TRB

Ieri
12:10
Este destul de ușor să confunzi un operator de date și o persoană împuternicită de către un operator, având în vedere că ambele persoane sunt considerate responsabile pentru colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal. Atunci de ce este necesar să știm care este diferența dintre un operator de date și o persoană împuternicită de operator? În primul rând, obligațiile lor sunt diferite. Dacă te afli în poziția uneia dintre aceste persoane, este mai mult decât recomandat să cunoști responsabilitățile și obligațiile poziției pe care o ocupi. Ce face un operator de date? Misiunea principală a operatorului de date este să decidă pentru ce scop sunt colectate și prelucrate datele cu caracter personal. Pe lângă acest aspect, operatorul de date va fi responsabil pentru toate datele pe care le colectează, stochează, și prelucrează. De aceea stabilirea unei baze legale solide pentru acest tip de operațiuni este mai mult decât recomandată. Cu alte cuvinte, un operator de date ar trebui să respecte regulile impuse de GDPR, astfel încât datele cu caracter personal să fie manageriate în conformitate cu standardele actuale. Externalizarea serviciilor GDPR vă poate ajuta mult în acest caz, pentru că vă veți asigura, ca și operator de date, că toate datele private colectate de la clienții dumneavoastră sunt în siguranță în orice moment, fiind prelucrate în același mod. Așadar, pe lângă a decide de la cine se colectează datele, ce fel de date sunt necesare, și scopul pentru care acestea se prelucrează, operatorul de date va trebui să se îngrijească și ca legile în vigoare să fie respectate. Dar persoana împuternicită de operator? Dacă operatorul de date decide de la cine sunt colectate datele și pentru ce scop, persoana împuternicită de operator va alege modalitatea de stocare a acestor date. Așadar, tehnologia folosită, măsurile de securitate luate, și metodele de stocare și prelucrare adoptate vor cădea în grija persoanei împuternicite. Pentru toate acestea avem nevoie de o bună  implementare GDPR, pentru a ne asigura că operatorul de date respectă condițiile legale cu privire la datele cu caracter personal. Din nou, putem opta pentru o externalizare de servicii GDPR, dacă vrem să fim siguri că toate condițiile sunt respectate. Atunci când timpul ne presează, decât să riscăm sancțiuni în cazul unui control, este mai bine să solicităm asistența specialistilor în acest domeniu. Specialiștii GDPR nu numai că ne vor îndruma cu privire la o bună implementare a acestui Regulament, dar vor avea grijă ca toate persoanele desemnate cu astfel de sarcini să își însușească toate cunoștințele necesare. Așadar, deși este adevărat că persoana împuternicită poate alege modalitatea de preluare a datelor de la persoanele vizate, precum și cum acestea vor fi prelucrate, șterse, și așa mai departe, este recomandat să se cunoască prevederile GDPR pentru toate aceste procese. Dacă GDPR-ul este respectat corespunzător, toată lumea va avea de câștigat. Persoanele ale căror date au fost colectate și prelucrate se vor bucura de o confidențialitate și protecție sporite, iar operatorul de date, împreună cu persoanele împuternicite, va avea siguranța că respectă măsurile în vigoare. Concluzie Deși operatorul de date are obligații diferite de persoana împuternicită, cu toate că ambii se ocupă de probleme similare, cunoașterea și implementarea GDPR-ului este deosebit de importantă pentru toate persoanele implicate în colectarea, stocarea, și prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste măsuri au fost create pentru sporirea siguranței datelor și pentru a crește încrederea în operatorii de date. Dacă veți respecta regulamentul GDPR, nu veți mai întâmpina dificultăți la colectarea acestui tip de date, pentru că veți fi privit ca un operator de date de încredere de către clienții dumneavoastră. Post-ul Care este diferența dintre un operator de date și o persoană împuternicită de operator? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai mult de 2 zile în urmă
16:40
În cursul zilei de 10 decembrie 2018, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis să îl suspende, pentru a cincea oară, pe Igor Dodon din funcția de șef al statului. Aceste mișcări de cadre au devenit o obișnuință pentru mediul politic din Republica Moldova și nu par să mai mire pe nimeni. Cea de-a cincea suspendare a președintelui RM din funcția deținută vine după ce președintele parlamentului Republicii Moldova, democratul Adrian Candu, împreună cu deputatul Sergiu Sîrbu au depus, în cursul zilei de 10 decembrie, o sesizare la adresa Curții Constituționale a RM prin care se cerea suspendarea președintelui pe motiv că acesta din urmă a refuzat promulgarea unui set de patru legi[i]. Reamintim că în cadrul sesizării depuse de către cei doi politicieni se discută despre legea cu privire la transmiterea terenului fostului Stadion Republican pentru construirea sediului ambasadei SUA, legea cu privire la sărbătorirea Zilei Europei pentru data de 9 mai, noul Cod al Audiovizualului, dar și reforma Departamentului Trupelor de Carabinieri[ii][iii]. De asemenea, trebuie reamintit faptul că, anterior, președintele Igor Dodon a fost suspendat din funcție în patru rânduri. Prima suspendare a acestuia a venit în data de 24 octobrie 2017, cea de-a doua suspendare vine la data de 2 ianuarie 2018, a treia la 5 ianuarie, iar penultima suspendare vine la data de 24 septembrie 2018 când Igor Dodon a refuzat în mod repetat numirea lui Nikolai Chubuk în funcția de Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului și a lui Sylvia Radu în funcția de Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale[iv]. Procedura de suspendare/demitere a președintelui Republicii Moldova Așa  cum am putut observa de fiecare dată pentru ca președintele Republicii Moldova să poată fi suspendat din funcție este nevoie de a fi depusă o sesizare la adresa Curții Constituționale a Republicii Moldova[v].  Cu toate acestea însă, trebuie remarcat faptul că procedura de suspendare/demitere a președintelui RM este una neclară. Pe de o parte, avem textul Constituției în care se menționează faptul că „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputați[vi][vii]”. Un aspect destul de important, care se pare că este ignorat de politicienii din Republica Moldova, este legat de faptul că „propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și se aduce, neîntârziat, la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”, precum și de faptul că „dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”[viii]. Este important de menționat faptul că în niciunul dintre cele cinci suspendări ale președintelui Republicii Moldova nu a avut loc un referendum pentru demiterea președintelui. Tot atât de neclar este faptul că în unele resurse de informare se vorbește despre faptul că propunerea de suspendare a președintelui Republicii Moldova a fost înaintată Curții Constituționale de către doi membri ai Parlamentului, președintele forului legislativ – democratul Adrian Candu – precum și deputatul Sergiu Sîrbu au depus o solicitare de suspendare a președintelui Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova la adresa Curții Constituționale. Un aspect foarte important cu privire la recenta suspendare a președintelui Republicii Moldova este dată de faptul potrivit căruia cererea depusă de către cei doi politicieni a fost soluționată în decursul aceleiași zile. Acest aspect induce ideea potrivit căreia Curtea Constituțională a Republicii Moldova se află în subordinea politică a Partidului Democrat din Moldova și poate servi intereselor politice ale acestei formațiuni ori de câte ori este nevoie de acest lucru. O suspendare care are menirea de a promulga mai multe legi Așa cum am mai menționat deja, suspendarea din funcția de președinte a lui Igor Dodon vine în contextul în care președintele a refuzat promulgarea celor patru legi. Dacă este să ne uităm la textul Constituției Republicii Moldova în care se menționează că „dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-Ministru”[ix]. Cu alte cuvinte, unul dintre semnatarii cererii de suspendare a lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova este președintele Parlamentului – Adrian Candu – iar cel de-al doilea personaj politic care ar putea exercita temporar funcția de președinte este un alt democrat – prim-ministrul Pavel Filip. Suspendarea lui Dodon din funcția de președinte al RM – un joc de putere exercitat de PD Evenimentul petrecut în data de 10 decembrie 2018 trebuie văzut drept o încercare a democraților de a arăta faptul că aceștia reprezintă o formațiune puternică și că pot dicta președintelui regulile jocului. Totodată însă, această suspendare se înscrie în încercarea PDM de a promulga anumite legi, iar pentru atingerea acestui scop se recurge la suspendarea președintelui. Nu în ultimul rând însă, trebuie remarcat faptul că evenimente asemeni celui de astăzi sunt parte a luptelor electorale în virtutea proximității alegerilor din 24 februarie 2019. Gheorghe Cazacu [i] https://voceabasarabiei.md/politic/item/8618-dodon-suspendat-din-nou. [ii] http://tv8.md/2018/12/10/ultima-ora-presedintele-dodon-a-fost-suspendat-din-nou-din-functie-2/. [iii] https://www.realitatea.md/dodon-suspendat_88019.html. [iv] http://trb.ro/2018/09/presedintele-republicii-moldova-igor-dodon-a-fost-suspendat-din-functie-a-patra-oara/. [v] http://trb.ro/2018/09/presedintele-republicii-moldova-igor-dodon-a-fost-suspendat-din-functie-a-patra-oara/. [vi] http://presedintie.md/titlul3#5. [vii] http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731. [viii] http://presedintie.md/titlul3#5. [ix] http://presedintie.md/titlul3#5. Post-ul Igor Dodon suspendat pentru a cincea oară din funcția de președinte al Republicii Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:01
Prima facultate din Sud-Estul Europei dedicata antreprenoriatului, The Entrepreneurship Academy (EA), impreuna cu Banca Transilvania, lanseaza in premiera competitia nationala EntrepreNation CityStart, destinata liceenilor si studentilor in anul I pasionati de business, management, antreprenoriat si intraprenoriat. Aceasta este destinata dezvoltarii aptitudinilor antreprenoriale a peste 300 de tineri, iar castigatorii vor avea acces la burse de studiu in valoare totala de peste 50.000 de euro. Competitia are loc in perioada decembrie 2018 – aprilie 2019 in Iasi (8 decembrie), Galati (8 decembrie), Sibiu (19 ianuarie), Cluj-Napoca (26 ianuarie) si Timisoara (26 ianuarie). Tinerii care doresc sa se inscrie, o pot face gratuit, prin completarea unui formular de participare disponibil pepagina de Facebook @TheEntrepreneurshipAcademy, iar mai multe detalii sunt disponibile online. Antreprenori cu experientasi studenti care au deja un business ii vor ghida pe participantii EntrepreNation CityStart In fiecare dintre cele cinci orase in care se va desfasura competitia, antreprenori cu experienta vor fi alaturi de participanti. Impreuna cu studenti ai The Entrepreneurship Academycare au deja un business ii vor ghida sa genereze idei cu impact intr-o competitie in care sunt provocati sa genereze idei de afaceri. Ulterior,timp de 4 luni, participantii vor intra intr-un program de mentorat si antreprenoriat sustinut de echipa EA, pentru a implementa si testa ideile de afaceri generate in timpul competitiei. Castigatorii vor primi burse de studiu la EA – The Entrepreneruship Academy si accesul intr-un program antreprenorial concentrat Echipele castigatoare vor fi anuntate in luna aprilie 2019, in cadrul finalei EntrepreNation CityStart. Apoi, acestea vor intra intr-un BootCamp, un program antreprenorial de 7 zile. Fiecare castigator va avea la finalul programului un plan de business viabil, pe care-l va implementa avand la dispozitie intalniride mentorat cu studentii si antreprenorii din reteaua The Entrepreneurship Academy. “Ne bucuram ca avem ocazia sa ne implicam in acest proiect frumos si sa facem astfel inca un pas in ceea ce priveste educatia antreprenoriala si financiara. De aceasta data ne adresam liceenilor si studentilor, in care avem mare incredere ca vor contribui cu entuziasm si idei la viitoare businessuri. Proiectul atinge doua dintre directiile principale ale implicarii BT in comunitate – antreprenoriatul si educatia – ambele domenii cheie pentru dezvoltarea Romaniei.” a declarat Sergiu Mircea, director Marketing & Comunicare, Banca Transilvania. The Entrepreneurship Academy inseamna un mediu in care echipe de studenti invata business construind si administrand afaceri reale sub indrumarea unui team coach, al unui business coach si a unei echipe de experti si profesori internationali. Modelul educational dezvolat in tari precum Finlanda, Olanda, Spania sau Marea Britanie are la baza elemente cheie precum: Studentii lucreaza in echipe de antreprenori pentru dezvoltarea de business-uri reale, inca din primul an de studiu. Elementele de teorie predate sunt structurate astfel incat sa urmeze parcursul practic de implementare al afacerilor create de catre studenti. Profesorii EA-The Entrepreneurship Academy sunt oameni de afaceri, manageri din companii internationale si profesori de la universitatile din strainatate. Fiecare an de studiu are atasata o experienta internationala de cel putin 6 saptamani in care studentii EA vor invata si vor discuta cu antreprenori din afara tarii. The Entrepreneurship Academy are sediul in Bucuresti si ofera celor interesati de antreprenoriat si intraprenoriat un program de licenta de 4 ani de zile in business, administrarea afacerilor si antreprenoriat. Post-ul Competitia nationala de antreprenoriat pentru liceeni si studenti apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:30
Stocul de investiții străine directe în cele 4 județe din regiunea de vest a țării (Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) s-a dublat între 2008 și 2016, ajungând la 5,6 miliarde de euro, mare parte dintre acestea fiind concentrată în sectorul automotive, arată o analiză a PwC România prezentată în cadrul unei conferințe dedicată sectorului auto desfășurată la sfârșitul lunii noiembrie 2018 la Timișoara. Dintre acestea, cele mai multe investiții străine directe au fost atrase de județul Timiș (3,5 miliarde de euro) și de județul Arad (1 miliard de euro). „Am decis organizarea unei conferințe de automotive la Timișoara, pentru că zona de vest a țării reunește mare parte din producătorii de componente și subansamble auto prezenți în România. Practic, acest sector este motorul dezvoltării regiunii și, am putea spune, al întregii țări, având în vedere că industria auto are o pondere de 13% în formarea PIB-ului României și o contribuție încă și mai însemnată din exporturi. Dorim să facem din acest eveniment unul recurent, pentru a lua pulsul pieței și a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă clienții noștri din acest sector”, a declarat Monica Biota, Partener de audit și coordonatorul biroului PwC România din Timișoara. Această concentrare de investiții străine a atras cu sine majorarea susținută a PIB-ului regiunii de vest, cu aproape 27% între 2008 și 2018, precum și niveluri salariale mai ridicate, salariul mediu net în județul Timiș în anul 2017 spre exemplu (2562 de lei) fiind cu 25% peste media națională (2061 lei). De asemenea, în timp ce populația României s-a redus cu aproximativ 5% în ultimii 10 ani, iar resursele de muncă cu 9%, populația județului Timiș a crescut cu 4%, de la 720.000 de persoane la aproximativ 750.000, numărul de angajați crescând în același ritm, în vreme ce numărul șomerilor la nivelul întregii regiuni de vest a scăzut cu 45% în același interval. În schimb, județele Caraș-Severin și Hunedoara au niveluri salariale sub media națională, ceea ce le face atractive din punct de vedere al costurilor salariale pentru investitorii interesați să-și extindă capacitatea de producție. „Pentru a încuraja dezvoltarea economică în aceste două județe, un rol foarte important îl joacă îmbunătățirea infrastructurii de transport, în așa fel încât investitorii să aibă confortul că pot să-și livreze în timp cât mai scurt producția destinată în mare parte pieței din Uniunea Europeană”, a precizat Andreea Mitiriță, Partener de Taxe, PwC România și coordonatoarea echipei de consultanță fiscală de la biroul din Timișoara. Analiza PwC arată că județul Timiș se situează pe locul 4 la nivel național în privința cererii de forță de muncă, în vreme ce județul Arad este pe ultimul loc la nivel național în privința ofertei de forță de muncă. „În regiunea de vest a țării, companiile se confruntă cu dificultăți serioase în atragerea de forță de muncă necesară pentru a-și susține sau extinde producția, fiind nevoie de o serie de măsuri coordonate la nivel național care să încurajeze migrația internă a forței de muncă din județele care au deficit de locuri de muncă, spre regiunile care se confruntă dimpotrivă cu penuria de muncitori. În cadrul acestei conferințe am prezentat câteva dintre propunerile de măsuri ale PwC care să atenueze problema deficitului de forță de muncă, precum impulsionarea învățământului dual sau reforma Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și transformarea acesteia într-un adevărat partener pentru companiile din România în atragerea de resurse umane”, a adăugat Andreea Mitiriță. Conferința, care s-a bucurat de participarea a peste 70 de reprezentanți ai sectorului auto de la companiile din zona de vest a țării, a atins o serie de subiecte relevante pentru industria auto precum reglementările fiscale și contabile cu impact pentru sector, facilitățile fiscale oferite pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, aspecte legate de piața muncii și potențialele soluții propuse de PwC România pentru a atenua problema deficitului de forță de muncă specializată. Post-ul PwC România: stocul de investiții străine directe s-a dublat în ultimii 10 ani în zona de vest a țării apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:50
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, organizează miercuri, 12 decembrie 2018, de la ora 18.30, în Catedrala Mitropolitană din Piața Avram Iancu, Concertul Tradițional de Colinde, intitulat „În aiesta Sfânt Crăciun”, eveniment anual ce-și propune să aducă în atenția iubitorilor de folclor colindele tradiționale, așa cum se cântau mai demult în satele românești. În cadrul manifestării va fi lansat și un Compact Disc, ce conține colinde și cântece de Crăciun din județul Cluj, intitulat „În aiesta Sfânt Crăciun”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul instituției. În concert vor evolua: Grupul folcloric „Valea Frății”, coord. Lăcrimioara Pop, Grupul folcloric tradițional „Mărișana” coord. Prof. Ioan Mariș și colindătoarele din localitatea clujeană Luna, coord. Ana și Ion Fetiță. De asemenea, va fi prezent și grupul de interpreți clujeni „Colindăm la gazde bune”, format din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Mariana Morcan, Marinela Zegrean Istici, Ioana Breda Morar, Raul Oltean, Radu Lazăr, Iulia Bucur, Grigore Sâmboan, Mădălina Mîrza și Livia Popa. Concertul, prezentat de Grigore Sâmboan, va fi transmis în direct de Radio Renașterea.   Post-ul ,,În aiesta Sfânt Crăciun” – concert de colinde în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
7 decembrie 2018
18:30
În ultima perioada de timp o atenție deosebită a fost acordată Fundație ”Dialog Deschis” (FOD) în frunte cu Ludmila Kozlowska în privința căreia a fost pornită ancheta. În legătură cu aceasta, a fost formată o comisie parlamentară specială, condusă de deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) Igor Vremea pentru investigarea cazului. La data de 16 noiembrie 2018 Comisiei de anchetă a prezentat Raportul integral al cazului FOD în care figurează liderii partidelor extraparlamentare Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) și Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – PPDA). Acest lucru a fost declarat de către președintele Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, la finalul audierilor parlamentare cu privire la problema interferenței externe în afacerile interne ale țării. Rezoluția comisiei speciale menționează că fondul respectiv a primit asistență financiară din partea Rusiei (peste 2 milioane de euro) în locul lui Vyacheslav Platon, care a fost condamnat în Republica Moldova până la 18 ani de închisoare pentru spălarea banilor – a comunicat apostrophe.ua. Succint despre activitatea Fundației ”Open Dialog” Activitatea de baza a organizației este oferirea ajutorului și asistența persoanele care sunt persecutați de fostul regim URSS și activitatea legată de promovarea drepturilor omului. Dar, dacă ne uităm cu atenție la activitatea fondului, putem observa niște procese financiare dubioase – finanțarea „Dialogului deschis” de către companiile suspecte și conexiunile cu oligarhii din republicile post-sovietice. FOD a fost implicat în scandalul care s-a desfășurat lângă oligarhului kazah Mukhtar Ablyazov, care a furat învinuit în 6 miliarde de dolari de la poporul kazah și a fugit în Occident. În anul 2017 analiștii portalului „Coloana Rusă V în Polonia“, care monitorizează în mod activ influența Rusiei în țară, a pregătit un raport care prezintă geneza apariția fondului „Dialog Deschis“ și legăturile a acestuia.   Fig 1. Schema simplificată a mediului de afaceri al lui Peter Kozlowsky în Crimeea și Rusia cu implicația fondației Dialogului deschis cu cote în mii de zloți.   Așa dar, potrivit „Coloana Rusă V în Polonia“ în perioada de la înființarea fondului până la sfârșitul anului 2016, ”Dialogul Deschis” a colectat un total de 6.600.000 de zloți, aproximativ 1,5 milioane de euro iar atunci când au fost întrebați despre sursele de finanțare, reprezentanții fondului au răspuns că banii au fost colectați din donații colectate de pe stradă și donații de la organizații de prestigiu. Cu toate acestea, potrivit analiștilor, aceasta este doar o parte a venitului fondului. Cifrele demonstrează că „Dialogul Deschis” este de fapt o fundație de tip famil, care la 4/5 este finanțată de mediul familial și de afaceri al antreprenorului Peter Kozlowsky care este fratele președintelui fundației Lyudmila Kozlowska. Raportul „Coloana Rusă V în Polonia“ conține, de asemenea, o listă a altor donatori. Așa dar, caracterul suspicios al FOD a atras atenția autorităților din Moldova și anume fondurilor din care este finanțat acest. Întrebarea este de ce anume acum s-a întâmplat așa ca a fost formată comisia specială pentru investigarea cazului FOD și cum acest lucru este legată cu viitoarele alegeri parlamentare din februarie 2019 și schimbării orientării din pro-europeană în pro-Moldova? Ce a contribuit la acțiunile autorităților Republicii Moldova împotriva FOD? Comisia parlamentară specială a anunțat rezultatele investigării activităților desfășurate de Fundația Rusă ”Dialogul Deschis” pe teritoriul Republicii Moldova. Membrii comisiei au stabilit că Fundația „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis) și fondatoarea acesteia, Ludmila Kozlowska, ar fi beneficiat de plăți din zone offshore, cu proveniență dubioasă. Fundația ar fi fost finanțată implicit din schema de spălare a banilor „Laundromat”, dar și din frauda bancară produsă în Moldova. Fundația „Dialogul Deschis” a desfășurat activități de sabotaj împotriva Moldovei cu implicarea politicienilor de opoziție și a activiștilor civici. O astfel de concluzie este cuprinsă în raportul comisiei speciale a parlamentului Moldovei, care a fost discutat vineri, 16 noiembrie. De asemenea, Comisia a concluzionat că ”Dialogul Deschis” a finanțat partidele de opoziție pro-europene – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), conduse de Maia Sandu și Demnitate și adevăr – (DA), sub conducerea lui Andrei Năstase – DW. Decizia de a crea comisia specială pentru investigarea activităților FOD în Moldova a fost luată în octombrie, după ce presa locală a afișat informațiile privind  deportarea din Polonia a fondatorului și șefului fundației Lyudmila Kozlowska precum și legăturile a acesteia cu partidele extraparlamentare pro-europene PAS și DA. Încă din luna august anului curent resursele mass-media apropiată Partidului Democrat din Moldova a declarat că ”Dialogul Deschis” a urmărit interesele ”Raiderului nr. 1 în CSI” omului de afaceri Veacheslav Platon care a fost condamnat în 2016 pentru fraudă și spălare de bani. ”FOD a încercat să prezinte pe Platon ca victimă a represiunii politice, fiind prezentată ca persoană a cărei drepturi au fost încălcate. Acest lucru a fost făcut pentru a induce în eroare structurile UE”, – a declarat deputatul Partidului Democrat, Igor Vremea, prezentând raportul privind activitatea comisiei speciale în data de 16 noiembrie. Potrivit deputatului, acuzațiile mass-media împotriva FOD și a liderului acesteia au fost confirmate. Cu ajutorul și prin intermedia FOD serviciile speciale ale statelor străine au implementat acțiunile de sabotarea împotriva autorităților de stat ale Republicii Moldova, a declarat Vremea. Potrivit lui, în diferite structuri europene Kozlowska a promovat documente care au conținut  critic la adresa conducerii Republicii Moldova. Iar partidele de opoziție de dreapta, PAS și DA, au primit finanțare din partea FOD care nu a fost declarat. O parte din activitatea comisiei a fost efectuată în regim privat „din cauza informațiilor secrete conținute în documente”. Membrii comisiei au sugerat biroul procurorului de a studia cu atenție raportul menționând ”că este posibil ca persoanele care apar în raportul final, a încălcat legea Republicii Moldova și trebuie să fie aduși în fața justiției.” Într-un comunicat a Ludmila Kozlowska a declarat că autoritățile moldovenești au atras atenția asupra FOD atunci când UE a impus restricții financiare pentru nerespectarea drepturilor omului. „Atunci totul s-a schimbat, ei au început să declare că noi ne implicăm în politica Moldovei și dezinformăm reprezentanților Parlamentului European și ai Comisiei Europene”. În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a decis să suspende asistența financiară în valoare de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. În plus, fundației afirmă că „Una dintre principalele sarcini ale organizației noastre este de a solicita sancțiuni financiare împotriva guvernelor, înghețarea asistenței financiare din partea UE, a Fondul Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale în cazul încălcării drepturilor omului, a libertăților civile și a lipsei de reforme reale”. Organizațiile pentru drepturile omului, reamintesc autorii declarației, nu interferează cu afacerile interne ale statelor, ci „indică încălcare a drepturilor și obligațiilor internaționale de către reprezentanții  statelor”. Agitația înainte de alegerile din Moldova Din perspectiva fostului reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei, analist politic Alexei Tulbure, constatările comisiei parlamentare speciale derivă din obiectivele conducerii Republicii Moldova de a lichida oponenți la alegerile parlamentare care vor avea loc în februarie 2019. „Ei doresc să elimine din alegeri un adevărat concurent – partidul DA și liderul său Andrei Năstase – a comunicat Alexei Tulbure pentru DW – El va fi acuzat că are legături cu FSB și finanțarea ilegală a partidului din străinătate“ Autoritățile se vor teme să elimine pe Maya Sandu în același mod care este mai cunoscută în Europa și în SUA, a prezis Tulbure. În Moldova deja a avut loc situația în care, chiar în ajunul alegerilor parlamentare, candidatul a fost eliminat din alegerile fiind acuzat de finanțarea ilegală a partidului său. În 2014, cu puțin timp înainte de vot, Partidul nostru a fost eliminat din alegeri, condus de Renato Usatîi. Semnificația investigației FOD și consecințele socio-politice Activitatea înainte de alegeri  parlamentare. Oare când este cel mai bine de a arăta faptul că Partidele din Moldova își îndeplinesc datoria fața de stat și cetățenii țării? Evident că înainte de alegerile, atunci când atenția alegătorilor este îndreptată spre activitatea a acestora. Însă totul nu este atât de simplu și evident cum se pare din prima vedere. Faptul că președintele comisiei este Deputatul din Partidul Democrat Igor Vremea care în urma investigației deodată găsește dovezile legăturilor a FOD și partidelor extraparlamentare PAS și DA. Vă amintim ca partidele pro-europene PAS și DA practic se află într-un conflict de interese acut cu Partidul Democrat care și-au schimbat direcția din pro-europeană în pro-Moldova – pentru mai multe detalii Cazul Transnistria sau cum Moldova încearcă să stea pe doua scaune. Cu toate acesta cum a fost menționat și mai sus, FOD organizația care promovează drepturile omului și probabil că Republica Moldova este un loc perfect în care FOD ar putea să și promoveze activitatea. Însă cu toate acesta activitățile a acestea sunt foarte deranjante pentru autoritățile Republicii Moldova care doresc să lichideze sursa disconfortului și cum se face acest lucru, se continua aplicare politici agresivi însă acum ea are caracter dublu, asupra UE ci și în privința Federației Ruse. Acest scenariul are un impact major asupra procesului electoral cât și rezultatele a alegerilor  parlamentare. Acuzarea că partidele pro-UE din Moldova sunt finanțați de către fonduri rusești, pare a fi o soluție foarte bună pentru instalare vectorului pro-Moldova. Lucrul care este destul de important este faptul că cazul FOD este mediatizat din diferite  perspective favorabile pentru forța de conducere, indiferent de țară. Așa dar, pentru Polonia FOD a fost finanțat din partea Ucrainei, pentru Ucraina din Federația Rusa iar în cazul  Moldovei, Rusia finanțează partidele pro-europene ce practic este paradoxal, combinarea incompatibilului. FOD a devenit un instrument în eliminare concurenților în ajunul alegerilor parlamentare. Este clar că FOD are o implicație politică și scheme financiare dubioase dar  faptul că este prezentat superficial permite partidelor să profiteze de acest lucru urmărind interesele proprii. FOD a contribuit la suspendarea ajutorului din partea UE – Moldova pierde bani. Acest lucrul a întărit activitate autorităților  împotriva fundației și Lyudmila Kozlowska. Și în final Conform studiului recent realizat de Institutul Republican Internațional, organizație cu sediul central la Washington președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, și șeful statului, Igor Dodon, se află în topul politicienilor care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației. Studiul mai relevă că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 24 la sută dintre cetățeni ar vota pentru Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, iar 32 la sută – pentru PSRM. Aceste date arata că Partidul Democrat al Moldovei are un rating destul de scăzut (12%), acțiunile implementate împotriva PAS și DA ar putea să influențeze pozitiv rezultatele alegerilor pentru ei, ceia ce va contribui la păstrarea locurilor în parlament și conservarea puterii. Gheorghe Guminiuc Post-ul Republica Moldova a acuzat Fundația finanțată de Rusia „Dialogul Deschis” de sabotaj apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17:30
Anul 2017 s-a înscris pe trendul de accentuare a deficitului de cont curent început în anul 2015, pe fondul deteriorării balanței bunurilor și a celei a veniturilor primare. Majorarea deficitului de cont curent și înjumătățirea excedentului contului de capital față de anul 2016 au determinat trecerea soldului cumulat al contului curent și de capital în teritoriul negative După doi ani de restrângere a ieșirilor nete de fluxuri financiare, în anul 2017 contul financiar s-a încheiat cu intrări nete de aproximativ 1,7 la sută din PIB (Grafic 2). În anul 2017, contul curent a înregistrat un deficit de circa 6 miliarde euro, în creștere cu peste două treimi față de cel consemnat în 2016, în timp ce excedentul contului de capital s-a redus cu aproape jumătate. Cumulat, contul curent și cel de capital au înregistrat un deficit de 3,8 miliarde euro. Aproximativ 90 la sută din deficitul contului curent (5,3 miliarde euro) și aproape 90 la sută din excedentul contului de capital (2 miliarde euro) au provenit din tranzacții cu statele Uniunii Europene (UE). Din deficitul de cont curent înregistrat cu țările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE10) a reprezentat 54 la sută (2,9 miliarde euro). Pe parcursul anului 2017, contul financiar a înregistrat intrări nete de 3,2 miliarde euro, determinate de acumulări nete de pasive de natura investițiilor directe și de portofoliu și de temperarea scăderilor nete de pasive aferente poziției „alte investiții”, reflectând în principal dinamica depozitelor și a creditelor comerciale și avansurilor. Din perspectiva structurii geografice, contul financiar este influențat, ca și contul curent și cel de capital, de relația cu Uniunea Europeană. Evoluția contului curent În anul 2017, balanța de plăți a României a consemnat un sold negativ al contului curent de 5 970 milioane euro, faţă de 3 549 milioane euro în anul 2016. Ponderea deficitului contului curent în PIB11 a fost de 3,2 la sută, comparativ cu 2,1 la sută în anul precedent, accentuarea de 1,1 puncte procentuale provenind preponderant din majorarea deficitului înregistrat de balanța bunurilor (în creștere cu 1 punct procentual din PIB). Evoluția contului curent și a componentelor sale (Grafic 3) relevă accentuarea deficitului balanței bunurilor cu 30,9 la sută în 2017 față de anul anterior (Tabel 3), pe fondul creșterii mai accentuate a importurilor decât a exporturilor. Veniturile primare și-au majorat deficitul, care reflectă în principal profitul obținut de companiile investiție directă, în timp ce veniturile secundare au consemnat o ușoară creștere a excedentului. Balanța serviciilor a înregistrat, la nivelul anului 2017, un excedent majorat cu 6,3 la sută față de anul anterior, stimulat de creșterea încasărilor din servicii de prelucrare a bunurilor, servicii de transport rutier de mărfuri, servicii informatice, financiare și de construcții. Balanța bunurilor și serviciilor În anul 2017, balanța bunurilor și serviciilor a înregistrat un deficit de 4 miliarde euro, de 2,5 ori mai mare față de valoarea consemnată în anul precedent, în principal ca efect al majorării deficitului rezultat din comerțul cu bunuri. În anul 2017, soldul negativ al balanței bunurilor a fost de 12 183 milioane euro, în creștere cu 30,9 la sută față de anul precedent, exporturile majorându-se cu 9,6 la sută, iar importurile cu 12,8 la sută. Ponderea deficitului balanței bunurilor în PIB a crescut cu 1 punct procentual, până la 6,5 la sută. În decursul anului 2017, cel mai ridicat nivel al deficitului bunurilor s-a înregistrat în luna decembrie (1 557 milioane euro), iar cel mai redus în ianuarie (569 milioane euro). Analiza în structură a soldului balanței bunurilor, pe cele opt grupe de mărfuri din Nomenclatorul Combinat, relevă deficite la: produse chimice și plastic (6 640 milioane euro), produse minerale (2 504 milioane euro), metale comune (2 201 milioane euro), textile, confecții, încălțăminte (1 316 milioane euro), produse agroalimentare (970 milioane euro), respectiv excedente la: mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport (909 milioane euro), produse din lemn, hârtie (421 milioane euro) și alte mărfuri (116 milioane euro)13. Pe zone geografice, deficitul balanței bunurilor a fost generat în proporție de 82,6 la sută de comerțul intracomunitar, comerțul extracomunitar având o influență de 17,4 la sută. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a diminuat cu 2,4 puncte procentuale, până la 82,4 la sută, dar gradul de deschidere a economiei s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale, până la 67,3 la sută. Exportul de bunuri a însumat 57 187 milioane euro, în creștere cu 9,6 la sută față de anul 2016, fiind influențat favorabil de evoluția pozitivă a comerțului mondial reflectată în extinderea cererii externe, cu precădere din Uniunea Europeană, atât din țări aparținând zonei euro, cât și din afara acesteia. În valoare absolută, exportul a fost mai mare cu 5 014 milioane euro decât în anul 2016, dar s-a redus cu 0,2 puncte procentuale ca pondere în PIB (30,4 la sută în anul 2017). Post-ul Evoluția balanței bunurilor și serviciilor în 2017 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:30
Cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică al Moldovei arată faptul că Republica Moldova este dependentă de importurile de resurse energetice[i]. Acest aspect, așa cum vom vedea pe parcursul acestui articol, reprezentă o amenințare la adresa securității energetice a Republicii Moldova. În cadrul broșurii intitulate „Balanța energetică a Republicii Moldova. Ediția 2018”[ii], Biroul Național de Statistică arată faptul că importurile de petrol, gaze, precum și de curent electric, reprezintă, de cele mai multe ori, un procent de 100% din necesarul de consum intern pe piața moldovenească. Potrivit statisticilor oficiale cu referire la sectorul gazelor naturale, Republica Moldova importă în proporție de 100% necesarul de gaze naturale pentru consumul intern. În același timp însă, producția de gaze naturale este inexistentă pentru anul 2017. Această stare de fapt face ca Republica Moldova să fie într-un mod excesiv față de importurile de gaze naturale. În atare condiții, este foarte clar faptul că evoluția prețurilor de pe piața energetică din Republica Moldova depinde de modalitatea în care Gazprom (principalul furnizor de gaze naturale în Republica Moldova) stabilește prețurile la gaze. Pentru mai multe detalii privitor la politicile Gazpromului se recomandă consultarea documentelor oficiale disponibile atât în limba rusă cât și în limba engleză de pe siteul oficial al concernului rus. Ceea ce este important de reținut în acest sens este faptul că prețurile sunt modificate, cel mai adesea în direcția măririi prețurilor, ținând cont de principalele transformări care influențează dinamica internațională a prețurilor. În această ordine de idei, trebuie amintit faptul că din documentele oficiale ale Gazpromului (cum ar fi rapoartele trimestriale ale companiei) aflăm faptul că prețurile la gazele naturale sunt negociate periodic, ținând cont de principalele evoluții pe scena politică și economică din lume[iii][iv]. Fără îndoială, această situație nu este în favoarea utilizatorilor de gaze naturale din Republica Moldova. Aici observăm un punct în care putem discuta despre existența unui risc major la adresa securității energetice a Republicii Moldova. Lipsa unor surse alternative de gaze naturale va menține dependența Republicii Moldova față de gazul rusesc. Totodată însă, acest aspect va menține vulnerabilitatea utilizatorilor de gaze naturale din Republica Moldova față de majorările constante operate de gigantul rusesc Gazprom. Aceeași situație o putem observa și la capitolul de producție, import și export de produse petroliere. Datele oficiale cu privire la situația anului 2016 ne arată faptul că Republica Moldova a produs 9.000 tone de petrol, în timp ce importul de produse petroliere a constituit 1.314.000 tone petrol echivalent cărbune. La fel ca în cazul sectorului gazelor naturale, în ceea ce privește sectorul produselor petroliere, Republica Moldova se confruntă cu nevoia de a exporta aproape 100% din necesarul de consum, faptul în cauză plasează Chișinăul într-o strictă dependență de lipsa unor furnizori alternativi e produse petroliere, ceea ce crește vulnerabilitatea față de oscilația preșurilor din acest sector. Situația este similară și pentru datele referitoare la anul 2017. Pentru anul trecut datele statistice arată că importurile de cărbune (reprezintă puțin sub 100% din necesarul de consum pentru Republica Moldova) a constituit 120.000 tone echivalent petrol. În același segment de timp însă, trebuie să discutăm despre o situație similară în ceea ce privește producția și importurile de gaze naturale. În ceea ce privește domeniul gazelor naturale, importurile de gaze naturale (care vin din Rusia) constituie 835.000 tone echivalent petrol, ceea ce reprezintă aproape totalul de resurse necesare pentru  consumul intern de gaze. Aceiași dependență acută față de importuri se poate observa și în cazul importurilor de produse petroliere. Pe parcursul anului 2017, cota importurilor de produse petroliere a reprezentat 958.000 tone echivalent petrol, iar producția a reprezentat doat 5.000 tone[v]. Dependența față de importurile de produse energetice din Federația Rusă reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității energetice a Republicii Moldova Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată faptul că Republica Moldova este una dintre țările europene în care securitatea energetică reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale securității naționale. Așa cum cunoaștem din literatura de specialitate, securitatea energetică reprezintă unul dintre sectoarele ce țin de domeniul securității[vi]. Dacă este să pornim de la cercetările din literatura occidentală, din Republica Moldova[vii], precum și studii din Federația Rusă, atunci vom ajunge foarte repede la concluzia că asigurarea unui climat de securitate energetică reprezintă una din principalele priorități ale oricărui stat modern. Vulnerabilitatea sectorului energetic din Republica Moldova este un domeniu care începe să îi preocupe tot mai mult pe decidenții politici de la Chișinău. Importanța asigurării unui climat de securitate energetică este dat de faptul că problemele din acest domeniu se regăsesc în Proiectul Strategiei Securității Naționale a Republicii Moldova[viii]. În cadrul strategiei Naționale este atribuită o importanță deosebită sectorului securității energetice. Urmărind principiile privitoare la securitate, elaborate și prezentate publicului de către Barry Buzan și Ole Wæver acum mai bine de două decenii[ix], strategia de securitate a Republicii Moldova enunță câteva aspecte cu privire la securitatea energetică. În primul rând, în document se specifică faptul că în regiunea în care se află Republica Moldova apar o serie de tensiuni și de riscuri în ceea ce privește tranzitul și distribuirea resurselor energetice, la siguranța aprovizionării, a livrărilor și a viabilității unor coridoare de transport a resurselor energetice. În aceiași ordine de idei, o serie de amenințări de ordin economic afectează interesele vitale ale persoanei și ale societății în domeniile energetic, alimentar, ecologic, demografic, informațional etc. Documentul statuează, de asemenea, că unul dintre obiectivele ce țin de securitatea Republicii Moldova este legat de asigurarea securității energetice și a intereselor comercial-economice ale statului. Totodată însă, dependența excesivă de surse energetice, rețelele de distribuire și/sau furnizorii controlați de un singur stat, combinate cu valorificarea limitată a resurselor energetice alternative. Dependența energetică a Republicii Moldova față de numărul limitat de țări furnizori externi (în special în domeniile gazelor naturale și a energiei electrice) creează premise pentru riscuri majore la adresa securității naționale, printre principale fiind: 1) impunerea unor condiții netransparente Republicii Moldova la formarea tarifului și în procesul de livrare a resurselor energetice; 2) sistarea livrărilor, în contextul conflictelor regionale cu implicarea țărilor producătoare și de tranzit de energie. Un pas pentru rezolvarea parțială a situației din Republica Moldova, potrivit strategiei de securitate a Republicii Moldova, poate fi încercarea decidenților de la Chișinău de a interconecta Republica Moldova la piața energetică a Uniunii Europene[x][xi]. O posibilă evoluție a situației din domeniul energetic în Republica Moldova în viitorul apropiat Pornind de la cele prezentate mai sus, trebuie să precizăm faptul că, deși autoritățile din Republica Moldova încearcă să amelioreze dependența față de resursele energetice ale Rusiei, situația nu se va schimba prea mult în viitorul apropiat. Republica Moldova va fi nevoită să cumpere în continuare produse petroliere, gaze naturale și curent electric din Federația Rusă și Ucraina. Pentru a ameliora situația, este nevoie de găsirea unor căi alternative de livrare a gazelor naturale în Republica Moldova. Un exemplu în acest sens ar fi accelerarea procesului de construire și de dare în exploatare a gazoductului Iași-Ungheni. Oricum ar fi, situația din domeniul energetic în Republica Moldova va fi încordată, iar decidenții politici de la Chișinău trebuie să găsească o soluție. Gheorghe Cazacu [i] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2018_rom.pdf. [ii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2018_rom.pdf. [iii] http://www.gazprom.ru/f/posts/01/851439/gazprom-emitent-report-3q-2018.pdf. [iv] http://www.gazprom.ru/f/posts/01/851439/gazprom-emitent-report-2q-2018.pdf. [v] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2018_rom.pdf. [vi] https://www.scribd.com/doc/243026486/Buzan-Barry-Security-a-New-Framework-for-Analysis. [vii]https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/1.Aspectele%20problemei%20securitatii%20energetice%20a%20Republicii%20Moldova.pdf. [viii] http://lex.justice.md/md/328010/. [ix] https://www.scribd.com/doc/243026486/Buzan-Barry-Security-a-New-Framework-for-Analysis. [x] http://www.presedinte.md/app/webroot/proiecte/SSN16.pdf. [xi] http://irim.md/wp-content/uploads/2018/02/8-Rosca.pdf. Post-ul Securitatea energetică a Republicii Moldova este pusă la încercare de dependența țării față de gazul și petrolul rusesc apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:20
În luna octombrie 2018, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile înstructurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creştere cu 11,7% iar înnoptările au înregistrat creştere cu 10,6%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2018 au însumat 1069,2 mii, în creştere cu 11,7% faţă de cele din luna octombrie 2017. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2018 77,3%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,7%, ponderi similare cu cele din luna octombrie 2017. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,1% din total turişti străini), iar din aceştia 85,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2018 au însumat 2297,4 mii, în creştere cu 10,6 % faţă de cele din luna octombrie 2017. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2018 80,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 19,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 72,5% din total turişti străini), iar din aceştia 84,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în luna octombrie 2018 a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2018 a fost de 33,1% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna octombrie 2018 s-au înregistrat la hoteluri (44,0%), vile turistice (23,0%), hosteluri (22,5%), pensiuni turistice (20,6%), moteluri (16,8%), şi pensiuni agroturistice (16,4%). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna octombrie 2018 de 961,8 mii, în creștere cu 5,9% faţă de luna octombrie 2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 51,3% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (28,4%), Ungaria (25,6%), Italia (8,8%), Germania (8,3%), Polonia (4,5%), Franța (4,2%) și Regatul Unit (4,0%). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna octombrie 2018 de 1557,7 mii, în creştere cu 3,3% comparativ cu luna octombrie 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 61,4% din numărul total de plecări Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-31.10.2018 au însumat 11075,3 mii, în creştere cu 6,1% faţă de perioada 1.01.-31.10.2017. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01.-31.10.2018 77,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,2% , ponderi similare cu cele din perioada 1.01.-31.10.2017. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,6% din total turişti străini), iar din aceştia 85,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-31.10.2018 au însumat 24848,3 mii în creştere cu 5,5% faţă de cele din perioada 1.01.-31.10.2017. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01.-31.10.2018 81,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,8%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 73,1% din total turişti străini), iar din aceştia 84,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în perioada 1.01.-31.10.2018 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01.-31.10.2018 a fost de 33,3% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-31.10.2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01.-31.10.2018 s-au înregistrat la hoteluri (42,2%), bungalouri (30,1%), vile turistice (27,2%), hosteluri( 24,5%), spaţii de cazare pe nave (24,3%), popasuri turistice (22,2%) şi pensiuni turistice (21,5%). Pe judeţe, în perioada 1.01.-31.10.2018 , numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (1754,2 mii), Constanța (1273,9 mii), Braşov (1149,5 mii) şi Cluj (557,5 mii) iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Constanța (4897,6 mii), Municipiul Bucureşti (2853,7 mii), Braşov (2257,8 mii) şi Cluj (1039,8 mii). Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania ( 293,2 mii), Israel (238,8 mii), Italia ( 206,3 mii), Franţa (150,7 mii) şi S.U.A. (146,5 mii). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referință 1.01.-31.10.2018 de 10058,8 mii, în creştere cu 7,4% faţă de aceeași perioadă a anului trecut 1.01.-31.10.2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 48,9% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,1%), Ungaria (25,9%), Germania (8,7%), Italia (7,9%), Polonia (5,6%), Franța (4,0%) și Regatul Unit (3,8%) . Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-31.10.2018 de 18333,9 mii, în creştere cu 6,3% comparativ cu perioada 1.01.-31.10.2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,8% din numărul total de plecări. Post-ul 33% a fost gradul de ocupare a hotelurilor și pensiunilor în luna octombrie 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:50
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (C.J.C.P.C.T.) Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, va reprezenta județul Cluj în Ungaria, în perioada 7-9 decembrie 2018, în cadrul Festivalului „23.Mayossa Est”, care va avea loc în localitatea Kiskunmajsa, Szeged. Invitația vine din partea Centrului Cultural „Konecsni György” din Kiskunmajsa, organizatorul festivalului. Instituția clujeană de cultură va vernisa o expoziție de fotografie etnografică, reprezentativă pentru cultura tradițională din județ și din întreaga Transilvanie, intitulată sugestiv „Imagini sătești din Transilvania”. Este vorba despre o selecție de fotografii etnografice din mai multe proiecte de acest gen, derulate de C.J.C.P.C.T. Cluj: Concursul Național „Fotografia-document etnografic”,  „Semne peste vreme” și fotografii din cercetările de teren efectuate de echipa instituției. Delegația clujeană, alcătuită din dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog, șeful biroului de Cercetare – Conservare Cultură și Arte Tradiționale, alături de consultanții artistici Consuela Bendea și Adriana Andrei, va prezenta, totodată, diverse publicații apărute la editura „Tradiții clujene”, pe suport digital sau pe hârtie: CD-uri cu muzică instrumentală tradițională, producție proprie, albume de fotografie etnografică, filmulețe etnografice, materiale reprezentative pentru activitatea de cercetare a instituției. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 7 decembrie 2018, în sala de expoziții a Centrului Cultural „Konecsni György”, fotografiile rămânând pe simeze până în 22 decembrie 2018 Post-ul Județul Cluj, promovat în Ungaria printr-o expoziție de fotografie etnografică, CD-uri cu muzică tradițională și albume fotografice apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
4 decembrie 2018
18:30
Alegerile parlamentare din februarie din Republica Moldova vor avea parte de un element de unicitate în comparație cu celelalte scrutine din ultimul deceniu. Noutatea este dată de faptul că, în cadrul unei conferințe de presă din data de 28 noiembrie curent, membri ai Convenției Euro-Unioniste au anunțat publicul din Republica Moldova privitor la intenția acestei formațiuni, care promovează cultura română, unionismul și integrarea europeană a Moldovei, la viitoarele alegeri[i]. Acest eveniment este unul destul de important pentru campania electorală ce va începe după revelion în Republica Moldova. Importanța acestei știri este dată de faptul că intrarea unei formațiuni unioniste în cursa electorală din Republica Moldova va diversifica mesajele pe care alegătorii moldoveni le vor auzi de la potențialii aleși în perioada electorală. Totodată însă, mesajul unionist și de promovare a românismului trebuie privit în contrapondere cu programul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și cel promovat de către președintele Igor Dodon. Câte cuvinte despre noua formațiune politică Convenția Euro-Unionistă este o formațiune alcătuită dintr-o serie de personalități importante pentru cultura din R. Moldova. Din cadrul acestei organizații fac parte o serie de istorici precum Ion Negrei sau personalități precum Anatol Țăranu (fost deputat în primul legislativ al Republicii Moldova[ii][iii]). Apariția acestei formațiuni este datorată nevoii de a acoperi necesitățile publicului unionist din Republica Moldova și de a oferi acestui segment al alegătorilor moldoveni posibilitatea de a alege un partid mai apropiat de opțiunile lor. Printre alte scopuri ale acestei formațiuni politice se numără promovarea românismului și a integrării europene a Moldovei[iv]. Convenția Euro-Unionistă din Republica Moldova este reprezentată de către Mișcarea Civică Europeană, Asociația Pedagogilor Unioniști, Asociația Istoricilor, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Centrul Social-Politic European, Asociația Națională a Oamenilor de Creație, Fundația „Turnul Dezrobirii Basarabiei”, Asociația „Sfântul Închisorilor, Noul Mucenic Valeriu Gafencu”, Asociația Republicană a Participanților la Războaie, Comitetul de salvare a complexului memorial „Cimitirul Eroilor”, Asociația pentru Sprijinirea Basarabiei din Paris, Partidul Național Liberal și Partidul Verde Ecologist[v]. Unele aspecte cu privire la mesajul promovat de Convenția Euro-Unionistă din Republica Moldova Așa cum am putut observa din resursele media care au analizat această știre, unul dintre obiectivele importante ale acestei organizații politice ar fi Convenția Euro-Unionistă din R. Moldova. Totodată însă, tematica acestei „Convenții” cuprinde o serie de subiecte importante pentru statul moldovean. Un aspect important din agenda acestei formațiuni este legat de impedimentele existente în calea dezvoltării identității românești în R. Moldova. În această ordine de idei, se cuvine a aminti faptul că membrii „Convenției” discută chiar despre o „suprimare” a identității românești. Un subiect important al acestei organizații legat despre compromiterea vectorului european de către politicienii moldoveni. De asemenea, Convenția Euro-Unionistă din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea și cu privire la degradarea calității guvernării în Moldova[vi][vii]. Mișcare electorală care este importanță din perspectiva că poate pune bazele unei dezbateri publice mai ample în Moldova Această știre nu este importantă doar din cauza faptului că formațiunea avută în vedere în cadrul acestui articol este o organizație unionistă. Într-adevăr, faptul că în campania din Republica Moldova se înscrie o formațiune care are două obiective foarte clare – integrarea europeană și unionismul – este o noutate care îi bucură pe unioniștii din Republica Moldova și care, posibil, va strânge un anumit număr de voturi din partea alegătorilor moldoveni. Cu alte cuvinte, trebuie înțeles faptul că în campaniile electorale din ultima vreme de dincolo de Prut nu a fost înregistrată nicio formațiune care să aibă tema unionismului ca obiectiv declarat în agenda electorală a vreunei formațiuni politice din Moldova. Singurul caz în care un lider politic cu viziuni unioniste a participat în cadrul unui scrutin a fost cel al lui Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal din Moldova, cel care a mărșăluit pe tema necesității reunirii cu România în cadrul alegerilor prezidențiale de acum doi ani. Atunci însă, opțiunea unionistă nu a „prins” la public, cedând,  în cele din urmă variantei integrării europene promovate de Maia Sandu, precum și „partidei rusești” a lui Igor Dodon. Ceea ce este mai important de precizat și de înțeles din această poveste este faptul că intrarea în cursa electorală a acestei formațiuni politice înseamnă, de fapt, apariția unui nou tip de discurs care se va situa în opoziție cu programul politic al PSRM, partid care, așa cum știm cu toții, este cel mai înverșunat adversar al unionismului în Republica Moldova. Introducerea tematicii unioniste reprezintă, consider eu, o replică, sau, mai bine spus, o încercare de a testa răbdarea și abilitatea politică a lui Igor Dodon. De asemenea, discursul unionist va oferi o anumită coloratură campaniei electorale care stă să înceapă în Republica Moldova. Noutatea înscrierii unei astfel de formațiuni în alegerile parlamentare de anul viitor din Republica Moldova este dată de faptul că acei alegători moldoveni care se pot considera unioniști vor avea o nouă formațiune pe care să o poată vota la următoarele alegeri. Acest aspect a fost anunțat, în cadrul unei conferințe de presă din 28 noiembrie, de către analistul politic Valentin Dolganiuc. Din primele informații disponibile, pare a fi destul de clar faptul că această formațiune politică și-a stabilit un grup țintă căruia să i se adreseze în cadrul următoarelor alegeri parlamentare. Segmentul de interes pentru această formațiune politică este reprezentat de acei cetățeni ai Republicii Moldova care văd viitorul teritoriului dintre Prut și Nistru în componența României. De asemenea, din informațiile care ne parvin din presa din Republica Moldova, Convenția Euro-Unionistă își va concentra discursul asupra ideii unionismului, asupra promovării românismului, a identității românești în rândul alegătorilor din Moldova. Un aspect foarte important privitor la intrarea Convenției Euro Unioniste în campania electorală este legat de faptul că această formațiune va contribui atât la promovarea culturii române în rândul cetățenilor Republicii Moldova și, totodată, va duce la polarizarea alegătorilor între opțiunile unionistă, europenistă și eurasiatică la următoarele alegeri. Totodată, mesaje asemănătoare celor promovate de Convenția Euro-Unionistă se pot constitui drept o contrapondere mesajelor moldoveniste și pro ruse promovate, în principal, de Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Ceea ce diferențiază această formațiune unionistă de alte structuri similare sau de anumiți politicieni din Partidul Liberal și Liberal-Democrat care ar fi pe o lungime de undă cu membrii convenției, este faptul că această formațiune vine cu membri care reprezintă elitele culturale și mediul academic din Republica Moldova. „Convenția” conferă, așadar, mesajului unionist o componentă academică prin cooptarea unei personalități precum Ion Negrei[viii], un cunoscut istoric de dincolo de Prut. Cazacu Gheorghe [i] http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=54022. [ii] https://voceabasarabiei.md/politic/item/8222-conventia-euro-unionista-isi-anunta-participarea-la-parlamentare. [iii] https://timpul.md/articol/convenia-euro-unionista-si-anunta-participarea-la-parlamentare-137515.html. [iv] http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=54022. [v] http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=54022. [vi] https://www.ziarulnational.md/live-video-personalitati-de-la-chisinau-anunta-despre-crearea-conventiei-euro-unioniste-din-r-moldova/?fbclid=IwAR3wVI__YNj6TFLueqeMZxbAMgILc1rJi6izmDrg2Vz_XNtDcOfXAnRjK00. [vii] https://voceabasarabiei.md/politic/item/8222-conventia-euro-unionista-isi-anunta-participarea-la-parlamentare. [viii] https://www.ziarulnational.md/live-video-personalitati-de-la-chisinau-anunta-despre-crearea-conventiei-euro-unioniste-din-r-moldova/?fbclid=IwAR3wVI__YNj6TFLueqeMZxbAMgILc1rJi6izmDrg2Vz_XNtDcOfXAnRjK00. Post-ul O nouă formațiune politică, Convenția Euro-Unionistă, va participa la alegerile legislative din 24 februarie 2019 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:30
Aflați la doar câteva luni rămase până la alegerile parlamentare din R. Moldova și luând în considerare dinamica internă din această țară se poate face o estimare preliminară cu privire la evoluțiile politice din R. Moldova atât înaintea alegerilor, precum și după încheierea acestora. Astfel vom putea să înțelegem mai bine raporturile de putere dintre formațiunile politice din R. Moldova și vom putea anticipa cu o destul de mare precizie posibilele rezultate ale scrutinului legislativ ce se va desfășura în data de 24 februarie 2019[i]. De ce am avea nevoie de o astfel de analiză? Răspunsul ne este dat de faptul potrivit căruia partidele și liderii politici moldoveni utilizează o abordare geopolitică centrată pe axa Est-Vest și pe confruntarea dintre cele două extremități ale axei[ii]. Altfel spus, un astfel de exercițiu ne va oferi posibilitatea de a înțelege care dintre cele două curente de gândire geopolitică vor fi mai bine reprezentate în parlamentul de la Chișinău. În urma celor ce vor fi expuse în cadrul articolului de față, vom putea să înțelegem care dintre cele două curente de gândire geopolitică va avea întâietate în Parlamentul R. Moldova după alegeri. Socialiștii lui Dodon au prima șansă de a intra în Parlament Dacă este să ne uităm la cele mai recente date publicate de către Institutul de Politici Publice de la Chișinău, atunci vom observa faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) sunt cotați cu prima șansă de a accede în viitorul legislativ. În cazul în care ar urma să se desfășoare peste câteva zile alegeri pentru parlamentul Republicii Moldova, pentru socialiști și-ar exprima votul aproximativ 26% dintre alegători[iii]. Alte sondaje ne arată faptul potrivit căruia în cazul unor alegeri ce ar urma să aibă loc duminica viitoare în Republica Moldova, socialiștii sunt dați drept câștigători detașați cu 51% dintre voturile alegătorilor[iv], în timp ce Institutul Internațional Republican (IRI) îi creditează pe socialiști cu o majoritate relativă de 32% în cazul unor alegeri ce ar avea loc duminica viitoare. Trecând peste discrepanțele sondajelor, putem fi siguri de faptul potrivit căruia Partidul Socialiștilor din Republica Moldova va intra în viitorul legislativ. Totodată însă, putem fi siguri de faptul potrivit căruia curentul de gândire geopolitică eurasiatic va avea susținători în Parlamentul care va fi ales în data de 24 februarie 2019. Proeuropenii vor obține cel mult jumătate dintre voturile alegătorilor Un alt partid care este creditat cu cea de-a doua șansă de a intra în Parlament este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. Acest partid, așa cum se cunoaște, este, la ora actuală, cea mai mare formațiune politică susținătoare a continuării integrării europene a Republicii Moldova. PAS reprezintă formațiunea care, probabil, va deveni, mai ales după alegerile din 24 februarie 2019, cea mai importantă fracțiune parlamentară care promova integrarea europeană a Republicii Moldova. Formațiunea condusă de cea care a pierdut cursa electorală pentru funcția de președinte a Republicii Moldova este cotată cu a doua șansă cu 12% dintre alegători[v][vi][vii]. Un alt partid care, cel puțin formal, este considerat partid de orientare pro-europeană, este Partidul Democrat din Moldova (condus de controversatul politician Vlad Plahotniuc). Această formațiune este cotată cu a treia șansă de a accede în parlament, obținând 7% din voturi[viii][ix][x]. O altă formațiune politică proeuropeană Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) ar putea să fie ultima formațiune care ar avea șanse de a intra la limită în viitorul legislativ. Potrivit datelor sondajelor de opinie partidul condus de Andrei Năstase va obține aproximativ 5% dintre voturile alegătorilor[xi][xii][xiii]. Printre partidele care ar mai putea să spere la intrarea în Parlament în cadrul alegerilor de anul viitor s-ar mai putea număra Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 4% și Partidul Politic Șor creditați tot cu 4% în ultimele sondaje[xiv]. De remarcat este și faptul că situația nu a suferit prea multe modificări față de finalul anului 2017[xv]. Totodată, este destul de clar faptul că actuala structură a Parlamentului R. Moldova va fi imposibil de păstrat, iar formațiuni politice precum Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat din Moldova nu vor putea intra în viitorul parlament[xvi]. Pragul electoral de 6% pentru partide va face, probabil, ca în viitorul legislativ să intre doar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr[xvii]. Cel mai probabil vom avea o paritate între adepții apropierii Republicii Moldova de Federația Rusă și cei care ar prefera continuarea eforturilor de integrare Europeană Așa cum am menționat mai sus, dezbaterea politică din Republica Moldova dintre principalele forțe politice din această țară este una geopolitică axată de o eventuală apropiere a Republicii Moldova față de Federația Rusă sau de Uniunea Europeană. În această ordine de idei, se cuvine a menționa faptul că în cadrul alegerilor de anul viitor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova va fi principala formațiune politică susținătoare a apropierii de Federația Rusă care va accede în viitorul legislativ. În același timp însă, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, precum și Partidul Democrat din Moldova vor reprezenta cele mai importante formațiuni politice proeuropene care au șanse reale de a fi reprezentate în Parlament după alegerile din 24 februarie 2019. Confruntarea dintre cele două curente de gândire geopolitică se va menține în Republica Moldova și după alegerile din 24 februarie 2019. Indiferent de rezultatele care vor fi înregistrate în alegerile ce vor avea loc în data de 24 februarie 2019, cele două curente vor fi reprezentate în Parlament și confruntarea va merge mai departe. Posibilă evoluție ulterioară a situației din Republica Moldova Este foarte posibil ca după alegerile ce vor avea loc în 24 februarie 2019 situația politică din Republica Moldova să rămână cel puțin la fel de încordată cum este acum. Alegerile de anul viitor nu vor schimba prea multe în bine în ceea ce privește o eventuală stabilizare a mediului politic de la Chișinău. Totodată, alegerile de anul viitor ar putea să aibă repercusiuni asupra exporturilor de produse moldovenești de care depinde în mare măsură stabilitatea economiei Republicii Moldova. Este posibil ca, în urma rezultatelor alegerilor, să asistăm la o diminuare a creșterii exporturilor de produse moldovenești pe piețele din străinătate. Din capul locului trebuie să menționăm faptul potrivit căruia toate datele din sondajele de opinie relevă faptul că în urma alegerilor legislative vom a asista la schimbarea structurii Parlamentului. Astfel, cel mai probabil, în viitorul legislativ vor accede PSRM, PDM, PAS, PPDA. Totodată însă, nu putem să nu trecem cu vederea faptul că viitoarele alegeri vor arăta încă o dată că opiniile electorale ale cetățenilor Republicii Moldova sunt diverse și, de multe ori, antagonice. Un aspect foarte important este acela că dezbinarea dintre moldoveni va fi o realitate a situației din Republica Moldova chiar și după alegerile din 24 februarie 2019. Alegerile parlamentare programate pentru luna februarie nu vor aduce nimic nou, afară de o modificare a compoziției Parlamentului, pentru cetățenii Republicii Moldova, iar criza politică nu va fi soluționată nici de noul legislativ al Republicii Moldova. Cazacu Gheorghe [i] https://www.rfi.ro/politica-105011-24-februarie-2019-ziua-alegerilor-parlamentare-rmoldova. [ii] https://www.washingtontimes.com/news/2018/aug/27/romanian-or-russian-a-geopolitical-issue-in-moldov/. [iii] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [iv] https://www.timpul.md/articol/sondaj—daca-duminica-ar-avea-loc-alegeri—psrm—511–pas—241-pd—60-ppda—58-120974.html. [v] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [vi] https://www.timpul.md/articol/sondaj—daca-duminica-ar-avea-loc-alegeri—psrm—511–pas—241-pd—60-ppda—58-120974.html. [vii] https://noi.md/md/politica/cite-partide-ar-accede-in-parlament-daca-duminica-viitoare-ar-avea-loc-alegeri. [viii] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [ix] https://noi.md/md/politica/cite-partide-ar-accede-in-parlament-daca-duminica-viitoare-ar-avea-loc-alegeri. [x] https://www.timpul.md/articol/sondaj—daca-duminica-ar-avea-loc-alegeri—psrm—511–pas—241-pd—60-ppda—58-120974.html. [xi] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [xii] https://www.timpul.md/articol/sondaj—daca-duminica-ar-avea-loc-alegeri—psrm—511–pas—241-pd—60-ppda—58-120974.html. [xiii] https://noi.md/md/politica/cite-partide-ar-accede-in-parlament-daca-duminica-viitoare-ar-avea-loc-alegeri. [xiv] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf. [xv] http://ipp.md/wp-content/uploads/2017/12/Rezultate-sondaj.-Partea-I.pdf. [xvi] http://www.parlament.md/StructuraParlamentului/Fractiuniparlamentare/tabid/83/language/en-US/Default.aspx. [xvii] http://lex.justice.md/md/312765/. Post-ul Alegerile Parlamentare de anul viitor din Republica Moldova. Care sunt formațiunile politice care au șanse să ajungă în Parlament? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:20
Brandient a fost contractată de Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR) pentru conceptualizarea și consolidarea brandului de destinație Oradea. Proiectul începe, simbolic, pe 1 decembrie 2018, cu ocazia aniversării centenarului României moderne, iar finalizarea acestuia este planificată pentru lansare în luna mai 2019. Contractul este supus normelor legale privind proiectele publice, și include o componentă pro-bono oferită de Brandient. Crearea unui brand de oraș este o abordare strategică modernă a relației orașului respectiv cu locuitorii, vizitatorii (turiștii) și investitorii – toți aceștia fiind stakeholders (deținători de interese) în dezvoltarea urbei. O astfel de abordare, conștientă și programatică a brandingului de oraș, conduce întotdeauna la valorificarea superioară a potențialului economic și social, iar politicile de dezvoltare locală beneficiază de un instrument ideologic de aliniere a planurilor și aspirațiilor diverselor grupuri de stakeholders. Rezultatul este satisfacerea așteptărilor celor care trăiesc, muncesc, fac afaceri, investesc, și se bucură de a petrece timp în orașul respectiv. “Suntem onorați și recunoscători Asociației APTOR și Primăriei Oradea pentru oportunitatea de a fi parteneri într-un proiect strategic de asemenea amploare. Într-un context tot mai îngrijorător de de-populare a României, echipe de leadership precum cea condusă de primarul Oradei, domnul Ilie Bolojan, s-au dovedit a fi, practic, singura soluție de a genera progres la nivelul regiunilor, de a atrage investitori, turiști și consumatori interesați de produsele locale – și nu în cele din urmă, de a stopa exodul tinerilor și al talentelor. Oradea a devenit în ultimii ani un model de administrație inteligentă și vizionară, și este acum în stadiul în care are nevoie de un instrumentar modern de management al businessului de destinație.” Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient Proiectul va fi coordonat de Mihai Jurca, Director Excutiv al Asociației APTOR, și va beneficia de suportul unui steering committee format din reprezentanți ai businessurilor locale, ai educației, culturii și artelor, ai tinerilor și studenților, ai cultelor – precum și dintre lideri de opinie locali. “Conturarea unui brand de oraș este un demers pe care l-am abordat la începutul anului 2018, printr-un concurs public, care în ciuda faptului că nu a desemnat un câștigător, a asigurat un nivel de transparență obligatoriu pentru astfel de proiecte (vezi site-ul www.brandoradea.ro). Nu am reușit să desemnăm un câștigător, pentru că nici o propunere nu ne-a convins din perspectiva strategică, și a trebuit să ne recunoaștem limitele și să acceptăm umil observațiile și criticile constructive ale participanților și publicului. Este clar că un brand nu se poate conceptualiza prin concurs public și, în această logică, am decis să abordăm cei mai reputați specialiști români din domeniu și ne bucurăm că au acceptat provocarea și propunerea noastră. De asemene, suntem convinși că expertiza și munca Brandient vor fi un factor care va aduce valoare adăugată orașului, acesta din urmă fiind scopul pe care l-am atribuit procesului de branding în Oradea.  Ne bucurăm și suntem onorați de încrederea și sprijinul pe care Brandient ni le-a oferit când au decis să construim împreună acest proiect, știind experiența și numeroasele premii internaționale în proiecte mari de branding, acumulate de echipa Brandient.” Mihai Jurca, Director Executiv APTOR Proiectul va parcurge mai multe stadii, începând cu runda de consultare cu stakeholderii – vor fi vizați reprezentanții grupurilor economice și de business, educație, cultură și arte, tineri și studenți, manageri de proiecte publice și sociale, culte, etc. – și va continua apoi cu conceptualizarea brandului la nivel ideologic și vizual, și mai departe, cu creația și designul unor manifestări concrete, de bază, ale brandului. În acest scop, Brandient va pune la dispoziția clientului întreaga echipă de consultanți și designeri, sub conducerea Anetei Bogdan FCIM, Managing Partner Brandient, și a lui Cristian Kit Paul, Creative Director Brandient. Despre Brandient În cei 16 ani de la înființare, Brandient a devenit una din cele mai importante firme independente de branding din piețele emergente, o poziție susținută atât de reputația proiectelor sale, cât și de premiile și recunoașterea internațională – peste 50 de premii internaționale de top, recent premiată cu prestigioasele Red Dot Design Award și Platinum Graphis Award, și inclusă în REBRAND Hall of Fame, alături de cele mai reputate companii de branding din lume. Identitățile de brand desenate de Brandient sunt incluse în peste 40 de cărți și reviste internaționale de specialitate, publicate de la New York la Londra, Hong Kong, Tokyo etc. Brandient are birouri în București și în Singapore și lucrează cu o echipă multidisciplinară de consultanți și designeri de brand. Abordarea Brandient este întotdeauna subordonată obiectivelor de maximizare a valorii businessului clienților săi. Mai multe detalii despre Brandient, precum și studii de caz se pot găsi pe www.brandient.com Despre Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și regiune Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR sau Visit Oradea) este organizația de management al destinației Oradea, un parteneriat public privat care are ca principal scop dezvoltarea politicilor locale de turism și a agendei culturale locale. Înființată în 2014 la inițiativa Primăriei Oradea cu implicarea și sprijinul Ramada Oradea, Double Tree by Hilton Oradea, Lotus Center, Group President Băile Felix,  Zona Metropolitană Oradea și Agenția de Dezvoltare Locală, organizația și-a atins și chiar depășit obiectivele stabilite la momentul înființării. Un bun indicator al activității sale este numărul de turiști care în 2014 era de 160.000, ajungând la cifra de peste 220.000 de turiști în 2017. Bazându-se pe politica coerentă și susținută de investiții a administrației locale, APTOR a reușit să mențină o creștere anuală de 20% a numărului de turiști și să facă cunoscute cele mai importante valori, realizări și locuri pe care orașul Oradea le are. Cu peste 70 de evenimente organizate în ultimii doi ani, unde am bucurat peste 450.000 de participanți, echipa de 3 persoane a organizației de management a destinației Visit Oradea, este una din puținele organizații active la nivel național. Mai multe detalii despre munca noastră pe paginile de Facebook, Instagram și Youtube, Visit Oradea. Post-ul Oradea abordează profesionist dezvoltarea brandului de destinație apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:50
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Măguri-Răcătău și Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, organizează sâmbătă și duminică, 8, respectiv 9 decembrie 2018, cea de-a doua ediție a Festivalului – concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”, în comuna clujeană Măguri-Răcătău. Festivalul urmărește redescoperirea valorilor tradiționale, a obiceiurilor de iarnă autentice locale, promovarea și orientarea acestora spre tânăra generație. Sâmbătă, 8 decembrie, în prima zi a evenimentului, de la ora 13.00, vor evolua copiii cu vârsta între 6 și 14 ani, iar duminică, a doua zi, de la aceeași oră, vor urca pe scena Căminului Cultural din Măguri-Răcătău adolescenții și adulții. Cu toții vor prezenta obiceiuri și tradiții de iarnă, precum: ceata feciorilor, colinda la gazdă, orații, etc. Un juriu de specialitate va aprecia autenticitatea și valoarea obiceiurilor și tradițiilor prezentate în concurs de către participanți și va acorda premii. Festivitatea de premiere se va desfășura în fiecare zi și va fi precedată de spectacolul prezentat de invitații în festival: „Căiuții albaștri” din Hlipiceni, județul Botoșani, Mariana Morcan, Anda Mariș, Elisabeta Guzu, care va și modera întregul eveniment și Ansamblul „Cununa Munților” din Măguri Răcătău. Întâlnit cu preponderență în zona montană a județului Cluj, obiceiul cetei de colindători, numiţi „Juni”, se mai păstrează la Măguri-Răcătău și în alte sate din zonă deși, în vechime, aria lui de răspândire a fost mult mai mare. Numărul tinerilor care alcătuiesc ceata este diferit de la sat la sat, aşa după cum şi numărul cetelor diferă după mărimea satelor. Conducătorul cetei, numit taroste sau grăitor, este ales după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul și să organizeze jocul. Post-ul Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”, în comuna clujeană Măguri-Răcătău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
29 noiembrie 2018
17:50
Evenimentele din ultimele zile din strâmtoarea Kerci riscă să aducă conflictul dintre Ucraina și Rusia la o nouă escaladare. Despre acesta dar și despre legea marțială decretată de Kiev inclusiv în regiunile limitrofe Republicii Moldova și României care va afecta cele două state românești precum și despre reacțiile autorităților de la Chișinău, discutăm cu Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate din Chișinău. Dle Vasiloi, având în vedere situația creată recent în Ucraina, odată cu o nouă escaladare a conflictului țării vecine cu Rusia după incidentul din Marea Azov, cum vedeți instituirea legii marțiale în regiunile limitrofe atât Republicii Moldova cât și României? Situația din ultimele zile din Marea Azov, strâmtoarea Kerci și Marea Neagră afectează direct atât Republica Moldova cât și România. Însă, de fapt, riscuri de securitate și apărare pentru ambele state există încă din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeii și agresiunea directă a Federației Ruse în regiunile Donetsk și Lugansk. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile ne arată care este sarcina pe termen lung a Federației Ruse. Aceasta urmărește destabilizarea situației și îngrădirea accesului în porturile ucrainene Mariupol din regiunea Donetsk și Berdiansk din Zaporojie pentru ca mai apoi să-și extindă influența în alte regiuni din sudul Ucrainei, începând din Zaporojie, apoi în Herson, Nicolaev și, în final, ajungerea în Odessa, către gurile Dunării și, nemijlocit, către frontiera de stat a Republicii Moldova. Cei ce cred că planul lui Putin numit ”Novorossia” este pus în sertar și a uitat de el, se înșeală iar evoluția din ultimele zile a situației din strâmtoarea Kerci ne arată clar acest lucru. A fost o agresiune directă a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am văzut și reacțiile internaționale. NATO, Statele Unite, Statele Baltice, România, Polonia au avut mesaje foarte tranșante de susținere a Ucrainei și de condamnare a acțiunilor Federației Ruse și am văzut mesaje foarte timide din partea autorităților Republicii Moldova. Acestea au fost și întârziate deoarece poziția Ministerului de Externe de la Chișinău a fost abia în dimineața zilei de luni expusă doar pe rețelele de socializare, fără a publica un comunicat foarte clar vizavi de poziția Ministerului de Externe. Am văzut și acele mesaje ale prim ministrului Pavel Filip și ale președintelui parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unor evenimente cu caracter public, preelectoral chiar. Prin declarații de acest gen nu demonstrezi ferm susținerea Ucrainei și condamnarea agresiunii Federației Ruse atât timp cât autoritățile din Republica Moldova susțin tacit separatismul din regiunea transnistreană, respectiv militarizarea acesteia. Acele politici care sunt procesului de reglementare a conflictului transnistrean de autoritățile de la Chișinău dovedesc cu lux de amănunte acest lucru. De unde procurăm noi energia electrică!? Oare nu de la Kuciurgan (n.n. – centrală termoelectrică amplasată în regiunea separatistă și controlată de oligarhi ruși)? Dar această energie nu se produce oare din gazul pentru care regimul separatist nu achită nici un ban!? Și totul se include în datoria Republicii Moldova. Unde sunt acele politici de minimizare a impactului prezenței trupelor de ocupație ruse, cantonate în regiunea transnistreană și acele mecanisme care ar trebui să fie impuse pentru majorarea costurilor prezenței acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Eu consider că de datoria autorităților de la Chișinău ține să promoveze aceste mecanisme de creștere a prețului acestei prezențe militare și noi să ne aliniem la acele măsuri de sancționare a Federației Ruse, care sunt promovate de către partenerii internaționali, Uniunea Europeană, Statele Unite. Cred, de altfel, că aceste sancțiuni, drept urmare a noii agresiuni a Federației Ruse vor lua amploare. Să vedem atunci care va fi reacția autorităților de la Chișinău. Dat fiind faptul că Republica Moldova e pe cale să intre în campania electorală, iar partidul de guvernământ a arătat că va miza și pe simpatiile electoratului prorusesc, este posibilă o astfel de atitudine a autorităților moldovenești, demnă ca politică de stat, dar care le poate reduce scorul electoral pe segmentul de stânga al electoratului? Eu nu cred o să facă acest lucru și nu doar din rațiuni preelectorale. Ele doresc să păstreze acest status-quo în sensul nereglementării conflictului transnistrean. Aici există mai multe interese de ordin economic, financiar din partea liderilor de la Chișinău și nu numai. Și da, să nu uităm că suntem după cum ați menționat în campania electorală pentru parlamentarele din 2019 iar actuala guvernare încearcă, prin diferiți intermediari, inclusiv și a președintelui Igor Dodon să-și dezvolte anumite parteneriate cu bătaie spre perioada postelectorală, care ar fi în favoarea politicii expansioniste a Federației Ruse. Starea de război introdusă în Ucraina ar putea avea vreun impact asupra regiunii transnistrene și a Republicii Moldova în general? Trebuie să facem o clarificare. Regimul stării de război, introdus și în regiunile Vinnița și Odessa, la moment nu poate avea nici un impact din punct de vedere economic asupra Republicii Moldova dar nici asupra agenților economici, care activează în regiunea din stânga Nistrului. Dar noi nu trebuie să eliminăm factorul influenței rusești prin intermediul măsurilor de propagandă. Eu mă aștept, cel puțin, ca regimul separatist de la Tiraspol, susținut de Rusia, să încerce să impună ideea sau narativul că Ucraina instituie o blocadă economică. Trebuie să fim foarte atenți și să informăm corect opinia publică deoarece atât Rada Supremă de la Kiev cât și Consiliul Național pentru Apărare și Securitate a Ucrainei, au comunicat concret că starea de război este introdusă din cauza agresiunii Federației Ruse. Și Ucraina a înțeles din 2014 încoace că regiunea transnistreană și prezența trupelor așa numite pacificatoare ale Federației Ruse în regiune prezintă un pericol major pentru ei. Cu părere de rău, acest lucru nu îl înțeleg elitele politice de  la Chișinău, care continuă să transmită mesaje foarte maleabile în raport cu acțiunile agresive ale Federației Ruse. De fapt ei nici nu recunosc că noi avem trupe de ocupație pe teritoriul Republicii Moldova. Federația Rusă pune decizia de instituire a stării de război în Ucraina în context preelectoral or și la ei, în martie urmează să se producă alegeri iar starea de război ar îndepărta aceste alegeri. Eu nu aș face această legătură pe care încearcă să ne-o inducă diferite surse media rusești dar și unele din Republica Moldova deja. Evenimentele din strâmtoarea Kerci reprezintă un act de agresiune directă. Da, nu putem să negăm că acțiunile legate de acest conflict, inclusiv ale autorităților actuale ale Ucrainei ar putea avea un impact asupra deciziei de vot a ucrainenilor. Va conta, desigur, cum ele vor gestiona această criză. Însă, prin decizia de ieri a radei de la Kiev, de a institui starea de război pentru 30 de zile și nu pentru 60 după cum se planifica anterior, nu schimbă data alegerilor care se vor produce așa cum s-a și planificat, pe 31 martie. Deci, autoritățile ucrainene au făcut exact ce trebuie să facă orice guvernare responsabilă într-o situație similară de criză într-un stat suveran? Evident. Aici noi putem să discutăm de ce acest regim al legii marțiale nu a fost introdus încă în 2014-2015, atunci când a început totul. Dar, până la urmă, acțiunile actuale demonstrează că autoritățile din Ucraina s-au maturizat, atât puterea legislativă cât și cea executivă și în stări de criză pot să-și consolideze eforturile care sunt îndreptate în primul rând pentru protejarea cetățeanului, a suveranității statului. Cu toate metehnele care există la moment în Ucraina, corupție sistemică și procesul de reforme pe anumite dimensiuni stagnat, aceste evenimente cred că vor consolida națiunea ucraineană. Noi, cei de aici, din Republica Moldova dar uneori și din România trebuie să fim foarte atenți ce fel de mesaje promovăm  sub presiunea acestei avalanșe de dezinformare și manipulare  ce vine din partea Federației Ruse. Dar trebuie să ne facem din timp temele din experiența aceasta dramatică a Ucrainei, deoarece riscurile sunt enorme. Mă refer aici, desigur, mai mult la Republica Moldova or România și-a consolidat în ultimii ani potențialul de securitate și cel de apărare, face parte din sistemul de apărare euroatlantic. Se află, altfel spus într-o oarecare siguranță pe această dimensiune. Noi în Moldova, însă, stăm mult mai prost la aceste capitole. Noi continuăm să ne bălăcim în această mlaștină de neclaritate, nu putem să reformăm sistemul de apărare și securitate, nu avem documente de politici, strategia militară, strategia de apărare națională iar proiectul bugetului pentru anul viitor prevede o reducere și mai mare a bugetului apărării și așa extrem de mic. Până la urmă, nu cred că politicul de azi din Republica Moldova are un plan real cum să dezvolte în contextul regional actual sistemul de apărare dar și sistemul afacerilor interne. Dar cum explicați această ezitare la nivel geopolitic a Chișinăului în contextul intențiilor evident expansioniste ale Rusiei, cum se explică această neutralitate declarată însă nerespectată pe care se insistă în continuare? Neutralitatea Republicii Moldova este în defavoarea ei. Nu poți vorbi despre neutralitate atâta timp cât un stat agresor are trupe de ocupație pe teritoriul tău. Și tu menții în continuare acest narativ că neutralitatea este stabilită în Constituție. Dar Constituția nu este veșnică, ea se schimbă. Nu voiam să mă refer la Președintele Asociației de șah din Moldova, Igor Dodon, care pentru mine nu este președinte de țară. El insistă pe acest principiu de neutralitate, ba mai mult, promovează insistent ideea unor negocieri, discuții și consultări cu partenerii externi pentru ca să fie asigurată și pe viitor această neutralitate. Cum poți s-o asiguri atât timp cât ai pe teritoriul țării trupe de ocupație, care nici n-au plecat de aici de 26 de ani. Cu toate acestea, mesajul său prinde la o mare parte a electoratului. Cum credeți, de ce mesajele și acțiunile prorusești ale președintelui Dodon se bucură de o astfel de popularitate în rândurile unei bune părți din electorat, și aceasta deși este evident că Rusia și-a întărit foarte mult în ultimii ani imaginea de stat agresor? Memoria istorică ne joacă feste. În al doilea rând, eșecul promovării reformelor democratice în ultimii nouă ani de zile, de când sunt la guvernare forțe declarate proeuropene și democratice, și-a spus cuvântul. Cetățenii sunt descurajați, sunt la limitele sărăciei și acele mesaje populiste promovate de Partidul prorusesc al Socialiștilor care, de fapt, lucrează în tandem cu actuala guvernare, declarată proeuropeană însă care doar compromite vectorul european, prind ușor la ei. În plus, în țară rămân tot mai puțini cetățeni cu o gândire critică, care pot să separe adevărul de minciună. Tineretul cel mai instruit, intelectualii pleacă și rămân doar cetățenii de vârstă înaintată, care din cauza protecției sociale precare asigurate de stat, a unei pensii mizere pe care acesta o asigură, își amintesc cu nostalgie de timpurile Uniunii Sovietice, pe care o asociază cu Rusia actuală. În acest context, sarcina noastră a celor rămași aici este de a veni cu mesaje concludente pentru a informa corect cetățenii și a schimba această optică, creată atât de Partidul Democrat de guvernământ, care discreditează vectorul european cât și de partidul Socialiștilor, care speculează la maxim acest lucru. Post-ul Rosian Vasiloi: Instaurarea legii marțiale în Ucraina arată că autoritățile de la Kiev s-au maturizat, în timp ce R.Moldova continuă să insiste pe statutul de neutralitate care n-a fost respectat niciun minut apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:40
Instituțiile de cultură aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj vor marca, în acest an cu o semnificație aparte pentru națiunea română, ziua de 1 Decembrie, printr-o serie de manifestări ce vor aduce în prim plan aspecte din istoria și tradiția poporului român. Astfel, joi, 29 noiembrie 2018, Sala „Şantier” a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” va găzdui, începând cu ora 17.00, spectacolul de folclor „Trei inimi româneşti” – Banat, Oltenia, Transilvania, dedicat Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie, în care vor evolua solişti şi formaţii artistice din cadrul a trei şcoli de arte: Școala Populară de Arte și Meserii ,,Ion Românu” Reșița, Şcoala Populară de Arte Târgu Jiu şi Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca. Programul artistic va debuta cu cel al cursanților Școlii Populare de Arte și Meserii ,,Ion Românu” Reșița şi Ansamblul folcloric „Reșițeana”. Conducerea muzicală a oaspeţilor reşiţeni va fi asigurată de prof. Ionel Bonțu, iar coregrafia de Nițu Moica şi instructorul Olimpia Moica. Va urma, momentul cursanţilor Şcolii Populare de Arte Târgu Jiu, acompaniaţi de Ansamblul folcloric „Maria Lătărețu”, a cărui conducere muzicală e asigurată de prof. Constantin Argint, iar coregrafia de către maestrul Valeriu Saraolu, într-un spectacol realizat  de prof. Camelia Argint. Cel de-al treilea moment al evenimentului serii îi va aparţine Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, când pe scenă vor evolua cursanţii clasei de canto muzică populară, coordonaţi de experţii Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş, Ioana Petran, acompaniaţi de Taraful „Vatră de Dor” – conducerea muzicală Mihai Moroşan. Evenimentul va fi presărat de momente coregrafice ale Ansamblului ,,Vatră de Dor”, instruit de coregraf Viorel Dragomir, iar un alt moment din programul gazdelor va fi realizat de Ansamblul de suflători al Şcolii de Arte Cluj, coordonat de expert Petrică Pleșca. Proiectul „Trei inimi româneşti”, iniţiat de Şcoala de Arte Cluj în anul 2015 a avut până acum trei ediţii: cea din 2015, la care au participat şcolile de arte din Botoşani, Târgu Jiu şi Cluj-Napoca, cea din 2016, care s-a bucurat de participarea şcolilor de arte din Timişoara, Suceava, a Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” Cernăuţi – Ucraina şi a Şcolii de Arte Cluj şi cea din 2017 , în care au evoluat două şcoli din Republica Moldova, Şcoala de Arte „Francisc Hubic” Oradea şi Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj. Totul într-un simbolic gest de unire a provinciilor româneşti cu ocazia Zilei Naţionale! Spectacolul va fi prezentat că Carmen Sarcină (Gorj), Dan Liuţ (Caraş-Severin) şi Petre Băcioiu (Cluj). Intrarea este liberă! Tot joi, 29 noiembrie 2018, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj va organiza, începând cu ora 12.30, evenimentul intitulat „Primul Război Mondial – trăire și reprezentare. Mărturii documentare”. Evenimentul marchează punctul final al celor două proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, propuse de Biblioteca Județeană și declarate câștigătoare de către Ministerul Culturii și Identității Naționale în cadrul campaniei de finanțare inițiată de minister, în luna iulie a acestui an. Primul moment al manifestării culturale îl constituie vernisajul expoziției Primul Război Mondial în documentele Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și va avea loc în foaierul sediului central al bibliotecii. Expoziția va fi prezentată de domnul lector univ. dr. Gheorghe Negustor și reprezintă ultima activitate, dintr-un număr de patru susținute, desfășurată în cadrul proiectului cu același titlu. Vernisajul va fi urmat de lansarea albumului de fotografii Primul Război Mondial în 3D. Fotografii stereoscopice din colecțiile Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, moment final al celui de-al doilea proiect finanțat de minister. Acesta se va desfășura la compartimentul Colecții speciale, memorie și cunoaștere locală al bibliotecii (etajul IV, tronson vest), cu participarea prof. univ. dr. Sorin Mitu, a d-nei Alexandra Blendea, redactor și a directorului editurii Casa Cărții de Știință, Mircea Trifu. Gazda evenimentului va fi d-na Sorina Stanca, managerul instituției. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, alături de Casa de Cultură Turda, organizează tot joi, 29 noiembrie a.c., cu începere de la ora 19.00, la Galeria de Artă Turda, o expoziție de fotografie veche intitulată „Chipuri din secolul trecut”, alături de expoziția „Cusături populare românești”. Vernisată în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, expoziția aduce în fața publicului turdean o selecție de reproduceri după fotografie veche (prima jumătate a secolului al XX-lea), prezentând țărani din diverse zone ale țării, în port tradițional sau militar, fotografii care provin din arhivele C.J.C.P.C.T. Cluj și ArtImage. Evenimentul este întregit de prezentarea unor cusături după modele de pe costume vechi, reunite sub titlul „Cusături populare românești”. Piesele sunt realizate de membrele Asociației Pensionarilor „Dr. Ioan Rațiu” Turda și ale Centrului de Zi pentru Vârstnici Turda, coordonate de Felicia Răcean. De asemenea, vor fi prezentate o serie de volume, editate în acest an de C.J.C.P.C.T. Cluj, printre care: „Semne peste vreme”, albumul aniversar „Fotografia-document etnografic la 15 ani” și „Meșteșugurile romilor în imagini”, alături de colecția „Izvoare folclorice clujene”, ce cuprinde 30 de CD-uri cu muzică tradițională vocală și instrumentală din județul Cluj, colecție realizată de cercetătorul și  etnomuzicologul Mircea Cîmpeanu. În cadrul vernisajului vor lua cuvântul Cornelia Staicu, manager interimar al CJCPCT Cluj, dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog, șeful biroului de Cercetare – Conservare Cultură și Arte Tradiționale din cadrul instituției și Cristina Oprea, custodele Galeriei de Artă Turda. Menționăm în acest context faptul că expozițiile, pregătite de consultanții artistici Consuela Bendea și Adriana Andrei, vor rămâne pe simeze până la data de 12 decembrie a.c. Teatrul „Puck” sărbătorește Centenarul Marii Unirii cu spectacolul „Țara lui Împreună”, astfel că atât cei mici cât și cei mari sunt așteptați sâmbătă, începând cu ora 11.00, să ia parte, gratuit la punerea în scenă a spectacolului special creat pentru acest moment istoric deosebit. Povestea, scrisă de Ovidiu Pecican, redă într-o atmosferă idilică frumuseţea şi valorile tradiţionale româneşti. Un element special este ilustraţia muzicală, semnată de Sebastian Hamburger, artist care face parte din trendul lansat de Subcarpaţi. Este un spectacol bogat în metafore şi simboluri, cu trimiteri la Marea Unire. Scenariul conţine motive şi elemente întâlnite adesea în baladele populare şi istorice. Textul ilustrează povestea a trei tinere fecioare: Silvana Transilvana, Oltiţa Munteniţa şi Moldovioara Vioara. Fiice ale lui Românaş, acestea sunt răpite de trei mari împăraţi, dar salvate, în cele din urmă, de alţi trei feciori voinici şi neînfricaţi. Atmosfera de voioşie şi blândeţe din acest univers mioritic se regăseşte în spectacolul omonim regizat de către M. Chris Nedeea. Distribuţia este formată din Frunzina Anghel, Iulian Lungu, Călin Mureşan şi Angelica Pamfilie. Ilustraţia muzicală este semnată de Sebastian Hamburger, scenografia de Elena Ilaş, iar sculptura de Florin Marin. Totodată, Muzeul Memorial „Octavian Goga” va organiza luni, 3 decembrie 2018, începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din localitatea Ciucea, în colaborare cu Asociația ,,Grupul vocal bărbătesc Craii Măgurii”, Bucea, com. Negreni, jud. Cluj, Școala Gimnazială ,,Octavian Goga” Ciucea, Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin și Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin, manifestarea culturală „Eroii noștri – pagini de istorie” dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Programul va debuta cu vernisarea Expoziției de fotografie documentară: Frontul de la Ciucea, aprilie 1919, realizată de un colectiv de profesori de istorie de la Liceul Teoretic „Octavian Goga” și de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin, cu un cuvânt de deschidere susținut de către dl. prof. Horea-Dorin Matiș, director al Liceului Teoretic Octavian Goga din Huedin. Expoziția ce constituie o adevărată lecție de istorie locală va fi expusă pe simezele muzeului în pandant cu expoziția ,,Eroii noștri”, de asemenea închinată memoriei înaintașilor care au luptat în Primul Război Mondial și celor care au participat la înfăptuirea Marii Uniri, unde, pe lângă lucrări de artă plastică realizate de nume celebre ale artei plastice românești, cum ar fi: Nicolae Tonitza, Hans Eder sau Aurel Popp sunt expuse fotografii și documente. Programul va cuprinde un potpuriu de cântece patriotice susținut de ,,Grupul vocal bărbătesc Craii Măgurii”, Bucea sub conducerea Pr. Ic. Stavrofor Mircea Dejeu, paroh al Parohiei Ortodoxe din Bucea, urmat de un program artistic susținut de un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale ,,Octavian Goga” din Ciucea sub coordonarea prof. Felix Roșca, director al Școlii Gimnaziale ,,Octavian Goga”. Accesul este gratuit! Revista ,,Tribuna” va găzdui, cu prilejul zilei naționale a românilor de pretutindeni, în data de 1 decembrie, de la ora 12.00, conferința ,,Documentele Marii Uniri”, susținută de către Prof.univ.dr. Ștefan Damian. Începând cu ora 16.00 vor avea loc lansări și prezentări de carte, precum și un recital al poeților. În același timp, în numărul din decembrie 2018, revista „Művelődés” publică patru articole, legate de Centenarul anului 1918. Istoricul clujean Hunyadi Gábor Attila, lector universitar al UBB Cluj, semnează un eseu, în care tratează perioada de la semnarea Convenției de Armistițiu de la Padova (3 noiembrie 1918), până la înfăptuirea actului de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia. Autorul prezintă contextul politico-militar internațional al vremii. Asistentul universitar al UBB, Fodor János semnează un articol, în care tratează perioada de la 1918 până la 1921, adică cea a trecerii și integrării Transilvaniei de la Monarhia Austro–Ungară, destrămată în urma Marelui Război, la România. Autorul prezintă eforturile înaintașilor români ardeleni, în perspectiva unirii Transilvaniei cu România, precum și trecerea treptată a înaintașilor maghiari transilvăneni, de la pasivitatea politică, la cea de a activa în cadrul României. Cel de-al treilea material, legat de Centenar, este semnat de redactorul și istoricul Benkő Levente, care publică fragmente din jurnalul de prizonier, din vara anului 1918, al lui Cseke András, infanterist al Regimentului de Infanterie 24 Honvezi, din Brașov, camarad al multor ostași români transilvăneni, încorporați în același regiment, care au luptat împreună în tranșeele din Galiția. În cel de-al patrulea material, muzicologul clujean Laskay Adrienne semnează un eseu, în care prezintă aportul adus de muzicienii maghiari în îmbogățirea tezaurului muzical clujean de la Marea Unire până în prezent. Muzeul Etnografic al Transilvaniei își așteaptă publicul vizitator cu acces gratuit pe toată durata zilei de 1 Decembrie, la cele două expoziții pe care le găzduiește: ,,Mândrul nostru tricolor” și ,,Portrete ale Marii Uniri”. Filarmonia de Stat ,,Transilvania”, o altă instituție de cultură care se află în subordinea Consiliului Județean Cluj, a marcat, miercuri, 28 noiembrie, Centenarului Marii Uniri în Sala Sinopoli din Roma, cu un concert susținut sub bagheta dirijorului Gabriel Bebebșelea, cu participarea mezzosopranei Ruxandra Donose. Din programul concertului au făcut parte Dansurile românești de  Béla Bartók, Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă, trei lieduri de Nicolae Bretan în orchestrația lui Dan Variu și în interpretarea mezzosopranei Ruxandra Donose (Stelele-n cer, Rea de plată, Şi dacă ramuri bat în geam), muzică din opereta Valurile Dunării de George Grigoriu, Copacul de Zsolt Kerestely și lucrarea Jocuri II de Sabin Păutza. Dansurile româneşti stau mărturie pentru intensa preocupare pe care Bartók a avut-o pentru muzica tradiţională a românilor din Ardeal, rezumată în propriile sale cuvinte: „Socot drept scop al vieţii mele să continuu şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.” Ceea ce a şi făcut admirabil, nu doar prin încorporarea, în muzica sa, a unor elemente specifice folclorului românesc, ci şi prin culegerile de melodii populare adunate din diferite zone transilvane. Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă este o ocazie minunată de a-l cânta pe Toduță la Roma. El este legat oarecum de acest oraș pentru că și-a făcut doctoratul la Institutul Pontifical de la Roma iar apoi a devenit primul conducător de doctorate pe muzică din România. Acest Concert a fost interpretat în primă audiţie absolută în 1951, însă fără cea de-a treia din cele patru părţi iniţiale, pe care compozitorul a decis, în ultimul moment, să o suprime. În acest concert, dirijorul Gabriel Bebeşelea, alături de Orchestra Filarmonicii, şi-au dorit aducerea la lumină a acestei părţi care a rămas neintepretată până la acest moment şi care va întregi astfel tabloul lucrării lui Toduţă Post-ul Evenimente dedicate Centenarului organizate de instituțiile de cultură clujene apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:30
În anul Centenarului, unul dintre puținele domenii care performează la standardele occidentale este industria de software, sectorul cel mai dinamic și cu cel mai mare potențial de dezvoltare pentru România. Analiștii de la KeysFin au ales în mod special industria de software pentru a marca, astfel, ziua de 1 Decembrie. ,,Este unul dintre domeniile cu care ne putem mândri. România a devenit un adevărat hub regional de software, fiind prezentat în exterior drept Silicon Valley-ul Europei’’, afirmă experții. Cum de a reușit inteligența românească să ajungă la o asemenea faimă? Potrivit analizei KeysFin, plusul valoare adus de sectorul de software românesc este dat de calitatea factorului uman, de costurile scăzute de operare și de calitatea ridicată a serviciilor oferite de firmele românești de software. În România activează, în prezent, peste 17.000 de firme de profil, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul de referință 2012. Afacerile acestora au trecut, anul trecut, de pragul de 4,9 miliarde de euro, iar în acest an se va depăși nivelul de 5,4 miliarde de euro. Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150%, iar față de 2016 cu 5,4%, semn că piața a atins un nivel de maturizare. ,,Asistăm la o concentrare a business-ului, la o maturizare și eficientizare a industriei, dovadă că numărul firmelor a scăzut cu 6% în 2017 față de 2016. Numărul PFA-urilor din acest sector a scăzut la o treime față de anul precedent, la 11.000 active în iunie 2018, iar peste 4.000 de firme au avut cifră de afaceri zero”, afirmă analiștii. Cele mai mari afaceri le-au realizat, în 2017, firmele străine prezente în România, în principal ORACLE ROMANIA SRL (221 milioane de euro/4,5% din total), IBM ROMANIA SRL (195 milioane de euro/3,9%) și Ericsson România SRL (159 de milioane de euro/ 3,2%). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava România (82,5 milioane de euro/1,7% din total) și Atos IT (73,3 milioane de euro/0,9% din total).  La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informații oficiale disponibile despre Bitdefender SRL (locul 4 în 2016). În urma estimărilor KeysFin, jucătorul si-a păstrat poziția în 2017. Pe ansamblu, potrivit analizei, cele mai mari 10 companii generau 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel național. ,,Concurența este factorul care a împins  inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. Firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării, strategiilor agresive ale jucătorilor străini. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, afirmă experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute companii IT cu capital 100% românesc, specializată in soluții software pentru sistemul financiar-bancar. La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din București-Ilfov (3 miliarde euro), Cluj (723 milioane euro), Iași (223 milioane de euro), Timiș (190 de milioane de euro) și Brașov (152 de milioane de euro). Împreună, acestea au generat peste 86% din cifra de afaceri totală în 2017. Microîntreprinderile, cele mai profitabile Potrivit analizei KeysFin, maturizarea pieței s-a resimțit și în temperarea profitabilității, care a crescut în 2017 față de 2016 cu 4,7%, la 630 de milioane de euro. Asta după ce, în ultimii 10 ani, a avansat cu cifre record ce au însumat, pe ansamblu, 162,5%. Cel mai profitabil jucător din piața de software a fost, în 2017, SAP România (locul 8 în clasament după cifra de afaceri), cu un rezultat de 20 de milioane de euro în 2017. În topul profitabilității au urmat IBM România, Atos, Logic IT și Misys. Împreună cele mai profitabile 5 companii au generat 11% din profitul total al industriei. ,,Interesant este că cele mai mari creșteri de profit, din punct de vedere al marjei nete, le-au înregistrat microîntreprinderile, de aproape 26%, acestea raportând și unul dintre cele mai ridicate niveluri de rentabilitate a capitalurilor din economie: aproape 58%”, afirmă experții. Statistica KeysFin arată că în industria de software activau, în 2017, peste 106.000 de angajați, în creștere cu 5% față de 2016 și cu 143% față de 2007. Cei mai mari angajatori erau, la nivelul anului trecut, Oracle România (4.142 angajați), IBM România (3.096), Comdata Service (2.812), Ericsson (2.179) și Atos IT (1.871 de angajați). După categorie, companiile medii înregistrau cel mai mare număr de angajați, de peste 44 de mii, respectiv 41,7% din total. Interesant este și faptul că, la sfârșitul anului trecut, erau aproximativ 8.000 de companii fără nici un angajat, adică 46% din total. ,,Criza de pe piața muncii și-a spus cuvântul puternic și în acest domeniu. Presiunea pe salarii a făcut ca angajările în acest sector să reprezinte o provocare pentru mediul de afaceri. Astfel costul mediu per angajat a avansat mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 9,4% față de 2016 la 21.300 euro per angajat în 2017”, au explicat analiștii. Chiar și în contextual creșterii salariilor în sectorul de software, România a continuat să reprezinte una dintre cele mai bune piețe de profil din UE. Rentabilitatea investițiilor în acest sector a fost mai mare decât în Europa dezvoltată sau în SUA (cu un cost mediu anual încă redus, de aproximativ 12 euro per oră). Atuurile sectorului românesc de software Calitatea factorului uman reprezintă, pentru investitori, principalul atu al României. Într-un sistem educațional cu probleme majore, educația de profil este printre puținele care se realizează la un nivel competitiv. ,,România se situează constant în top 10 global în competițiile internaționale de matematică sau informatică. Cele 5 politehnici din țară asigură anual peste 7.000 de absolvenți cu abilități specifice care formează sub-clustere regionale: București (2.000 de absolvenți mix rar de abilități), Cluj (1.700 – Java, C#, .NET, PHP, Web), Iași (1.100 – Java, .NET, C/C++) ,  Timișoara (1.100 de absolvenți – front end, telecom), Brașov (500 – C++, helpdesk), Sibiu (500 – cloud și vizualizare) și Craiova (230 – automotive software și gaming). Dincolo de specializare – România are un număr de ingineri pe cap de locuitor superior celor din SUA, India, China sau Rusia – este de remarcat faptul că forța de muncă din acest sector beneficiază și de un nivel ridicat de cunoaștere a limbii engleze, un atu fundamental în acest domeniu”, mai spun analiștii. Un alt avantaj important al industriei românești de software este reprezentat de infrastructură specializată dezvoltată puternic în ultimii ani: start-up-uri, fonduri de venture capital, peste 40 de co-working spaces și acceleratoare la nivel national. ,,Firmele românești de software se remarcă, de asemenea, prin nivelul de inovație și, mai ales, prin calitate ridicată a serviciilor, recunoscută la nivel internațional’’, afirmă experții. Software-ul, industria viitorului La nivel mondial, firmele americane sunt cele care dau tonul în industria de software. Microsoft a devenit, zilele trecute, cea mai valoroasă companie din lume, detronând Apple. Oracle, Symantec, Vware, Finserv sau Adobe sunt alte câteva companii de software care domină clasamentul mondial privind cifra de afaceri din acest sector. La nivel european, potrivit datelor Comisiei Europene și PAC, industria de software este estimată să crească într-un ritm mediu de 1,8% pe an astfel încât va depăși 280 de miliarde de euro în 2020. SAP se poziționează ca lider incontestabil la nivel european, cu venituri de  23,5 miliarde de euro în 2017. Urmează jucători precum Wolters Kluwer, Hexagon, Dassault Systemes, Indra, Gemalto, Sage, Asseco Poland SA, de remarcat fiind evoluția puternică a companiilor din Europa Centrală și de Sud-Est. ,,Perspectivele industriei de software la nivel mondial, inclusiv în România, sunt foarte favorabile, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani. În țara noastră, pentru ca acest sector să devină o componentă tot mai solidă în PIB, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prin facilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. Așa cum spuneam și în analiza precedent dedicată acestui sector, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România”, au mai afirmat analiștii. Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activități de editare a altor produse software), 6201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activitățide consultanță în tehnologia informației), 6203 (activități de management -gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit este cel oficial, afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei). Date extrase la sfârșitul lui octombrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani. Post-ul România, Silicon Valley-ul Europei apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:50
Au mai rămas, practic, trei luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, care se vor desfășura pe 24 februarie 2019. Partidele au întrat deja în cursa electorală și și-au prezentat deja programele prin care să atragă simpatiile electoratului. Și dacă partidul de la guvernare își etalează realizările de până acum de ordin economic și social, opoziția prezintă un program electoral, care să scoată țara din impas. Partidul Democrat din Moldova (PDM) aflat practic de unul singur la guvernare în Republica Moldova de trei ani nu mai poate veni cu schimbări serioase de direcție sau cu noi strategii de dezvoltare. Discursul și acțiunile Guvernului, majoritatea cu o tentă evident electorală, spun că sub conducerea înțeleaptă a partidului, țara a intrat deja pe calea cea dreaptă iar populația culege deja roadele unei bune guvernări. Avalanșă de cadouri preelectorale de la Plahotniuc Întrunit marți în şedinţa săptămânală, PDM a anunțat că pensionarii care au o pensie lunară mai mică de 2.000 de lei moldovenești (100 de euro), să primească, în luna decembrie, un ajutor de sărbători în valoare de 600 de lei moldovenești  (30 de euro). De asemenea, Guvernul promite că va spori cu 12% mărimea compensațiilor lunare, acordate în perioada rece a anului familiilor sărace și va spori salariile poștașilor. „Poate aceste ajutoare, compensaţii, majorări de salarii şi de pensii au devenit posibile pentru că guvernarea noastră, guvernarea Partidului Democrat, a reuşit să acumuleze încasări importante la buget datorită ordinii şi reformelor pe care le facem, asigurând creşterea stabilă a economiei ţării, chiar dacă în toată regiunea există un fundal de instabilitate politică şi economică”, a declarat liderul democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc. „Vă asigur că guvernarea Partidului Democrat ştie cum să menţină şi să amplifice creşterea economică, astfel încât în 2019 şi în următorii ani să venim cu noi creşteri salariale, cu majorări de pensii, premii şi ajutoare pentru toate categoriile de cetăţeni, pentru ca oamenii să aibă o viaţă mai bună aici, acasă”, a adăugat liderul partidului de guvernare din Moldova, care nu deține nicio funcție publică la moment însă este considerat la unison persoana care decide totul în Republica Moldova. În aceeași ședință, Plahotniuc a anunțat că până la finele sesiunii curente a Parlamentului trebuie adoptată o altă reformă (evident populistă) promovată de către PDM, care presupune reducerea numărului deputaților în Parlamentul moldovean de la 101 la 61. Majorări de salarii pentru cei mai slab plătiți bugetari, programe pentru tineri și de infrastructură Cadourile recente continuă o serie de majorări de salarii și programe cu tentă electorală, inițiate încă în prima jumătate a anului. Este vorba despre programul Prima Casă, care presupune acordarea în special familiilor tinere creditelor ipotecare la o dobândă preferențială. Până în prezent, au beneficiat de acest program aproape 900 de persoane. Un alt program de rezonanță promovat de guvernul PDM este „Drumuri Bune” pentru Moldova, care presupune reabilitarea a 1.200 de kilometri de drumuri în aproape toate localitățile Republicii Moldova. Banii pentru acest proiect au fost alocați în special din Fondul Rutier, insuficienți pentru a asigura reparații calitative și, drept urmare, deja sunt semnalate numeroase cazuri că multe din ”Drumurile Bune” au fost reparate destul de prost. Cu toate acestea, impactul general al programului este unul pozitiv și o mare parte din satele moldovenești s-au ales astfel, pentru prima dată, cu drumuri asfaltate. Acum toți așteaptă primăvara pentru a vedea în ce se vor transforma drumurile respective. Una peste alta, s-a anunțat deja despre continuarea din primăvară a reabilitării infrastructurii rutiere prin Programul „Drumuri Bune II”, care își propune să repare 2.600 de kilometri de drum. Altă serie de măsuri cu tentă electorală se referă la majorările de salarii. Începând cu 1 decembrie, salariile unor categorii de bugetari vor fi calculate cu majorări de 20, 50 și chiar 90 de procente, astfel că în luna ianuarie aceștia vor primi salarii majorate. Domeniile vizate de reforma salarizării sunt educația, sănătatea, asistența socială și administrația publică locală. Peste 150 de mii de bugetari vor beneficia de aceste majorări. De unde bani? Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, dă asigurări că bani pentru aceste majorări vor fi în bugetul de stat. „Comparativ cu anul 2018, pentru anul 2019 avem o majorare a Fondului de Salarizare cu circa 1,3 miliarde de lei (65 milioane de euro). Această sumă ne ajută ca să acomodăm această lege în spațiul fiscal, adică să avem suficienți bani pentru a achita salarii majorate”, susține ministrul Finanțelor. Deși de majorări vor beneficia un număr semnificativ de bugetari, suma necesară nu este chiar atât de mare și guvernul va putea face față grație unor venituri în creștere la buget datorate optmizării administrației fiscal și vamale în urma unor reforme asistate de partenerii occidental de dezvoltare. De asemenea, și creșterea economică relativ bună, care se presupune că va fi în acest an de 4% permite sporirea veniturilor la buget necesare pentru majorări salariale și pentru unele programe de genul Prima Casă sau Drumuri Bune. Problema e că aceste majorări și proiecte promovate de PDM nu sunt suficiente pentru a stăvili exodul masiv al populației cu care se confruntă Republica Moldova  în ultimii ani. Salariile majorate până la 200 sau 300 de euro pe lună nu sunt cu mult mai tentante pentru cei ce pot alege să emigreze în Uniunea Europeană unde pot avea lefuri de 10 ori mai mari. Creșterea economică din Republica Moldova, care se bazează în continuare, în cea mai mare măsură atât pe transferurile bănești de la moldovenii ce lucrează peste hotare cât și pe consum, nu este una durabilă și nu poate fi suficient de mare pentru a accelera sporirea veniturilor populației astfel încât acestea să se apropie de cele mai modeste salarii din țările UE. Pentru a obține o astfel de creștere economică sunt necesare investiții masive în sfera productivă care să asigure noi sute de mii de locuri de muncă bine plătite. Însă astfel de investiții, în pofida declarațiilor triumfaliste ale guvernanților, întârzie să vină. Mai mult decât atât, singurele investiții masive de acest gen, făcute în ultimii ani în fabricile automotive din Zonele Economice Libere nu vor mai veni în curând din cauza epuizării forței de muncă ieftine, principala atracție pentru ele. Opoziția promite salarii de 550 de euro Cele două partide de opoziție, Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au anunțat miercuri programul electoral, care ia în calcul toată această stare de fapt. În prezent, salariul mediu pe țară este de 6.300 lei pe lună. „Noi vom crea condiții în primul mandat ca acesta să crească de aproape două ori – la peste 11.000 lei, iar pensiile să treacă de minimul de existență”, spun liderii blocului electoral ACUM (format de către cele două formațiuni politice; a avut lansarea platformei program la data de 28.11.2018). În opinia lor, acest obiectiv poate fi obținut grație veniturilor mai mari în economie iar acestea pot fi asigurate de sporirea  productivității muncii. „Productivitatea, la rândul ei, poate fi sporită prin educație calitativă, pentru că o economie performantă înseamnă, în primul rând, forță de muncă calificată, instruită și competitivă, prin  sănătate, pentru că oamenii trebuie să fie sănătoși și apți de muncă dar și printr-o  infrastructură  dezvoltată, care să asigure confort și condiții de derulare a afacerilor în toate regiunile țării”, se spune în programul electoral al opoziției. De unde bani? Liderii blocului electoral ACUM spun că sporirea investițiilor va avea loc prin realizarea a trei obiective de bază: combaterea corupției mari, deoarece o țară coruptă nu poate fi prosperă; instituții publice eficiente, deoarece o țară fără instituții publice competente nu poate fi productivă; garantarea statului de drept, deoarece o țară unde legea nu se respectă nu poate fi nici prosperă, nici productivă. „În baza creșterii anticipate de noi stau calcule exacte: salariul mediu poate ajunge la 11.000 lei în primul nostru mandat printr-o creștere a investițiilor private în medie cu 10% anual și a investițiilor publice cu 11% anual. Fiecare cetățean, indiferent de venitul său, ar trebui să se aștepte la o creștere aproape dublă a salariului său”, spun reprezentanții blocului opoziției. Totodată, obiectivul blocului electoral ACUM este ca pensia minimă să depășească nivelul minim de existență, iar pe termen lung, să ajungă la 42% din salariul mediu pe economie (de la 20% cât este acum), conform standardelor europene. Pentru a atinge aceste obiective opoziția își propune să îndeplinească o serie de acțiuni: Eliminarea salariilor în plic, care ar aduce la bugetul de stat circa trei miliarde de lei suplimentar (150 mil. euro). Eliminarea injustiției din sistemul de drept, a judecătorilor corupți și a procurorilor cunoscuți prin furturile lor. Mai multe investiții străine în Republica Moldova – creșterea fluxului anual de investiții străine directe la 400 de milioane dolari (200 mil. în 2017). Atragerea investițiilor străine va asigura crearea a peste 25.000 de locuri de muncă anual. Adoptarea unor legi noi care să permită angajaților să-și asigure veniturile prin intermediul fondurilor private de pensii, sau așa-numitul pilon II de pensii. „Pentru a asigura protecția minimă a pensionarilor, însemnând revizuirea coșului minim de existență și asigurarea unei pensii revăzute tuturor categoriilor de pensionari, va trebui să sporim Fondul național de pensii cu circa 2,5 miliarde de lei (125 mil. euro). Iar pentru aducerea întregului sistem de pensionare la standardele europene de 42% din salariul mediu, va trebui să identificăm alte cinci miliarde lei (250 mil. euro) pentru Fondul de pensii revăzute. Este o sarcină grea, dar pe umerii celor care știu să facă asta este o sarcină ușoară”, au declarat reprezentanții blocului ACUM. În teorie, programul opoziției arată destul de bine. Cel puțin identifică problemele esențiale și ordinea în care ele trebuie și pot fi soluționate pentru a scoate Republica Moldova din impas. Însă pentru a transforma teoria în practică ea trebuie mai întâi să câștige alegerile. C.I. Post-ul Duel preelectoral în Republica Moldova: Promisiunile opoziției vizavi de realizările guvernării, cine este mai credibil apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
28 noiembrie 2018
18:30
Președintele Ucrainei a cerut introducerea stării de război pentru 30 de zile în regiunile ce se învecinează cu Rusia, Marea Neagră și regiunea separatistă din stânga Nistrului. Aceasta se va extinde în regiunea Odessa, învecinată la gurile Dunării cu România, și vecina la sud și est cu Republica Moldova. De asemenea, și în regiunea Vinița, situată în nord-estul Moldovei este instituită starea de război. „Starea de război se va încheia la jumătatea lunii decembrie. La începutul lunii decembrie voi face un proiect de decizie privind data alegerilor prezidențiale în parlament. Conform Constituției, aceste alegeri ar trebui să aibă loc la 31 martie 2019. Datoria noastră comună este de a proteja Ucraina. Apărarea Ucrainei nu este numai apărarea teritoriului și a echipamentului militar. Aceasta este în primul rând protecția oamenilor. Trebuie să fim pe deplin pregătiți pentru orice acțiune a vecinului nostru agresiv, dezechilibrat și destul de previzibil” a spus președintele Ucrainei în ședința parlamentului de la Kiev, care a votat cu o majoritate largă instituirea legii marțiale. Amintim că situația din Marea Neagră s-a tensionat rapid duminică (25 noiembrie) după ce trei nave ucrainene au fost capturate de forțele militare ruse în Strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov. Rușii au deschis focul asupra navelor ucrainene, rănind șase membri ai echipajelor. Incidentul de securitate a fost condamnat de UE, NATO și România, toate cerând restabilirea liberului acces al Ucrainei în apele sale teritoriale din Marea Azov. În noaptea de duminică spre luni, președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut Parlamentului instaurarea legii marțiale pentru 60 de zile, însă luni (26 noiembrie) a redus termenul la 30 de zile. Ce urmărește Rusia? Expertul Armand Gosu spune că, în primul rând, Rusia încearcă să controleze rutele maritime care duc spre și dinspre cele două porturi importante din sudul Ucrainei, la Marea Azov, orașele Berdiansk și Mariupol. În acest fel, se afectează serios situația economică, socială în regiune, generând pierderi de milioane de euro economiei locale. Deja au dispărut mii de locuri de muncă în regiunile Donețk și Zaporojie. Și așa cum alegerile prezidențiale și cele parlamentare se apropie, o criză socială și politică în sudul Ucrainei ar fi un coșmar pentru președintele în exercițiu, care vrea să obțină un nou mandat. În al doilea rând, potrivit expertului, blocarea intrării și ieșirii din Marea Azov va afecta serios poziția Ucrainei de exportator de cereale. Deja, construcția de către ruși a podului peste strâmtoarea Kerci a făcut ca navele de clasă superioră să nu mai poată intra în Marea Azov, iar transportul cerealelor să se facă pe vapoare de dimensiuni corespunzătoare care să permită trecerea pe sub acest pod. Această situație afectează prețul cerealelor ucrainene pe piața internațională. „E clar încă din vara anului 2014, că din punct de vedere strategic, Putin e interesat de cucerirea unui culoar terestru care să lege Rusia de Crimeea, o fâșie de pământ de 50 km de litoral, cât să construiască o autostradă și o linie de cale ferată. Asta presupune să ocupe și cele două orașe porturi, Berdiansk și Mariupol; mai ales ultimul este important și din punct de vedere economic, nu doar strategic”, menționează Gosu în cadrul unui interviu pentru Contributors.ro. Pe de altă parte, el nu crede că va urma un atac terestru pentru cucerirea orasului Mariupol. În acest moment Putin nu-și poate permite luxul unei ofensive în Donbass, directă sau indirectă, prin intermediari mercenarilor, deoarece riscă o nouă repriză de sancțiuni. Rusia este afectată serios de sancțiunile occidentale deși propagandiștii Kremlinului neagă acest fapt. În plus, scăderea prețului la petrol reprezintă o lovitură dură pentru economia rusă, fiind astfel afectate încasările la bugetul de stat al Federației Ruse. Dacă prețul va rămâne pentru mai multe luni sub 60 dolari barilul, Rusia ar putea să aibă serioase probleme financiare. Pornind de la cauzele declanșării conflictului, Rusia nu avea niciun drept, potrivit acordurile bilaterale să pretindă că i s-au încălcat apele teritoriale. Și asta, deoarece Marea Azov e mare interioară, împărțită între Rusia și Ucraina. Există două acorduri bilaterale în acest sens. Primul în 1993, privește pescuitul. Al doilea, semnat după zece ani, în 2003, se referă la cooperarea în folosirea în comun a Mării Azov și Strâmtorii Kerci. Documentele nu operează cu concepte de tipul ape teritoriale, zone economice exclusive. Ocuparea Crimeei a schimbat situația. Mai multe nave militare ucrainene din Crimeea au fugit atunci în Marea Azov și au pus bazele flotei ucrainene de aici. La rândul ei, Rusia și-a creat o flotilă în Marea Azov și a întărit flota Mării Negre dar și trupele de grăniceri. Al doilea moment important, după anexarea Crimeei, a fost construcția podului peste strâmtoarea Kerci. Odată cu inaugurarea podului în luna mai 2017, vasele de mare tonaj nu mai au acces în această mare interioară. Ce a făcut Rusia odată cu construirea podului echivalează cu o încălcare a Convenției ONU asupra dreptului mării. Însă, în afară de Ucraina, atunci n-a protestat nimeni împotriva acestei încălcări. Iar abuzurile din partea rusă au urmat. Grănicerii ruși au început să oprească navele, fără nici un fel de explicații, le întârziau de la 2 la 12 zile, sub pretextul unor inspecții, provocând pierderi economice. Kievul a continuat să protesteze, însă state din UE și NATO, care doresc restabilirea relațiilor bune cu Rusia nu au reacționat. Cum explică Rusia aplicarea forței Rusia răspândește narativul că Ucraina nu a atenționat Rusia despre manevrele acelor vase, care erau foarte periculoase și care s-au desfășurat în apele rusești afirmând că navele ucrainene ar fi violat granițele Rusiei. Însă nu este vorba despre ape rusești, filmările arată că nu era vorba despre manevre periculoase iar Ucraina nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară. Alte informații potrivit cărora ucrainenii n-au răspuns somației sau că pe navele respective erau spioni din serviciile secrete ucrainene aflați în misiune, nu sunt întărite cu dovezi. Anchetați de ruși, marinarii ucrainieni ar fi recunoscut și dat detalii despre misiunile respective. La nivelul celor mai înalte autorități de la Moscova se insinuează că incidentul este o provocare regizată de Poroșenko pentru a instaura legea marțială și anula alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie 2019. De asemenea, se mai insinuează că incidentul a fost pus la cale de americani. Alegerile vor avea loc în termen Însă, deși vorbea inițial despre starea de urgență pentru 60 de zile, în Rada Supremă (parlamentul ucrainean), președintele Poroșenko a redus la 30 de zile legea marțială pentru că astfel se pot desfășura alegerile prezidențiale la termenul stabilit, la 31 martie. „Poate că președintele încearcă să trezească ceva simpatie suplimentară prin felul în care rezolvă criza din Azov. Nu cred că introducerea legii marțiale o să-l ajute prea mult, în campania electorală, în fața principalului contracandidat Iulia Timoșenko. Cunoscând istoria recentă a Ucrainei, mă tem că electoratul de acolo, extrem de suspicios, ar putea să-l penalizeze pe președinte, dacă va exista cel mai mic indiciu că a încercat să manipuleze politic în favoarea sa acest incident”, menționează expertul Armand Gosu. C.I. Post-ul Stare de război la hotarele Moldovei și României. Subtexte și consecințe apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:20
„Republica Moldova, cea din 2018, este perfectă pentru investiţii, pentru că astăzi, ţara noastră este alta decât acum trei ani”, a menţionat premierul moldovean Pavel Filip în cadrul festivității de deschidere a celui mai mare eveniment investițional anual dintre Nistru și Prut, Moldova Business Week 2018.  Evenimentul a reunit pe 27 noiembrie peste o mie de oameni de afaceri din circa 30 de state, reprezentanţi ai companiilor autohtone, autorităţi şi parteneri de dezvoltare. În sprijinul afirmației sale, şeful Executivului de la Chișinău a scos în evidență măsurile întreprinse de Guvern pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, printre care: aprobarea reformei fiscale, reducerea instituţiilor cu funcţii de control,  reorganizarea Serviciului Vamal şi Fiscal, precum şi dezvoltarea proiectelor investiţionale în cadrul zonelor economice libere şi a parcurilor IT. Discurs euforic al premierului Filip a menționat că în Republica Moldova s-a înregistrat o creştere economică constantă, care în trimestrul doi al anului curent s-a ridicat la 5,2%, numărul persoanelor care primesc salarii în plic a scăzut de două ori, exporturile au crescut cu 30% şi în doar jumătate de an au fost făcute investiţii străine directe în valoare de circa 130 de milioane de dolari. Totodată, premierul promite că în următorii doi ani sunt prognozate investiţii de 380 milioane de dolari. „Acestea sunt de fapt cele mai bune argumente – cifrele. Cifrele nu au nevoie de declaraţii şi explicaţii. Cifrele nu mint niciodată şi vorbesc pentru noi – sunt rezultatele reformelor deloc uşoare pe care le-am pornit”, a menţionat Pavel Filip. Prim-ministrul a relevat și că progresele înregistrate în dezvoltarea mediului de afaceri sunt recunoscute şi de comunitatea internaţională or, potrivit clasamentului Doing Business 2019, Republica Moldova ocupă locul 14 la capitolul „iniţierea afacerii”. „Cei care vor să investească în Republica Moldova trebuie să ştie că vaporul pe care eram cu toţii a ieşit de la reparaţii, şi-a ridicat pânzele şi merge cu încredere înainte. Eu cred cu adevărat în Republica Moldova, în această ţară şi în oamenii ei. Republica Moldova se schimbă, se dezvoltă şi evoluează. Vă invit să fiţi alături de noi în acest proces – să investiţi şi să creşteţi în Moldova” , a declarat premierul. Filip a încurajat investitorii să descopere potenţialul ţării, evidenţiind oportunităţile existente: accesul pe pieţele UE şi CSI, precum şi condiţiile favorabile pentru lansarea afacerilor. Costurile reduse ale forței de muncă și facilitățile fiscale, rămân principalele avantaje Totuși, cât de perfectă este Moldova actuală față de cea de acum trei ani pentru investiții? Potrivit Raportului de Stare a Țării, făcut public de centrul analitic Expert-Grup la începutul lui noiembrie, în Republica Moldova, elementele esențiale ale politicii de atragere a Investițiile Străine Directe sunt facilitățile fiscale și vamale, oferite în cadrul ZEL-urilor, costul relativ mic al forței de muncă precum și disponibilitatea relativă a forței de muncă. Evident că relevanța costului și a disponibilității forței de muncă ar putea să scadă în timp, ca urmare a emigrației, creșterii salariilor și a presiunilor în creștere asupra pieței muncii. Ce factori sunt mai importanți pentru investitori În plus, potrivit Expert-Grup, factorii determinanți pentru atragerea investițiilor străine directe sunt alții decât costul forței de muncă. Cele mai multe analize spun că factorul determinant este mărimea și potențialul pieței, acestea fiind destul de modeste în Republica Moldova. Urmează calitatea instituțională și regulatorie care tot lasă de dorit. Deși se fac unele relaxări fiscale și reforme care reduc presiunile asupra businessului, Moldova este departe de a fi atractivă din acest punct de vedere.  Deschiderea comercială  este și ea una din atracțiile investiționale, etalată de autoritățile moldovenești, grație acordurilor de liber schimb atât cu UE cât și cu CSI. Însă, din cauza atitudinii recalcitrante a Rusiei inclusiv față de Moldova, acest avantaj nu prea poate fi valorificat. Calitatea infrastructurii iarăși lasă de dorit, la fel stabilitatea politică și economică deși autoritățile de la Chișinău au făcut unele progrese în acest sens, limitând pe de altă parte normele democratice și funcționarea statului de drept. Și doar după toate aceste momente investitorii atrag atenție costului forței de muncă. Acesta este privit însă în tandem cu calitatea ei, care iarăși se deteriorează pe an ce trece din cauza unui sistem de învățământ deplasat serios de la necesitățile pieței Investițiile în producere și export  – la un nivel prea scăzut Dacă vorbim despre calitatea investițiilor, ponderea investițiilor în sectorului industrial și cel agricol – activitățile care produc bunurile cele mai ușor comercializabile pe plan internațional – a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investițiilor). Însă Republica Moldova, care este o piață internă limitată, poate crește durabil doar prin intermediul exporturilor. Însă o pondere atât de mică în procesul investițional a activităților ce produc bunuri comercializabile este o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică durabilă. Accent pe calitatea capitalului uman Prin urmare, experții spun că este necesar de identificat noi factori de atractivitate investițională pentru țară iar politicile menite să impulsioneze investițiile ar trebui să includă, în mod prioritar, acțiuni de stimulare a investițiilor în capitalul uman, cel de care depinde productivitatea muncii și competitivitatea economiei. ”În orice economie, creșterea investițiilor în capitalul fix nu este durabilă, dacă nu este însoțită și de investiții în capitalul uman. În acest sens, sunt necesare reforme structurale profunde, în special, în sectoarele educaționale vocaționale și terțiare, în vederea sporirii eficienței investițiilor publice și private în aceste domenii și pentru ancorarea mai bună a ofertei educaționale cu cererea pentru forța de muncă din partea sectorului real”, conchide Raportul de Stare a Țării. Băncile stau pe un munte de bani nesolicitați. De ce aceștia nu ajung în economie? De fapt, indirect, afirmațiile euforice ale premierului au fost combătute, de asemenea prin cifre de către guvernatorul demisionar al Băncii naționale, Sergiu Cioclea. În mesajul său de salut, deși se arată convins că acum este momentul potrivit pentru a investi în Republica Moldova, acesta relevă un lucru care te pune pe gânduri. „În această ţară sunt bani. Noi nu suntem  cea mai săracă ţară, dar din păcate suntem ţara în care nu ştim încă cum să investim corect banii ca să asigurăm o prosperitate a populaţiei…..Băncile noastre deţin aproximativ 1,5 miliarde euro care aşteaptă să fie investite în proiecte sau credite – este o rezervă impunătoare şi sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creşterea viitoare a economiei”, a declarat guvernatorul BNM. Altfel spus, guvernatorul a dezvăluit o realitate destul de sumbră în ultimii ani. Volumul banilor disponibili pentru creditare în băncile moldovenești se ridică la aproape 30 miliarde de lei, bani care, în mod normal, ar trebui să ajungă prin investiții în economie. Însă ei nu sunt solicitați. Și asta deoarece puțini dintre moldoveni se încumetă să investească în Moldova anului 2018 iar climatul investițional despre care  vorbește în termeni euforici premierul Filip e foarte departe de perfecțiune. Post-ul Cât de perfectă pentru investiţii este Republica Moldova? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
27 noiembrie 2018
15:40
În perioada 21 – 23 noiembrie 2018 a avut loc atelierul de lucru peer-review în cadrul proiectului TRAM – “Planuri de Acțiune pentru mobilitatea urbană sustenabilă” în vederea finalizării Planului elaborat în cadrul proiectului pentru Regiunea Nord-Vest. La evenimentul organizat la Miskolc, alături de echipa de proiect din cadrul ADR Nord-Vest și expertul Civitta Strategy & Consulting – expert extern în cadrul proiectului – au participat 10 membri ai Comitetului Regional de Reprezentanți TRAM (reprezentanți ai municipiilor reședință de județ, universități, ONG-uri și alte organizații relevante). Evenimentul a fost organizat cu scopul de a avea un dialog între autoritățile publice / organizațiile relevante din regiune și experții în domeniul mobilității și dezvoltării urbane din regiunile partenere în legătură cu activitățile propuse în cadrul Planului, precum și de a formula propuneri comune în vederea creșterii impactului acestora. Planurile de acțiune urmează să fie implementate în etapa a doua a proiectului, în perioada aprilie 2019 – martie 2021. Planul pentru Regiunea Nord-Vest prevede 7 acțiuni, de la dezvoltarea de softuri sau organizarea de evenimente pentru promovarea mobilității sustenabile până la acțiuni menite să ofere suport în cadrul proiectelor aflate deja în implementare. În cadrul primei zile, membrii delegației din România au avut ocazia să viziteze proiectul de reabilitare și extindere a liniei de tramvai din Miskolc, sistemul de informare al pasagerilor, fiind prezentat totodată și sistemul de prioritizare în caz de întârziere. Proiectul TRAM este finanțat prin programul de cooperare interregională Interreg Europe 2014-2020, prioritatea “Economie cu emisii scăzute de carbon” și are un buget total de 1.264.078 euro, din care 1.074.466 euro finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. Bugetul total aferent ADR Nord-Vest este de 122.390 euro. Alături de ADR Nord-Vest, proiectul reunește alți 4 parteneri din Uniunea Europeană, precum Guvernul Regiunii Andalucia din Spania, Regiunea Blekinge din Suedia, Municipiul Miskolc din Ungaria și Regiunea Marche din Italia, aceasta din urmă fiind și coordonatorul consorțiului. Post-ul Echipa ADR Nord-Vest, alături de membrii Comitetului Regional de Reprezentanți, în vizită la partenerii din Miskolc apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
03:30
Autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca în 2019, Bugetul de Stat al Republicii Moldova să crească în același ritm ca și în anul curent pe fundalul unei răciri a relațiilor cu Occidentul, legarea unor parteneriate la nivel financiar cu Belarus și China, o relaxare fiscală și continuarea pardigmei economice bazate pe consum și remitențe. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a fost votat vineri, 23 noiembrie în Parlamentul de la Chișinău, în prima lectură. Ministerul Economiei se așteaptă la o creștere de patru la sută Acesta se bazează pe o prognoză macroeconomică, potrivit căreia Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali va fi în creștere cu patru la sută față de anul 2018. Conform estimărilor, în anul 2019, veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 9,4% față de anul curent, iar cheltuielile cu 9,7%. Deficitul bugetar va atinge nivelul de 2,7% din PIB față de 2,6% în acest an. Totodată, se estimează că exporturile vor crește în anul 2019, cu circa 13,1%, iar importurile cu 9,4%. Fondul de remunerare a muncii se va majora în valori nominale cu 9,4%. Creșterile de venituri datorate Vămii și Fiscului se epuizează Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu veniturile bugetului de stat vor fi de 42,12 mld lei moldovenești, cu o creștere față de cel din acest an de 5,2 mld sau 14,1%. 88,6% din venituri vor proveni din încasările din impozite și taxe, cu o creștere față de anul curent cu 12,6%. Intrările de granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe, se prognozează a fi în sumă de 1,96 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47.664,2 mil.lei, cu o creștere de 5.679,7 mil.lei sau cu 13,5 % față de cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. De remarcat că, în premieră, Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru anul viitor până la intrarea în campania electorală. Cutuma de până acum era ca, în an electoral, bugetul să fie dezbătut și votat după desfășurarea de alegeri legislative. Veniturile la buget vor crește similar cu 2018, însă cu mult mai puțin decât în 2017. Anii 2017 și 2018 au reprezentat, de fapt, o perioadă de recuperare după criza din 2015 și 2016. Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte Vămii, iar în 2018 Fiscului. Altfel spus, nu a fost condiționată de o creștere robustă a economiei ci de o administrare fiscală și vamală mai bună dar și de sporirea importului și, implicit, a volumului taxelor vamale colectate. În 2017 s-au înregistrat venituri mai mari decât cele planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018. Și acest fapt se datorează inclusiv îmbunătățirii administrării fiscale grație unei reformări a cadrului fiscal implementată mai mulți ani la rând cu suportul unor structuri și țări occidentale. Relaxări fiscal care vor reduce veniturile „Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de două miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18,5% de la 23,5%. Aceasta va duce la diminuarea bugetului asigurărilor sociale cu 1,2 miliarde de lei. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice, cota care a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, Bugetul Public pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, explică expertul Veaceslav  Ioniță de la IDIS Viitorul. Douăzeci la sută din cheltuieli se preconizează a fi acoperite din împrumuturi și granturi. Pentru anul viitor, autoritățile planifică să împrumute nouă miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă o reprezintă împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Răcirea relațiilor cu Occidentul s-a soldat cu cel mai mic sprijin financiar nerambursabil din ultimii 15 ani În 2018, pentru prima dată executivul nu va reuși să împrumute din exterior nici jumătate din suma pe care a mizat inițial. Și asta, din cauza răcirii relațiilor cu structurile occidentale, în primul rând cu Uniunea Europeană, care a sistat un împrumut de 100 milioane de euro. ”Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape două miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei însă în primele nouă luni s-au acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul ultimilor 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susține Ioniță. Pentru 2019 expertul anticipează dificultăți în ce privește atragerea a trei miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și în 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe. Contextul este unul favorabil deoarece sistemul bancar  înregistrează un exces de lichiditate fără precedent. Depozite în lei și valută  atrase de băncile moldovenești ajung la 61 miliarde de lei, însă creditele acordate înregistrează un volum de aproape două ori mai mic – 34 miliarde de lei. Împrumuturi din interior, de la Belarus și China „Cu 27 miliarde de lei liberi, aflați pe conturile băncilor pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei)”, spune Veaceslav Ioniță. În concluzie, și Legea Bugetului pentru anul viitor demonstrează îndepărtarea tot mai insistentă a autorităților de la Chișinău de Uniunea Europeană și căutarea la fel de insistentă a unor noi parteneri, care să acorde sprijin inclusiv financiar. C.I. Post-ul Bugetul moldovenesc pentru 2019: nu mai vin bani din Occident, Chișinăul se împrumută în China și Belarus apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
26 noiembrie 2018
17:20
Republica Moldova se apropie cu pași rapizi de alegerile Parlamentare ce vor avea loc în data de 24 februarie 2019. În legătură cu acest fapt putem observa că partidele politice din Republica Moldova au început să facă diferite declarații și manifestații pe care noi le putem cataloga ca fiind parte a unor strategii preelectorale ale politicienilor din Republica Moldova. De ce vorbim despre campanie preelectorală și nu despre mult mai cunoscuta sintagmă de campanie electorală? Deoarece campania electorală încă nu a început: „Campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor și se desfășoară în conformitate cu capitolul 7 (art.50–art.52), care se aplică în modul corespunzător”[i]. Pe de altă parte însă, această campanie preelectorală se încadrează, potrivit Codului electoral al Republicii Moldova, în perioada electorală care semnifică o „perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele alegerilor sânt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile”[ii]. De asemenea, este valabilă și afirmația că, ținând cont de recentele mișcări politice ale Partidului Democrat din Moldova (PDM), campania preelectorală (nefiind ceva definit oficial, așa cum sunt definite conceptele de mai sus prin „Codul electoral”) este mai lungă decât perioada electorală și decât campania electorală. Aici ne putem aduce aminte de platforma „Pro Moldova”[iii] inițiată acum ceva vreme de către formațiunea politică condusă de Vlad Plahotniuc, precum și de încercările PDM de a insera în Constituția Republicii Moldova sintagma „integrare europeană”[iv] sau de încercările Partidului Liberal și a Partidului Liberal-Democrat din Moldova de a introduce modificări articolului 13 din legea fundamentală a Republicii Moldova (articol ce face referire la limba de stat a Republicii Moldova)[v][vi]. Toate aceste evenimente menționate mai sus reprezintă încercări ale partidelor de guvernare proeuropene de a își îmbunătăți propria situație înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile ce vor avea loc în luna februarie a anului viitor în Moldova. De această dată însă, atenția ni se va îndrepta înspre principala forță politică din Republica Moldova, formațiune a cărei scop este aprofundarea parteneriatului strategic și ale relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Federația Rusă – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În această ordine de idei, nu trebuie să uităm faptul că actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a condus acest partid vreme de mai mulți ani și, de fapt, președintele, poate fi considerat ca fiind, cel puțin în momentul de față, principalul promotor al intensificării colaborării dintre Chișinău și Moscova. Obiectul de interes al acestui articol este programul electoral lansat de către PSRM cu ocazia mitingului partidului organizat în date de 18 noiembrie curent[vii][viii][ix]. Programul se prezintă drept o expunere foarte clară a principalelor obiective pe care le stabilește PSRM în agenda politică a acestei formațiuni politice pentru eventualitatea câștigării alegerilor parlamentare de anul viitor. Programul conține prevederi ce țin de măsuri în domeniul social, precum mărirea salariului și a pensiei medii din republica Moldova, aprofundarea relațiilor cu federația rusă, introducerea cursului de „istoria Moldovei” în școli sau de interzicerea partidelor și a mișcărilor unioniste în Republica Moldova[x]. Criticarea actualei guvernări-parte a începutului de campanie electorală a Socialiștilor Vreme de mai mulți ani, Igor Dodon și partidul care l-a adus în funcția de președinte al Republicii Moldova, au folosit critica la adresa guvernării ca strategie electorală. Mitingul organizat de socialiști în data de 18 noiembrie 2018 nu a constituit o excepție de la această regulă. Una dintre publicațiile apropiate de actualul președinte și de PSRM, ziarul „Argumentî i faktî” (publicație din Federația Rusă care are ediție și pentru Republica Moldova), a ținut să sublinieze, încă de pe pagina a doua a numărului consacrat mitingului organizat duminică de socialiști, nemulțumirea generală a moldovenilor față de măsurile întreprinse de actuala guvernare de la Chișinău: „Cetățenii și-au manifestat dezacordul total față de politica distructivă a guvernării”[xi] În cadrul manifestației de duminică, desfășurate sub sloganul „țara noastră are viitor”, președintele Republicii Moldova a criticat politica „distructivă” a conducerii Republicii Moldova în ultimii nouă ani de guvernare. Liderul socialist a ținut să precizeze că politica dusă de partidele proeuropene au dus o politică a cărei efecte sunt scăderea nivelului de trai al populației Republicii Moldova, exodul populației și scăderea duratei de viață a moldovenilor: „În 2019 se împlinesc 10 ani din momentul în care la conducerea Republicii Moldova au ajuns alianțe euro-unioniste. În acești ani țara noastră a devenit mai săracă, poporul a plecat afară din țară, iar durata vieții [cetățenilor] a scăzut[xii]. Dar toate au o limită! Oamenii nu îi mai susțin pe acești conducători. În februarie [2019] Guvernarea din Moldova se va schimba. Vine vremea noastră – vremea socialiștilor. Socialiștii trebuie să câștige majoritatea   și să formeze următorul guvern, pentru ca, împreună cu mine, președintele țării, să putem guverna țara în mod adecvat pentru statalitate, stabilitate și bunăstare socială.”[xiii][xiv] Acest discurs rostit de președintele Republicii Moldova în fața manifestanților arată speranța lui Igor Dodon că zilele acestei guvernări sunt numărate, urmând ca socialiștii să formeze o majoritate în viitorul legislativ și să preia controlul asupra guvernului. În aceiași ordine de idei se înscrie și discursul rostit de către liderul Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, care sublinia necesitatea preluării conducerii Republicii Moldova de către formațiunea sa: „(…) Noi trebuie să spunem „NU” acestui regim. Nouă ani au încercat ca Republica Moldova să dispară de pe harta lumii. Nouă ani ei distrugeau țara noastră. A venit timpul să îi trimitem la coșul de gunoi al istoriei.”[xv][xvi] După cum se poate observa, președintele PSRM insistă pe caracterul „distructiv” al politicilor promovate de către partidele proeuropene care s-au aflat la guvernare în ultimii nouă ani. Conducerea Găgăuziei își exprimă suportul pentru Partidul Socialiștilor și declară că „Moldova are viitor” În această ordine de idei, trebuie menționat faptul că Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei își exprimă încrederea că aceasta va putea purta o colaborare eficientă cu Socialiștii lui Dodon: „Nu dorim ca noi să fim împărțiți pe criteriul național. Noi dorim să trăim în Republica Moldova. Noi ne dorim ca țara noastră să fie independentă, iar noi toți ar trebui să lucrăm pentru întărirea statalității acesteia. Fiecare dintre noi trebuie să fie sigur de ziua de mâine și să se simtă în siguranță și să știe că trăiește într-o țară destoinică. Acest lucru este posibil, pentru că noi – uniți – suntem mai mulți și pentru că Republica Moldova are viitor!”[xvii] Câteva aspecte despre platforma socialiștilor În cadrul mitingului organizat duminică la Chișinău de către PSRM a fost enunțat un program de 10 puncte prin care Socialiștii intră în campania (pre)electorală. Unul dintre cele mai importante puncte din programul electoral al PSRM este punctul cu privire la creșterea salariului mediu la 600 euro și a pensiei medii la 300. De asemenea, în programul electoral al PSRM sunt incluse prevederi cu privire la interzicerea formațiunilor unioniste sau introducerea cursului de „Istoria Moldovei” în școli: Promisiuni electorale ale PSRM: „Creșterea salariului mediu la 600 euro, a pensiei medii la 300 euro. Vom scădea vârsta de pensionare și vom indexa pensiile de cel puțin două ori pe an. Sănătate gratuită. Vom opri închiderea de spitale și de policlinici. Învățământ de stat gratuit – de la învățământul preșcolar la cel superior. Vom opri inchiderea de școli și grădinițe. Nu vom permite lichidarea raioanelor și a primăriilor! Nu vom permiterea trecerea la județe și nici nu vom permite efectuarea reformei administrative. Politică externă echilibrată. Vom restabili parteneriatul strategic cu Rusia la toate nivelurile de conducere și vom obține statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, precum și o cooperare mutual avantajoasă cu uniunea Europeană. Nu vom permite intrarea Republicii Moldova în NATO și vom reuși închiderea biroului NATO de la Chișinău. Unificarea țării: vom reuși soluționarea problemei transnistrene în acord cu conducerea Transnistriei și cu partenerii internaționali de reglementare a conflictului. Interzicerea partidelor și a mișcărilor unioniste. Vom reintroduce „Istoria Moldovei” în școli. Apărarea valorilor tradiționale. Republică prezidențială, puterea poporului și supremația legii”. În linii mari, platforma propusă de Partidul Socialiștilor cuprinde prevederi care ating cele mai importante dintre domeniile de activitate ale întregii țări. Subiectele propuse spre îndeplinire de către PSRM ne arată faptul că această formațiune politică se va plasa, atât în cadrul campaniei electorale, cât și după, pe postura de principal susținător al curentului „pro rus” din Republica Moldova. Totodată, prezentul program arată faptul că formațiunea lui Igor Dodon se va concentra pe schimbarea programei școlare la materia istorie și se va concentra pe lupta împotriva partidelor unioniste. Altfel spus, socialiștii doresc să meargă pe aceiași linie pe care a mers și Igor Dodon atunci când a candidat pentru funcția de președinte al republicii Moldova în 2016. Gheorghe Cazacu [i] https://cec.md/storage/old_site_files/files/files/Legi/Codul%20electoral(1).pdf [ii] https://cec.md/storage/old_site_files/files/files/Legi/Codul%20electoral(1).pdf [iii] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pro-ue-si-pro-romania-inlocuite-plahotniuc-o-ia-oficial-pe-calea-pro-moldova-1017752 [iv] https://voceabasarabiei.md/politic/parlamentul-va-supune-votului-introducerea-integrarii-europene-in-constitutie [v] http://aif.md/gimpu-sandu-i-njestase-hotjat-rumynskij-jazyk-v-konstitucii [vi] http://parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/4668/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx [vii] http://socialistii.md/10-obiective-prioritare-ale-partidului-socialistilor/ [viii] http://aif.md/socialisty-proveli-masshtabnyj-miting-v-kishinjove/ [ix] http://socialistii.md/psrm-a-desfasurat-mitingul-national-de-protest/ [x] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju [xi] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju [xii] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju [xiii] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju [xiv] https://www.kp.md/daily/26909.5/3955090/ [xv] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju [xvi] http://socialistii.md/zinaida-greceanii-a-venit-cu-un-cuvint-de-salut-pentru-participantii-mitingul-de-protest-de-la-chisinau/ [xvii] http://aif.md/kto-eshhjo-verit-v-indeksaciju Post-ul Început de campanie (pre)electorală pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
20 noiembrie 2018
16:00
Banca Transilvania si Garmin lanseaza, in premiera pe piata din Romania, Optiunea de plati contactless prin smartwatch: posibilitatea de a face shopping cu smartwatch-ul Garmin care are optiunea Pay, prin conectarea cardurilor Visa BT cu acesta. Prin noua optiune de plata la comercianti, clientii Bancii Transilvania au acces la toate functionalitatile si beneficiile pe care le primesc atunci cand platesc cu cardul fizic sau cu cel digital din aplicatia BT Pay, si anume: puncte de loialitate STAR (pentru cardurile de cumparaturi), respectiv Mile Premiu (pentru cardurile de calatorii). Prin aceasta lansare impreuna cu Garmin, Banca Transilvania face inca un pas in directia digitalizarii si oferirii unor experiente pozitive clientilor, care au acum nu mai putin de 6 alternative de plata a cumparaturilor: cu cardul fizic, cu cardul digital din aplicatia BT Pay, cu unul dintre accesoriile colectiei BT Pay (ceas, bratara, sticker – toate contactless) si, de acum inainte, inclusiv cu smartwatch-ul Garmin. Oana Ilas, Director Dezvoltare & Management Produse Retail, Banca Transilvania, vorbeste despre modalitatea de a face cumparaturi cu smartwach-ul. „Suntem incantati sa adaugam Garmin Pay gamei de optiuni de plata pentru clientii Bancii Transilvania. Pe masura ce tot mai multe persoane includ miscarea in viata lor de zi cu zi, nevoile lor devin tot mai diferite, mergand inspre optiuni simple si convenabile. Asa ar fi libertatea de a face cumparaturi cu smartwach-ul la finalul unui antrenament sau al unei plimbari, fara a mai fi nevoiti sa avem la noi numerar, card sau chiar telefon. Aceasta noua optiune completeaza solutiile de plata mobila din portofoliul BT si confirma angajamentul nostru de a extinde optiunile digitale prin adaptarea la schimbarile din stilul de viata al  clientilor nostri.” a declarat Oana Ilas. Referindu-se la implementarea optiunii Garmin Pay in Romania, Alexandru Moise, Sales & Marketing Manager Bulgaria, Ungaria, Romania si Republica Moldova, Garmin a declarat : “Ma bucur ca putem anunta Garmin Pay in Romania la foarte putin timp dupa lansarea pe pietele din Vest. Este un instrument extrem de util pentru cei cu un stil de viata activ si pentru sportivii care au permanent nevoie de mobilitate. Garmin Pay este disponibil pe o serie de smartwatch-uri Garmin, urmand sa fie dezvoltat si pe noi modele, odata cu lansarile din 2019”. Catalin Cretu, general manager pentru Romania, Croatia, Malta si Slovenia in cadrul Visa, a afirmat ca lansarea platilor contactless prin ceasuri inteligente reprezinta un pas natural in parteneriatul pe termen lung cu Banca Transilvania. „Suntem bucurosi sa facem astazi, alaturi de Banca Transilvania, inca un pas inainte in angajamentul nostru de a face platile cat mai simple pentru consumatori si de a transforma dispozitivele conectate intr-un mediu sigur pentru plati. Lansarea platilor contactless prin ceasuri inteligente reprezinta un pas natural in parteneriatul pe termen lung pe care il avem cu Banca Transilvania, prima banca din Europa de Sud-Est care a lansat la inceputul acestui an plata cu telefonul mobil securizata cu ajutorul tehnologiei de tokenizare a Visa. Romanii s-au obisnuit in ultimii ani cu platile contactless, care ofera avantaje incontestabile: rapiditate, usurinta si simplitate. Dispozitivele electronice de mici dimensiuni purtate ca accesorii preiau toate aceste avantaje si merg chiar mai departe: sunt in permanent contact cu utilizatorul si sunt integrate natural in actiunile lui, de aceea experienta de plata este intuitiva si sigura.”  Post-ul O noua modalitate de plata – contactless prin smartwatch apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:40
La finalul săptămânii trecute Caravana Tricolorul a trecut prin județul Bihor, drapelul lung de 30 de metri și lat de 10 metri fiind purtat de tinerii liberali pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la momentul în care drumul României s-a schimbat definitiv. Caravana s-a oprit la Marghita, Oradea și Beiuș iar apoi a mers mai departe spre Arad. Andrei N. Crăciun, președinte TNL Oradea: ”Suntem datori să recunoaștem și să celebrăm efortul înaintașilor noștri în crearea statului național unitar, zi de zi, dar cu atât mai mult la 100 de ani de la Marea Unire – cel mai semnificativ și emoționant moment din istoria noastă.” Bogdan Pater, președinte TNL Bihor: ”Prin această acțiune vrem să unim, măcar simbolic, județele și regiunile istorice sub același tricolor. Cu atât mai mult cu cât guvernanții nu au reușit în ultimii 28 de ani să unească regiunile cu o autostradă.” Ilie Bolojan, președinte PNL Bihor și primar al municipiului Oradea: ”Caravana Tricolorul, acţiune simbolică prin care tinerii liberali şi-au propus să marcheze 100 de ani de la Marea Unire, a ajuns și la Oradea. După ce au purtat drapelul naţional prin toate judeţele ţării, organizaţiile TNL vor arbora tricolorul la Alba Iulia. Îi felicit pentru felul în care cinstesc drapelul şi istoria ţării. La mulţi ani, România!” Până pe data de 25 noiembrie acest superb tricolor va fi purtat cu mândrie de tinerii liberali prin toate judeţele ţării și va ajunge la Alba Iulia pe 1 decembrie. Centenarul Marii Uniri ne va găsi împreună, în capitala de suflet a tuturor românilor sub acest tricolor ce va fi unit întreaga Românie! Post-ul Caravana Tricolorul, proiect pentru marcarea a 100 ani de la Marea Unire apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:30
Producerea sforii pentru legatul (palisarea) viței de vie și legumelor îi aduce perspective promițătoare unui tânăr antreprenor din Tiraspol. Datorită tehnologiei inovative utilizate de producător, sfoara este sută la sută ecologică. Mai mult, la sfârșitul sezonului agricol se risipește la o simplă atingere și se descompune în sol, scutind agricultorii de munci suplimentare. Afacerea a fost lansată cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Andrei Climenco este inginer de profesie, iar ideea de a se lansa în business i-a venit după o discuție cu un fost angajat al uzinei metalurgice, unde pe timpuri se producea sfoară pentru agricultură. A muncit aproape un an la elaborarea planului de afaceri, perioadă în care a studiat tehnologia de producere și posibilele piețe de desfacere. Ca să obțină finanțarea de care avea nevoie, a participat la un concurs de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului, anunțat de UE prin intermediul PNUD. Cu banii obținuți – 9.350 de euro, a procurat materia primă și utilajele de care avea nevoie. Cu eforturi proprii a reparat și modernizat câteva strunguri la care muncesc cinci angajați. Sfoara pe care o produce este fabricată dintr-un fir de metal prelucrat la o anumită temperatură și acoperit cu hârtie din celuloză. La sfârșitul sezonului agricol aceasta se descompune și se risipește în sol, fără de a fi nevoie ca muncitorii să taie fiecare fir de legat. Toate materialele utilizate în producere sunt biodegradabile și contribuie la fertilizarea solului, afirmă producătorul. Fermierii procură sfoara în set cu un dispozitiv de import, care face nod din sfoară preț de câteva secunde. Andrei Climenco susține că la moment este singurul producător de sfoară metalică biodegradabilă în regiune, din acest motiv el este convins că afacerea pe care o are e cu bătaie lungă. „Sfoara este utilizată nu doar la legatul viței de vie, a legumelor și pomilor mici, dar și a plantelor de seră sau celor de cameră”, spune antreprenorul. Tot ce produce întreprinderea este vândut la piețele agricole din stânga Nistrului, dar și marilor producători de struguri. Vrem să ajungem și pe piețele internaționale La distanța de aproape doi ani de la lansarea afacerii, tânărul antreprenor afirmă că și-a îndeplinit obiectivul și că nu se oprește aici. Pe viitor își propune să ajungă și pe piețele din Chișinău și centre raionale, dar și la agricultorii din afara țării. Pentru a-și promova marfa, participă la majoritatea expozițiilor specializate care au loc la Chișinău. În paralel, continuă să își dezvolte afacerea. Andrei intenționează să producă propriul dispozitiv pentru înnodarea sforilor. Andrei Climenco este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul. Și pentru că unul din scopurile proiectului este de a deschide punți de comunicare între tinerii antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru, Andrei susține că a reușit să stabilească legături de colaborare cu mai mulți participanți la proiect. Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în proiecte comune. Post-ul Sprijin UE: Un antreprenor din Tiraspol produce sfoară ecologică pentru palisarea viței de vie apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16 noiembrie 2018
08:50
Listarea Societatii Nationale de Gaze Naturale Romgaz S.A., simbol bursier SNG, cel mai mare producator si principal furnizor de gaze naturale din Romania, a reprezentat una dintre cele mai mari oferte de vanzare de actiuni realizate de statul roman prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Actiunile SNG au intrat la tranzactionare pe piata principala a BVB pe 12 noiembrie 2013, in urma derularii cu succes a unei oferte in valoare cumulata de 1,7 miliarde lei, derulata atat pe BVB, cat si pe bursa din Londra. Pentru Romania, a fost cea mai mare oferta derulata de statul roman prin intermediul BVB pana la acea data si a doua cea mai mare dupa listarea Electrica, un an mai tarziu. „Listarea Romgaz la Bursa de Valori Bucuresti si la London Stock Exchange a fost un moment important in istoria companiei. Prin intermediul listarii a crescut gradul de transparenta si comunicare cu investitorii, mediul de afaceri si publicul din Romania si din afara tarii. Romgaz si-a asumat responsabilitatile ce revin din listarea companiei, respectiv raportarea si comunicarea evenimentelor importante din viata companiei catre Bursa. Nu trebuie uitat nici plusul de imagine de care o companie listata beneficiaza. Investitorii institutionali si individuali, presa in general, mediul de afaceri, urmaresc indeaproape evolutia companiei si contribuie favorabil la sporirea reputatiiei, promovarii si dezvoltarii afacerilor noastre,” a declarat Adrian Volintiru, Director General al Romgaz. In primii cinci ani de la listare, pretul actiunii a crescut cu 17%, in timp ce randamentul dividendului a fost de 64%. „Romgaz este compania din randul societatilor in care statul este actionar majoritar care are cea mai mare pondere in mai multi indici ai Bursei de Valori Bucuresti si reprezinta o ancora investitionala importanta pentru investitorii institutionali, precum fondurile de investitii sau fondurile de pensii. Romgaz este un exemplu de succes si pentru alte companii de stat care pot fi listate pe bursa romaneasca. Reluarea procesului de listare a companiilor de stat inseamna transparenta, iar transparenta pe bursa se traduce in bani. Actionarii companiei vor putea beneficia ulterior de avantajele listarii precum posibilitatea cresterii pretului actiunilor sau acordarea de dividende,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB. In 2013, statul roman, actionarul majoritar al SNG, a vandut 15% din capitalul social al societatii. Obiectul ofertei l-a facut vanzarea unui numar maxim de 57.813.360 actiuni emise de companie, sub forma de actiuni si certificate globale de depozit (GDR). Pretul de vanzare a fost de 30 de lei pe actiune si de 9,25 dolari pe GDR, ceea ce a facut ca valoarea totala a ofertei sa fie de 1,7 miliarde lei. „Romgaz este unul dintre cei mai mari si mai tranzactionati emitenti de la BVB. In primele zece luni a inregistrat o valoare a tranzactiilor cu actiuni Romgaz de 850 de milioane de lei. Romgaz este una dintre companiile listate de dimensiune semnificativa din Romania care a atras si va atrage investitii semnificative de la investitori institutionali de talie mondiala si care va ajuta piata de capital din Romania sa se apropie de obiectivul strategic de promovare catre statutul de piata emergenta. Cu cat vom avea mai multe astfel de companii performante pe bursa, cu atat Romania va beneficia de sporirea investitiilor si de noi locuri de munca, iar toate acestea se vor traduce in bunastare pentru romani,” a declarat Lucian Anghel, presedintele Consiliului de Administratie al BVB. „Listarea pe piata de capital ne obliga sa facem performanta. Avem mai multe directii in momentul de fata. In primul rand, vom continua investitiile in exploatarea onshore, respectiv ne axam pe inlocuirea rezervelor cu altele noi. Dorim sa investim in petrochimie si evident in consolidarea pozitiei pe pietele de tranzactionare energie. In domeniul productiei de energie electrica, Romgaz si-a propus eficientizarea activitatii prin realizarea unor investitii pentru cresterea randamentelor Centralei Termoelectrice Iernut, incadrarea in cerintele de mediu si marirea sigurantei in exploatare,” a precizat Adrian Volintiru, Director General al Romgaz. Valoarea dividendelor acordate actionarilor SNG aferente perioadei 2013-2017 a fost de 7,4 miliarde lei. Cel mai mare actionar al SNG, cu un pachet de 70% din actiuni, este statul roman prin Ministerul Energiei. Post-ul Romgaz dupa 5 ani la Bursa de Valori Bucuresti apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15 noiembrie 2018
15:01
Școala de Toamnă ”Tiberiu Moșoiu” a reunit la Oradea la Continental Forum peste 130 de tineri din Bihor și din România. Printre participanți s-au numărat tineri din Timiș, Alba, Sibiu, Cluj, Mureș, Bistrița Năsăud, Satu Mare, Maramureș, Iași, Botoșani. Aflată la a 5-a ediție, Școala politică de toamnă a tinerilor liberali i-a avut ca și invitați pe primarul Ilie Bolojan, președinte al PNL Bihor, viceprimarul Florin Birta, președinte PNL Oradea, europarlamentarii Daniel Buda și Siegfried Mureșan, parlamentarii Florica Cherecheș, Gavrilă Ghilea și Cupșa Ioan, precum și Dacian Palladi, city manager al municipiului Oradea, consilierul județean Călin Gal și consilierul local Florin Marinău, dar și formatori din afara partidului. Temele abordate de cei prezenți au fost administrația locală și centrală, bune practici de guvernare, istorie și valori liberale în anul Centenar, targetarea mesajului în funcție de grupurile de valori, psihologia alegătorului dar și teme europene în contextul alegerilor europarlamentare din 2019. Bogdan Pater, președinte TNL Bihor: „Este tot mai evidentă solicitarea venită din partea electoratului de a promova oameni noi în politică. Dar pentru a avea rezultate atât politice cât și administrative, este nevoie de experiență și de un bagaj solid de cunoștințe. Simpla calitate de om nou nu asigură succesul. Astfel, Tineretul Național Liberal încearcă prin seria de școli politice care au avut loc în acest an să contribuie la formarea unei generații de oameni noi, tineri, pregătiți pentru a-și asuma aceste responsabilități. În cadrul Școlii de Toamnă ”Tiberiu Moșoiu” am oferit participanților un set de informații relevante și necesare dar în același timp am creat un cadru pentru formarea de legături între filiale care sperăm să ducă la un schimb benefic de experiență și informații între participanți și filiale. Sunt convins că doar prin pregătire și prin muncă de echipă susținută între politicieni și cetățeni, deopotrivă, putem realiza lucruri extraordinare pentru România.” Post-ul Tinerii liberali din Bihor și din țară s-au reunit la a 5-a ediție a Școlii politice de toamnă care a avut loc în acest week-end la Oradea apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:40
Fondul European de Investiții (FEI) si Raiffeisen Bank au semnat un nou acord de finantare si garantare destinat acordarii de imprumuturi in lei pe termen mediu si lung, pentru capital de lucru si investitii, fermierilor si antreprenorilor din zonele rurale. Intr-o prima faza,  Raiffeisen Bank va putea sa acorde credite in valoare totala de de 30 de milioane de euro in conditii atractive – dobanda si costuri subventionate. “Pe baza parteneriatului dezvoltat in anii precedenti si a experientei de succes cu fondurile FEI, Raiffeisen Bank face un pas inainte in facilitarea accesului la finantare pentru o categorie larga de clienti si activitati IMM.  Cu un istoric indelungat de sprijinire a sectorului agricol, punem acum la dispozitia antreprenorilor o noua linie de finantare cu accent deosebit pe stimularea investitiilor agricole in utilaje si echipamente. De asemenea, avem in vedere dezvoltarea mai larga a zonelor rurale si de munte prin finantarea atat a firmelor, cat si a fermierilor individuali pentru investitii, activitati traditionale, servicii si unitati de agroturism.  Astfel, consideram ca venim cu o oferta interesanta sub aspectul garantarii si a unor costuri diminuate, catre o categorie variata de antreprenori si chiar fermieri individuali, atat pentru sustinerea si dezvoltarea sectorului agricol, cat si in general a activitatii economice in zonele rurale si montane.” (Raluca Nicolescu, Director Executiv, Directia IMM) „Continuam impreuna cu FEI implementarea de solutii simple de garantare, usor de contractat si foarte avantajoase din punct de vedere al costurilor, intr-un domeniu de importanta majora pentru economie, cel agricol. Ne adresam atat fermierilor, cat si procesatorilor ce au in vedere o investitie in perioada urmatoare si isi doresc o finantare care sa le inlesneasca finalizarea proiectelor, fie ele de modernizare a unitatilor de productie sau imbunatatire a parcului tehnologic. Sectorul agricol a atins un grad de dezvoltare si tehnologizare ce necesita instrumente financiare precum cele sustinete de acordul semnat astazi” (Catalin Cepisca, Manager Departament Produse Structurate de Finantare a Comertului si Sindicalizari) Creditele cu garantii cofinantate de FEI vor fi acordate in lei, pentru finantarea investitiilor si acoperirea nevoilor de capital de lucru aferente acestora. Garantiile FEI acopera 50% din valoarea creditului, fara nici un cost pentru clienti, care beneficiaza si de dobanda subventionata. Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa centrala este de a sprijini intreprinderile micro, mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutandu-le sa aiba acces la finantare. EIF gestioneaza si dezvolta capital de risc si de crestere, garantii si instrumente de microfinantare care vizeaza in mod specific aceste firme. FEI promovează obiectivele UE in sprijinul inovarii, cercetarii si dezvoltarii, antreprenoriatului, cresterii economice si ocuparii fortei de munca. Mai multe informatii despre FEIS gasiti aici http://www.eif.org/what_we_do/efsi/index.htm Raiffeisen Bank este o banca universala de top, oferind o gama completa de produse si servicii persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari, prin multiple canale de distributie: unitati bancare, retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si internet banking (Raiffeisen Online). Banca are o retea de peste 400 de agentii in toata tara care deservesc aproximativ 2 milioane clienti, dintre care aproape 100.000 de IMM-uri si 5.700 corporatii mari si medii. Mai multe informatii despre banca gasiti pe www.raiffeisen.ro Post-ul Raiffeisen Bank si FEI semneaza un nou acord pentru finantarea fermierilor romani apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:10
Banca Transilvania se apropie de finalizarea integrarii Bancpost, iar in acelasi timp, BT ramane un pilon puternic al finantarii economiei nationale prin creditarea firmelor si a populatiei. Astfel, banca a depasit pragul de 550.000 de clienti creditati, dintre care peste 30.000 sunt companii. Fuziunea cu Bancpost, care va fi in 31 decembrie a.c., va aduce un plus de peste 175.000 de clienti creditati in portofoliul BT. In trimestrul trei a.c., Banca Transilvania a acordat aproximativ 55.000 de imprumuturi pentru companii si persoane fizice. Banca a ajuns la 3,2 milioane de carduri in portofoliu, ceea ce inseamna 19% cota de piata privind cardurile emise in Romania. BT este principala banca pentru tranzactiile la comercianti in Romania. Numarul POS-urilor gestionate de Banca Transilvania a ajuns la 47.000, reprezentand 24% din terminalele instalate in Romania. Banca gestioneaza un portofoliu de aproximativ 410.000 carduri de credit, care genereaza aproximativ 30% din tranzactiile realizate cu carduri de credit la comerciantii din Romania. Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania este de 1.241,07 milioane lei, din care cel al bancii este de 979,06 milioane lei. Rezultatul cuprinde o parte a cheltuielilor de integrare Bancpost in BT. Subsidiarele si participatiile de capital au contribuit cu peste 260 milioane lei la profitabilitatea Grupului BT. “Suntem multumiti ca am reusit sa imbinam cresterea organica si profitabilitatea cu un proces rapid de integrare a businessului si clientilor Bancpost. Prioritatea noastra a fost si ramane experienta clientilor nostri in utilizarea serviciilor bancare si finantarea economiei. De aceea ne-am focusat pe cresterea responsabila a businessului si pe investitii in tehnologie si digitalizare. Am optat pentru o integrare rapida a Bancpost pentru ca este in avantajul clientilor, precum si pentru ca favorizeaza cresterea. Totul merge bine si suntem increzatori in ceea ce priveste fuziunea de la finalul anului. Cresterea bazei BT datorita clientilor pe care ii asteptam de la Bancpost este inca o premisa pentru continuarea dezvoltarii bancii noastre in 2019” – declara Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania. Grupul Financiar BT, rezultate in primele noua luni: Grupul Financiar Banca Transilvania are active totale de 76,6 miliarde lei, din care 64,7 miliarde lei BT individual, creditele nete reprezentand 50,2% din activele Grupului BT; Grupul gestioneaza in Romania credite de 38,43 mld lei, din care 32,51 mld lei sunt acordate prin Banca Transilvania. Depozitele clientilor au ajuns la 62,79 mld lei, din care 41,38 mld lei sunt depozite ale clientilor persoane fizice, iar 21,41 mld lei, depozite ale persoanelor juridice. Raportul credite/depozite BT este de 66% la sfarsitul lui septembrie 2018. Eficienta operationala BT se pastreaza la nivel confortabil, de 47%, in ciuda eforturilor  financiare mari de integrare a Bancpost si Victoriabank. BT Leasing a fuzionat in octombrie a.c. cu ERB Leasing, companie achizitionata de la Eurobank Group odata cu Bancpost si ERB Retail Services, in aprilie a.c. Tehnologii si digital Aplicatia BT Pay – primul wallet bancar din Romania, lansat la inceputul acestui an – a ajuns la 180.000 de descarcari la finalul acestui trimestru. Numarul tranzactiilor cu telefonul la comercianti si al transferurilor de bani intre utilizatori a crescut cu 33% fata de T2 2018. BT a semnat in octombrie a.c. un parteneriat pentru digitalizare impreuna cu companiile Druid si UI Path. BT a devenit prima companie autohtona care foloseste tehnologii integrate de automatizare si inteligenta artificiala pentru un program destinat celor peste 7.000 de angajati, bazat pe inteligenta artificiala. Banca Transilvania a lansat prima platforma de solutii non-bancare pentru IMM-uri, BT Store, prin care ofera acces clientilor sai la oferte preferentiale. Solutiile sunt destinate managementului si gestionarii afacerii si rezolva nevoi reale ale acestora – de la facturare, contabilitate primara, gestionarea cashflow-ului, pana la recrutare de angajati etc. Aplicatia PAGO, care centralizeaza toate facturile de utilitati intr-un singur cont si care este dezvoltata in parteneriat cu BT si sustinuta de Mastercard, are la finalul lunii septembrie a.c. peste 150.000 de descarcari in decurs de un an. BT a lansat Cardul de masa, versiunea digitala a bonurilor de masa tiparite. Este destinat cumparaturilor alimentare si platii consumatiei la restaurant in reteaua de parteneri ai bancii. In plus, cardul poate fi inclus in aplicatia BT Pay, oferind astfel cel mai bun user experience dintre ofertele de pe piata. Post-ul Banca Transilvania, bilant la 9 luni – suport continuu pentru economie si populatie, in contextul integrarii finale a Bancpost apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.