la sută din populația activă, oameni ca cei pe care îi vedeți în Marșul Centenarului, oameni ca cei ce s-au așezat pe jos între cele două vămi și nu au renunțat, oameni care sunt un motor pentru cei ce se feresc de a-și asuma anumite lupte politice, anumite mișcări civice. Rămâne ca aceste 10% să aibă o poziție consolidată. De acord. Aici avem foarte mult de lucrat, să ne consolidăm politic, să fim credibili, să nu ajungem ca ceilalți politicieni unioniști din Republica Moldova, care au fost corupți iar unii din păcate s-au transformat în trădători. Fie că vorbim de marele politician bărbos, Iurie Roșca, care pentru mulți dintre noi a fost un stindard al unirii și care ne-a trădat la un moment dat într-un mod foarte urât și acum declară că are un plămân rusesc și unul românesc.  Fie că vorbim de Mihai Ghimpu, care a negociat mesajul unionist cu Plahotniuc în schimbul unor funcții, fie de mulți alți lideri care, din păcate ne-au trădat. Sunt lideri, care au în biografia lor acel bagaj sovietic ceea ce lipsește tinerilor, care acum se implică în Mișcarea Unionistă. De aceea eu sunt optimist, de aceea m-am implicat în politică în România, de aceea m-am implicat în politică și în Republica Moldova. Vorbiți despre clădirea unei clase politice noi, tineri cu o mentalitate nouă, care ar putea să producă schimbarea. Există șanse ca să se formeze această clasă politică ținând cont de faptul, că în Republica Moldova, nu mai există oameni politici cu experiență care să-i îndrume așa cum, după cum ați menționat, liderii politici vechi s-au compromis. Noi avem un avantaj și când spun noi, mă refer la Mișcarea Unionistă, civică și un pic politică. Pentru că, îl avem alături de noi pe cel mai bun politician al României postdecembriste, Traian Băsescu. Acesta a fost alături de noi, a avut întâlniri cu tinerii unioniști, mi-a oferit mie ocazia să candidez la alegerile  parlamentare. Este un om care se bucură de un respect enorm în Republica Moldova și credibilitatea lui Traian Băsescu nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Alături de Traian Băsescu vrem să clădim această nouă forță unionistă și vrem să participăm la alegerile parlamentare, care sunt niște alegeri cruciale. Interviu realizat de C.I. Post-ul Constantin Codreanu: Alături de Traian Băsescu vrem să clădim o nouă forță unionistă cu care să participăm la alegerile parlamentare din februarie, alegeri de o importanță crucială apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
4 septembrie 2018
14:10
Starea de tensiune și de încordare capătă un aspect continuu la Chișinău. În ultimele luni Republica Moldova a furnizat lumii întregi doar știri care îngrijorează comunitatea internațională. Rapoartele de știri venite de dincolo de Prut în ultimele câteva luni îngrijorează autoritățile europene. Mai grav de atât este faptul că situația dificilă în care se află Republica Moldova devine tot mai complicată pe zi ce trece. Protestele care au avut loc în weekendul de dinaintea sărbătorilor naționale[i] și care, probabil, au continuat și în ziua de 27 august 2018, ziua în care la Chișinău s-au desfășurat ceremoniile obișnuite pentru celebrarea a 27 ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova denotă faptul că Republica Moldova este un stat bolnav. De asemenea, tulburările ce au loc în Republica Moldova în ultima perioadă sporesc instabilitatea politică de la Chișinău și creează un sol nesigur pe care se vor desfășura alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Mai mult de atât, situația care se conturează în preajma alegerilor care vor avea loc în luna februarie a anului viitor confirmă faptul că situația internă din Republica Moldova nu dă semne că se va ameliora curând. Protestele care au avut loc în ultimele zile și care au loc și în aceste momente în capitala Republicii Moldova ne dau câteva indicii ce pot fi considerate ca fiind simptome ale unui stat care se confrunta cu grave probleme. O societate divizată Așa cum am mai menționat cu alte ocazii, Republica Moldova este un stat a cărei populație este divizată între două curente de gândire geopolitică care vizează două tipuri de integrare: unul vizează integrarea treptată a Republicii Moldova., iar cel de-al doilea curent larg răspândit în rândul opiniei publice moldovenești este specific celor ce doresc orientarea țării către Federația Rusă. Cele două curente geopolitice sunt antagonice, iar acest antagonism se vede foarte bine în rezultatele alegerilor parlamentare din 2009 (29 iulie)[ii][iii], 2010[iv][v] și 2014[vi][vii], precum și în cazul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2016[viii]. Protestele ce au avut loc atât în ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova, precum și de Ziua Independenței Republicii Moldova atestă în mod foarte clar faptul potrivit căruia societatea moldovenească este dezbinată între curentele de gândire geopolitică pe care le-am menționat mai sus, dezbinare care este vizibilă și în viața de zi cu zi. În ceea ce privește protestele din week-end, ceea ce s-a întâmplat vine să întărească ideea că societatea moldovenească este una divizată, iar această scindare nu este benefică pentru Republica Moldova. Organizarea unei manifestații și a unei contramanifestații simultan în Piața Marii Adunări Naționale ne arată că politica este o temă sensibilă pentru majoritatea cetățenilor moldoveni. Aceasta îi divizează și îi îndreaptă pe unii împotriva altora[ix]. Manifestațiile și contramanifestațiile ce au avut loc la Chișinău simultan în aceiași locație reprezintă semnul clar că politicienilor de la Chișinău le este convenabil să mixeze mesajele pe axa geopolitică Est versus Vest, chiar dacă acest tip de gândire politică nu este benefic nici pentru societatea Republicii Moldova, nici pentru economia acestei țări pe termen scurt, mediu sau lung. Cu această idee sunt de acord și unii dintre politicienii moldoveni care au ocupat în trecut funcții înalte în conducerea Republicii Moldova[x][xi]. Societate care este ușor de manipulat Principiul „Divide et Impera” reprezintă o caracterizare cât se poate de adecvată pentru a descrie instabilitatea socială și politică din Republica Moldova. Sursele care au relatat despre protestele din weekendul trecut arată că moldovenii sunt manipulați cu o mare ușurință de către clasa politică din Republica Moldova. Mai multe publicații din republica Moldova arată faptul că oamenii veniți la protestele organizate de Ilan Șor au avut un caracter organizat, iar protestatarii aduși în piața Marii Adunări Naționale au fost „răsplătiți” cu diverse produse alimentare. Oamenii care au luat parte la protestele organizate de către primarul de la Orhei în centrul Chișinăului au primit din partea Organizatorilor „pâine și hrișcă”[xii]. Cunoscuta publicație „Ziarul de Gardă” a făcut publice detalii care arătau cum oamenii care au venit să îl susțină pe Șor se îmbulzeau pentru a primi pâine în Piața Marii Adunări Naționale[xiii]. Acest lucru arată o degradare fără margini a societății moldovenești și o nepăsare la fel de crudă din partea liderilor politici moldoveni. Proteste care servesc intereselor politicului Evenimentele din weekendul trecut nu oferă indiciile potrivit cărora aceste proteste ar fi fost emanații ale unor mișcări de liberă exprimare a voinței populației Republicii Moldova. Protestele din weekend au avut loc la solicitarea liderilor politici din Republica Moldova. Dacă este să ne gândim la protestele organizate de către susținătorii controversatului politician Ilan Șor, atunci trebuie să vorbim despre faptul potrivit căruia acest protest a fost organizat de către Șor și susținătorii acestuia. Protestele susținătorilor acestui personaj politic trebuie privite drept încercări ale lui Șor de a câștiga atenția publică și de a câștiga capital politic menit să întărească pozițiile primarului de la Orhei. Pe de altă parte însă, prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip (reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică aflată sub conducerea controversatului om politic moldovean, Vlad(imir) Plahotniuc) consideră aceste proteste ca fiind manifestații de ordin politic. Totodată, acesta consideră evenimentele din weekend ca fiind parte a unei campanii pre-electorale a „binomului” PAS-PPDA, precum și a Partidului Șor[xiv]. Ceea ce reiese sigur însă din derularea acestor evenimente este faptul că societatea moldovenească este una dezbinată și ușor manipulabilă de către cei ce se află la conducere sau doresc să ajungă acolo. Protestele din ultima perioadă desfășurate la Chișinău trebuie văzute drept încercări ale tuturor formațiunilor implicate de a pregăti terenul pentru propriile campanii pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna februarie a anului viitor. Ajungem la această simplă concluzie doar dacă analizăm rezultatele ultimului Barometru de Opinie Publică realizat de Institutul de Politici Publice de la Chișinău. Din datele sondajelor realizate de această instituție putem observa faptul că într-un top în care cetățenii Republicii Moldova sunt întrebați „Dacă duminica viitoare sar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, pentru ce partid ați intenționa să votați?”, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova ar conduce acest clasament obținând 40% dintre voturile respondenților care au răspuns la această întrebare (731 respondenți, adică 66% din totalul celor ce au luat parte la acest sondaj al opiniei publice), poziția secundă fiind ocupată de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 19%, iar podiumul este completat de Partidul Democrat din Moldova cu 11%[xv]. În același timp, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu 7% (condus de Andrei Năstase) și Partidul Politic Șor (care a acumulat 6% și este condus de controversatul politician Ilan Șor) se vor lupta cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (care a acumulat 6% în același top) pentru fotoliile de deputați în următorul legislativ[xvi]. Surprinzător sau nu, manifestațiile politice din ultima perioadă au o miză politică ridicată mai ales dacă luăm în calcul faptul că pragul electoral pentru un partid la următoarele alegeri va fi de 6%[xvii][xviii][xix]. Altfel spus, atât Maia Sandu, precum și Andrei Năstase, Ilan Șor și partidele conduse de aceștia au nevoie de așa-numitele „puncte electorale”. În acest context se cuvine a menționa că protestele asemeni celor de la finalul lunii august au servit drept manifestări în care o parte dintre partidele din republica Moldova au intrat, neoficial, în campania electorală. Ca urmare, este forate probabil ca în perioada următoare să fim martorii unor manifestații similare ce se vor desfășura la Chișinău. O posibilă evoluție a situației în lunile următoare Ca urmare a celor ce se întâmplă de ceva vreme la Chișinău, am putea afirma cu o deplină siguranță că situația de la Chișinău va rămâne cel puțin la fel de încordată atât până la alegerile parlamentare de anul viitor, precum și în perioada ce va urma acestora. Tensiunile vor fi vizibile și mai mult în momentul în care ne vom apropia tot mai mult de startul oficial al campaniei electorale. Neoficial, protestele de săptămâna trecută pot fi considerate ca fiind parte a campaniei electorale ale politicienilor moldoveni. Protestele, precum și alegerile invalidate pentru postul de primar general al Chișinăului oferă condițiile necesare pentru ca situația de instabilitate din Republica Moldova să se perpetueze și pe parcursul următorului an. Un rol deosebit de important în evoluție următoare a evenimentelor din Republica Moldova îl va avea rezultatul care va fi înregistrat în cadrul scrutinului legislativ din februarie 2019. Deocamdată nu avem certitudinea că alegerile de anul viitor vor oferi un legislativ care să poată aduce o contribuție mai mare în vederea ameliorării stărilor de lucruri din Moldova. Gheorghe Cazacu [i] https://www.rferl.org/a/thousands-protests-in-moldovan-capital-chanting-down-with-the-mafia-/29454081.html. [ii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/. [iii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/info/. [iv] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/. [v] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/info/. [vi] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/ . [vii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/info/. [viii] http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/. [ix] http://protv.md/stiri/actualitate/pman-plina-de-oameni-sustinatorii-ppda-pas-si-pldm-au-protestat—2332311.html. [x]https://www.realitatea.md/ce-crede-vladimir-voronin-despre-republica-moldova–la-cei-27-de-ani-de-independenta_82847.html. [xi] https://www.washingtontimes.com/news/2018/aug/27/romanian-or-russian-a-geopolitical-issue-in-moldov/. [xii]http://agora.md/stiri/49027/foto–video–paine-si-hrisca-pentru-protestatari-partidul-lui-shor-a-rasplatit-sustinatorii-veniti-la-chisinau. [xiii] https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/video-cum-s-au-batut-pentru-o-paine-pe-gratis-sustinatorii-lui-sor-din-pman. [xiv] https://www.realitatea.md/declara-iile-premierului-pavel-filip-in-legatura-cu-protestele-desfa-urate-in-centrul-chi-inaului_82838.html. [xv] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [xvi] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [xvii] http://lex.justice.md/md/312765/. [xviii] https://sputnik.md/moldova/20170719/13654281/vor-ramane-doar-doua-praguri-electorale-pentru-accederea-in-parlamentul-republicii-moldova.html. [xix] http://www.contributors.ro/global-europa/noua-lege-electorala-a-moldovei-poate-fi-fatala-pentru-partidele-pro-vestice/. Post-ul Anatomia unui stat bolnav sau despre protestele din ultima perioadă de la Chișinău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:40
Poliția de la Chișinău a reprimat brutal ultimul act al Marșului Unirii, care trebuia să se încheie printr-o Adunare Unionistă în Piața Marii Adunări Naționale din capitala Republicii Moldova. Început pe data de 1 iulie la Alba-Iulia, Marșul Unionist, organizat de câteva organizații unioniste din Republica Moldova și România, a parcurs 1300 de kilometri și trebuia să se încheie pe 1 septembrie cu o manifestare în centrul Chișinăului. Aceasta a început după cum se și planificase, însă nu s-a desfășurat după cum s-a stabilit, după ce poliția moldovenească a întreprins câteva acțiuni de obstrucționare a evenimentului. Frontiera închisă pentru cetățenii români Provocările autorităților de la Chișinău au început încă pe data de 26 august, când Marșul trebuia să traverseze frontiera de stat româno-moldovenească. Așa cum tinerii au încercat să treacă pe la Ungheni, unde este doar un pod cu cale ferată, Poliția de Frontieră a interzis trecerea, invocând motive de securitate. Și asta, după ce, poliția de frontieră română a permis trecerea participanților. Timp de câteva ore, participanții la Marș pe de o parte a Prutului și cei ce urmau să-i întâlnească, de cealaltă parte, au protestat împotriva interdicției, considerând-o drept una abuzivă. Și, pe bună dreptate, podul respectiv a mai fost traversat în regim pietonal de mai multe ori fără probleme. Totuși, autoritățile moldovenești nu s-au lăsat înduplecate, așa că participanții la marș s-au îmbarcat în cele trei autobuze, oferite de primăria Iașului care au însoțit marșul pe tot parcursul său și s-au deplasat la trecerea de frontieră Albița-Leușeni pentru a trece pe malul stâng. Nici aici participanții la marș n-au putut trece, devenind clar că motivele adevărate ale interdicției sunt cu totul altele. Poliția de frontieră a motivat de această dată interdicția prin suspiciuni ridicole de terorism și activitate subversivă din partea participanților la marș. După două zile în care au fost ținuți la mijlocul podului de peste Prut, participanții la marș au fost lăsați să treacă în Republica Moldova, însă fără liderul lor George Simion, care a primit interdicție de două luni pentru a intra în Republica Moldova. Până la urmă, pe 28 august participanții la Marșul Unionist au ajuns la Cornești, raionul Ungheni, de unde și-au continuat drumul, trecând prin Călărași, Sadova (satul de baștină al președintelui moldovean prorus Igor Dodon), satul Lozova din raionul Strășeni, Căpriana, orașul Strășeni și pe 1 septembrie la ora 12.00 au ajuns, după cum s-a și planificat, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În Piața Marii Adunări Naționale erau circa cinci mii de manifestanți, care au venit să-i întâmpine pe participanții la Marș. Potrivit unuia din liderii unioniști, Vlad Bilețchi, Manifestația Unionistă din piață urma să întâmpine Marșului Centenar care a parcurs 1300 km pe jos, de la Alba Iulia până la Chișinău și trebuia să se încununeze cu o solicitare clară și identică cu cea din 25 și 27 martie 2018, când Parlamentul de la București a adoptat o declarație de Unire. Adunarea urma să ceară Parlamentului Republicii Moldova să dea o declarație de Unire după modelul declarației de la București. Provocarea cu autobuzele ”Eram determinați să stăm în PMAN atât cât va fi nevoie, până obținem un rezultat clar din partea Parlamentului – fie pozitiv sau negativ. Mitingul nostru nu îl mai dorim să fie doar discursuri și recitaluri pe scenă, cu aplauze și fotografii. Nu mai facem mitinguri pentru a ne lua „doza” de unionism și să plecăm acasă fără un rezultat și un pas clar înainte”, comentează Bilețchi evenimentele. Acest plan a fost dat peste cap de autorități, care au reținut ilegal, fără să anunțe pe nimeni, autocarele Municipiului Iași, care au însoțit marșul. În interiorul autobuzelor era o expoziție închinată Centenarului, haine și lucruri personale ale participanților la Marș, corturile și sacii de dormit, apă și produse alimentare. De remarcat că poliția nu a anunțat despre reținere, nici motivele acesteia. În consecință, deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, care a devenit, informal, liderul marșului după ce George Simion n-a mai putut să intre în R. Moldova, a chemat participanții la Adunare să se deplaseze pentru a cere deblocarea autobuzelor. ”Marșul din PMAN a fost o acțiune istovitoare, pe care nu ne-o doream deloc în contextul planului inițial al manifestației. Totuși, oamenii au fost foarte hotărâți și am mers până la ieșirea din Chișinău.”, comentează Bilețchi. Însă forțele de ordine au mutat autocarele și mai departe, atrăgând protestatarii într-o cursă. De aceea, Vlad Bilețchi, Constantin Codreanu și președintele Blocului Unității Naționale Ion Leașcenco, au decis să meargă să soluționeze problema. Însă poliția n-a acceptat nicio discuție, agresându-i fizic pe aceștia. Autocarele au fost duse până la Comisariatul de Poliție din Strășeni, unde s-au aflat până seara târziu. Drept urmare oamenii au decis să revină în piață unde scena era deja demontată. Manifestația de încheiere a marșului s-a terminat aici însă urma să se treacă la a doua etapă, protestul permanent până Parlamentul de la Chișinău va pune în discuție chestiunea privind declarația de Unire. Câteva sute de oameni erau în acel moment în PMAN. Liderii au fost invitați să vorbească cu șeful Poliției moldovenești, Igor Pânzari,  care au prevenit că, dacă la 23:00 nu va fi eliberată piață, protestatarii vor fi evacuați forțat. Aceștia au cerut, în schimb să le fie retrocedate autocarele iar condiția a fost acceptată. Poliția însă a pus condiția ca toți cetățenii români să se îmbarce în autocare și să plece imediat peste Prut. ”Am primit ultimatumul să plecăm ACUM sau ne vor face sa plecam cu forța. Având printre noi femei, vârstnici, tineri am hotărât că nu se merită să ne supunem unor astfel de tratamente degradante și să ne retragem din PMAN spre Banca Națională unde așteptau deja autocarele”, menționează Bilețchi. La 23.30 cei câteva sute de manifestanți unioniști au părăsit Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, însoțindu-i pe cei circa 50 de cetățeni români, care au fost îmbarcați în autobuze și în aplauzele prietenilor basarabeni au părăsit Chișinăul. Regimul de la Chișinău declară război unionismului? A doua zi, o parte din participanții la manifestația de sâmbătă a revenit în Piața Marii Adunări Naționale, unde s-au prins în Hora Unirii, încheind astfel manifestația dedicată marșului Centenar. Astfel, Marșul Unirii s-a încheiat nu așa cum și-au propus organizatorii, acest fapt provocând nemulțumiri unei părți dintre unioniști, care voiau o rezistență fermă în fața derapajelor antidemocratice ale poliției. Cu toate acestea, din cele întâmplate a devenit clar că perioada de conviețuire pașnică a mișcării unioniste a tinerilor cu autoritățile moldovenești se încheie aici. Regimul de la Chișinău nu mai vrea să tolereze întrunirile unioniste. George Simion: De abia ne-ați stârnit Mișcarea Unionistă nu renunță aici. „O să anunțăm data viitorului protest, pentru că nu renunțăm. Și viitorul protest s-ar putea să se cheme «Protest împotriva lui Plahotniuc și a lui Dodon pentru represiunea prin care am trecut noi». De abia ne-ați stârnit, băieți. Pregătiți-vă, că noi poate nu părem dușmanii cei mai de temut, dar suntem oamenii cei mai îndârjiți și cei mai determinați”, a declarat George Simion într-o transmisiune în direct pe Facebook. Liderul unionist a mai spus că marți și miercuri, 4 și 5 septembrie a.c., va merge în Parlamentul European și va vorbi la o conferință despre „abuzurile” la care au fost supuși unioniștii în timpul Marșului Centenar. „Așa v-ați învățat să faceți cu toți cetățenii Republicii Moldova. Așa faceți și cu primarii, și cu președinții de Consilii raionale. Cei care nu vă intră în voie și nu fac cum vreți voi le faceți dosare penale, îi abuzați, îi persecutați. Asta-i metoda prin frică, prin spaimă în care acționați voi. Noi nu ne intimidăm, pentru că, știți ceva, puteți și să trageți în noi, puteți și să ne omorâți, că nu ne pasă. Nu ne pasă! Unirea oricum se va face și orice gest al vostru împotriva noastră se va întoarce împotriva voastră, băi băieți!”, a amenințat George Simion. Într-o altă transmisiune în direct pe Facebook, George Simion a spus că ultimele zile au fost „foarte grele” pentru mișcarea unionistă. „Au fost niște zile de cumpănă, dar pentru mine au fost lămuritoare. Înțeleg ce avem de făcut de acum încolo. E clar care este calea de urmat în următorul an, așa că de abia începe bătălia noastră, odată cu finalul Marșului Centenarului. Trebuie să ducem flacăra Unirii peste tot. Avem un an decisiv pentru Unire, de aceea mă adresez vouă, tuturor, să fiți alături, să fiți implicați și împreună să reușim să dăm la o parte granița nedreaptă de la Prut. Nu uitați că Unirea face puterea”, a transmis unionistul George Simion. C.I. Post-ul Autoritățile de la Chișinău declară război unionismului? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Ediția cu numărul 21 a raportului global CEO Survey, realizat de PwC, relevă faptul tehnologia nu este privită ca o prioritate pentru executivii din sectorul imobiliar, nici în privința amenințărilor, dar nici în ceea ce privește oportunitățile. Doar 17% dintre executivii din domeniul imobiliar consideră amenințările cibernetice drept un real pericol pentru perspectivele de creștere ale afacerilor, comparativ cu 40% din totalul celor intervievați din toate sectoarele economice. Chiar și mai puțini dintre decidenții acestui sector (10%) văd în rapiditatea cu care evoluează tehnologia o amenințare la adresa propriilor organizații, comparativ cu 38% din totalul executivilor care au luat parte la acest sondaj. Dacă vorbim despre oportunități, doar 20% dintre directorii generali din imobiliare spun că au înțeles pe deplin cum robotica și inteligența artificială pot îmbunătăți serviciile pentru clienți, comparativ cu 47% dintre executivii activi în toate sectoarele. Sectorul imobiliar pare a fi în urmă și atunci când vine vorba despre atragerea forței de muncă cu abilități digitale. Raportul arată că doar 43% dintre executivii din sectorul imobiliar, comparativ cu 60% per total, și-au redefinit strategia de resurse umane astfel încât să poată angaja astfel de talente. „Sectorul imobiliar, caracterizat de o utilizare intensivă a capitalului, este, în mod tradițional, unul în care deciziile se iau mai greu și poate fi câteodată marcat de conservatorism. Tehnologia, noile tendințe în materie de urbanism și schimbările la nivel social pe care le traversăm sunt elemente ce trebuie luate în calcul de către executivii din domeniu, astfel încât să se poată adapta noilor cerințe venite din partea pieței. Un prim pas în adresarea acestor noi tendințe trebuie să fie axat pe recuperarea decalajului față de alte industrii în adoptarea tehnologiilor digitale. Din punctul nostru de vedere, acest proces ar trebui să înceapă prin construirea unui grup mai divers de specialiști cu abilități digitale, inclusiv prin angajarea de experți în psihologia comportamentală și în analiza datelor, iar aceștia să lucreze alături de talentele deja existente în sectorul imobiliar. Acesta este un pas important spre îmbinarea abilităților tehnice cu cele specifice industriei”, spune Francesca Postolache, Partener Audit, Coordonatorul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar, PwC România. Raportul complet „Are leaders falling behind by standing still – insights from the real estate industry” este disponibil la www.ceosurvey.com Post-ul Pierd din vedere executivii din imobiliare oportunitățile oferite de tehnologie? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:00
Raiffeisen Bank continua proiectul „Catalizator – un program pentru antreprenori cu idei mari”, seminarii organizate pentru antreprenorii si managerii din companiile medii din Romania, concepute sa-i sustina pe acestia in extinderea si administrarea mai eficienta a afacerilor lor. „Catalizator”, aflat la editia a patra, se deruleaza pe parcursul a trei luni, in toate cele sapte orase in care programul a fost prezent in editiile anterioare: Pitesti, Brasov, Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta si Bucuresti, sub indrumarea lui Dan Berteanu, trainer si expert in dezvoltarea afacerilor. Intalnirile din primavara acestui an au adus in salile de workshop 350 de companii din cele 7 orase ale programului. Workshop-urile din editia 2018 si-au propus sa abordeze teme ca: managementul motivatiei si al conflictelor sau leadership-ul participativ. Temele au fost stabilite pe baza raspunsurilor participantilor din editiile precedente ale „Catalizator”. Peste 90% dintre antreprenori au spus ca si-ar dori aprofundarea temei relatiilor din echipa, a modalitatilor in care ar putea creste motivarea si colaborarea oamenilor din echipele pe care le conduc. „In mediul de business de astazi, de multe ori impredictibil si schimbator, suntem pusi in situatia sa rezolvam probleme la care nu ne-am gandit, sa luam decizii avand informatii limitate, sa gasim colaboratorii potriviti si, nu in ultimul rand, sa ne folosim intuitia si instinctul. Sesiunea de toamna a « Catalizator » va fi experienta inedita de invatare, un mix intre mecanisme de joc, provocari de tip room-escape, instrumente de management democratic si concepte de leadership participativ. Suntem convinsi ca si de aceasta data cei care ni se vor alatura nu vor simti cum trece timpul, iar la final vor pleca cu amintiri frumoase si dorinta de a ne revedea curand” a spus Dan Berteanu, Managing Partener Equatorial Gaming Pe langa dezvoltarea culturii antreprenoriale, ”Catalizator” isi propune sa ajute la crearea unei comunitati de afaceri sanatoase, in care participantii la viata economia sa impartaseasca nu doar idei, ci si oportunitati de afaceri si sa consolideze relatii valoroase de business. Incepand cu luna septembrie, ”Catalizator” va fi prezent in cele mai importante orase ale tarii, dupa cum urmeaza: 18 septembrie in Cluj, 16 octombrie in Timisoara, 23 octombrie in Brasov, 30 octombrie in Pitesti, 1 noiembrie in Iasi, 6 noiembrie in Bucuresti si 13 noiembrie in Constanta. Relatia cu companiile medii este coordonata in Raiffeisen Bank prin centrele regionale de corporatii, situate in marile orase (Bucuresti, Pitesti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Timisoara). Managerii dedicati sunt foarte  aproape de afacerile clientilor lor, pentru a putea  intelege si adapta solutiile financiar-bancare la specificul local. Post-ul Raiffeisen Bank continua proiectul „Catalizator” dedicat companiilor medii apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
30 august 2018
19:50
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale stă să înceapă. Președintele în funcție, Petro Poroșenko, încă nu s-a înscris oficial în cursa prezidențială, probabil o strategie de campanie. Cu toate acestea, nimeni nu pune la îndoială faptul că acesta va concura pentru un nou mandat. După cum am putut observa în cel mai recent sondaj, realizat de Sociological Rating Group, Poroșenko se află abia pe poziția a patra în preferințele ucrainenilor. La capitolul imagine, acesta se află într-un declin continuu în ultimii ani. În anul 2014, Poroșenko reușea să câștige funcția de președinte încă din primul tur, obținând 55% dintre voturile exprimate. Astăzi, mai puțin de 10% dintre ucraineni i-ar mai acorda votul. Nemulțumirea populației rezidă în nerespectarea unor promisiuni cheie pe care acesta le-a făcut în urmă cu patru ani. Îmbunătățirea standardelor de viață, dezvoltarea economică, reducerea fenomenului corupției și soluționarea conflictului cu separatiștii pro-ruși se regăsesc pe lista promisiunilor neonorate de președinte, conform opiniei publice. În ciuda unei perioade politice vitrege pe care o parcuge, Poroșenko are totuși câteva atuu-uri la îndemână pe care, cu siguranță, va miza în discursurile sale din campanie. Succesele în politica externă Intensificarea relației cu Uniunea Europeană a adus primele rezultate vizibile în anul 2017. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni care vor să călătorească în UE și intrarea în vigoare a Acordului Economic UE-Ucraina reprezintă două reușite cu rezonanță pentru Petro Poroșenko și coaliția de guvernare. Chiar și programul de asistența financiară dedicat dezvoltării și modernizării Ucrainei din partea Fondului Monetar Internațional și care se ridică la suma de 17.5 miliarde de dolari (practic, guvernul de la Kiev nu va mai putea să obțină întreaga sumă din cauza amânării/anulării unor tranșe puse pe seama neadoptării mai multor reforme prevăzute în schimbul asistenței), pe o perioadă de patru ani,  ar putea fi prezentat ca un succes al eforturilor diplomatice. Autonomia alimentării cu gaz și câștigarea disputei cu gingatul rus, Gazprom, la Curtea de Arbitraj de la Stockolm. În ultimii ani Ucraina a reușit să se autosusțină, din rezervele proprii fără a apela la vecinul din Est. Însă, pentru ca dependența de gazul rusesc să fie eliminată, Ucraina are nevoie de găsirea unor alternative sustenabile și la un preț accesibil. Cu toate acestea, ținând cont de tensiunile pe mai multe planuri care se perpetuează între Ucraina și Rusia –anexarea ilegală a Crimeei și sprijinul acordat de Kremlin în conflictul separatiștilor din auto-proclamatele Republici Populare Luhansk și Donetsk –, reușita parțială în a anihila dependența de gazul rusesc și câștigarea procesului cu Gazprom prin decizia unei Curți internaționale pot fi trecute la capitolul succese. În ceea ce privește relația cu Alianța Nord-Atlantică, aceasta s-a intensificat vizibil. Drept dovadă stau exercițiile militare desfășurate împreună cu omologi din statele membre ale Alianței, pe teritoriul Ucrainei sau în Marea Neagră, sprijinul militar din partea Statelor Unite și perspectiva intensificării cooperării cu NATO, toate acestea încununând activitatea diplomației Kievului din ultimii ani, în acest sens. Reforme pe plan intern Mai întâi, reformele sau măsurile întreprinse în plan intern au legătură cu conflictul din estul țării. Modernizarea și înzestrarea armatei, fie cu echipamente și tehnologie autohtone, fie din partea Statelor Unite (vezi sistemul de rachete anti-tanc Javelin) continuă lista realizărilor ce pot fi prezentate de Poroșenko în campanie. De asemenea, președintele în funcție ar putea insista asupra modificării aduse statutului operațiunilor desfășurate împotriva separatiștilor pro-ruși, și anume din operațiuni anti-teroriste în operațiuni militare. Această modificare de statut permite astfel utilizarea capacităților militare în lupta cu rebelii sprijiniți de Kremlin. Totodată, în contextul conflictului din Donbas, militarea pentru angrenarea misiunii de menținere a păcii sub egida ONU va fi descrisă ca pe o încercare clară de a soluționa problema, opțiune la care însă se opune constant Federația Rusă. Accentuarea efortului diplomatic depus în vederea încheierii conflictului militar cu separatiștii sprijiniți de Kremlin și, totodată, dezvoltarea capabilităților naționale de apărare pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale împotriva statului agresor va avea cu siguranță un loc fruntaș în mesajele livrate opiniei publice în campania electorală. În altă ordine de idei, combaterea corupției reprezintă un alt subiect de interes național la care Poroșenko va trebui să se raporteze din perspectiva pașilor pe care, împreună cu coaliția de guvernare, i-a inițiat în vederea reducerii fenomenului. În acest sens, mult dezbătuta temă privind crearea Curții Supreme Anti-Corupție nu va lipsi de pe agenda campaniei sale electorale.  După mult timp de dezbateri în Parlamentul Ucrainei, în cele din urmă, instituția a fost înființată. Totuși, până când aceasta își va începe efectiv activitatea va mai dura ceva vreme. Concursul pentru ocuparea posturilor de judecători este programat până la finele lunii februarie 2019, perioadă la care se mai adaugă alte câteva luni de reglementare a altor aspecte ce țin de funcționarea Curții. În toată tevatura ce a ținut de inițierea Curții Supreme Anti-corupție, președintele Poroșenko, aparent, a fost un susținător fervent al creării acesteia. Abordarea subiectelor ce țin de identitatea națională (naționaliste) Conflictul cu regimul de la Kremlin nu se delimitează de paradigma cultural-identitară. Mai cu seamă, odată cu agresiunea și ingerința constantă a regimului Putin în afacerile interne din Ucraina, tema ”divorțului” de Federația Rusă este pe deplin folosită în retorica anti-rusească și, totodată, ca parte a combaterii influenței acesteia pe teritoriul național. De altfel, acest subiect nu este o noutate. În schimb eforturile conducerii de la Kiev, de a încerca detașarea de trecutul comun socio-cultural și anihilarea pârghiilor de influență a Moscovei în Ucraina, par mult mai intensificate sau cel puțin mai eficiente decât cele ale conducerilor anterioare. Acestui ”divorț” se încearcă să i se dea, totodată, o dimensiune legală: Noua lege a educației – a cărei justificare a fost promovarea limbii ucrainene în învățământul preuniversitar. Respectiva lege prevede reducerea treptată (deocamdată nu se găsește nicio specificație clară cu privire la modalitatea și cadența ”reducerii treptate”) a orelor în limba maternă. Obiectivul urmărit prin adoptarea acestei legi este să se reducă, în primul rând, utilizarea limbii ruse în școli și în limbajul cotidian. În conjucție cu legea sus-menționată, legea ”limbii regionale” a fost declarată neconstituțională. Aceasta permitea folosirea limbii materne de către minoritățile naționale în cadrul autorităților locale, dacă ponderea comunității respective însuma cel puțin 10% din total populației circumscripției respective. Nu în ultimul rând, o nouă inițiativă politică întreprinsă de Poroșenko în plan extern s-ar putea dovedi lucrativă din mai multe puncte de vedere, inclusiv pentru campania sa electorală. Este vorba despre tratativele cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului la care președintele insistă să acorde autocefalie Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ceea ce ar conduce și la unificarea celor două Biserici Ortodoxe într-o singură structură. Mai presus de toate, înfăptuirea acestui aspect ar fi o victorie milenară pentru Ucraina. Însă, în contextul electoral, obținerea autocefaliei și unificarea celor două Biserici ar putea fi promovate ca pe un succes obținut grație eforturilor diplomatice ale președintelui. Rămâne de văzut dacă și când Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului va accepta această propunere. Acestea sunt principalele teme asupra cărora Petro Poroșenko va insista și le va promova în campania prezidențială și pe care tabăra președintelui le va nota la capitolul ”realizări ale administrației prezidențiale și ale guvernului”. Cu toate acestea, se anunță o cursă electorală extrem de dificilă pentru el, iar simpla enumerare a realizărilor din acest mandat s-ar putea să nu fie îndeajuns nici măcar pentru a accede  în turul secund al alegerilor prezindențiale. Cu certitudine, acesta nu va fi menajat de adversarii înscriși în cursa electorală, care îl vor critica încontinuu și vor accentua părțile mai puțin eficiente ale mandatului său, care de altfel nu au lipsit. Iar poziția din sondaje nu este nici ea una îmbucurătoare, ba dimpotrivă. Prin urmare, va fi nevoie ca echipa sa de campanie să pregătească o strategie foarte bine pusă la punct, o strategie la care deja se lucrează. Dar, acest subiect îl vom aborda cu următoarele ocazii. Moldovan Anton Post-ul Realizările din actualul mandat pe care Poroșenko va miza în cursa prezidențială apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
10:50
Coca Cola sau Pepsi? Cu sau fără zahăr? Sau poate un suc natural? Tu ce preferi într-o zi călduroasă de vară? O întrebare la care analiștii de la KeysFin vin cu un răspuns inedit, bazat pe datele financiare ale principalilor jucători din piață. Studiul realizat de KeysFin arată, în mod clar, care sunt preferințele românilor în materie de băuturi răcoritoare. În plin sezon estival, piața băuturilor răcoritoare este pe val. În această perioadă se realizează cele mai mari vânzări, iar producătorii investesc sume semnificative în promovare. Coca Cola, Fanta, Sprite, Nestea, Pepsi, 7UP, Prigat, Lipton, Giusto, Prigat și Schweppes sunt doar câteva dintre brandurile cele mai cunoscute și care fac cele mai mari vânzări în România. Potrivit datelor financiare, pe fondul investițiilor masive în publicitate și a creșterii apetitului pentru consum al românilor, piața băuturilor răcoritoare va depăși în acest an pragul de 6 miliarde de lei, după o creștere de aproape 24% în ultimii 5 ani. „Piața s-a maturizat și a crescut constant în acești ani, consolidarea sa fiind mai rapidă în intervalul 2015 – 2018. Acest fapt este reflectat clar de creșterea de 750% a rezultatului net în ultimii 5 ani, acest indicator atingand în 2017 o valoare de peste 523 milioane de lei.”, au declarat analiștii de la KeysFin. Cel mai important jucător pe piața răcoritoarelor din România este, în continuare, Coca-Cola HBC România SRL, producătorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Dorna, Poiana Negri, Burn, Monster Energy. Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 1,83 miliarde lei în 2014 la 2,21 miliarde lei în 2017, reprezentând în prezent mai mult de 37% din piaţă. În topul firmelor din piața băuturilor răcoritoare (coduri CAEN 1107,1032), locul secund este ocupat de Quadrant Amroq Beverages SRL, firmă controlată de PepsiCo. Îmbuteliatorul mărcilor Pepsi, Mirinda, Lipton, 7Up, Prigat, Everess, Gatorade, Mountain Dew și Rockstar a înregistrat anul trecut vanzari de 854,8 milioane de lei, în creștere cu 12,6% față de anul 2016, ajungând la o cotă de piață de 14%. Podiumul este completat de Romaqua Group SA, cu o cifră de afaceri de 725,1 milioane lei. Compania, care produce, apele minerale Borsec, Aquatique şi Stânceni sucurile Giusto şi Quick Cola, a ajuns la o cotă de piață de 12%, apropiindu-se astfel de nivelul înregistrat de Quadrant Amroq Beverages SRL. Top 10 – cei mai importanţi jucători din piaţa băuturilor răcoritoare este completat de La Festa International SRL (Tymbark și Tedi), European Drinks SA, La Fântâna SRL, Carpathian Springs SA, Rio Bucovina SRL, Perla Harghitei SA şi Alconor Company SRL, cu afaceri cumulate ce au depăşit 1,4 miliarde lei în 2017. În prezent piața este foarte concentrată:  primii 10 jucători, dintre cei 526 prezenți pe piață, acoperă 87% din cifra de afaceri totală a pieței.  Primii trei, Coca-Cola, Pepsi și Romaqua, avand o cotă de piață cumulată de 64%. 72% din piața băuturilor răcoritoare este controlată de investitorii străini, olandezii (51%), polonezii (8,2%) și suedezii (4,6%) fiind cei mai importanți. Datele financiare vin să confirme, totodată, că în condițiile în care comportamentul de consum ţine în mare parte de impuls, afacerile din acest sector sunt strâns legate de investițiile majore în promovare. Asocierea cu diverse evenimente, campaniile de promovare indoor şi outdoor, spoturile radio şi TV, prezenţa activă pe canalele social media generează, în continuare, succesul în acest domeniu. Acum 30 de ani, Pepsi Cola era cel mai cunoscut brand din România, cu puternice valențe occidentale. Îmbuteliată în România, era băutura mult râvnită de la aniversările românilor și nu numai, mai ales în mediul urban. Siropurile cu sifon, Cico și, ulterior Brifcor, înregistrau de asemenea vânzări spectaculoase. A urmat epoca sucurilor la dozator, a celor la plic, iar apoi piața a început, treptat, să urmeze trendurile occidentale. Marii jucători au adus branduri tot mai variate, astfel că ceaiul îmbuteliat și sucurile naturale, de exemplu, au intrat în obiceiurile de consum. În 2018, piața continuă să urmeze aceleași tendințe. Faptul că Coca Cola și Pepsi sunt cele mai vândute băuturi răcoritoare dovedeşte că, pentru români, gustul rămâne în prim-plan. „Chiar dacă ultimii ani au adus noi băuturi cu conţinut caloric redus, light, din ingrediente naturale, acestea nu au reușit, pentru moment, să răstoarne trendurile. Consumul de băuturi răcoritoare cu zahăr continuă să fie în prim-plan, însă nu este exclus ca lucrurile să se schimbe, mai cu seamă că, atât reglementatorii cât și firmele producătoare încearcă să impună tot mai mult băuturile răcoritoare slab calorice, precum Coca Cola Zero, Pepsi Light și Max sau apele cu arome”, au mai spus analiștii. „Campaniile publicitare insistă tot mai mult pe avantajele băuturilor fără zahăr, pe consumul de răcoritoare naturale. Un trend extrem de puternic în Occident care, în ultima perioadă, se accentuează și la noi. La fel cum s-a întâmplat cu produsele alimentare, domeniu în care tot mai mulți români au devenit atenți la calitate și conținutul caloric, este probabil ca în câțiva ani, fenomenul să influențeze semnificativ și piața băuturilor răcoritoare”, mai spun aceștia. „2018 se anunță a fi cel mai bun an din ultimii cinci pentru producătorii de băuturi răcoritoare. După o primăvară prelungită, marcată de ploi și vreme nu tocmai calda, preconizata extindere a sezonului estival spre luna septembrie va influența în sens pozitiv afacerile firmelor din piață”, declară analiștii de la KeysFin care estimează că piața băuturilor răcoritoare va depăși pragul de 6 miliarde de lei, iar profitul net al jucătorilor din piață va trece de 844 milioane lei, un nivel de aproape 3 ori mai mare față de acum cinci ani. Notă: Studiul KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de cele 526 companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), companii care au ca domeniu principal de activitate codul CAEN: 1107 – Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate sau 1032 – Fabricarea sucurilor de fructe și legume. Datele pentru 2017 pot suferi modificări până la sfârșitul anului. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 4 ani. Post-ul De la Cola la băuturi naturale. Cu ce se răcoresc românii? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
10:40
Forțele armate ale Republicii Moldova simt nevoia de a se perfecționa în fiecare zi. Din acest motiv, contingente de soldați moldoveni efectuează o serie de exerciții militare cu parteneri din străinătate. De această dată însă, nu vorbim despre un simplu antrenament militar efectuat de soldați moldoveni în compania altor soldați din România sau Ucraina. Antrenamentul de această dată este unul mult mai important deoarece soldații armatei Republicii Moldova efectuează antrenamente tocmai în Statele Unite ale Americii. Un pas mai aproape de Structurile Euro-Atlantice Participarea soldaților moldoveni la exercițiile care au avut loc în această perioadă în Statele Unite ale Americii poate fi considerată drept un prim pas de apropiere a Republicii Moldova față de structurile militare și politice Occidentale. Aceste exerciții nu sunt primele de acest fel la care participă cadre militare din Republica Moldova. Acest proces este unul aflat în derulare și va constitui una dintre prioritățile Republicii Moldova în ceea ce privește procesul de modernizare al Armatei Naționale fiind totodată un element important al procesului de integrare europeană și euro-atlantică a Republicii Moldova. Faptul că exercițiile din SUA la care participă soldați moldoveni trebuie considerat ca semn al apropierii din această perspectivă a Republicii Moldova față de Occident și ca parte a procesului de integrare euro-atlantică a Republicii Moldova este confirmat de numărul mare de exerciții militare organizate de state membre NATO la care participă militari din Republica Moldova. Participarea soldaților moldoveni la 30th Armored Brigade Combat Team’s eXportable Combat Training Capability (XCTC) exercise nu este primul și nici singurul exercițiu militar cu participarea partenerilor Occidentali la care participă soldații moldoveni. În ultima perioadă au fost înregistrate mai multe etape de pregătire a membrilor Armatei Naționale a Republicii Moldova la care au participat contingente NATO. Spre exemplu, în perioada 30 iulie – 9 august 2018, mai multe cadre militare din Republica Moldova au participat la exerciții militare intitulate „Platinum Lion 2018” la Novo Selo din Bulgaria. La acestea au mai participat militari din Bulgaria, Slovenia, Albania, Serbia, România, Georgia și Statele Unite ale Americii. Armata Națională a Republicii Moldova participă la exercițiul respectiv din anul 2016. În luna iulie a anului curent, mai mulți militari moldoveni au participat la exercițiul multinațional „Sea Brize 2018” care s-a desfășurat, între 9-21 iulie anul curent, la Centrul de Instruire „Shirokiy Lan”, regiunea Mikolaiv, Ucraina. La exercițiile militare la care au participat aproximativ 80 de militari din Republica Moldova, au mai luat parte militari din Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina și Suedia. La aceste exerciții militare, Armata Națională a republicii Moldova participă începând cu anul 2007. În luna iunie a anului curent, mai mulți militari care fac parte din trupele de destinație specială ale Armatei Naționale și Forțele pentru operațiuni speciale ale Armatei române au executat salturi cu parașuta la Baza de Aviație „Decebal” din Mărculești. Acțiunea face parte din antrenamentul exercițiului „JCET 2018”, desfășurat în perioada 1-30 iunie curent, la Baza de instruire militară a Armatei Naționale . De asemenea, cooperarea dintre Armata Națională a Republicii Moldova și partenerii săi Occidentali nu se rezumă doar la exerciții militare desfășurate în străinătate la care participă și militari moldoveni. În această ordine de idei, se cuvine a menționa faptul că în perioada 19-22 iunie 2018, la Centrul de instruire al Brigăzii de informare motorizată „Moldova” din municipiul Bălți a avut loc exercițiul de menținere a păcii „Scutul Păcii-2018”. La exercițiile militare la care au participat 250 de militari, au luat parte și experți din Austria, Azerbaidjan, Belgia, România, Finlanda, Germania, Ucraina, Georgia, Statele Unite ale Americii, Franța, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Marea Britanie. Aceste tipuri de exerciții militare ne arată foarte clar faptul potrivit căruia colaborarea dintre Armata Națională a Republicii Moldova și partenerii Occidentali se intensifică. Prin organizarea de astfel de exerciții militare, Republica Moldova realizează pași meniți să consolideze procesul de apropiere și integrare europeană. Pe lângă participarea la exerciții militare organizate de parteneri occidentali sau de state membre ale NATO, Armata națională a Republicii Moldova purta un dialog susținut cu diverse structuri Occidentale. În această ordine de idei, se cuvine a menționa faptul că în data de 9 iulie curent Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut o întrevedere cu șeful adjunct în exercițiu al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Lajos Karakas. Printre subiectele discutate în cadrul întrunirii, se numără cooperarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu Misiunea OSCE în domeniul managementului stocului de armament și muniții, reconversia profesională și informarea populației despre pericolul munițiilor neexplodate. Această întrunire arată faptul potrivit căruia Republica Moldova încearcă să se apropie de structurile Occidentale. Tot în ceea ce privește inițierea unor punți de dialog între Armata Națională al Republicii Moldova și partenerii Occidentali ai Chișinăului, putem menționa faptul că la finalul lunii iunie curent la Chișinău a sosit o delegație constituită din juriști ai Armatei Statelor Unite ale Americii. Pe parcursul vizitei desfășurate între 25-27 iunie 2018, părțile au discutat despre posibilitățile de dezvoltare a capacităților juridice ale structurii de apărare (a republicii Moldova), prin instruire și proiecte de asistență (cu ajutorul părții americane). De asemenea, trebuie remarcat faptul potrivit căruia Republica Moldova nu este implicată în exercițiile militare ale NATO doar începând cu acest an și nici nu are primele contacte cu această organizație militară începând cu anul în curs. Sursele oficiale ale Armatei Naționale ale Republicii Moldova ne arată foarte clar faptul că procesul de coopere dintre Republica Moldova și organizația Nord-Atlantică este mult mai vechi și se axează atât pe cooperarea în ceea ce privește menținerea păcii, precum și în participarea soldaților din ambele părți la exerciții militare organizate atât de către satele membre ale NATO, precum și de Republica Moldova. Este important de menționat faptul potrivit căruia este interesantă lipsa de antrenamente militare organizate de Federația Rusă la care să participe soldații din Republica Moldova. Acest fapt ne face să ne gândim că în cadrul Ministerului Apărării și a Armatei naționale a Republicii Moldova se produce o reorientare înspre Occident în detrimentul colaborării militare cu Federația Rusă. Cu alte cuvine, planul cooperării militare Federația Rusă ocupă un plan secund în opțiunile militarilor moldoveni în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării naționale și în ceea ce privește instruirea militară și training-urile de care au nevoie militarii moldoveni pentru a putea organiza apărarea națională într-un mod eficient. De asemenea, interesele Republicii Moldova converg cu cele ale NATO, ONU; OSCE, CPEA (Consiliul parteneriatului euro-atlantic) în ceea ce privește reglementarea situațiilor de criză. Este important de precizat faptul potrivit căruia cooperarea dintre cele două părți este bazată pe baza unor acorduri internaționale și a unui „Parteneriat pentru Pace” . Ofițeri și subofițeri moldoveni au plecat în Statele Unite ale Americii Exercițiile militare la care au luat parte și reprezentanții forțelor armate moldovenești s-au desfășurat în perioada 6-28 august 2018 în Fort Bliss, Texas, Statele Unite ale Americii. Soldații moldoveni au luat parte la exercițiul militar intitulat „30th Armored Brigade Combat Team’s eXportable Combat Training Capability” (XCTC) exercise. Exercițiul XCTC este dezvoltat și coodonat de către First Army și de National Guard Bureau (NGB) din Statele Unite ale Americii. De asemenea, trebuie remarcat faptul că acest exercițiu este unul dintre cele mai mari exerciții de acest gen în istoria recentă. La exercițiile militare care tocmai s-au desfășurat în Texas au fost prezenți aproape 4000 de soldați din Carolina de Nord, Carolina de Sud, West Virginia, Minnesota, precum și soldați din Republica Moldova. The Army National Guard’s Combat Training Capability este un centru de instruire pentru pentru formațiuni militare de nivel brigadă și este realizat împreună cu cei de la First Army. Programul aduce resurse complete pentru unitățile National Guard Army de pe întreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, permițând acestor unități să se antreneze în programul lor obișnuit, aproape de casă. În cadrul exercițiilor militare desfășurate în statul Texas (SUA), Locotenentul-Colonel al Armatei Naționale a Republicii Moldova, Vitalie Micov, și-a manifestat entuziasmul cu privire la participarea militarilor moldoveni în cadrul unui exercițiu militar de o asemenea anvergură în Statele Unite ale Americii și a subliniat caracterul benefic al aceste exerciții pentru soldații moldoveni prezenți la aceste exerciții militare: „Speranța noastră este ca soldații moldoveni care sunt implicați în acest exercițiu să aducă cele mai bune practici învățate înapoi acasă și să dezvolte aceste practici pe viitor în procesul nostru de antrenament”. Totodată, oficialul menționat mai sus a spus că practicile pe care soldații moldoveni le vor dobândi la exercițiile militare din Statele Unite vor fi implementate la următoarele antrenamente naționale ale Armatei Republicii Moldova: „Când se vor întoarce acasă soldații vor participa în exercițiul anual de antrenament din republica Moldova cu toate Forțele Apărării. Toate procedurile învățate și experiențele de  aici vor fi implementate în exercițiile noastre la nivel național”, a subliniat Micov. Din cele de mai sus poate observat foarte clar faptul că militarii moldoveni au avut multe de învățat de la colegii lor americani și vor încerca să implementeze ceea ce au învățat în practica lor de zi cu zi. Acest aspect poate fi considerat drept o încercare a Ministerului Apărării Republicii Moldova de a apropia standardele moldovenești de cele Occidentale și de a realiza o apropiere a structurilor militare moldovenești de partenerii din Occident. În cadrul antrenamentelor militare din Statele Unite ale Americii, soldații moldoveni au învățat să colaboreze cu soldații americani în ceea ce privește domeniul militar. Sergentul Viktor Spinei, un medic din Batalionul de sprijin al Brigăzii nr. 230 a subliniat faptul că medicina este aceiași chiar dacă este aplicată cu truse și metode diferite: „Noi învățăm cum medicina poate fi practicată dacă am avea mai multe instrumente utilizate aici din perspectiva ofertei”. Totodată, acesta precizează că „Medicina este aceiași, aplicând diferite bunuri și instrumente este diferența”. Practic acest exercițiu ajută militarii moldoveni să înțeleagă mai multe dintre practicile din domeniul medical și să își perfecționeze propriile metode cu care aceștia sunt obișnuiți. Exercițiu important pentru soldații moldoveni Pentru soldații moldoveni, acest exercițiu militar este unul deosebit de important. Menționez acest lucru mai ales dacă luăm în considerare faptul că pentru a participa la aceste antrenamente militare din câteva mii de soldați moldoveni au fost selectați 95 de ofițeri și subofițeri care să călătorească în Statele Unite ale Americii și să participe la aceste exerciții militare. National Guard din Carolina de Nord și soldații moldoveni s-au antrenat printr-un program de parteneriat al National Guard Bureau, program ce realizează o legătură între NGB cu forțele armate ale partenerilor și aliaților globali ai Americii. Importanța acestor antrenamente este dată de faptul că între National Guard al Carolinei de Nord și militarii moldoveni există o colaborare mai veche. În cadrul unui discurs, Generalul-Maior al Armatei Statelor Unite ale Americii, Greg Lusk, adjunctul general al National Guard al Statului Carolina de Nord, a menționat faptul că „forțele armate ale Republicii Moldova și National guard al Carolinei de Nord sunt parteneri de 22 de ani”. Parteneriatul dintre cele două părți este unul de durată, ceea ce ne face să credem că acesta se va dezvolta pe viitor. Un astfel de exercițiu este foarte important pentru cadrele militare din Republica Moldova, cât și pentru Statul moldovean în sine. Astfel de exerciții sunt utile pentru soldații din Republica Moldova deoarece, prin participarea la astfel de evenimente, cadrele militare moldovene prezente acolo au șansa de a realiza un schimb de experiență util pentru evoluția lor profesională. Astfel de exerciții militare sunt foarte importante pentru militarii din Republica Moldova datorită potențialului formator pe care îl pot avea astfel de exerciții militare. Totodată însă, astfel de exerciții au o importantă componentă strategică. Această colaborare este una benefică pentru militarii moldoveni ce au participat la aceste antrenamente militare din perspectiva faptului că astfel de evenimente oferă șansa pentru militarii moldoveni de a lua contact cu cele mai avansate tehnologii. Un aspect mult mai important însă, este acela că militarii moldoveni au participat la antrenamente militare pe teritoriul și cu colaborarea celei mai puternice forțe a NATO, Statele Unite ale Americii. Încă nu știm sigur dacă participarea militarilor moldoveni la evenimente de genul celui menționat mai sus poate fi considerată drept faptul că Republica Moldova realizează pași concreți înspre apropierea față de structurile euro-atlantice și consolidarea legăturilor cu acestea. Un posibil scenariu pentru evoluția situației În perioada următoare am putea să mai asistăm la anumite exerciții militare pe care soldații moldoveni le vor efectua în compania partenerilor occidentali. Este posibil ca astfel de antrenamente să aibă o componentă politică și să fie legate de procesul de integrare al Republicii Moldova în structurile euro-atlantice. De asemenea, este posibil ca numărul de exerciții militare organizate de state membre NATO la care participă și contingente din Republica Moldova să cunoască o creștere în viitorul apropiat. Putem considera că exercițiile militare asemeni celor din Statele Unite ale Americii la care participă soldații moldoveni în aceste zile reprezintă o încercare a Armatei Naționale și a Ministerului Apărării Republicii Moldova de a se racorda la standardele obișnuite pe care le practică partenerii Occidentali ai Republicii Moldova. Putem considera că procesul de apropiere a structurilor militare din Republica Moldova față de partenerii Occidentali va continua pe viitor. Totodată, adoptarea de noi practici și racordarea la anumite standarde Occidentale va fi intensificată în viitorul apropiat. Participarea soldaților moldoveni la exerciții militare asemeni celui aflat în desfășurare în aceste zile în Statele Unite ale Americii reprezintă o parte componentă a procesului de integrare al republicii Moldova în structurile euro-atlantice. Acest proces va fi derulat în continuare de responsabilii pentru modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova și va constitui o componentă a procesului de integrare euro-atlantică a Republicii Moldova. Cazacu Gheorghe Post-ul 95 soldați din Republica Moldova au participat la exerciții militare în SUA apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
28 august 2018
13:20
Ministerul Finanţelor Publice va realiza o analiză în vederea atribuirii monitorizării şi controlului sumelor alocate de contribuabili din impozitul pe profit şi venit unei structuri subordonate, reiese dintr-un proiect de Ordonanță publicat pe site-ul instituției. Conform documentului, va fi înlăturată posibilitatea cheltuirii fondurilor primite de beneficiari din impozitul pe profit, respectiv pe venit, în alte scopuri decât cele pentru care s-au înfiinţat. Proiect MFP Ministerul Finanțelor Publice va verifica: modul de utilizare a sumelor acordate prin acţiuni de sponsorizare/ mecenat pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de beneficiarul sponsorizării, respectiv ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, reducând impozitul pe profit/venit, în sensul respectării Legii nr. 32/1994, modul de respectare a utilizării fondurilor primite de beneficiarii sumelor redirecţionate din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV din  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modul de utilizare a fondurilor publice acordate de la bugetul general consolidat pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor non-profit. Acţiunile de control care se realizează potrivit acestui act normativ vizează inclusiv perioada anterioară intrării în vigoare a acestuia, cu respectarea termenului de prescripţie prevăzut la art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 107/2012, cu modificările ulterioare. Ministerul a realizat acest proiect ca urmare a unei decizii a Curții de Conturi a României care a constatat că la nivelul MFP şi al instituţiilor subordonate acesteia nu se cunosc beneficiarii acţiunilor de mecenat şi/sau sponsorizare. Conform expunerii de motive, Curtea a văzut că legislaţia permite sponsorizarea/mecenatul cu deducerea din suma cuvenită bugetului de stat, dar nu obligă contribuabilii să înştiinţeze instituţiile statului în legătură cu beneficiarii acţiunilor acestora”. La nivelul Ministerului Finanţelor Publice nu există nicio structură abilitată de lege care să efectueze controlul modului în care fondurile primite sunt cheltuite de beneficiari, în sensul respectării Legii nr. 32/1994” Pentru suma de 696.378.270 lei încasată de fundaţii şi asociaţii non-profit din impozitul pe profit redirecţionat în anul 2015, nu există certitudinea privind legalitatea cheltuirii acesteia conform scopului declarat. În anul 2015, persoanele fizice au redirecţionat un procent de 2% din impozitul pe venit, fiind finanţate astfel un număr de 27.955 unităţi beneficiare cu suma totală de 138.154.114 lei, aşa cum rezultă din datele puse la dispoziţie de către ANAF. Numărul entităţilor care au primit sume mai mari de 100.000 de lei este de 89, dintre care 14 au fost finanţate cu sume cuprinse între 500.000 de lei şi 4.000.000 de lei. S-a constatat că la nivelul MFP nu a fost identificată nici o structură abilitată de lege care să efectueze controlul modului în care sunt cheltuite fondurile publice primite de către beneficiari”, Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care în prezent legislaţia în vigoare nu face trimitere la modul în care poate fi verificat cheltuirea acestor resurse şi nu indică instituţia/instituţiile cu atribuţii în acest sens” şi a decis că „Ministerul Finanţelor Publice va realiza o analiză în vederea atribuirii monitorizării şi controlului sumelor alocate de contribuabili din impozitul pe profit şi venit unei structuri subordonate, iniţiind în acest sens modificările legislative care se impun, astfel încât să fie înlăturată posibilitatea cheltuirii fondurilor primite de beneficiari din impozitul pe profit, respectiv pe venit, în alte scopuri decât cele pentru care s-au înfiinţat.” Documentul mai spune că Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu reglementează mecanisme și proceduri prin care Statul Român să se asigure de buna utilizare a fondurilor publice acordate de la bugetul general consolidat pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor non-profit. „În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 107/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice efectuează inspecţia economico-financiară la operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, cu privire la fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat”, menționează sursa citată. Post-ul MFP intenționează să verifice modul în care ONG-urile au cheltuit banii din donațiile provenite din impozitul pe venit apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:10
În sala mare a Primăriei Oradea a avut loc vineri, 24 august, conferința de presa comună a Primăriei Oradea și Primăriei Debrecen, privind proiecte de colaborare culturală între cele două orașe. La conferința de presă a participat viceprimarul municipiului Oradea – dl. Florin Birta, viceprimarul orasului Debrecen – dl. Komolay Szabolcs, directorul centrului cultural Modem din Debrecen – d-na Koroknai Edit, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea si Regiune – dl. Mihai Jurca și directorul Muzeului Orașului Oradea – d-na Angela Lupșea. Orașele înfrățite Oradea și Debrecen au avut și până acum o bună colaborare în direcția dezvoltării unor evenimente culturale, cum au fost recent ”Carnavalul Florilor” sau ”Zilele Sfântului Ladislau”, reprezentanții celor două orașe dorind o continuare și o dezvoltare a proiectelor comune. ”După ce la începutul acestei săptâmâni am sărbătorit la Oradea festivalul florilor și am fost gazda unui minunat concert al Orchestrei cu 100 de viori din Budapesta, la care a fost prezent și viceprimarul orașului Debrecen, dl. Komolay Szabolcs, azi avem bucuria să ne întâlnim din nou și să continuăm proiectele culturale și turistice comune ale orașelor Oradea și Debrecen, dorind să dăm astfel o notă de consecvență comunității române și comunității maghiare”, a spus viceprimarul Florin Birta în deschiderea conferinței de presă. În continuare, viceprimarul orasului Debrecen, dl. Komolay Szabolcs, a prezentat o expoziție importantă care are loc la Debrecen, ”Impresii”, de la centrul cultural Modem din Debrecen. Aceasta a început în data de 23 iunie și poate fi admirată până în 23 septembrie 2018. Interesul vizitatorilor fiind foarte mare, organizatorii s-au gândit deja la o prelungire a expoziției. Expoziția ”Impresii” reunește 56 de exponate ale unor pictori celebri, precum Monet, Degas, Cézanne, Courbet, Van Gogh, Modigliani, Picasso, Sisley, Turner, Warhol, Lichtenstein, Francis Bacon. Exponatele sunt aduse de la la Galeria de Artă Johannesburg din Africa de Sud, care deține peste 9000 de exponate. Cele două orașe, Oradea și Debrecen, au în vedere un parteneriat cultural care are ca obiectiv schimbul de turiști, astfel încât turiști din Oradea să ajungă în Debrecen pentru a vedea acolo principalele obiective turistice sau expoziții, iar cei din Debrecen să vină să viziteze obiectivele turistice din Oradea ”Am considerat că în această perioadă orădenii pot fi interesați de expoziția care se desfășoară acum la Centrul Cultural Modem. Astfel, pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor interesați, există autobuze spre Debrecen cu întoarecere seara, în aceeași zi, care pot fi luate sâmbătă și duminică, la ora 9:00, de la autogara de lângă Gara Centrală”, a completat viceprimarul Komolay Szabolcs. Astfel, până în 23 septembrie 2018, în fiecare sâmbătă şi duminică se organizează vizite cu plecare din Oradea, la expoziția ”Impresii” din Debrecen. Programul vizitelor este următorul (ora locală): plecare cu autobuzul la ora 9 din autogara de lângă gara centrală CFR (Bdul. Stefan cel Mare nr. 4) între orele 10-12, vizitarea expoziției, prezentarea în limba română artistul-profesor Toró József între orele 12-14 masa de prânz la Restaurantul Casablanca (3 meniuri la alegere) între orele 14-19 program liber la alegere: vizionarea trilogiei monumentale Săptămâna Patimilor pictat de Munkácsy Mihály la Muzeul Déri, vizită la Grădina Zoologică și Parcul de Distracții, wellness la Aquaticum, shopping la Forum Plaza etc. la orele 19, plecare la Oradea, sosire preconizată la orele 20. Taxa de participare este 99 lei (suma cuprinde contravaloarea călătoriei – transportul Oradea-Debrecen și retur, a biletului de intrare la expoziție, a prânzului. Nu cuprinde cheltuielile programelor individuale. Deplasarea se realizează numai în cazul în care sunt minimum 8 participanţi.) Înscrieri se fac la adresa de email  impresii@oradeb.ro, iar emailul trebuie să cuprindă următoarele date: data vizitei (date posibile în august 25, 26, în septembrie 1, 2, 8, 9, 15, 16, 22, 23), numele, număr telefon, adresă e-mail. Cei care se înscriu vor fi contactaţi personal pentru detalii. Plecarea se face În fiecare sâmbătă și duminică. În prezent, aceste curse duc turiști către Debrecen, dar aproximativ peste două săptămâni, cursele de autobuze vor aduce și  turiști din Debrecen la Oradea pentru a vedea obiectivele turistice din municipiul nostru. Momentan se lucrează la o oferă și la un traseu turistic de vizitare. Post-ul Colaborare culturală și turistică între orașele Oradea și Debrecen apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.