TRB

Acum 24 ore
19:10
Într-o atmosferă festivă, în urmă cu o lună, la Moscova, se dădea startul Campionatului Mondial de Fotbal, al doilea eveniment major pe care îl organizează Federația Rusă după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. În timp ce iubitorii sporturilor de iarnă admirau Jocurile Olimpice organizate la Soci în iarna anului 2014, în estul Ucrainei conflictul dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin, era în plină desfășurare. La aproape patru ani de la JOI de la Soci, Campionatul Mondial de Fotbal surprinde aceeași situație din teren. Crimeea rămâne anexată (cu nicio speranță de restituire, în orice caz nu sub regimul Putin), iar conflictul din Est își continuă cursul. În atmosferă de fotbal, Rusia își intensifică prezența în Marea Azov Cuprinși de atmosfera de sărbătoare creată de această competiție, întâlnită doar odată la patru ani, șefi de stat au vizionat meciurile din loja oficială, unii chiar alături de Putin. Pentru o lună, chiar și dintre cei mai vehemenți critici mondiali la adresa acțiunilor Rusiei atât în Ucraina, cât și în Siria, au făcut abstract de acțiunile militare și/sau din spectrul războiului hibrid ale regimului Putin, folosite pentru a-și atinge obiectivele. Nici măcar proaspătul caz Skripal, unde un fost agent de informații rus și fiica sa au fost otrăviți pe teritoriul Marii Britanii (utilizându-se un agent neurotoxic de tip militar din grupul de agenţi Noviciok, dezvoltat de Uniunea Sovietică) nu i-a convins pe unii lideri occidentali că prezența lor fizică nu este necesară la acest campionat mondial, ca mod de manifest împotriva acțiunilor regimului de la Kremlin din ultimii ani. În altă ordine de idei, ultimele pregătiri pentru organizarea celei mai prestigioase competiții mondiale s-au intersectat cu începutul pregătirilor desfășurării navelor de război rusești în largul Mării Azov și aproape de coasta ucraineană. În noul front deschis în conflictul cu Ucraina, tabăra rusă folosește așa-zisele inspecții (unele de zeci de ore) asupra navelor comerciale ce trec pe sub podul inaugurat peste strâmtoarea Kerch. Ca urmare, companiile ce dețin navele comerciale, forțate să aștepte nejustificat acel interval exagerat de timp, au pierderi exorbitante. În același timp, odată cu asamblarea podului peste strâmtoare, mai bine de 140 de nave comerciale, care altădată intrau și ieșeau din porturile Ucrainei din Marea Azov, Mariupol și Berdiansk, nu mai pot transborda din pricina dimensiunilor care nu le mai permit să treacă pe sub pod. Pe scurt, Ucraina este supusă unei blocade economice, prin întreruperea uneia dintre cele mai importante rute comerciale maritime. Concomitent, desfășurarea și înmulțirea navelor militare rusești în largul Mării Azov este semnalul faptului că regimul de la Kremlin intenționează să își aroge controlul unilateral asupra acestui spațiu, în ciuda oricăror înțelegeri internaționale sau bilaterale aflate în vigoare (un acord semnat în anul 2003 între președintele Ucrainei la acea dată, Leonid Kucima, și multiplul președinte al Rusiei, Vladimir Putin). Astfel, la sfârșitul lunii iunie, în mare navigau deja circa 40 de nave rusești, prin care partea rusă își dezvoltă capacitatea de a deține controlul asupra unei porțiuni însemnate de apă, inclusiv de-a lungul liniei de coastă a Ucrainei[i]. *Conform aprecierilor specialiștilor și experților, unul dintre motivele care ar sta la baza desfășurării navelor (militare) rusești are legătură directă cu criza de apă de consum/potabilă întâlnită în Crimeea (citeste despre acest subiect aici: Crizele se țin lanț în Crimeea anexată. Cum va alege Kremlinul să procedeze?) Revenind la Campionatul Mondial, singurul moment care a amintit, probabil, de situația creată de acțiunile regimului Putin în Ucraina a fost acela când jucătorul croat Domagoj Vida a strigat „Slava Ukraiini” (Glorie Ucrainei), într-un moment de euforie declanșat de victoria în sferturile de finală împotriva Rusiei. Ulterior acesta și-a cerut scuze pentru gestul nesportiv. Înainte de începerea C.M. din Rusia, analiștii atrăgeau atenția asupra probabilității foarte mari ca liderii de la Kremlin să lucreze în tăcere la dezvoltarea sau punerea în aplicare a unor tactici care să le confere noi avantaje strategice – pe listă, în mod evident și Ucraina. Însă, timp de o lună, atracția principală pe scena internațională a fost Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia. Summitul NATO și întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki Pentru membrii Alianței Nord-Atlantice, Summitul NATO de la Bruxelles, din 11-12 iulie, a reprezentat un moment cu miză importantă. Unele voci erau pe punctul să catalogheze acest summit începutul sfârșitului Alianței (…). Cu toate acestea, finalul evenimentului și declarația finală semnată de toți membrii au demonstrat că în ciuda unor poziții și interese diferite pe anumite teme, totuși NATO va continua să funcționeze, cel puțin, la aceeași parametri în materie de securitate și apărare colectivă. După cum am amintit într-un articol recent, pentru Ucraina prezența președintelui Petro Poroșenko la Summitul NATO și evenimentul în sine nu vor aduce foarte mari îmbunătățiri pe relația instituționalizată cu Alianța. Ucraina va trebui în continuare să se axeze pe dezvoltarea și modernizarea sistemului de apărare și securitate. De asemenea, Kievul va trebui să găsească o soluție în disputa cu Budapesta pe seama noii legi a educației, astfel încât liderii maghiari să permită desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina și, totodată, să ofere cale liberă participării Ucrainei în Programul „Enhanced Cooperation Opportunities” cu NATO, un program menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri. În ceea ce privește întâlnirea dintre Trump și Putin la Helsinki prioritatea pe agenda discuțiilor l-a avut cazul Siriei. Rezervele președintelui american în a aduce în discuție situația estului Ucrainei și de curând a Mării Azov au fost evidente. Acesta a făcut unele referiri tangențiale la Crimeea, a cărei anexare o consideră ilegală. De cealaltă parte, Vladimir Putin a ținut să menționeze încă o dată faptul că anexarea peninsulei a fost făcută în limitele legale ale dreptului internațional, ca mai apoi să dea asigurări că tranzitul gazului rusesc spre Europa, prin Ucraina, nu va fi afectat în urma construirii conductei Nord Stream 2. Totuși, președintele rus a ținut să menționeze că acest lucru va fi posibil după ce disputa (reîncepută) dintre Naftogaz și Gazprom va fi soluționată de către Curtea de Arbitraj de la Stockolm[ii]. Ca urmare, niciunul dintre evenimentele ce marchează scena afacerilor internaționale, din această lună, nu a produs progrese extraordinare în privința situației din estul Ucrainei, a Mării Azov sau a statutului Crimeii. Dimpotrivă, referitor la Ucraina, întâlnirea dintre șefii de stat a Statele Unite ale Americii și a Rusiei a lăsat impresia că aceasta nu este nici principala problemă asupra căreia trebuie să cadă de acord, precum nici cea mai importantă miză a vreunei dintre părți (ori cel puțin nu a SUA, în aceste momente). Pe de altă parte însă, aceasta nu înseamnă că Statele Unite ale Americii, împreună cu partenerii occidentali abandonează Ucraina. În curând, SUA va aloca 100 de milioane de dolari pentru întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei[iii]. Totodată, în urmă cu câteva zile, forțele navale americane au participat la exerciții multinaționale organizate la Odesa, exerciții anuale cunoscute sub denumirea de Sea Breeze[iv]. Cu ce rămâne Ucraina în urma acestor trei evenimente? Regimul de la Kremlin s-a folosit de Campionatul Mondial pentru a-și extinde controlul asupra Mării Azov. Blocarea comerțului prin intermediul celor două porturi ucrainene cu ieșire la Marea Azov se va materializa, dacă nu este găsită o soluție (internațională) urgentă. În aceeași ordine de idei, multiplicarea navelor de război rusești este o dovadă clară că Moscova nu mai este dispusă să împartă apele interne cu Ucraina. În plus, poziționarea echipajelor militare rusești pe linia de coastă ucraineană conferă acestora poziții excelente pentru o eventuală escaladare a conflictului din estul Ucrainei de pe mare[v]. Summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Bruxelles nu a produs modificări semnificate în economia relației NATO-Ucraina. De cealaltă parte, așteptările conducerii de la Kiev (dacă au existat) pe fondul  întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin cu siguranță au fost zadarnice. Cu toate acestea, următoarea tranșă de 100 de milioane de dolari din partea SUA și exercițiile militare multinaționale desfășurate la Odesa cu participarea navelor americane demonstrează că partenerii occidentali ai Ucrainei, în frunte cu SUA, rămân angajați în a întări capacitățile de apărare naționale ale Ucrainei și sunt dispuși să ofere pregătire militară avansată. Pentru moment administrația de la Kiev va trebui să gestioneze postura delicată în care începe să fie pus comerțul Ucrainei pe rutele din Marea Azov (și chiar siguranța teritoriul național expus) și problemele ce se pot extinde în Marea Neagră în ipoteza escaladării tensiunilor cu Kremlinul. Moldovan Anton [i] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/ [ii] https://economics.unian.info/10189851-putin-assures-trump-russia-ready-to-preserve-gas-transit-via-ukraine-after-nord-stream-2-built.html [iii] http://uawire.org/poltorak-said-the-usa-will-allocate-100-million-for-ukraine-s-defense [iv] http://www.c6f.navy.mil/news/exercise-sea-breeze-2018-begins [v] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/ Post-ul Summitul NATO, întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki și cu ce rămâne Ucraina apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
18:00
În ultimele zile am fost martorii unui summit care a întrunit membrii Alianței Nord-Atlantice la Bruxelles. În capitala Belgiei înalții oficiali au făcut o serie de declarații care au atras opinia mass-media din întreaga lume. Summit-ul și declarațiile privitoare la staționarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei au generat o serie de reacții în Moldova, precum și la Moscova. Summit-ul NATO, desfășurat la Bruxelles între 11-12 iulie 2018, a fost unul plin de evenimente și întruniri la nivel de șefi de Stat și de Guvern unde au fost discutate aspecte cu privire la lupta împotriva terorismului, atacurile cibernetice, climatul de (in)securitate la nivel internațional, focarele de instabilitate și de tensiune cum ar fi Crimeea și regiunea separatistă din stânga Nistrului. În cadrul întrunirilor a fost adusă în discuție situația din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Oficialii NATO și-au exprimat dorința de a continua să sprijine eforturile celor trei state de a-și consolida suveranitatea statală și integritatea teritorială. De asemenea, reprezentanții NATO se pronunță împotriva staționării forțelor armate ruse pe teritoriul acestor trei state. Mai mult de atât, oficialii NATO consideră că aflarea trupelor rusești pe aceste teritorii se realizează împotriva voinței guvernanților Republicii Moldova, ai Georgiei și ai Ucrainei. În acest context, în cadrul Declarației Summit-ului se menționează faptul potrivit căruia înalții reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice cer Federației Ruse să își retragă trupele din aceste teritorii. Totodată, oficialii NATO îndeamnă Federația Rusă să se „angajeze constructiv în procesul de reglementare al conflictului din Transnistria”[i]. NATO și securitatea la nivel internațional Oficialii Alianței Nord-Atlantice susțin necesitatea cooperării internaționale în vederea asigurării unui climat de securitate: „Sprijinim contribuția NATO la proiectarea stabilității, pentru că știm că securitatea noastră este cea mai sigură dacă este împărțită dincolo de frontierele noastre. Am convenit asupra unui pachet în partea de sud pentru a aprofunda dialogul nostru politic și cooperarea practică cu partenerii noștri din regiune, inclusiv Iordania și Tunisia. Oferim sprijin adaptat partenerilor noștri estici Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, precum și Bosniei și Herțegovinei. De asemenea, vom intensifica cooperarea NATO cu Finlanda și Suedia în Marea Baltică, precum și cu partenerii noștri din regiunea Mării Negre, Balcanilor de Vest și din regiunea mediteraneeană, fiecare dintre acestea fiind important pentru securitatea Alianței. Menținem operațiunea noastră importantă în Kosovo. Și rămânând o Alianță transatlantică, NATO își va păstra perspectiva globală”[ii]. Jens Stoltenberg și viziunea NATO cu privire la Federația Rusă Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, norvegianul Jens Stoltenberg, evocă posibilitatea de negociere cu Federația Rusă, dar și faptul că Rusia este agresivă față de vecinii săi: „Nu vedem nici o amenințare iminentă împotriva unui aliat al NATO. Dar vedem o Rusie mult mai dură, care a folosit forța împotriva Ucrainei și a Georgiei. Și am văzut și atacuri cibernetice. Am văzut multe alte activități ale Rusiei, care sunt maligne. Abordarea mea față de Rusia se bazează foarte mult pe ceea ce am învățat ca un politician norvegian”[iii]. Adunarea Parlamentară a OSCE și Republica Moldova Trebuie remarcat faptul potrivit căruia la Berlin a avut loc, în aceiași perioadă, Adunarea Parlamentară a OSCE. În rezoluția Comitetului general al AP OSCE pentru afaceri politice si securitate au fost incluse toate cele 3 amendamente referitoare la Republica Moldova, și anume soluționarea pașnică a diferendului transnistrean, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul suveran al țării și transformarea misiunii de pacificare într-una civilă cu mandat internațional[iv]. Chișinăul a primit cu entuziasm declarațiile NATO cu privire la Transnistria În ceea ce privește situația din regiunea din stânga Nistrului, trebuie menționat faptul potrivit căruia resurse media din Republica Moldova (și din România[v]) au primit cu entuziasm declarațiile făcute de înalți oficiali în cadrul summit-ului NATO din capitala Belgiei. Unii editori au catalogat declarația finală a summit-ului drept un „moment istoric”[vi]. Resursele informative de la Chișinău au atribuit o deosebită importanță declarației finale a summit-ului NATO de la Bruxelles. În discursul public de la Chișinău se observă faptul că între rezoluția ONU din data de 22 iunie 2018 și Declarația Finală a Summit-ului NATO[vii] există o corelare. Portalul unimedia.info discută despre faptul că „apelul oficialilor NATO privitor la staționarea trupelor rusești în Republica Moldova vine în contextul în care la 22 iunie 2018 Adunarea Generală a ONU[viii] a adoptat un proiect de rezoluție propus de Chișinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria”[ix]. Mass-media de la Chișinău au făcut unele mențiuni rezumative și expeditive în ceea ce privește referințele cu privire la declarația summit-ului NATO cu privire la starea securității din spațiul post-sovietic. Cel mai adesea, relatările din presa moldovenească au menționat strict faptul că NATO a cerut (de fapt, este vorba despre un îndemn, nicidecum o cerere imperativă) Rusiei să își retragă trupele sale din Republica Moldova, Ucraina și Georgia[x]. Presa locală s-a rezumat la a oferi o traducere fidelă a textului din declarația finală a summit-ului NATO de la Bruxelles[xi]. Astfel, se poate observa foarte clar faptul că în rapoartele de știri de la Chișinău se vorbește doar despre faptul că NATO a cerut Rusiei să își retragă contingentele militare de pe teritoriul Moldovei. Voit sau nu, în rapoartele de știri de la Chișinău se omite faptul că NATO dorea ca să instituie un dialog cu Federația Rusă în reglementarea pe cale pașnică a conflictului din Transnistria[xii]: „De asemenea, chemăm Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a Transnistriei. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și eforturile de consolidare a capacității de apărare”[xiii]. Serghei Lavrov și summit-ul NATO În cadrul unui interviu acordat de Ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse pentru emisiunea „Politicking” de pe postul Russia Today, Serghei Lavrov a menționat faptul că NATO reprezintă „mentalitatea Războiului Rece”, mentalitate la care, potrivit ministrului rus de externe, „NATO ar fi trebuit să renunțe demult”. Mai mult de atât, Lavrov este de opinie că Alianța Nord-Atlantică reprezintă un „atavism” al Războiului Rece, iar extinderea NATO înspre est nu va contribui la soluționarea unor problemelor comune precum lupta împotriva terorismului, schimbările climatice, criminalitatea organizată, traficul de droguri ș.a[xiv]. Ministerul rus de Externe și summit-ul NATO Într-un comunicat al Ministerului de Externe al Federației Ruse reiese foarte clar că reprezentanții Kremlin-ului nu sunt mulțumiți de viziunea NATO privitoare la starea securității la nivel internațional. Așa cum putem observa din cadrul unor discursuri ale oficialilor Kremlinului se observă faptul că Ministerul Rus de Externe cataloghează activitatea NATO ca fiind tributară mentalității și concepțiilor din timpul Războiului Rece:  „din primele documente publicate de către NATO se poate concluziona că această organizație nu este interesată în analiza obiectivă a cauzelor degradării securității spațiului Euro-Atlantic și continuă să privească lumea prin prisma stereotipurilor din perioada Războiului Rece. NATO învinuiește cinic și fără date concrete Federația Rusă în tensionarea situației în regiunea Euro-Atlantică. Sub acest pretext, blocul Nord-Atlantic își întărește capacitățile militare chiar și în statele din nordul continentului european sau în zone cândva liniștite precum Statele Baltice”[xv]. Mass-media din Rusia și summit-ul NATO Așa cum putem observa din declarațiile din mass-media rusească reiese foarte clar faptul că Rusia nu este de acord cu cele expuse în Declarația Finală a summit-ului NATO. Cunoscutul portal de analize geopolitice din Federația Rusă, geopolitika.ru (portal aflat sub patronajul lui Aleksandr Dughin) critică afirmația din „Declarația Finală” în care se face o analiză a activității Federației Ruse la frontierele exterioare a NATO. În analiza rusească se arată că „potrivit declarațiilor summit-ului NATO, Rusia desfășoară activități provocatoare la frontierele alianței Nord-Atlantice. În document se menționează, că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai instabil și mai puțin previzibil datorită acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse”[xvi]. Așa cum se precizează în analiza rusească „Alianța este îngrijorată de faptul că Rusia investește în modernizarea forțelor sale strategice”. De asemenea, autorul se arată nedumerit de nemulțumirile NATO cu privire la „retorica nucleară  iresponsabilă și agresivă a Rusiei”, precum și de faptul că „Rusia desfășoară exerciții militare de largă amploare”[xvii]. Același portal critică și învinuirile tradiționale de „activități hibride, incluzând încercări de implicare [a Federației Ruse] în procese electorale”[xviii]. Printre alte analize cu privire la summit-ul NATO  în resursele de informare din Federația Rusă observăm faptul că unii analiști ruși consideră că una dintre temele pe care vor discuta înalții oficiali în cadrul summit-ului va fi și discuția cu privire la izolarea Rusiei[xix]. În analizele rusești se vorbește despre faptul că Alianța va încerca să contracareze interesele rusești în zona Mării Arctice, precum și în zona Mării Negre[xx]. De asemenea, discuțiile cu privire la posibila extindere a NATO este văzută de portalul geopolitika.ru drept o „extindere nebună”[xxi]. Summit-ul NATO nu aduce nimic nou pentru Republica Moldova În consecință, putem menționa faptul că summit-ul NATO nu a adus nimic nou privitor la situația internațională a Republicii Moldova. Declarația cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova vine în contextul în care cu o lună mai devreme am asistat la adoptarea rezoluției ONU pe aceeași tematică. Este important de precizat faptul că în cadrul Summit-ului NATO înalții oficiali au reiterat idei mai vechi și care nu au fost puse în practică niciodată. În aceste condiții am putea spune că asistăm la expunerea unor declarații cu o valoare politică foarte scăzută și care nu vor putea obliga Rusia să treacă la fapte privitor la retragerea trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și al Georgiei. Gheorghe Cazacu [i] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en. [ii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en. [iii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_156731.htm?selectedLocale=en. [iv] http://www.realitatea.md/ce-prevede-declaratia-de-la-berlin-adoptata-de-ap-osce–cu-referire-la-integritatea-teritoriala-a-republicii-moldova_80575.html. [v] https://www.digi24.ro/stiri/externe/declaratia-finala-nato-cere-rusiei-retragerea-trupelor-din-republica-moldova-ucraina-si-georgia-962593. [vi] http://www.caleaeuropeana.ro/premiera-istorica-la-un-summit-aliat-nato-cere-rusiei-sa-isi-retraga-trupele-stationate-ilegal-in-republica-moldova-georgia-si-ucraina/. [vii] http://www.realitatea.md/premiera-istorica-la-un-summit-nato–rusiei-i-s-a-cerut-retragerea-trupelor-militare-din-r–moldova–georgia-si-ucraina_80498.html. [viii] http://www.mid.ru/web/guest/maps/md/-/asset_publisher/dfOotO3QvCij/content/id/3294212. [ix] https://unimedia.info/stiri/permalink-157623.html. [x] http://www.realitatea.md/premiera-istorica-la-un-summit-nato–rusiei-i-s-a-cerut-retragerea-trupelor-militare-din-r–moldova–georgia-si-ucraina_80498.html. [xi] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en. [xii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en. [xiii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en. [xiv] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3294860. [xv] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3293994#12. [xvi] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii. [xvii] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii. [xviii] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii. [xix] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele. [xx] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele. [xxi] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele. Post-ul Summit-ul NATO nu aduce nimic nou pentru Republica Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17:00
O delegație clujeană compusă din reprezentanți ai Asociației „Produs de Cluj”, entitate care funcționează sub egida Consiliului Județean Cluj și ai Centrului de Informare Turistică al municipiului Cluj-Napoca, respectiv din membri ai Ansamblului Folcloric „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai, participă în perioada 19-22 iulie a.c., la festivalul Etnic Cosmopolis, eveniment care are loc în localitatea Kavala, Grecia. În ceea ce privește delegația Asociaţiei „Produs de Cluj” prezentă la Kavala, aceasta va include reprezentanți ai familiei Soporan din Frata, creatori de costume populare lucrate exclusiv de mână, familia Şerpar din Bonţida, cultivatori locali de lavandă şi, respectiv, Kepes Ildiko şi Csaba, o familie de apicultori din Turda. “Ne ducem în Grecia să prezentăm trei dintre produsele reprezentative ale mediului antreprenorial clujean, îmbinând în acest fel tradiţia şi experienţa renumitei familii de artizani din Frata cu noul şi entuziasmul unor tineri care au ales să dezvolte afaceri de familie. Suntem convinşi că această nouă acţiune desfăşurată sub brandul Produs de Cluj, în colaborare cu municipalitatea clujeană, va fi una de succes”, consideră domnul Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Scopul participării la acest festival elen este acela de promovare a turismului și a obiectivelor reprezentative din zona Transilvaniei, a specificului tradițiilor și meșteșugurilor locale, dar și a celorlalte evenimente cultural-artistice care fac din Cluj principalul centru de interes din regiune pentru turiștii străini. De asemenea, având în vedere faptul că municipalitatea Paggaio, din apropierea localității Kavala, va candida în 2019 pentru titlul de Oraș European al Sportului, Clujul va fi promovat și din această perspectivă, având în vedere modelul de bune practici implementat aici odată cu desemnarea urbei de pe Someș drept Oraș  European al Sportului pe parcursul anului 2018. Menționăm în acest context faptul că delegația clujeană se află într-o companie extrem de selectă la acest eveniment, Festivalul Etnic Cosmopolis bucurându-se de prezența a peste 240 de participanți proveniți din țări de renume precum Argentina, India, Spania, Rusia, Italia, Costa Rica, România și țara gazdă, Grecia. Post-ul Clujul, inima Transilvaniei, promovat prin intermediul Produs de Cluj în Grecia apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:50
În luna mai 2018, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, faţă de luna precedentă a crescut ca serie brută cu 5,2% şi a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,4%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 5,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,0%. În primele 5 luni din 2018, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut faţă de perioada similar[ din 2017 atât ca serie brută cu 7,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,7%. Acum să le luăm pe fiecare în parte: Mai 2018 comparativ cu aprilie 2018 Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna mai 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 5,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la: activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+15,5%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+11,4%), activităţile de comunicaţii (+5,8%), activitǎţile de transport (+5,5%) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+2,9%). Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul e zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut cu 0,4% ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-3,8%). Creșteri au înregistrat: activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+16,3%), activităţile de comunicaţii (+1,4%), activităţile de transport (+0,9%) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+0,1%). Mai 2018 comparativ cu mai 2017 Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 5,1%, datorită creşterilor înregistrate la: activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+10,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+7,0%), activităţile de comunicaţii (+6,5%) și la activităţile de transporturi (+4,3%). Activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei au scăzut cu 1,8%. Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,0%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+9,1%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+8,0%), activităţile de comunicaţii (+6,1%), transporturi (+5,6%) şi la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+2,3%). Primele 5 luni din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017 În primele 5 luni din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 7,5%, datorită creşterilor înregistrate la: alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+9,0%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+7,2%), comunicaţii (+6,5%), transporturi (+6,3%) şi activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+5,5%). În perioada 01.01-31.05.2018 comparativ cu perioada 01.01-31.05.2017, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut pe ansamblu cu 8,7%, datorită creşterilor înregistrate la: alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+10,2%), transporturi (+7,6%), activitǎţile de comunicaţii (+6,7%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+5,8%), şi activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+5,2%). Analizând datele de mai sus furnizate de institutul Național de Statistică al României (și corelându-le cu datele INS pentru luna mai 2017 comparativ cu aprilie 2017/mai 2016, respectiv primele 5 luni din 2017 față de primele luni din 2016) se poate observa că tendința de evoluție a cifrei de afaceri din segmentul de piață al serviciilor prestate în principal întreprinderilor a frânat foarte tare: în luna mai 2017, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, faţă de luna precedentă (aprilie 2017) a crescut atât ca serie brută cu 9,9% (5,2% în mai 2018) cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,4% (0,4 în mai 2018). faţă de luna corespunzătoare a anului precedent (mai 2016), cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 17,7% (5,1% în mai 2018) cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,7% (6,0% în mai 2018). în primele cinci luni din 2017, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut faţă de perioada similară din 2016 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 13,4% (7,5% în primele 5 luni din 2018), respectiv cu 12,6% (8,7% în primele 5 luni din 2018). Oare de ce există această frânare în tendința de evoluție a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor? De ce, în luna mai 2018 față de aprilie 2018/mai 2017, cea mai mare creștere a înregistrat-o segmentul reprezentat de activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare şi transmitere de programe? Într-o perioadă a digitalizării, de ce s-a înregistrat scădere pe segmentul activităţilor de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei? M.T. Post-ul Cum a evoluat cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor în luna mai 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai mult de 2 zile în urmă
15:50
Care este menirea unui brand puternic: să atragă clienții/consumatorii, să construiască loialitate, să motiveze angajații? Toate răspunsurile sunt corecte, dar  pentru un brand comercial, primul răspuns ar trebui să fie “să facă bani”. „Designul, lansarea și promovarea continuă a brandurilor necesită investiții semnificative. Aceste investiții se justifică prin potențialul de a crea valoare  financiară. Din păcate, majoritatea organizațiilor se opresc aici, ratând oportunitățile uriașe de a valorifica ceea ce de multe ori este cel mai important activ al lor. Monitorizarea performanței brandului ar trebui să fie pasul imediat următor, dar se face în cel mai bun caz sporadic. Când se întamplă, de multe ori îi  lipsește rigoarea financiară și se bazează pe măsuri calitative, prea puțin relevante pentru non-marketeri”, este de părere David Haigh, CEO, Brand Finance. Potrivit Raportului anual privind cele mai valoroase branduri românești realizat de Brand Finance, dat recent publicității, Dedeman a înregistrat cea mai mare creștere a valorii brandului (+47%) în anul 2018,  aceasta fiind evaluată la 304 milioane euro. Alaturi de Dedeman, cele mai mari creșteri au mai fost înregistrate la Electrica (+38%; valoare 110 milioane euro) și EMag (+27%; valoare 458 milioane euro). Pe de altă parte, brandul auto Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc în 2017, și de altfel singurul care depășește un miliard de euro. Cu o creștere a vânzărilor internaționale prin rețeaua Renault (peste 90% din producția locală este exportată), Dacia nu va fi detronată prea curând. Valorând 1.234 milioane euro, ușor în creștere față de anul trecut, Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 60 în clasamentul Brand Finance Auto 100, 2018. Brandurile de top cresc dublu față de ecnomia națională O evoluție notabilă este creșterea valorii întregului clasament: astfel, valoarea cumulată a celor 50 de branduri a crescut cu 14% fațâ de clasamentul de anul trecut, până la 4,3 miliarde euro. Sporul este de două ori mai mare decât creșterea record de 7% a economiei românești în ansamblu — încă o dovadă că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei. „Națiunile mici pot să puncteze peste categoria lor, prin dezvoltarea și valorificarea unor active necorporale cum ar fi brandurile. În acest sens, creșterea  consistentă în valoare, consolidarea forței brandurilor, faptul că cinci din primele 10 branduri românești au o prezență europeană și chiar globală – sunt vești bune pentru România. Mai mult, acest clasament ar trebui să energizeze mulți antreprenori locali, care să realizeze că brandul este o adevărată valută forte”, a declarat Mihai Bogdan, Managing Director Brand Finance România. Primele 10 branduri de anul trecut își păstrează în mare parte locurile, cu o alunecare a BCR de pe locul 8 pe locul 10, odată cu o scădere în valoare de 18% față de anul trecut — ceea ce a permis BRD și Electrica să urce câte un loc fiecare. Digi (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand cu o creștere de 24% până la 186 milioane euro, ca urmare a majorării veniturilor și a implementării  extinse a brandului DIGI. În acest ritm, nu este exclus ca DIGI să acceadă anul viitor în clasamentul brandurilor de telecom globale. Pe locul 6, Banca Transilvania își menține tiltul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 148 milioane euro, în creștere cu 14%, fiind în același  timp singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2018. Cu un mare potențial de creștere în Europa și USA, Bitdefender rămane cel mai valoros brand de tehnologie românesc, valorând 118 milioane euro. În mod constant clasat ca fiind una dintre cele mai bune soluțiii antivirus în topurile internaționale, Bitdefender a primit în 2017 și o validare importantă a valorii  businessului, ca urmare a unei tranzacții care a evaluat afacerea la peste 600 milioane USD. Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul  În privința industriilor prezente în clasament, în afară de categoria „auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand: în total 1.078 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 33%, și cu fiecare din cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 47%. Brandurile bancare conturează un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, generând 419 milioane euro în valoare de brand, și ocupând trei din primele zece locuri. Cu toate acestea, evoluția în interiorul sectorului a fost inegală, cu Banca Transilvania și BRD înregistrând creșteri solide, pe când BCR, CEC Bank și Bancpost au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare. Puterea portofoliilor  În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance a inclus în prezentul studiu și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre  care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual. Evaluat la 139 milioane euro, Ursus Breweries rămâne cel mai valoros portofoliu multi-brand local, cu trei branduri prezente în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (31 milioane euro) și berea Timișoreana (60 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 552 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 19% față de anul trecut. Nou și vechi  Brandurile noi, create de antreprenori privați în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2 miliarde euro. Dintre brandurile vechi românești, atrage atenția involuția brandului TVR, care pierde valoare și alunecă spre baza clasamentului. Cu o valoare de 15  milioane euro, TVR a coborât anul acesta pe penultimul loc, ca urmare a scăderii atât a performanței economice cât și a relevanței sale. Două branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50 — rețeaua de farmacii DONA pe locul 46 și firma de asigurări Asirom pe 48. Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească, astfel că anul acesta nu vom mai regăsi în studiu brandurile Azomureș și Siveco. Aceste mișcări sunt normale, și nu înseamnă neapărat o performanță slabă a brandurilor care ies, ci mai degrabă creșterea  mai pronunțată a altor branduri, din toate categoriile — dovedind prin aceasta existența unui peisaj dinamic de brand. Referindu-se la dinamica brandurilor în Top 50 2018, Mihai Bogdan, Managing Director Brand Finance România a menționat: „Relația dintre branduri și consumatori a devenit mai intensă în ultimul an, când societatea civilă din România a creat așteptări ca brandurile să ia atitudine  și să se retragă din canalele media care se angajează în ‘fake news’ și prejudiciază progresul social. Aceasta este o probă și o reamintire a faptului că valoarea unui brand nu rămâne depozitată într-un seif, ci se creează și se dezvoltă în mintea și inima oamenilor”. Post-ul Cea mai mare creștere a valorii brandului în 2018 a înregistrat-o Dedeman apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:50
Economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește de la o lună la alta. Cel puțin aceasta este opinia majorității reprezentanților companiilor chestionați de Frames Media Network și KeysFin într-un sondaj privind percepția investitorilor asupra insolvențelor, realizat pentru Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței. 107 dintre cei peste 150 de oameni de afaceri chestionați în cadrul barometrului Frames & KeysFin, realizat în perioada 15-20 iunie 2018, au declarat că se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă, pe fondul evoluției blocajului financiar din economie. ,,Întârzierile la plată sunt tot mai mari, iar această situație afectează puternic sectorul IMM-urilor (90% din economie), mai ales firmele care au grad de siguranță financiară foarte redus, care trăiesc de la o factură la alta”, este una dintre concluziile studiului. Potrivit datelor publicate de ONRC, anul trecut au intrat în insolvență 9102 firme și PFA, în creștere cu 8,73% faţă de anul precedent. Această tendință s-a păstrat și în primele cinci luni din 2018, când numărul companiilor și PFA-urilor intrate în insolvență a crescut cu 11,97% comparativ cu perioadă similară din 2017, ajungând la 3.686. Întrebați care sunt motivele pentru care firmele riscă sa ajungă în insolvență, 64% dintre respondenți au indicat în primul rând indisciplina financiară. ,,Există mulți oameni de afaceri care, pe de o parte, au lacune în materie de know-how de business, iar acest lucru se repercutează asupra dinamicii afacerii. Pe de altă parte, există mulți investitori care încearcă să ,,fenteze’’ cu bună-știință regulile afacerilor, în tentativa de a-și maximiza veniturile, iar acest lucru afectează mai ales firmele cu un capital redus, dependente de fluxul financiar obișnuit”, au declarat reprezentanții companiilor chestionați în cadrul barometrului Sierra Quadrant. Supraestimarea veniturilor, informarea precară privind partenerii de afaceri și acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor, au fost menționate de asemenea de respondenți drept motive pentru care tot mai multe firme ajung în insolvență. Întrebați dacă au avut parteneri de afaceri aflati la un moment dat în insolvență, 45% dintre respondenți au declarat ca au intampinat astfel de situatii, in special cu parteneri din sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul. 63% dintre respondenti au declarat că insolvența partenerilor lor le-a afectat activitatea, dat fiind faptul că aceștia nu au mai reușit să achite sumele datorate. Datele publicate de ONRC la finalul lunii iunie 2018 confirmă, de altfel, faptul că domeniul în care s-a inregistrat cel mai mare număr de insolvenţe în primele cinci luni ale anului 2018 este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1.130 (plus 13,68%). Potrivit datelor ONRC, în primele cinci luni din 2018, cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost în Bucureşti, respectiv 737 (o crestere de  2,50% faţă aceeaşi perioadă din 2017) şi în judeţele Bihor – 237 (crestere de 22,16%), Iaşi – 213 (crestere 4,41%) şi Timiş – 181 (crestere 27,46%). Numai în luna mai a acestui an au intrat în insolvenţă 721 de firme şi PFA-uri. Întrebați care sunt măsurile preventive pe care o firmă trebuie să le aibă în vedere pentru a evita pericolul insolvenței, 74% dintre respondenți au indicat, în primul rând, întărirea disciplinei financiare. Din interviurile realizate a reieșit că o gestionare mai bună a relațiilor de afaceri este extrem de importantă în acest demers. ,,Este esențial să te informezi în prealabil cu cine vrei să faci afaceri, care este situația financiară a partenerului de business, dacă are probleme juridice. Pe de altă parte este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al locației sau al partenerilor, furnizori și clienți”, a declarat Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenței. Printre măsurile preventive, oamenii de afaceri au mai indicat gestionarea responsabilă a investițiilor, optimizarea cheltuielilor și dimensionarea corectă a finanțării bancare (gradul de îndatorare). ,,Din experiența noastră, o firmă intră în insolvență în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele financiare insuficiente disponibile, de investițiile greșite și de lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realitățile din economie. În plus, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educație economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic sau patron. Astfel că una dintre principalele măsurile preventive o reprezintă educația financiară”, a mai spus Ovidiu Neacșu. Potrivit datelor ONRC, dincolo de situația insolvențelor, în perioada ianuarie – mai 2018, un număr de 8.364 de firme şi-au suspendat activitatea (in crestere cu 30,81% față de perioada similară din anul trecut), dintre care 1.406 numai în luna mai. Alte 15.751 firme au fost dizolvate in perioada ianuarie – mai 2018 (creștere de 59,49% față de I-V 2017), iar dintre acestea, 3.098 de firme au fost dizolvate in luna mai. *** Barometrul “Insolvența în România. Cauze, efecte și perspective în 2018” a fost realizat de Frames Media Network & KeysFin în perioada 15-20 iunie 2018 pe un eșantion de 150 de companii, IMM-uri și mari companii, societăți românești și străine, din domenii precum comerțul, IT, industrie, resurse umane, construcții, turism, telecomunicații, agricultură etc. Post-ul KeysFin: cauze, efecte și perspective în 2018 privind insolvența în România apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12 iulie 2018
18:50
Conflictul din regiunea din stânga Nistrului revine cu noi detalii pe agenda partenerilor implicați în reglementarea diferendului transnistrean. Adoptarea rezoluției ONU cu privire la „retragerea completă și necondiționată a trupelor străine” de pe teritoriul Republicii Moldova a atras, din nou, atenția Federației Ruse și a altor actori internaționali care participă la procesul de reglementare a situației conflictuale dintre Chișinău și Tiraspol. Ultimele evoluții din Republica Moldova și din Federația Rusă arată faptul că adoptarea, de către adunarea generală a ONU, a rezoluției cu privire la „retragerea completă și necondiționată a trupelor străine din Republica Moldova“ nu a primit evaluare unitară[i] din partea politicienilor din Republica Moldova și nici din partea celorlalți actori implicați în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Rusia a fost vizibil deranjată de adoptarea rezoluției ONU privitoare la statului Transnistriei Reacția Federației Ruse cu privire la situația din regiunea din stânga Nistrului nu s-a lăsat prea mult așteptată. Într-un comunicat al Ministerului de Externe Rus se arată că actul din data de 22 iunie 2018 va contribui la tensionarea relației dintre Moscova și Chișinău[ii]. Mai mult de atât, trebuie remarcat faptul potrivit căruia reprezentanții Ministerul de Externe al Federației Ruse au avut o reacție negativă inițiativa diplomației de la Chișinău și nici în ceea ce privește adoptarea rezoluției de către Adunarea Generală a ONU. În Rusia sunt nemulțumiți de acțiunile neprietenoase întreprinse de Chișinău. Ambasadorul Moldovei în Federația Rusă, Andrei Negruța, a declarat că adoptarea rezoluției ONU cu privire la retragerea trupelor rusești din Moldova va îngreuna relațiile dintre Chișinău și Moscova: „Moscova este indignată de rezoluția Adunării Generale a ONU privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul regiunii. A complicat relațiile deja dificile cu Rusia”[iii]–  a declarat diplomatul la consultările șefilor misiunilor străine care au avut loc la Chișinău. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse au criticat vehement adoptarea rezoluției de către ONU. Într-unul din comunicatele oficiale ale Ministerului Rus de Externe se arată faptul că decizia ONU din 22 iunie 2018 cu privire la Republica Moldova reprezintă „un pas înapoi“ în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Prin acest act, se arată în comunicatul citat, se realizează o acțiune care îndepărtează perspectiva soluționării conflictului[iv]. Altfel spus, reprezentanții Rusiei ne spun că Moscova nu este de acord cu perspectiva retragerii trupelor rusești din regiunea din stânga Nistrului. Dezacordul cu privire la eventualitatea retragerii armatei ruse din Transnistria este manifestat și de reprezentanți ai autoproclamatei RMN. Reprezentanții Kremlinului au primit cu îngrijorare vestea adoptării rezoluției și s-au arătat  nemulțumiți față de această decizie, așa cum se poate observa din discursul ambasadorului pe chestiuni speciale al Ministerului de Externe al federației Ruse S. N. Gubarev în sesiunea I de lucru a Conferinței anuale a OSCE pe chestiuni legate de securitate „Conflicte și situații de criză în zona OSCE: întărirea securității și a încrederii” desfășurată la Viena în data 26 iunie 2018 își exprimă îngrijorarea cu privire la situația din regiunea din stânga Nistrului: „Aș dori să aduc participanților la un astfel de forum reprezentativ viziunea Federației Ruse cu privire la stadiul actual al procesului de reglementare a problemei transnistrene. În 2016 reprezentantul special pentru reglementarea transnistreană a președinției germane a OSCE, Ambasadorul Cord Meier-Klodt a spus într-o frază remarcabilă faptul că în situația transnistreană, nu avem un „conflict înghețat“ ci o „reglementare înghețată“[v]. Așa cum se arată în documentele oficiale de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse se arată că Moscova este nemulțumită de atitudinea Chișinăului: „Federația Rusă este dezamăgită nu numai de inițiativa Republicii Moldova, ci și de faptul că un număr de țări și-au găsit posibilitatea de a se înscrie într-o inițiativă atât de periculoasă și indignată în calitate de coautori. De la evenimentele tragice din 1992 nu a trecut prea mult timp și cu atât mai surprinzător este faptul că actualii politicieni au uitat faptul că doar prin intervenția în timp util a trupelor rusești s-a oprit vărsarea sângelui pe Nistru și au fost create condițiile de lansare a procesului de pace. Vreau să subliniez că Transnistria este singura regiune din Europa de Est unde, după introducerea trupelor rusești, operațiunile militare nu au fost reluate și acum contingentul militar rus este acolo ca garant al păcii și stabilității. Această inițiativă a Chișinăului poate compromite progresul fragil care a apărut în ultimele luni în reglementarea transnistreană”[vi]. Tot într-unul din comunicatele oficiale ale Ministerului Rus de Afaceri externe se arată că „acest proiect este o lovitură pentru evoluția procesului de negociere, ceea ce complică situația deja dificilă din regiune”[vii]. Rusia insistă asupra implementării în continuare a formatului de negociere 5+2 Reuniunea de la Roma a arătat încă odată necesitatea acută de elaborare a unui mecanism de implementare în cadrul legislației naționale a realizărilor atinse în cadrul formatului „5+2”. Această formulă este singura modalitate practică de soluționare a problemelor dintre Chișinău și Tiraspol. […] Reuniunea de la Roma în formatul „5+2” a arătat încă o dată faptul potrivit căruia chiar și cele mai acute divergențe între Chișinău și Tiraspol pot fi depășite.  În acest context, vedem rolul negocierilor în format „5 + 2“ nu numai în monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor încheiate, dar, de asemenea, în analiza avansării capacității procesului de reglementare.[…] Nimeni nu pare să conteste ideea potrivit căreia soluționarea problemei transnistrene poate fi realizată doar printr-un compromis ce poate fi atins prin negocieri. Acest lucru presupune căutarea neîncetată a soluționării acestui conflict. În acest proces părțile vor trebuie să renunțe la cerințele lor maximale în favoarea dezvoltării unui model viabil pentru viitor pentru coexistență, care va fi aprobat de către populație și Moldova și Transnistria. În acest stadiu, cel mai important lucru este punerea în aplicare a tacticii de „pași mici“ pentru a stabili o interacțiune între malurile Nistrului prin abordarea problemelor specifice, crearea unui mediu de încredere[viii]. Politicienii de la Chișinău consideră că relațiile cu Rusia trebuie să intre „în normalitate” Potrivit lui Tudor Ulianovschi, Ministrul Afacerilor Externe a Republicii Moldova relațiile cu Federația Rusă „trebuie să revină pe un făgaș normal, dar acest lucru trebuie să se producă în albia firească a respectului față de principiile dreptului internațional, al Cartei ONU și al acceptului opțiunilor noastre strategice în calitate de actor al scenei internaționale. În relațiile cu Federația Rusă nu există altă alternativă decât dialogul constant și acesta trebuie să fie unul coordonat, comun, bazat pe interesul național de respectare a suveranității naționale și integrării în UE”. În plan multilateral, Republica Moldova trebuie să-și definească clar obiectivele de țară. ONU, OSCE, UNESCO, OIF, formatele de cooperare multilaterală regională, GUAM-ul, trebuie să devină tribune permanente cu mare vizibilitate pentru repoziționarea Republicii Moldova în sistemul global și regional de valori”[ix], a spus Tudor Ulianovschi. Posibile scenarii  ale evoluției  ulterioare a procesului de reglementare  a problemei transnistrene Ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă  în  activitatea  internă și externă a Republicii Moldova, putem schița câteva evoluții probabile ale negocierilor viitoare pe marginea problemei transnistrene. Cel mai probabil, adoptare rezoluției ONU va contribui la tensionarea relațiilor dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova. O posibilă tensionare a relațiilor dintre  ărțile mai sus menționate va fi cauzată de nemulțumirea cu care Rusia a întâmpinat inițiativa corpului diplomatic de la Chișinău și adoptarea rezoluției ONU. În acest context de tensionare relațiilor între partenerii implicați în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, am putea să ne așteptăm la îngreunarea procesului de negociere, precum și la faptul că emisarii Moscovei adopta poziții mai dure de negociere în relațiile cu omologii lor de la Chișinău în soluționarea problemei. Gheorghe Craciun [i] http://www.realitatea.md/igor-dodon–nemultumit-de-aprobarea-rezolutiei-onu—–guvernul-r–moldova-a-comis-un-nou-gest-ostil-antirusesc—_79616.html. [ii] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3278621. [iii] https://eadaily.com/ru/news/2018/07/10/v-rossii-vozmushcheny-nedruzhelyubnymi-shagami-kishineva-posol?utm_source=smi2. [iv] https://www.kp.md/daily/26846.7/3887428/. [v] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025. [vi] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025. [vii] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025. [viii] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025. [ix] http://www.realitatea.md/ulianovschi-la-reuniunea-ambasadorilor-acreditati-la-chisinau—–moldova-are-nevoie-de-o-diplomatie-dinamica–pragmatica-si-axata-pe-rezultate–video-_80340.html. Post-ul Situația privitoare la Transnistria se complică în urma adoptării rezoluției ONU cu privire la retragerea trupelor rusești apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17:00
Prima jumatate de an a adus la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) doua listari (una tehnica si un IPO), doua emisiuni de obligatiuni (una municipala si alta corporativa), o perioada de reasezare a pietei (dar cu un indice care include dividendele cu o crestere de 11%) si o recunoastere din partea agentiei de evaluare MSCI cu privire la imbunatatirea unor aspecte ale pietei locale de capital. Actiunile Elvila SA, simbol bursier ELV, unul dintre cei mai importanti producatori de mobila din Romania, au intrat la tranzactionare pe 1 februarie pe piata AeRO a BVB, in urma unei listari tehnice. Listarea tehnica este procesul prin care o companie intra la tranzactionare fara a fi necesara nicio oferta anterior listarii, ceea ce inseamna ca structura actionariatului societatii nu este afectata in niciun fel, iar compania decide sa beneficieze de avantajele de a fi o companie listata la bursa, precum vizibilitate suplimentara, credibilitate sau transparenta. Actiunile Purcari Wineries, producator de vin de top din Europa Centrala si de Est, au intrat pe 15 februarie la tranzactionare pe piata principala a BVB sub simbolul WINE, dupa realizarea cu succes a unei Oferte Publice Initiale (IPO) pentru 49% din actiunile sale, valoarea totala a ofertei ajungand la peste 186 milioane lei (echivalentul a 40 milioane euro). Spre finalul lunii aprilie a intrat la tranzactionare pe piata reglementata a BVB o emisiune de obligatiuni municipale emise de Municipiul Bucuresti, in valoare de 555 milioane lei, cu o maturitate de 10 ani si o rata a dobanzii de 5,6% pe an. In prezent, la Bursa de Valori Bucuresti sunt tranzactionate patru emisiuni de obligatiuni emise de Municipiul Bucuresti. In a doua jumatate a lunii mai, emisiunea de obligatiuni corporative Globalworth, cea mai importanta companie de investitii imobiliare din Europa Centrala si de Est, a intrat la tranzactionare pe piata reglementata. Valoarea totala a fost de 550 de milioane de euro. Obligatiunile corporative se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti in euro, iar decontarea este efectuata direct in moneda europeana. In premiera pentru Romania, incepand de anul trecut, la Bursa de Valori Bucuresti a fost implementata decontarea direct in euro, ceea ce arata maturitatea si dezvoltarea pietei locale de capital. In mai si iunie, piata de capital de la Bucuresti a cunoscut mai multe sedinte de reasezare, la baza carora au stat mai multi factori: corectiile ex-dividend in cazul unor companii din componenta indicelui BET, alaturi de factori de incertitudine interni si externi, potrivit analistilor. La finalul primelor sase luni, piata de capital din Romania a reusit sa se mentina in Top 5 cresteri in randul principalilor indici ai burselor din Uniunea Europeana, cu un avans al indicelui BET de 4,3%. O evolutie puternic ascendenta a fost consemnata de indicele de tip total return al bursei locale, care a depasit 11.500 de puncte. „Investitorii care au detinut actiuni in principalele companiile listate la BVB au putut beneficia, chiar si in conditii complexe de piata, de un avans de doua cifre al BET-TR, un indice reprezentativ pentru piata noastra de capital avand in vedere dividendele consistente, dupa ce acesta a incheiat primele sase luni cu un plus de 11%, unul dintre cele mai mari randamente din Uniunea Europeana,” a declarat Lucian Anghel, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB. Valoarea totala a tuturor instrumentelor financiare tranzactionate la BVB dupa prima jumatate a anului a depasit 1,5 miliarde de euro, in crestere cu 12 procente fata de perioada similara a anului trecut. Valorea medie zilnica de tranzactionare pe segmentul de actiuni din piata principala a crescut cu 3,3% si s-a apropiat de nivelul de 10 milioane de euro. Performanta pietei locale de capital a fost intarita de dezvoltarea mai multor aspecte de natura sa imbunatateasca experienta investitionala, lucru recunoscut la nivel international de una dintre cele mai importante agentii de evaluare. „Dincolo de cifre, primul semestru s-a incheiat cu o recunoastere internationala din partea furnizorului global de indici MSCI, care a upgradat criteriile de accesibilitate ale Romaniei pentru trei aspecte: reglementari de piata, flux informational si tranzactionare, ceea ce ne arata ca proiectele pietei de capital din Romania sunt pe directia corecta si ca perceptia investitorilor fata de piata locala se imbunatateste,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB. La finalul primelor sase luni, capitalizarea bursiera a companiilor romanesti a depasit 20 de miliarde de euro, in timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piata reglementata a BVB a fost de aproape 36 de miliarde de euro in ultima sedinta de tranzactionare a lunii iunie. Post-ul Dividendele aduc un plus de 11 procente pentru Bursa de Valori Bucuresti la finalul primului semestru apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:50
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, organizează, în perioada 14-15 iulie 2018, în Piața 25 Octombrie, cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Fanfare, cu invitați din România, și Serbia, un eveniment care se adresează iubitorilor muzicii de promenadă. Fiind anul Centenarului Marii Uniri – am invitat fanfara românească „Cultura” din Satul Nou – Serbia. Evenimentul se va desfășura după următorul program: în 14 iulie ora 14:00- 16:30, și în data de 15 iulie ora 15:00- 17:00, cât și defilarea fanfarelor de la ora 14:00 în data de 14 iulie, pe următorul traseu: platoul din fața Muzeului Județean- bld. I.C. Brătianu- Piața Libertății- str. Alexandru Ioan Cuza- str. Mircea cel Bătrân- bld. Transilvania- Piața 25 Octombrie. Vor evolua următoarele fanfare: Sâmbătă 14 iulie 2018 Ora 14:00 – parada fanfarelor (din fața Muzeului Județean) 15:00- concertul fanfarei „Promenada” – Câmpia Turzii, Fanfara din Foieni, Concertul Fanfarei „Cultura” din Serbia Duminică, 15 iulie 2018 Ora 15:00 – concertul fanfarei „Promenada” – Zalău, Fanfara de copii din Telciu, Bistrița – Năsăud, Concertul Fanfarelor Reunite din Beltiug, Petrești și Palatul Copiilor Satu Mare Post-ul Festivalului Internațional de Fanfare la Satu Mare la cea de-a II-a ediție apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:30
Raiffeisen Bank si JA Romania continua programul de educatie financiara in scoli, oferindu-le elevilor o experienta completa de invatare prin: kit-uri educationale gratuite si continut de tipul learning by doing, pentru elevii din clasele 0-IV, si metode blended learning, care sustin invatarea in ritm propriu, prin instrumente clasice si resurse digitale, pentru elevii de liceu. In anul scolar 2017-2018, peste 5.500 de elevi din clasele 0 – IV au inteles importanta economisirii si, sub indrumarea a 231 de profesori si consultanti voluntari Raiffeisen Bank, au simulat tranzactii bancare, au analizat si prioritizat optiuni de cumparare, au experimentat statutul de antreprenor si au luat decizii privind investitiile financiare. Un studiu comparativ* arata ca participarea constanta in acest program, pe durata claselor primare, ii ajuta pe elevi sa stabileasca mai usor diferenta dintre nevoi si dorinte, sa explice notiunea de profit si care sunt principalele beneficii ale utilizarii cardului, ca instrument de plata. „Implementarea programului la clasa a avut un impact pozitiv asupra elevilor, deoarece acestia au inteles in ce masura familia, comunitatile si institutiile publice si private influenteaza viata economica. In urma desfasurarii acestor activitati, elevii si-au format o imagine reala a ceea ce inseamna reusita la scoala, dar si in afara ei“ – apreciaza Dora Narcisa Avram, profesor pentru invatamantul primar la Scoala Gimnaziala Nr. 11 din Buzau. In paralel, pentru elevii de liceu s-a desfasurat a opta editie a programului ABCdar bancar, dezvoltat, anul acesta, si in format digital. Prin intermediul platformei JA Inspire, liceenii au avut acces la module interactive, in format digital, care faciliteaza invatarea, atat in clasa, cat si in afara ei, utilizand orice dispozitiv conectat la internet (telefon mobil, tableta, calculator). In cadrul platformei, elevii pot accesa continuturi video si teme de documentare, pot simula economii si dobanzi si pot raspunde la quiz-uri, fie prin alegerea raspunsului din mai multe variante (prin drag and drop), fie prin completarea unui raspuns scurt. De asemenea, Raiffeisen Bank si JA Romania au desfasurat competitia „Sustin educatia financiara in comunitatea mea”, adresata institutiilor de invatamant, cu scopul de a incuraja includerea educatiei financiare, ca disciplina optionala in cat mai multe scoli. Liceul castigator, Colegiul National de Informatica din Piatra-Neamt, a obtinut o finantare destinata modernizarii scolii, in valoare de 1.500 de euro, premiul fiind oferit in cadrul Galei JA Hall of Fame – Investeste in educatie. Alte doua licee, clasate pe locurile II si III – Colegiul Economic Delta Dunarii din Tulcea si Colegiul Economic din Ramnicu Valcea – au obtinut finantari de 1.000, respectiv 500 de euro. Prin intermediul programului ABCdar bancar, peste 5.000 de elevi din 111 licee au parcurs cursul digital, 61% dintre acestia afirmand ca sunt interesati in primul rand sa isi dezvolte abilitatile de realizare a unui buget si de gestionare a cheltuielilor. Incepand cu 2010, peste 40.000 de elevi au beneficiat de programele de educatie financiara dezvoltate de JA Romania, in parteneriat cu Raiffeisen Bank – compania care a facut cea mai mare investitie in programele de invatamant primar, pe o durata de mai multi ani, devenind un model de sustenabilitate a investitiilor in educatie. Post-ul Educatie financiara, in scoala, prin programul Junior Achievement Romania, sustinut de Raiffeisen Bank apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:10
Au mai rămas doar câteva zile până la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prilej pentru a analiza câteva aspecte, a declarat Alex Milcev, EY România. Declarația unică se depune, în general, de către contribuabilii care și anterior de 1 ianuarie 2018 completau Declarația privind veniturile realizate din România – Formularul 200, respectiv Declarația privind veniturile realizate din străinătate – Formularul 201. Cele mai frecvente exemple, prin intermediul Declarației unice contribuabilii trebuie să declare următoarele tipuri de venit realizat: venituri/pierderi din activități independente venituri din drepturi de proprietate intelectuală venituri din cedarea folosinței bunurilor venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sistem real venituri din transferul titlurilor de valoare venituri din investiții realizate din străinătate, precum dividende, dobânzi, pensii Este de menționat că Declarația Unică privind veniturile realizate în anul 2017 trebuie înregistrată la ANAF până pe data de 16 iulie 2018 (15 iulie fiind zi nelucrătoare). De asemenea, persoanele fizice care realizează din una sau mai multe surse și/sau categorii veniturile enumerate mai sus, inclusiv venituri din alte surse, completează Declarația Unică și datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), dacă estimează pentru anul 2018 venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, și anume 22.800 Lei. Dacă există această situație, în cadrul aceleiași Declarații Unice pentru veniturile realizate în 2017, se va completa și subsecțiunea ”Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Astfel, înregistrăm  o premieră, și anume, avem prima declarație fiscală în care raportăm venituri pentru 2 ani. Cât privește termenul de plată a impozitului pe venit, respectiv CASS, este bine să țineți cont de următoarele: impozitul pentru veniturile realizate în anul 2017 va fi achitat de către contribuabil potrivit deciziei de impunere ce va fi emisă de către ANAF, aceasta fiind ultima decizie de impunere pe care o va mai primi contribuabilul (începând cu veniturile realizate în anul 2018, contribuabilul va achita impozitul pe venit pe baza calculului realizat automat prin intermediul Declarației Unice) CASS-ul în cuantum de maxim 2.280 Lei pentru anul 2018 se va achita în mod voluntar (fără decizie de impunere) până pe 15 decembrie 2018, dacă contribuabilul dorește să beneficieze de un bonus de 5% din CASS-ul datorat, dar cel târziu până la data de 15 martie 2019. Un aspect important de reținut este acela că, pentru veniturile realizate în anul 2017, DU mai poate fi depusă în format hârtie, urmând ca, pentru anul 2018, să poată fi înregistrată la ANAF doar prin mijloace electronice, fie prin Spațiul Privat Virtual, fie pe site-ul e-guvernare.ro (ce va presupune pentru contribuabil să obțină un certificat digital). De asemenea, în eventualitatea în care contribuabilul decide să înregistreze Declarația Unică pentru anul 2017 prin mijloace electronice, acesta va fi eligibil să beneficieze de un bonus de 5% din impozitul pe venit datorat pentru anul 2018. Regulile si termenele de depunere a Declarației Unice pentru veniturile realizate in anul 2018 sunt diferite fata de cele pentru anul 2017 si le vom detalia într-o ediție următoare. Dacă contribuabilul alege înregistrarea Declarației Unice prin mijloace electronice pentru a beneficia de bonus, se recomandă să nu aștepte până pe 16 iulie. Din experiența recentă, s-ar putea să fie necesar să-și aloce câteva ore pentru acest demers, având în vedere erorile de sistem care deseori apar înainte de validarea formularului. Totuși, așa cum menționam și mai sus, în ultimă instanță, contribuabilul poate depune pe 16 iulie Declarația Unică în format hârtie, fie la sediul ANAF, fie prin poștă, cu confirmare de primire. Post-ul Alex Milcev, EY: Începe numărătoarea inversă pentru declarația unică apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
9 iulie 2018
11:50
După mai multe exprimări ale îngrijorării din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării de la Chișinău, Parlamentul European a trecut, în sfârșit la fapte, penalizând recenta ispravă a justiției moldovenești, care a anulat rezultatul alegerilor pentru primăria municipiului Chișinău. Joi, PE a adoptat o rezoluție foarte dură în raport cu autoritățile moldovenești, în care își exprimă ”profunda îngrijorare cu privire la decizia luată de Curtea Supremă din Moldova de a anula rezultatele alegerilor pentru funcția de primar al orașului Chișinău, din motive dubioase și în mod netransparent, care a subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral”. Totodată, forul european „reamintește că alegerile credibile, transparente, echitabile și deschise unei participări largi reprezintă piatra de temelie a oricărui sistem democratic, menținând imparțialitatea și independența sistemului judiciar împotriva oricărui tip de influență politică, fiind, în același timp, piatra de temelie a încrederii în sistemul politic al țării, și că intervențiile politice în sistemul judiciar și în desfășurarea alegerilor contravin standardelor europene la care Moldova a aderat, în special în cadrul Acordului de asociere UE-Moldova”. Deși nu a luat până în prezent vre-o atitudine tranșantă în raport cu autoritățile moldovenești, în pofida semnalelor suficiente că guvernarea actuală nu este nici pe departe una democratică, în această rezoluție Parlamentul European a arătat că a fost în permanență cu ochii pe Republica Moldova, contabilizând fiecare derapaj antidemocratic al guvernării. În consecință, rezoluția PE „recunoaște că decizia instanțelor, despre care s-a afirmat de mai multe ori că este influențată și dirijată politic, este un exemplu al acaparării statului și denotă o criză foarte profundă a instituțiilor din Moldova; regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri făcute de comunitatea internațională, autoritățile continuă să submineze încrederea cetățenilor în corectitudinea și imparțialitatea instituțiilor statului”. N-au fost scăpate din vedere concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă. Sunt menționate lipsa de independență a sistemului judiciar, cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici. UE invită încă o dată autoritățile moldovene să reformeze sistemul judiciar, inclusiv numirea noilor judecători, astfel încât să împiedice sistemul judiciar să intervină în procesul politic și electoral sau să submineze în orice alt mod voința poporului din Moldova exprimată în mod democratic. A fost amintit și faptul că, după frauda bancară din 2014, în care au fost furați circa un miliard de dolari, autoritățile au făcut foarte puține progrese în anchetarea cazului. În acest context, rezoluția îndeamnă la eforturi susținute pentru a recupera fondurile furate și a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, indiferent de apartenența lor politică, considerând că acest lucru este indispensabil pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile din Moldova și a restabili credibilitatea autorităților. Este o reacție tranșantă însă destul de întârziată, or lipsă ei de până acum a redus din încrederea moldovenilor față de Uniunea Europeană, turnând apă la moara propagandei rusești, care de fiecare dată când avea prilejul menționa că Occidentul susține regimul antipopular și antidemocratic de la Chișinău. Totuși, sfidarea votului popular n-a mai putut fi trecută cu vederea, fiind ultima picătură în paharul răbdării europenilor față de matrapazlâcurile celor ce controlează puterea în Republica Moldova. Pentru a-i penaliza pe aceștia Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană (autoritatea executivă a UE) să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova.  Orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate. De asemenea, se solicită Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare. Mecanismul de suspendare ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă. Mai mult, Rezoluția invită autoritățile să urmeze integral recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală. Puterea ar trebui să renunțe la sistemul de vot mixt, adoptat anul trecut de Partidul Democrat și cel al Socialiștilor, pregătit, potrivit percepției unei mari părți a opiniei publice, anume în scopul menținerii la putere a Partidului Democrat or doar în votul pe circumscripții acesta ar putea să-și impună propriii candidați. În schimb, revenirea la votul proporțional, pe liste de partid, după cum cere rezoluția UE, ar reduce cardinal șansele PD de a avea un scor bun în alegeri. Renunțarea la votul mixt ar dărâma, astfel, fundamentul întregii construcții clădită până în prezent de PD pentru a-și asigura o prezență confortabilă în viitorul Parlament, care să-l mențină la guvernare. Însă, cum și era de așteptat, Partidul Democrat nu are de gând să îndeplinească recomandările Parlamentului European. „Partidul Democrat va revedea toate reformele aflate în implementare, le va duce la bun sfârşit, dar le va prioritiza reieşind deja din nevoile principale ale cetăţenilor noştri, nu din diferite condiţionalităţi”, a declarat preşedintele PDM Vlad Plahotniuc în cadrul unui briefing de presă , referindu-se la rezoluţia votată de Parlamentul European. Liderul PDM a subliniat că rezoluția a fost adoptată doar pentru ca formaţiunile politice PAS şi Platforma DA să aibă beneficii electorale în alegerile din toamnă. Plahotniuc a mai declarat că rezoluţia are doar un efect politic şi că nu va produce efecte financiare, deoarece creşterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate şi chiar să fie lansate unele noi în acest an. Și prim-ministrul Pavel Filip a reconfirmat că rezoluţia PE nu va afecta economic Republica Moldova, mai ales că zilele acestea două organizaţii financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială – au aprobat debursarea tranşelor de finanţare pentru Republica Moldova. Filip a subliniat că în bugetul statului vor fi acumulate mai multe venituri, iar majorările de alocaţii şi salarii pe care le planifică Guvernul vor fi realizate. În acelaşi timp, premierul i-a îndemnat pe cei care au votat această rezoluţie să conştientizeze şi posibilele riscuri pe care le aduce, inclusiv diminuarea încrederii populaţiei în UE. Partidul de guvernare sfidează deschis rezoluția Parlamentului European, calificând-o drept una „politică”, adoptată în interesul opoziției de la Chișinău, neargumentată dând de înțeles că nu va fi luată în considerare, mai ales că situația economică le permite acest lucru. Era de așteptat ca ruptura dintre guvernul oligarhic de la Chișinău și Uniunea europeană să se producă anume pe segmentul ce ține de reformele în justiție. A fost doar o chestiune de timp ca guvernarea de la Chișinău să ajungă la o sfidare deschisă a cerințelor, pe care Republica Moldova s-a angajat, de altfel, să le îndeplinească potrivit Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Este evident atât pentru opinia publică internă cât și pentru cei din exterior că PD și-a asigurat deținerea puterii prin subordonarea justiției prin intermediul căreia, prin șantaj și corupere și-a creat o majoritate parlamentară confortabilă, deși în alegeri a obținut doar 15,8% din voturi. Oferirea independenței justiției ar însemna pentru PD nu doar pierderea controlului politic dar și pierderea libertății pentru mulți fruntași ai partidului, asupra cărora planează suspiciunea comiterii mai multor infracțiuni, de la implicarea în furtul miliardului până la uzurparea puterii în stat. Deși premierul Filip se laudă cu îndeplinirea mai multor reforme, ce țin de administrarea fiscală sau de dezvoltarea mediului de afaceri, în ce privește reformarea justiției, cerută imperativ de Bruxelles, nu s-a produs nicio schimbare în bine. Și ea nu se va produce cu siguranță, atâta timp cât la guvernare se va afla actualul regim. Deși PD încearcă să minimalizeze semnificația momentului, o sfidare pe față a rezoluției va adânci ruptura. Nu este exclus ca, la un moment dat, pentru a se menține la guvernare, Partidul Democrat chiar să renunțe la vectorul european de dezvoltare, fie deschis, printr-o alianță postelectorală cu Partidul Socialiștilor, fie prin favorizarea venirii la guvernare a unui partid satelit, care să se alieze cu acesta. O renunțare deschisă a PD la vectorul european ar fi, de altfel, o revenire la normalitate or esența acestui partid oligarhic este profund antidemocratică și antieuropeană. Pe de altă parte, lipsa unei coaliții largi a forțelor proeuropene, care să reprezinte inclusiv electoratul unionist, reduce șansele acestora de a câștiga alegerile din toamnă și sporește șansele Partidului prorusesc al Socialiștilor, care a declarat de mai multe ori că, în cazul câștigării alegerilor, va renunța la vectorul european de dezvoltare a Republicii Moldova. C.I. Post-ul Guvernarea de la Chișinău sfidează rezoluția UE. Este pregătită opoziția proeuropeană să preia puterea? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
5 iulie 2018
19:31
La 1 iulie, protestul antioligarhic din Piața Marii Adunări Naționale adopta o rezoluție, prin care cerea validarea mandatului de primar al Chișinăului al lui Andrei Năstase, renunțarea guvernării la votul mixt și revenirea la cel proporțional dar și demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au invalidat mandatul lui Năstase. În cazul, în care revendicările nu vor fi îndeplinite în cadrul actualei sesiuni parlamentare, în localitățile țării, precum și în diasporă, comitetele locale și regionale ale Mișcării de Rezistență Națională vor întreprinde acțiuni pașnice de nesupunere civică împotriva dictaturii, care decurg din preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, cum ar fi greve colective și individuale, proteste permanente în fața Parlamentului și Guvernului, blocarea tuturor instituțiilor capturate de nivel central și local, precum și a căilor de acces către acestea. Atât cerințele cât și acțiunile preconizate în caz de neîndeplinire a lor de către autorități sunt raționale. Nu a mai rămas altă cale pentru cetățeni de a decide ceva în statul Republica Moldova după anularea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, ales în urma unor alegeri libere și democratice. Mesajul clar, transmis de către putere oamenilor odată cu invalidarea este că votul lor nu mai contează. Și asta, în timp ce țara este condusă de un partid, care în alegerile parlamentare anterioare a obținut 15,8% din voturi însă, prin coruperea deputaților din alte fracțiuni, a ajuns să dețină majoritatea parlamentară. Majoritate, care a gestionat țara de așa o natură încât, până în prezent, nu au fost găsiți vinovații furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, iar principalul suspect, Ilan Shor chiar a devenit primar de municipiu și își sporește șansele să ajungă cu partidul său în următorul Parlament. Și asta, sub privirile impasibile ale justiției, care a fost principalul protagonist în cazul invalidării mandatului lui Năstase. Această stare de fapt chiar a condus la un punct de vedere generalizat, potrivit căruia chiar actuala guvernare în frunte cu președintele Partidului Democrat ar fi beneficiarii actualei stări de fapt iar pentru a se menține la putere aceștia sunt gata la orice, chiar la anularea votului legitim al cetățenilor. Toate aceste evenimente nu pot să nu trezească indignarea celei mai conștiente părți a populației. Rămâne doar ca furia populară să fie îndreptată pe un făgaș constructiv pentru ca, prin mijloace pașnice, regimul de la Chișinău să fie dat jos. Este însă sub semnul întrebării capacitatea Mișcării de Rezistență Națională de a duce la bun sfârșit aceste obiective. Va putea oare aceasta să atragă de partea sa majoritatea populației, care să revendice la unison aceleași cerințe? Se aud tot mai multe voci, care constată că, după cum evoluează lucrurile, există mari îndoieli în această privință. Mișcarea de Rezistență Națională a fost creată de către două cele mai importante partide de opoziție, Partidul Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase și Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu dar şi de Partidul Liberal Democrat, fost la guvernare până în 2015 inclusiv, compromis însă din această cauză şi fără susţinere populară. La aceste partide s-au mai alăturat câţiva activişti civici şi lideri de opinie, prea puţini însă pentru a putea atrage într-o mişcare de amploare tot publicul, care înţelege rostul democraţiei şi care ar fi gata să lupte pentru drepturile sale. Cei mai mari absenţi aici sunt personalităţile şi liderii de opinie unionişti, acei care au fost în prima linie a luptei pentru democratizarea Republica Moldova încă de la începuturile mişcării de eliberare naţională. Din punct de vedere istoric, În Republica Moldova, mișcarea de eliberare națională, creată în jurul mesajului unionist era legată indisolubil de mișcarea pentru democrație. Primele  revendicări ale mișcării democratice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, erau cele de renaștere națională și de reparare a consecințelor pactului Molotov-Ribentrop, care a dat undă verde ocupării Basarabiei în anul 1940 de către Uniunea Sovietică. Iată că liderii protestelor antioligarhice și pentru democrație  din prezent au decis să scoată din ecuație mesajul unionist și revendicările de ordin național. Chiar dacă pe scena protestului din 1 iulie au fost prezenţi unii vorbitori, care şi-au exprimat anterior viziunile unioniste, de această dată ei au evitat cu foarte mare prudenţă mesajul unionist. Pe de altă parte, au existat apeluri în limba rusă către minorităţile etnice, care sunt chemate să se alăture protestului deoarece abuzurile puterii îi afectează inclusiv pe ei şi le limitează şi lor drepturile democratice. Explicația acestei separări a mesajului unionist de cel democratic constă în faptul că primul ar dezbina societatea și le-ar permite forțelor antidemocratice să conducă nestingherite Republica Moldova. Altfel spus, mesajul unionist ar împiedica crearea unui front comun pentru democrație, la care să adere toate etniile conlocuitoare din Republica Moldova. Prima dată această abordare a fost adoptată la protestele din anul 2015 izbucnite după furtul unui miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc, atunci când mesajul unionist a fost marginalizat și, într-un final, exclus din discursurile vorbitorilor. În schimb, la protestele respective au fost chemați liderii a două partide prorusești, Renato Usatîi și Igor Dodon. Evoluția evenimentelor de după acele evenimente a arătat că mesajul democratic nu prea a prins la minoritățile naționale și la electoratul prorusesc în general, care votează tradițional partidele de stânga. Nici până atunci, nici după minorităţile etnice și electoratul prorusesc nu au susţinut cât de cât vre-un partid sau candidat care nu-şi manifestă dragostea sau chiar servilitatea faţă de Moscova, cât de fidel valorilor democratice n-ar fi acesta. Mesajul democratic nu prinde la acest electorat, în marea lui majoritate nostalgic faţă de trecutul sovietic şi care vede soluţionarea problemelor nu prin democratizare, separarea puterilor în stat sau asigurarea unei justiţii independente. Singurele modele de guvernare ale țării, acceptate de alegătorii de stânga sunt cele conduse cu mână forte de un despot puternic cum ar fi Putin în Rusia sau Lucaşenco în Belarus. Bineînțeles, cu condiţia ca acest despot să fie servil Kremlinului. Nu degeaba preşedintele Dodon, care mizează pe acest electorat încearcă să-şi îmbunătăţească de fiecare dată imaginea şifonată, întâlnindu-se cu cei doi lideri. Evoluția evenimentelor de după protestele din 2015 a arătat clar că electoratul de stânga dar și politicienii proruși nu pun prea mare preț pe valorile democratice. Spre exemplu, în alegerile prezidenţiale din 2016, Partidul Nostru al prorusului Renato Usatîi, deși era rival cu Partidul Socialiştilor al lui Igor Dodon, şi-a chemat electoratul să-l voteze pe ultimul în scrutinul pentru funcţia de preşedinte în dauna contracandidatei proeuropene Maia Sandu. O situație similară a fost constatată și în alegerile recente pentru Primăria Chișinăului. Deși Andrei Năstase, candidatul blocului PAS-DA-PLDM a declarat că reprezintă interesele tuturor alegătorilor, indiferent de aspirațiile lor geopolitice, acesta a fost votat până la urmă tot doar de electoratul de dreapta iar în al doilea tur chiar partidele unioniste, Partidul Liberal și Partidul Unității Naționale au chemat alegătorii să-l voteze. Cu toate acestea, liderii protestelor antioligarhice, izbucnite după invalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, continuă aceeași tactică, de evitare sau chiar de condamnare a mesajului unionist. Altfel spus, prin aceste apeluri insistente către electoratul de stângă şi ignorarea idealurilor unei părţi a celui de dreapta, Mişcarea de Rezistenţă nu doar că nu-şi atrage prea mulţi votanţi ai partidelor de stânga dar poate pierde unul din cele mai militante segmente ale electoratului de dreapta. Încercând să constituie o largă coaliție, care să cuprindă toate segmentele electoratului, inclusiv cele ce nu înțeleg rostul democrației, Mișcarea de Rezistență Națională exclude mesajul național din ecuație și destramă astfel nucleul dur al electoratului democratic, mobilizat timp de 30 de ani atât în jurul lozincilor democratice cât și a celor de renaștere națională. Cu o astfel de abordare, este îndoielnic că vigoarea protestelor antioligarhice va fi suficient de puternică, pentru a da jos regimul de la Chișinău, care încet, dar sigur, se mișcă spre instaurarea unei dictaturi. C.I. Post-ul Mișcarea de Rezistență Națională, fără mesaje naționale. Ce șanse are rezistența antioligarhică de la Chișinău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17:20
La doi ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere și de la implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC[i]/DCFTA) au apărut primele semne clare că economia Republicii Moldova este într-o tendință clară de creștere. Același lucru se poate spune și despre creșterea exporturilor și a importurilor realizate de Moldova în ultimii doi ani: exporturile RM au însumat 2,4 miliarde dolari SUA în 2017[ii]. Exporturile de produse moldovenești au crescut în ultimii doi ani Datele oficiale prezentate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova arată că exporturile de mărfuri în anul 2017 au totalizat 2,4 miliarde dolari SUA, volum superior celui realizat în 2016 cu 18,6%[iii]. Chiar dacă evoluția economiei moldovenești a fost influențată negativ de instabilitatea situației politice din Republica Moldova[iv], precum și de criza bancară internațională, devalorizarea leului moldovenesc, condițiile climaterice nefavorabile, exporturile moldovenești au păstrat un ritm de creștere de 6,9% față de anul 2014[v]. Din momentul intrării în vigoare al Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător se poate observa o creștere a schimburilor comerciale între Moldova și UE cu 7,7% față de anul 2015[vi]. Pentru lunile ianuarie-noiembrie 2017, exporturile de produse moldovenești în UE au atins cota de 1,43 miliarde dolari SUA[vii]. Datele oficiale arată, de asemenea, o creștere constantă a volumului exporturilor realizate de Republica Moldova. Comparativ cu perioada 2014-2015, unde volumul exporturilor Republicii Moldova înregistrează o scădere de la 2,39 miliarde dolari SUA până la 1,96 miliarde dolari SUA (o scădere de 18% pe fundalul crizei sistemului bancar din Moldova), în perioada  2015-2016 asistăm la o creștere de 4.11% față de anul 2015[viii]. O schimbare mult mai puternică se observă după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere și implementarea ZLSAC pe tot teritoriul Republicii Moldova[ix]. Ultimii doi ani aduc o evoluție pozitivă a volumului exporturilor de produse moldovenești în Uniunea Europeană[x]. Dacă la finele anului 2016 volumul total al exporturilor Republicii Moldova se cifrau în jurul cotei de 2,04 miliarde dolari SUA, în ultima parte a anului 2017 observăm că exporturile ajung la cota de 2,42 miliarde dolari SUA (creștere de 15.72% )[xi]. Această tendință este confirmată și de cele mai noi date oficiale publicate de către instituțiile Uniunii Europene[xii]. În linii generale, fluctuațiile exporturilor moldovenești au cunoscut o tendință pozitivă atât în perioada analizată precum și în perioada anterioară intrării în vigoare a Acordului de Asociere și a ZLSAC[xiii]. Dinamica exporturilor Republicii Moldova în ultimii ani este apreciată de către specialiști ca fiind  caracterizată de o tendință pozitivă cu întreruperi periodice[xiv]. Factori ce au influențat dinamica generală a activităților comerciale a Republicii Moldova Economia Republicii Moldova și evoluțiile comerțului extern pe durata ultimilor ani au fost influențate de mai mulți factori de ordin intern și extern. Printre factorii care au influențat negativ performanța comercială a republicii Moldova se numără: criza bancară, furtul miliardului, devalorizarea leului moldovenesc, aprecierea dolarului, condiții climaterice nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la Unele produse etc. La acestea se adaugă restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă, precum și tensiunile de ordin geopolitic la nivel regional ( conflictul armat din estul Ucrainei, sancțiuni economice și restricții comerciale reciproce între Uniunea Europeană și Federația Rusă)[xv]. Un factor care a influențat negativ activitățile comerciale ale Republicii Moldova este reprezentat de frauda bancară care a aruncat în aer sistemul bancar din Republica Moldova începând cu ultimele luni ale anului 2014. Criza bancară a avut repercusiuni negative asupra activităților comerciale ale Republicii Moldova și a forțat UE să stopeze finanțările sale către Republica Moldova[xvi]. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul potrivit căruia corupția la scară largă în rândul politicienilor moldoveni a constituit o piedică dezvoltării schimburile comerciale[xvii]. La toți acești factori care îngreunează evoluția activități politice și economice a Republicii Moldova se adaugă criza generată de invalidarea alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului[xviii]. Situația tensionată de la Chișinău din ultimele zile a generat deja anumite restricții privitoare la virarea unei prime tranșe de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova[xix]. Încă nu ne putem da seama cu exactitate efectele pe care această criză le va comporta asupra activității comerciale a Republicii Moldova. În acest context, este posibil ca ritmurile de creștere a exporturilor și a importurilor Republicii Moldova să fie atenuate din cauza evenimentelor din ultima perioadă de la Chișinău. Succesul activităților comerciale moldovenești asigurat de punerea în practică a unor măsuri adecvate Evoluțiile pozitive ale activităților comerciale ale Republicii Moldova în ultimii ani au fost efectul contextului intern și internațional favorabil (ameliorarea efectelor nocive ale crizei bancare din Republica Moldova, depășirea treptată a crizei economice, stabilizarea situației politice din Moldova) în parte, precum și de un set de reforme aplicate în practică de către decidenții politici de la Chișinău[xx]. Totuși, un rol important în toată această discuție îl are faptul că la finele anului 2016 prin Hotărârea Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016 a fost aprobat Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere pentru anii 2017- 2019[xxi]. Planul Național de Acțiuni a fost o măsură supusă dezbaterilor și negocierilor cu partenerii occidentali pentru a face ca această platformă să fie conformă prevederilor Acordului de Asociere[xxii]. Această măsură are rolul de a unifica toate eforturile de punere în practică a prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Această strategie a fost supusă unor revizuiri periodice[xxiii], fapt care a stat la baza îmbunătățirii situației economice din Moldova pe durata anului 2017, lucru consfințit de datele statistice furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova[xxiv]. De asemenea, trebuie remarcat faptul că în cadrul Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 sunt menționate o serie de acțiuni care ar trebui întreprinse pentru a asigura creșterea economică și pentru a accelera procesul de implementare a Acordului de Asociere. În ceea ce privește dialogul economic  dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în Planul Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 se face mențiunea că pentru a elabora și a pune în aplicare politicile economice, ambele părți au convenit să coopereze pe marginea: schimbului de informații privind politicile macroeconomice reformele structurale, precum și rezultatele și perspectivele macroeconomice și strategiile de dezvoltare economică. analiza în comun a aspectelor economice de interes reciproc. schimburi de expertiză în sfera macroeconomică macrofinanciară, inclusiv în ceea ce privește finanțele publice, evoluția și reglementările aferente sectorului financiar, politicile și cadrele monetare și cele privind cursul de schimb, asistență financiară externă și statisticile economice[xxv]. De asemenea, pentru a îmbunătății dialogul pe plan economic, în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 se menționează că ar trebui organizat anual un subcomitet pentru cooperare economică și Sectorială[xxvi]. Guvernul de la Chișinău a luat o serie de măsuri care au contribuit la accelerarea procesului de implementare a Acordului de Asociere cu UE. Printre aceste reforme se numără aprobarea constituirii Centrului de Implementare a reformelor (CIR) la data de 18 ianuarie 2017[xxvii]. Progresul în domeniul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost asigurat, printre altele, de faptul că ambele părți au menținut un dialog constant cu privire la diverse chestiuni de ordin politic și economic[xxviii]. Organizarea la 19 octombrie 2017 a unei reuniri a Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a asigurat continuarea dialogului dintre cele două părți și a oferit posibilitatea oficialilor de a face schimb informațional cu privire la situația macro-economică din UE și Moldova[xxix]. Care vor fi tendințele schimburilor comerciale din Republica Moldova în următorul an? Urmărind situația din ultimul timp din Republica Moldova se poate observa faptul că dinamica activităților de import și de export va continua să crească. Este posibil că această creștere să fie atenuată de situația tensionată de la Chișinău din ultimele săptămâni. Dat fiind acest aspect și dat fiind faptul că în toamna anului 2018 în Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare, creșterea volumului de importuri și de exporturi în RM va fi mai lentă decât în ultimii doi ani. În aceste condiții ne putem aștepta la o creștere a exporturilor și a importurilor într-o marjă de 3-5%. Gheorghe Cazacu [i] http://mei.gov.md/ro/content/zona-de-comert-liber-cuprinzator-si-aprofundat-rm-ue-zlsac. [ii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf. [iii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf. [iv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/final-raport-alternativ-de-progres-aa-ipre-24-03-2017.pdf [v] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf. [vi] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113419.pdf. [vii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf. [viii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf. [ix] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/final-raport-alternativ-de-progres-aa-ipre-24-03-2017.pdf. [x] https://www.consilium.europa.eu/media/21858/eu-moldova.pdf [xi] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf. [xii] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113419.pdf. [xiii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/pb-01-2017-ro.pdf. [xiv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/pb-01-2017-ro.pdf. [xv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf. [xvi] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf. [xvii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf. [xviii] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/chisinau-fonduri-ue-blocate-din-cauza-invalidarii-alegerilor-957529. [xix] http://www.ziarulnational.md/oficial-invalidarea-alegerilor-din-chisinau-suspenda-procesul-de-acordare-a-primei-transe-din-cele-100-de-milioane-de-euro-care-urmau-sa-vina-in-r-moldova-de-la-ue/ [xx] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf. [xxi] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf. [xxii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf. [xxiii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-privind-implementarea-PNAAA-Sem-I-2017.pdf. [xxiv] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf. [xxv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/plan-de-actiuni-ro.pdf. [xxvi] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/plan-de-actiuni-ro.pdf. [xxvii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf. [xxviii] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/509603/. [xxix] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf. Post-ul Economia Republicii Moldova mai puternică după doi ani de la implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:20
Săptămâna aceasta (6-8 iulie) la Oradea are loc Festivalul Medieval al Cetății Oradea, un eveniment care continuă tradiția medievală a târgului de vară organizat în Cetatea Oradea timp de secole. Pe lângă trupe medievale, demonstrații de lupte medievale și reconstituiri de bătălii istorice importante, festivalul are o importantă componentă de promovare a meșteșugarilor locali și a artizanatului. Ediția 2018 a Festivalului va cuprinde și spectacolele de dansuri medievale, concerte de muzică cu specific medieval, jongleriile cu foc, plimbări cu balonul de aer cald sau dresură de șoimi. Zona Taberelor Medievale (Parcurile din Șanțul Cetății, intrarea de Est) Pe toată durata festivalului, Parcul Cetății (intrarea de pe Griviței sau strada Redutei) va fi populat de zeci de tabere medievale, care vor găzdui peste 450 de oșteni, luptători, meșteri medievali, domnițe și cavaleri, din România, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Ungaria și Cehia. În cele 3 zile de festival, aceștia vor oferi publicului demonstrații de lupte și reconstituiri de bătălii, concursuri de tir cu arcul tradițional sau călare, dresură de păsări de pradă, muzică și dansuri medievale. Mai mult, meșteri medievali precum fierari, cioplitori în lemn, turnători de bronz sau maeștri ai pielăriei, cu toții vor fi prezenți în Taberele Medievale. Jonglerii cu foc, muzică și dansuri medievale (Green Stage, Scena Copiilor și la Intrarea Principală) Pentru ca participanții la festival să trăiască o experiență medievală autentică, trupele internaționale invitate ne vor oferi zilnic concerte de muzică cu specific medieval și spectacole de dans medieval. Sâmbătă seara, vom avea parte de un spectacol unic de jonglerii cu foc oferit de trupa HYPNOSIS „INDUSTRIAL”, dar și se un show de iluzionism alături de trupa SHAO din Polonia. Meșteri și artizani (Aleea Breslelor) Zeci de meșteri populari și artizani vor poposi pe Aleea Breslelor cu produse artizanale îmbietoare – miere, siropuri și gemuri, vitralii, broderii, lavandă, ceramică, pielărie, costume tradiționale din in și cânepă. Zona va mai găzdui ateliere participative cu felurite meșteșuguri tradiționale, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari: tors lână, confecționat țiteră și opinci, împletit nuiele, țesut, confecționat podoabe și jucării din fetru (lână) și nuiele. Zona pentru copii (Curtea și terasa dinspre intrarea de Est) Pentru cei mici va fi amenajată o zonă specială, unde micuții se vor putea distra în voie la spectacolele care vor avea loc pe scena copiilor, la reprezentații de farse medievale sau în cadrul unor activități creative cum ar fi ateliere de luterie, pictură pe față și pictură heraldică. Copiii vor avea și propria fortăreață făcută din OSB, plină cu fân, în care se vor putea juca sau relaxa. Totodată, pe Aleea Breslelor, vor avea loc zilnic ateliere meșteșugărești pentru cei mici, în cadrul cărora copii vor putea exersa pictura pe lemn, vor confecționa podoabe sau vor putea participa la ateliere de citit povești. Participarea la unele activități pentru copii va fi contra cost. Bătălie – Asediul Mongol asupra Cetății Oradea Sâmbătă, de la ora 18:00, în Parcul Cetății va avea loc un spectacol medieval unic – “Asediul Mongol asupra Cetății Oradea”, la care vor participa peste 250 de oșteni și cavaleri medievali, arcași, cu catapulte și arme de asediu. Spectacolul va pune în scenă una din cele mai importante bătălii din istoria orașului – Invazia Mongolă asupra Cetății Oradea din anul 1241. Pentru acest eveniment vor fi implicate majoritatea trupelor medievale invitate la festival. Deși evenimentul istoric marchează profund Cetatea secolului XIII, reconstituirea istorică va prezenta publicului acele momente cu mențiunea că anul acesta istoria se poate rescrie, iscusința și curajul luptătorilor fiind cele care vor decide învingătorii. Ospăț pentru toate poftele Din Festival nu lipsește ospățul pe cinste. Participanții vor avea parte de un festin culinar pentru toate gusturile, putându-se înfrupta din bucate tradiționale sau mâncăruri tip street food, dulciuri, înghețată sau vin. Balon cu aer cald Harta festivalului nostru include și o zonă dedicată unui balon cu aer cald. Aici, în premieră în Oradea, participanții la festival vor avea ocazia de a experimenta ridicări ancorate cu balonul, pentru a admira o frumoasă panoramă a Cetății și a orașului. Această activitate este oferită cu sprijinul DigiFm și DigiMobil. Ridicările cu balonul se vor realiza după-masa, în funcție de condițiile meteo, în limita locurilor disponibile și vor fi gratuite. Concerte live în fiecare seară Serile festivalului vor fi animate de concerte de muzică live susținute de artiști din țară și din străinătate: Brody Janos, Menestrelii Cetății Oradea & Invitații (Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Dan Andrei Aldea, Mircea Bodolan), Nightlosers, Subcarpați, Ad Libitum Voices și Vanotek. Eveniment organizat de Asociația de promovare a turismului din Oradea și regiune (Visit Oradea) și Primăria Oradea, cu sprijinul Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural (Cetatea Oradea/Oradea Fortress) și al Asociației Deus Vult. Post-ul Cetatea Oradea în gloria de odinioară apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:10
Grupul TeraPlast, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata constructiilor din Romania, a reusit sa-si tripleze valoarea de piata in cei zece ani de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Actiunile TRP au fost tranzactionate pentru prima data la BVB pe 2 iulie 2008. „Decizia de listare la bursa a reprezentat un pas firesc al unei companii de marimea TeraPlast. Desi listarea unei companii-lider de piata este o normalitate in Europa de Vest, pentru Romania era o noutate in perioada respectiva. Noi am ales, in urma analizei pietelor mature din Europa si a beneficiilor pe care aceasta decizie le va aduce companiei, sa facem acest pas”, a declarat Dorel Goia, Presedintele Consiliului de Administratie TeraPlast. In cei zece ani de cand TeraPlast este tranzactionata la BVB, s-a investit constant in dezvoltarea capacitatilor de productie, in tehnologie de ultima generatie, cat si in extinderea portofoliului produse, astfel incat sa fie prima alegere in domeniul constructiilor si instalatiilor din Romania. De asemenea, exportul produselor a fost o prioritate, Grupul TeraPlast fiind prezent la ora actuala in peste 20 de tari europene. In octombrie 2017, Grupul TeraPlast a deschis TeraSteel Serbia, prima fabrica romaneasca inaugurata in strainatate dupa 1990. „Povestea de succes a listarii TeraPlast la BVB este confirmata si de strategia adoptata la nivel de grup. Ne bucuram de fiecare data cand vedem companii listate pe bursa care isi asuma rolul de lideri intr-un mediu economic extrem de competitiv. Dupa modelul grupului TeraPlast, speram sa vedem cat mai multe companii listate la BVB care sa aiba o puternica prezenta regionala”, a spus Adrian Tanase, CEO al BVB. Prin IPO-ul TeraPlast s-au obtinut 14 milioane de euro, buget directionat, in primul rand, spre relocarea spatiilor de productie, localizate in acea perioada la patru adrese diferite, intr-un parc industrial de peste 20 de hectare, realizat la standarde europene. Totodata, au fost create bazele pentru dezvoltarea companiei din ultimii ani, care a inclus infiintarea punctului de distributie din Ungaria, inaugurarea unei subsidiare TeraSteel in Serbia si doua achizitii in Romania – Politub si Depaco. „Apreciem in mod deosebit actionarii si managerii companiilor care acceseaza cat mai mult din parghiile oferite de piata de capital pentru a face businessul lor mai atractiv si mai competitiv. TeraPlast reprezinta un exemplu in acest sens, remarcandu-se prin folosirea in mod extins a mecanismelor bursiere. Compania a recurs in repetate randuri la majorari de capital, a acordat actiuni gratuite si a distribuit in ultimii trei ani dividende de peste 27 milioane de lei”, a declarat Lucian Anghel, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB. Din perspectiva financiara, in perioada 2008-2017, Grupul a efectuat investitii totale in valoare de 323 milioane de lei, a platit salarii in valoare de 314 milioane de lei si a inregistrat un profit de 108 milioane de lei, in timp ce valoarea taxelor platite la stat (impozit pe profit, taxe salariale si TVA) a fost de peste 400 milioane de lei. „In continuare, ne propunem sa  demonstram investitorilor nostri ca suntem o companie solida, in care pot avea incredere si, bineinteles, sa continuam dezvoltarea activitatilor companiilor din Grup, prin cresterea cotelor de piata. Consider ca, pentru a continua trendul ascendent al Grupului, este nevoie de predictibilitate si incredere reciproca. Acesta va fi focusul nostru principal, impreuna cu respectarea promisiunii de a oferi solutii eficiente pentru oameni si mediu, prin produse sustenabile, de cea mai buna calitate”, a completat Dorel Goia. Grupul TeraPlast a realizat in 2017 o cifra de afaceri de 422 milioane de lei, in timp ce valoarea investitiilor efectuate de Grup anul trecut a depasit 112 milioane de lei. Pentru anul 2018, Grupul TeraPlast tinteste o cifra de afaceri de 970 milioane de lei, dupa ce anul trecut a investit masiv intr-o serie de achizitii importante, care vor avea o contributie majora la rezultatele Grupului in 2018: participatia de 67% in Depaco, fabrica de panouri sandwich TeraSteel Serbia, business-ul Politub si sectia de reciclare PVC. Post-ul Valoarea grupului TeraPlast s-a triplat dupa 10 ani de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
3 iulie 2018
15:20
Programul de granturi Raiffeisen Comunitati (www.raiffeisencomunitati.ro), organizat de Raiffeisen Bank, se afla la a opta editie si se desfasoara intre 2 iulie si 1 octombrie 2018. La finalul perioadei, banca va acorda finantari nerambursabile de aproximativ 10.000 de euro (echivalent lei), pentru maximum 10 proiecte educationale. La fel ca anul trecut, prin acest program se finanteaza proiecte din domeniul educatiei non-formale – financiare, antreprenoriale, civice si profesionale. Noutatea editiei din acest an consta in faptul ca proiectele finaliste vor fi prezentate si sustinute in fata unei comisii formate din specialisti in jurizarea  proiectelor comunitare, pentru ca granturile sa fie acordate pentru proiecte sustenabile si cu impact real in comunitate. „Investind in educatie, investim in viitorul societatii romanesti, cu responsabilitate. In cei sapte ani de desfasurare a acestui program, am reusit sa sustinem 100 de proiecte comunitare cu 20.000 de beneficiari directi. Categoric, nu ne vom opri aici, intrucat ne dorim sa contribuim la dezvoltarea nivelului de educatie si de trai din Romania”, a declarat Corina Vasile, Director Comunicare si Relatii Publice la Raiffeisen Bank. Programul se adreseaza organizatiilor neguvernamentale de dimensiuni mici si medii si institutiilor de invatamant din Romania, care au ca obiect de activitate dezvoltarea de proiecte de educatie non-formala si care au minimum doi ani de functionare la momentul inscrierii in acest program. Proiectele trebuie sa se desfasoare pe o perioada cuprinsa intre patru si doisprezece luni, iar rezultatele estimate sa fie masurabile si sa aduca schimbari pozitive in comunitatile in care sunt implementate. Suma solicitata pentru finantarea unui proiect va fi de 45.000 lei, insa participantul va trebui sa vina cu o contributie proprie de minimum 20% din valoarea intregului proiect. De asemenea, documentele organizatiei/institutiei, solicitate in mod obligatoriu, trebuie sa fie complete si autentice. Inscrierile propunerilor de proiect se fac online la https://raiffeisencomunitati.ro/grantwizard/granturi/ si au loc pana la 3 august. Pe site se poate gasi si regulamentul de participare, care este recomandabil sa fie citit. Intregul proces de selectie se va incheia la 1 octombrie 2018, cand Raiffeisen Bank va anunta proiectele castigatoare ale programului de granturi, editia 2018. Programul se desfasoara in patru etape: • 2 iulie – 3 august – depunerea proiectelor, prin completarea si trimiterea unui formular standard, disponibil online; • 6-24 august – verificarea eligibilitatii proiectelor inscrise, realizata de catre Asociatia pentru Relatii Comunitare; • 27 august – 21 septembrie – evaluarea proiectelor eligibile de catre voluntari Raiffeisen Bank, iar cele mai apreciate 20 de proiecte vor ajunge in etapa finala; • 24-28 septembrie – sustinerea proiectelor de catre finalisti in fata unui juriu extern, care va selecta pana la 10 proiecte pentru finantare, care vor fi anuntate la 1 octombrie. Post-ul Raiffeisen Bank lanseaza o noua editie a programului de granturi Raiffeisen Comunitati apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:10
Primul semestru al anului 2018 a însemnat, pentru instituțiile muzeale ce funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, o nouă perioadă de creștere a numărului celor care au decis să le treacă pragul. Astfel, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, unul dintre cele mai reprezentative muzee din România, cu o colecție de peste 14.000 de piese de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă şi fond documentar a fost vizitat, pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2018, de peste 32.300 de vizitatori. Datorită specificului său, Muzeul de Artă Cluj-Napoca urmărește să atragă un public cât mai larg, dornic să savureze arta și să participe la evenimentele organizate de instituție. De asemenea, muzeul acordă o atenţie sporită elevilor liceelor de artă și studenților din universităţile de artă şi arhitectură, aceştia beneficiind de gratuitate la intrarea în expoziţiile deschise în muzeu și reprezentând, totodată, o parte a elementului profesional al grupului țintă. În ceea ce privește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, o altă instituție clujeană de prestigiu, acesta a înregistrat în primul semestru din acest an un număr de peste 40.500 de vizitatori, în creștere semnificativă raportat la perioada similară din anul precedent când  pragul muzeului a fost trecut de 32.200 de persoane. Dintre aceștia, 20.646 au optat pentru Parcul Etnografic Romulus Vuia, 19.654 de vizitatori au fost prezenți la sediul central, în timp ce restul de 270 au luat parte la Atelierul de Icoane din Piața Ștefan cel Mare. Cele mai vizitate expozitii au fost ,,Tradiții Nipone”, desfășurată între 17 februarie și 31 martie, ,,Comorile României” – 8 mai – 3 iunie, ,,Expoziția de vară Brickenburg” găzduită între 29 mai și 3 iunie, precum și ,,100 de tablouri pentru 100 de ani” derulată între 12 și 29 aprilie. Pe tot parcursul anului 2018, Muzeul Etnografic al Transilvaniei derulează programul „Bilete de Centenar”, prin care fiecare al o 100-lea vizitator beneficiază de intrare gratuită. De asemenea, Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea a înregistrat o creștere a numărului de vizitatori, comparativ cu același interval al anului precedent, ajungând la 6.291, cu peste 13% mai mult decât în 2017. Printre evenimentele care s-au bucurat de un succes remarcabil, atrăgând un număr mare de participanți, pot fi amintite Expoziția ,,Octavian Goga – Ipostaze ale unei personalități”, care a deschis seria evenimentelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, mica expoziție de machete realizate în cadrul acțiunii ,,De la Rășinari la Ciucea”, precum și ediția din acest an a Festivalului European ,,Noaptea Muzeelor” Post-ul Muzeele clujene, din ce în ce mai atractive pentru turiștii de pretutindeni apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
2 iulie 2018
19:10
Sezonul estival 2018 se anunţă a fi cel mai bun din ultimii ani, însă dincolo de numărul mare de turişti, de aglomeraţia de pe litoral, de creşterea calităţii serviciilor hoteliere, turismul românesc infruntă o serie de provocări. Câteva sute de agentii și turoperatori şi-au închis porţile în ultimii cinci ani, iar turiştii se pot trezi şi în acest an fără bani şi vacanţe, pentru că varianta înfiinţării unui fond special pentru astfel de situaţii a rămas doar la nivel de propunere. Atunci când vă cumpăraţi bilete pentru vacanţă, fie că e vorba de concediul de vară sau doar de un city break, informaţi-vă cu mare atenţie despre firma de turism cu care semnaţi contractul. A verifica dacă firma respectivă prezinta risc de intrare în insolvenţă sau chiar direct în faliment constituie o primă măsură de asigurare a vacanței pe care o asteptati cu nerăbdare și pe care urmează să o plătiți. Potrivit unei analize KeysFin 408 agentii de turism și turoperatori şi-au închis porţile în 2016 si 2017, iar cazul recent al firmei Terra Tourism e un prim semnal de alarmă în 2018. ,,Cele mai multe companii care si-au inchis porțile prezentau o vulnerabilitate financiară ridicată. În cele mai multe cazuri, planurile de business nu au ținut cont de realitățile pieței, de dinamica încasărilor și obligațiile de plată.  Astfel că, supraestimându-și business-ul, mulți au intrat în blocaj financiar”, au explicat analiștii de la KeysFin. ,,Sezonalitatea joacă un rol semnificativ în dinamica financiară a agențiilor. Cum multe dintre ele nu beneficiază de resursele financiare care să le permită să reziste provocărilor economice, creditarea, de exemplu, fiind incă la un nivel extrem de redus în acest sector, cele mai multe reușesc cu greu să reziste concurenței acerbe făcute de marii jucători din piață”, au mai spus aceștia. Pași spre consolidare “La nivel de ansamblu, turismul românesc este pe un trend pozitiv. Profitabilitatea sectorului este estimată să ajungă în acest an la peste 200 milioane de lei, un nivel dublu față de acum şapte ani.” spun analiştii de la KeysFin. Unele dintre cheltuieli au evoluat semnificativ, cum sunt cheltuielile cu personalul care au crescut cu aproximativ 50% in ultimii cinci ani, insa aceasta crestere s-a reflectat pozitiv în rezultatul net – acesta a avansat de la 21.3 milioane lei în 2012 la 163,2 milioane lei, valoarea estimata pentru 2017. Analiza KeysFin arată că cea mai profitabilă firmă  în a fost Charter Broker SRL, care a raportat un profit net de 6,38 milioane de lei, urmată de Business Travel Turism SRL (5,68 mil. lei), Happy Tour SRL (5,61 mil. lei), Touring EuropaBus Romania SRL (4,87 mil. lei) şi Prestige Tours International SRL (4,59 mil. lei). În top 10 cele mai profitabile firme din turism s-au mai clasat Travel Time D&R SRL, Christian 76 Tour SRL, Creative Eye SRL, Masiro Travel SRL şi Paralela 45 Turism SRL. În urma falimentelor agentiilor de turism din ultimii ani, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a inițiat un proiect de act normativ prin care propunea înființarea unui Fond Naţional de Garantare a Pachetelor de Servicii Turistice. Acesta ar fi urmat să acopere sumele necesare pentru despăgubirea turiştilor în cazul în care agențiile de turism de la care au contractat servicii ajung în imposibilitatea de a-şi onora serviciile, în urma insolvenței sau a falimentului. Iniţiativa nu s-a concretizat însă, cel puţin până în prezent, dupa cum nu s-a transpus în legislaţia naţională nici Directiva Europeană 2302/2015, care garantează pachetele de servicii turistice achiziţionate de persoanele fizice, obligatorie incepand cu data de 1 iulie 2018 în toate statele UE. Perspective pentru turismul românesc Largind perspectiva atât din punct de vedere geografic, cât și a definiției sectorului, obținem o imagine mai clară a impactului turismului asupra economiei. World Travel & Tourism Council (WTTC) măsoară anual acest impact în 185 de tari, analizând atât agențiile de turism și turoperatorii, cât și hotelurile, liniile aeriene, aeroporturile, serviciile de agreement și recreere din turism. Astfel, raportul din 2018 al acestei organizații plasează România pe locul 66 în lume din punctul de vedere al valorii contribuției directe absolute a turismului la PIB (3 mld. USD), la mare distanță față de media Uniunii Europene (23.8 mld. USD) sau media globală (21.5 mld. USD). Privind însă acest indicator din punctul de vedere al ponderii sale în PIB (1.4%), diferențele se atenuează semnificativ atingând aproape jumătate din media Uniunii Europene (3.9%), respectiv media globală (3.1%). Deși creșterea reală estimată pentru 2018 a contribuției directe a turismului la PIB este de 4.6%, perspectivele pe termen lung (2018-2028) sunt mai puțin optimiste, creșterea medie anuală prognozată pentru acest indicator fiind doar de 2.1% (față de media UE de 2.3% și media globală de 3.8%), plasând astfel Romania pe locul 178 în lume. În acest sens, sunt necesare măsuri de susținere și continuarea investițiilor în acest sector. Notă: Studiul KeysFin are la bază datele raportate oficial în 2016 de toate cele 3276 companii înregistrate la Ministerul Finanțelor cu următoarele coduri CAEN: 7911 – Activități ale agențiilor turistice și 7912 – Activități ale turoperatorilor. În plus, studiul include estimări ale specialiștilor KeysFin pentru principalii indicatori în 2017, datele oficiale nefiind încă în totalitate disponibile pentru acest an.  Post-ul KeysFin: evoluția și provocările turismului românesc apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
17:10
A doua duminică la rând, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului, a fost organizat un protest de proporții al cetățenilor, indignați de nevalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, ales în această funcție în urma alegerilor din 20 mai și 3 iunie. Protestul a fost organizat de Mișcare de Rezistență Națională, constituită recent din reprezentanții celor două partide de opoziție, care au condus săptămânile trecute revolta populară, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu și Partidului Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase, dar și din reprezentanți ai societății civile. Potrivit estimărilor organizatorilor, la protest au participat, ca și acum o săptămână, peste treizeci de mii de oameni pe când autoritățile vorbesc despre circa șapte mii. Autoritățile, ca și în alte rânduri, au împiedicat deplasarea oamenilor spre Chișinău. Astfel, toate cursele regulate de autobuz din municipiul și raionul Strășeni au fost suspendate, practici similare fiind semnalate și în alte raioane. Totuși, prezența a fost una impunătoare, protestatarii manifestându-și indignarea față de acțiunile „clanului de la guvernare” în frunte cu președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care și-a subordonat toate instituțiile statului, inclusiv justiția ce a invalidat alegerile din Chișinău. „Război împotriva dictaturii” În rezoluția, adoptată de participanții la miting se precizează că în Republica Moldova s-a instaurat oficial dictatura: „Pentru prima dată în istorie, regimul Plahotniuc, prin intermediul justiției pe care o controlează, a anulat rezultatele unor alegeri recunoscute libere și corecte. Alegerile ca formă de exprimare a suveranității poporului nu mai funcționează în Republica Moldova”. Și, întrucât nu poate fi tolerată o asemenea situație, fiecare cetățean este îndemnat, indiferent de convingeri politice, apartenență etnică și limba vorbită, să participe la proteste permanente până la eliminarea dictaturii și restabilirea democrației în Republica Moldova, așa cum prevede Declarația de Independență și Constituția. În acest sens, protestatarii au înaintat următoarele revendicări: Confirmarea legalității alegerilor locale noi pentru primăria Chișinău și validarea mandatului de primar general al Chișinăului al lui Andrei Năstase. Anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional. Demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziilor neconstituționale și ilegale ce au condus la invalidarea mandatului primarului ales al Chișinăului Andrei Năstase. În cazul în care guvernarea nu va demara imediat acțiunile necesare pentru îndeplinirea revendicărilor în cadrul actualei sesiuni parlamentare, în localitățile țării, precum și în diasporă, comitetele locale și regionale ale Mișcării de Rezistență Națională vor întreprinde acțiuni pașnice de nesupunere civică împotriva dictaturii, care decurg din preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, cum ar fi greve colective și individuale, proteste permanente în fața Parlamentului și Guvernului, blocarea tuturor instituțiilor capturate de nivel central și local, precum și a căilor de acces către acestea. Totodată, pentru data de 26 august este convocată Adunarea Generală a Cetățenilor atât din țară, cât și din diasporă. Ulterior, protestatarii au mers în marș până la sediul Partidului Democrat şi la casa unde locuieşte liderul PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc. De remarcat, că pentru a păzi aceste două obiective, au fost mobilizaţi mii de poliţişti. Pe de altă parte, sediul Guvernului, în faţa căruia s-a produs mitingul de protest dar şi în faţa altor autorităţi publice n-a fost păzit de nici un poliţist. Vor prezenta rezoluţia Parlamentului European Andrei Năstase și Maia Sandu s-au angajat să ducă în Parlamentul European, rezoluția adoptată. „Am transmis un mesaj foarte puternic partenerilor externi: Republica Moldova vrea democrație. De luni vom veni în localități, sperăm să vă alăturați și acolo evenimentelor pe care le vom organiza. Vă rugăm să-i informați și pe ceilalți despre lucrurile care s-au întâmplat aici, despre planurile guvernării și despre ce putem facem. Mâine, împreună cu Andrei Năstase, Viorel Cibotaru și alți colegi vom duce în Parlamentul European rezoluția votată astăzi”, a declarat Maia Sandu. „Vom merge acolo în numele fiecăruia dintre dumneavoastră, în numele acestei țări care se vrea liberă. Doar împreună putem să scăpăm de această guvernare putred de corupă și nedreaptă față de oameni atât de frumoși și luptători adevărați”, a menționat Andrei Năstase. Proteste în Diaspora Concomitent, duminică, 1 iulie, au fost organizate proteste și în mai multe orașe europene, unde există comunități de moldoveni. Moldovenii din Milano, Italia, au ieșit în stradă pentru a protesta față de anularea alegerilor din Chișinău. Ei s-au solidarizat cu protestatarii din Chișinău și au declarat că doar prin proteste mai poate fi schimbat ceva. „Ne-au fost luați oamenii dragi de alături. Acum a fost călcat și votul în picioare. Nu mai avem ce pierde. A venit timpul să aprindem lumina, să ne deșteptăm, să ne unim și să fim informați. Indiferența și nepăsarea este unicul nostru dușman. Protestul pașnic permanent este unica soluție de a mai schimba ceva. E o luptă grea”, a spus o moldoveancă stabilită în Milano. Diaspora moldovenilor din Anglia a îndemnat instituțiile europene să impună sancțiuni personale împotriva lui Vladimir Plahotniuc și aliații săi. Cetățenii moldoveni au cerut acest lucru la protestul organizat la Londra față de fărădelegile făcute de actuala guvernare. Acţiuni de protest au mai avut loc în mai multe oraşe, inclusiv Dublin, Bruxelles, Madrid, Paris sau Padova. Declarație comună a lui Johannes Hahn și Federica Mogherini Amintim că, anterior, în spațiul public a apărut o declarație comună semnată de șefa diplomației UE, Federica Mogherini și comisarul european Johannes Hahn în legătură cu situația din Republica Moldova. Ei se declară îngrijorați și cer autorităţilor moldovene să ia măsuri pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor din Chișinău. „Invalidarea netransparentă, a alegerilor locale de la Chișinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie la 25 iunie a lipsit cetățenii de la Chișinău de primarul ales într-un mod liber și democratic, Andrei Năstase, care a obținut o majoritate clară la scrutinul din 3 iunie. Această decizie subminează încrederea cetățenilor moldoveni în instituţiile statului”, se arată în declarația celor doi oficiali europeni. „O justiţie independentă, liberă de orice presiune politică, care activează într-o manieră transparentă, precum şi alegeri credibile, corecte şi transparente la toate nivelurile, sunt pilonii oricărei democraţii. Respectarea valorilor democratice şi a statului de drept se află, de asemenea, în centrul relaţiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova, aşa cum este scris și în Acordul de Asociere UE-RM. Uniunea Europeană se aşteaptă ca autorităţile moldovene să garanteze independenţa justiţiei în conformitate cu angajamentele sale internaţionale ca fiind unul dintre principiile-cheie ale statului de drept, un element crucial al democraţiei şi o aşteptare îndelungată a cetăţenilor moldoveni. Astfel, ne aşteptăm ca autorităţile moldovene să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor locale de la Chişinău, recunoscute şi de observatorii naţionali şi internaţionali şi care reflectă voinţa alegătorilor”, se mai menționează în declarația comună semnată de Federica Mogherini și Johannes Hahn. Este necesară o vastă mişcare protestatară Opoziţia şi protestatarii nu mai cred să existe alte soluţii pentru criza actuală decât lupta până la capăt, adică până la demontarea actualului regim de la Chişinău, care însă trebuie realizată doar pe cale paşnică. Principala armă în acest scop este solidaritatea cetăţenilor iar izbânda depinde de numărul de cetăţeni care vor fi mobilizaţi în această mişcare de rezistenţă şi cât de perseverenţi vor fi aceştia. Deşi, inclusiv de la tribuna mitingului din PMAN au răsunat declaraţii că regimul este în agonie şi în scurt timp ar putea fi demontat, acestea nu sunt decât nişte chemări menite să încurajeze mişcarea protestatară. Regimul este destul de puternic, controlează toate instituţiile statului şi, prin intermediul holdingurilor media deţinute, manipulează şi dezinformează opinia publică, astfel încât să submineze mişcarea protestatară. Această tactică a dat rezultate în timpul protestelor din 2015, când oamenii s-au revoltat împotriva furtului miliardului. „Percep ca fiind mult prea optimiste comentariile, potrivit cărora protestele din PMAN sunt „un început care va mătura toată această clasă politică”. Mă tem că intensitatea acestei revolte populare va fi redusă până la o „inhibare” de rutină. Trebuie să constat că aceeași tactică, pe care o reiterează puterea în prezent, a fost aplicată (cu succes) și în cazul evenimentelor similare din 2015, când electoratul a aflat că, sub tutela guvernării, au fost furate trei bănci din țară”, comentează fosta consilieră a preşedintelui Nicolae Timofti, politologul Aurelia Peru Balan. „Ignorarea!- iată tactica puterii de la Chișinău și arma eficientă a acesteia împotriva furiei populare. Iată instrumentul strategic, folosit de cei în poziții de putere, pentru a abate atenția de la problemele societății. Anume ignorarea face ravagii în politică. Astfel, încetul cu încetul, a fost demolat „orașul democrației” în 2015”, adaugă aceasta. „Acum este important să se rezume ingerința factorului politic în actul democratic și consolidarea forțelor autentic democratice în contextul alegerilor parlamentare. Opoziția are nevoie de o strategie și tactică. Am mai scris și reiterez: văd un singur partid, care ar înrola PAS, PPDA, PLDM, alte formațiuni, cu denumirea simbolică – Partidul Rezistenţei şi Demnităţii Naţionale”, concluzionează ex-consiliera. Altfel spus, pentru a izbândi, o astfel de mişcare de rezistenţă trebuie să aibă o bază socială foarte largă, să includă toate segmentele sociale. Un lucru extrem de dificil de realizat pentru moment, dat fiind faptul că liderii protestului nu prea se arată dispuşi să accepte în fruntea protestului şi alţi lideri de opinie, eventual, cei care au influenţă asupra marilor segmente sociale. C.I. Post-ul Început de dictatură la Chișinău. Opoziția a intrat într-un război de uzură cu puterea apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:01
Deschiderea mai multor întreprinderi din sectorul automotive în Republica Moldova a reprezentat o gură de aer pentru industria moldovenească, aflată de mulți ani în declin dar și pentru economie în general. A început să sporească producția industrială, s-a îmbunătățit balanța comercială dar, ce-i mai important, a fost diminuat într-o oarecare măsură exodul forței de muncă din țară. Totuși, potențialul de creștere al acestei industrii în țara noastră nu este nelimitat. La începutul anilor ‘90, industria Republicii Moldova intrase într-un declin. Țara era pusă în fața unui pericol real de dezindustrializare. Potențialul industriei moldovenești, orientată spre piețele fostei Uniuni Sovietice, aflate și ele în declin, a început să scadă vertiginos. Ponderea industriei în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut brusc de la 60% în 1989 până la 26% în 1996, iar în ultimii 10-12 ani această pondere a oscilat între 13% și 15%. În plus, Republica Moldova rămase fără întreprinderile din stânga Nistrului, care în 1989 reprezentau 37% din potențialul industrial al RSSM. Țara s-a transformat dintr-o economie industrial-agrară într-una agrar-industrială însă doar pe baza agriculturii nu se pot obține creșteri economice consistente. Colacul de salvare pentru industria moldovenească Industria autohtonă era într-un declin constant, când, grație globalizării și mișcării companiilor occidentale spre est, în căutarea forței ieftine de muncă, au fost deschise câteva întreprinderi de producere a pieselor pentru automobile. Primele investiții atrase în industria automobilistică din R. Moldova, s-au realizat în perioada 2006-2007, odată cu venirea pe piață a Companiei germane „Draexlmaier” și a „Romina Cablaggi”, companie cu capital italian. Între timp, aceasta s-a reorganizat și poartă denumirea „Summy Kablaggi”. „Draexlmaier” produce sisteme de bord moderne, componente de interior şi sisteme funcționale integrate pentru companiile BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen, Audi, Porsche, Jaguar, Lexus și este una din cele mai cunoscute întreprinderi de profil din R. Moldova. În primii doi ani de activitate, „Draexlmaier”a investit 3,7 mil. euro în construcția și dotarea primei fabrici, iar numărul angajaților atunci, era puțin peste 1000 persoane. În Mai 2010, „Draexlmaier” devine rezident al Zonei Economice Libere „Bălți”, iar peste un an, concernul german deschide cea de a doua fabrică în subzona nr. 2 a ZEL „Bălți”. În prezent, „Draexlmaier” are trei fabrici la Bălți, iar în trimestrul IV a acestui an va deschide cea de a patra fabrică în sub-zona de la Cahul a ZEL Bălți. Valoarea totală a investițiilor acestei companii în Republica Moldova se estimează a fi de cca 80 milioane de dolari, în unitățile de producție muncind circa 4900 de angajați. Odată cu deschiderea fabricii de la Cahul, numărul angajaților va ajunge la 6500 persoane. O altă companie notorie din sectorul automotive este corporația americană „Lear”, deschisă în Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”, în februarie 2010. Acesta are o fabrică , unde produce huse din textile, vinil și piele pentru scaunele de automobile. Valoarea investițiilor se estimează la peste 14 milioane de dolari și are în prezent 2000 de angajați. Investițiile în domeniu au continuat cu apariția pe piață în 2013 a Companiei auistriece „Gebauer & Griller”. În toamna anului trecut, investitorul austriac și-a deschis cea de a doua fabrică în sub-zona nr.3 a ZEL „Bălți”. Investiția totală a depășit 50 de milioane de dolari, iar volumul anual de vânzări se estimează la un miliard de lei. Din totalul producției, 20% este furnizată către Compania Draexlmaier, restul fiind exportată. În primul trimetru al acestui an, compania înregistra cca 360 de angajați. În ultimii 2-3 ani, pe piață și-au mai făcut apariția și alte companii: Sumitumo, Fujikura, Coroplast ș.a. Componente pentru un milion de automobile Investițiile au continuat, industria automotive ajungând una din cele mai importante ramuri ale economia moldovenești. Anual, Republica Moldova produce sisteme de cablaje și huse automobilistice pentru aproximativ un milion de automobile, iar livrările sunt efectuate direct către cele mai mari concerne auto din lume. Potrivit MIEPO, valoarea exporturilor în industria automotive a crescut pe parcursul anului 2017 cu 37,1% față de anul precedent, iar față de acum cinci ani, valoarea acestora a crescut de trei ori. În prezent, produsele industriei automotive constituie 20% din exporturile totale ale Republicii Moldova. Sursa: MIEPO, în baza informațiilor oferite de către companii Preponderent, investitorii mari din domeniul automotive preferă să activeze în Zonele Economice Libere (ZEL), acestea fiind un loc prielnic pentru dezvoltarea producției industriale orientate spre export, iar facilitățile fiscale și vamale dar și garanțiile oferite de stat servesc drept stimulente. Sectorul componentelor auto de la noi cuprinde circa 20 de companii. Cifra de afaceri a întreprinderilor din ramură se ridică la de peste 10 miliarde de lei anual, ceea ce reprezintă o contribuție considerabilă la dezvoltarea economiei. Pe lângă producția cablajelor și conductoarelor pentru mijloacele de transport, huselor și articolelor de interior pentru autoturisme, industria se mai specializează în producerea articolelor din plastic prin injecție, componentelor electronice, prelucrarea metalului, asamblare, etc. În cei peste zece ani de activitate în Republica Moldova, sectorul automobilistic a adus plus-valoare economiei. În momentul de față, aceasta este ramura cu cele mai multe investiții atrase și locuri de muncă create. Valoarea investițiilor, potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii(MEI), se estimează la peste 450 de milioane de dolari. Numărul locurilor de muncă create până în prezent se cifrează la peste 15 mii, iar până în anul 2020 se preconizează să ajungă la un potențial de 100 mii, potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii. Dezvoltarea dinamică a sectorului a inversat declinul industriei moldovenești. Volumul producției industriale s-a majorat în 2017 cu 3,4% și a constituit 14,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Industria prelucrătoare, unde producția de cablaj și fire electrice, echipamente auto și textile deține o cotă de 43% a înregistrat o creștere de 4,5%, Valoarea exportului acestor produse a crescut cu 37,1% în primul trimestru al anului curent. Forța de muncă, de la beneficiu la constrângere Numărul persoanelor angajate în sector crește de la an la an. Astfel, în 2017 a fost înregistrat un număr de 15000 persoane, cu aproape 6000 mai mult față de 2016. Este un factor benefic pentru Republica Moldova, deoarece mai reduce din exodul masiv al forței de muncă, ce se înregistrează în ultimele două decenii. Sursa: MIEPO, în baza informațiilor oferite de către companii Forța de muncă rămâne totuși a fi o provocare pentru sectorul automotive. Odată cu venirea noilor investitori sau extinderea celor care deja activează, bazinul forței de muncă disponibilă a lucra pentru sectorul automotive este în scădere. Companiile au nevoie de mână de lucru calificată, dar pot să angajeze și persoane pe care le instruiesc ulterior. Totuși, nu este atât de simplu pentru administrația ZEL să convingă potențialii investitori că aici ar putea găsi forța de muncă de care au nevoie. În Zona Economică Liberă „Bălți” (ZEL), activează cele mai multe companii din domeniul automotive. Respectiv, aici este înregistrat și cel mai mai mare număr de angajați din domeniu. Administratorul principal al ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu, spune că în Republica Moldova circa 40% din populația aptă de muncă nu este ocupată. „Problema care se pune acum nu este numărul, ci calificarea forței de muncă. Mulți dintre ei poate nu au lucrat niciodată în industrie, poate nu au avut niciodată un loc de muncă, poate s-au îndeletnicit cu diverse activități în agricultură. Din acest bazin de forță de muncă încercăm să atragem personal. Nu este nicio problemă că nu au calificarea necesară. Îi pregătim noi. ”, a mai spus Marin Ciobanu. Referindu-se la potențialul de stopare a emigrării forței de muncă, administratorul ZEL „Bălți” spune că aici există încă unele posibilități însă acestea sunt totuși limitate. „Acum este momentul ca acest exod să-l stopăm prin aducerea de investiții, însă nu cred că grupuri mari de companii vor mai veni mult timp în Moldova. Bazinul de forță de muncă se află în continuă scădere.” Și asta, deși angajații din domeniul automotive au un salariu ce variază de la 4500 lei la 9500 lei. Învățământul dual, o soluție Pentru asigurarea cu forță de muncă, un rol deosebit se acordă educației, aceasta fiind o prioritate pentru sector. Companiile din domeniu sunt într-un dialog permanent cu autoritățile și colaborează cu instituțiile de învățământ profesional și cel superior cu profil tehnic. Potrivit Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, reformele de dezvoltare curriculară sunt o prioritate, prin ajustarea politicilor la standardele educaționale naționale și internaționale. Totodată, s-au întreprins acțiuni privind adaptarea ciclurilor de studiu menite să genereze un impact substanțial învățământului profesional tehnic din Republica Moldova. Învățământul dual, implementat cu succes în Germania, este o soluție pentru R. Molodova privind asigurarea pieței cu forță de muncă calificată. Acest sistem, reprezintă o îmbinare între instruirea profesională practică şi pregătirea teoretică solidă. Un prim exemplu de implementare cu succes a sistemului de învățământ dual reprezintă Compania „Draexlmaier Automotive”, care a pus în practică la Bălți învățământul dual începând cu septembrie 2014. Stagiarii au beneficiat de salariu lunar competitiv, training-uri, contract de muncă oficial și perspectiva avansării în carieră în sectorul automotive. Din luna septembrie a acestui an, își începe activitatea Colegiul de Inginerie din municipiul Strășeni, al cărui fondator este ZEL „Bălți”. Această instituție a fost creată pentru pregătirea specialiștilor și muncitorilor calificați pentru companiile rezidente în particular și pentru ramurile economiei naționale în general, utilizând metodele sistemului de instruire dual. Automotive Cluster Moldova În vederea impulsionării dezvoltării sectorului automotive autohton, la inițiativa Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP), în decembrie 2017 a avut loc constituirea, „Automotive Cluster Moldova” . Acest cluster va reuni companiile din domeniul automotive, întreprinderi mici și mijlocii, startup-uri, universități, centre de inovații și cercetare, dar și instituții de stat, pentru a stimula dezvoltarea ramurii și pregătirea specialiștilor pentru industrie. „Credem că, acest lanț va da un efect de sinergie și va permite ca în scurt timp să crească cota sectorului în economia Moldovei”, spune Marin Ciobanu, care este și președinte APIP. Strategia națională de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2016-2020 identifică industria automotive drept una din țintele primordiale pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova. Mai mulți investitori străini care activează în industria automotive și-ar putea extinde cu uşurință activitatea, şi-ar dezvolta lanţurile valorice prin integrarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) locale şi ar genera efecte de difuziune a cunoștințelor şi tehnologiilor dacă ar primi susținere şi încurajare din partea Guvernului. Politicile de susținere a clusterizării ar trebui să fie îndreptate primordial spre „înrădăcinarea” companiilor străine investitoare în economia locală și stimularea legăturilor acestora cu furnizorii de bunuri şi servicii locali. Pentru a facilita aceste evoluții, este nevoie însă de un grad mai înalt de interacțiune și cooperare dintre toți actorii implicați: actorii economici – producătorii de componente, organizațiile asociative ale acestora, companiile cu activități conexe – au un rol important, ci și instituțiile de cercetare și inovare, universitățile, școlile profesionale, autoritățile publice naționale, regionale și locale, și nu în ultimul rând – instituțiile deconcentrate, respectiv societățile de consultanță și instituțiile finanțatoare care printr-o colaborare eficientă pot contribui la dezvoltarea sectorului. Potrivit președintelui APIP, se încearcă în prezent identificarea a cca 50 de companii autohtone care ar putea produce componente și sub-ansamble pentru marile companii de automotive din Moldova. Acestea importă foarte multe componente pentru a putea realiza în Moldova sub-ansamblele de mașini necesare, iar prin aceasta vor fi reduse costurile de import. Totodată, aceasta va contribui la diminuarea negativă a balanței comerciale. Clusterul oferă un cadru propice de dezvoltare a afacerilor și a soluțiilor inovatoare, de colaborare între companii, universităţi, instituţii de cercetare, furnizori, clienţi şi competitori situaţi în aceeaşi arie geografică la nivel local, naţional sau transnaţional. Membrii clusterului pot rezolva împreună probleme privind pregătirea profesională, programe, brand, marketing, tehnologii, inovaţii, legislaţie, dezvoltarea resurselor umane, etc. De asemenea, în cadrul unui cluster, companiile „tinere” și start-upurile au şansa de a învăţa de la cele cu experienţă, participând împreună la activităţi de informare, instruire, marketing, achiziţionare de mijloace fixe sau mobile, producţie comună, vânzări, constituire de infrastructură comună. Misiunea clusterului este de a conecta reprezentanții mediului economic cu organizații de cercetare, universități și administrația publică, în scopul de a consolida cooperarea, în vederea stimulării inovării, competitivității și potențialului industriei automotive pentru Moldova, prin răspândirea tehnologiilor, cunoștințelor și bunelor practici în domeniu, crearea legăturilor inter-sectoriale care ar facilita exploatarea efectelor de sinergie de către membrii clusterului și alți actori din sector. La această etapă, „Automotive Cluster Moldova”, întrunește 17 membri și se preconizează ca în cel mult un an să se depășească ținta de 50 de membri. Post-ul Industria de zece miliarde care ține pe linia de plutire economia Republicii Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:01
Joi, 28 iunie 2018, la Chișinău a avut loc un incident violent în fața ambasadei Federației Ruse cu ocazia comemorării zilei de 28 iunie 1940. În urma incidentului a fost nevoie de intervenția unui echipaj de poliție și a unuia de ambulanță[i]. Protest cu ocazia comemorării a 78 de ani de la cedarea Basarabiei de către România În cursul zilei de 28 iunie, mai mulți tineri au organizat un protest în fața ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Protestul era legat de comemorarea a 78 de ani de la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Protestul a fost organizat de mai mulți tineri unioniști care manifestau pașnic în fața ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Potrivit informațiilor protestul a fost organizat de membri ai organizației ODIP. Scopul acestei organizații este acela de a contribui la realizarea Unirii între Republica Moldova și România. De asemenea, organizația urmărește „promovarea valorilor naționale românești, a patriotismului și devotamentului față de ȚARĂ, implicarea tinerilor prin intermediul activităților ce îi educă și le cultivă spiritul patriotismului și iubirii față de neam. Atitudinea civică responsabilă și integritatea patriotică incontestabilă” se arată pe pagina oficială a Asociației ODIP[ii]. Acești tineri protestau în fața ambasadei Federației Ruse de la Chișinău utilizând pancarte în care vorbeau despre anexarea forțată a Basarabiei de către URSS în 1940. Pe una dintre pancartele aduse de protestatari se regăsea lozinca: „Eliberatorii vin și pleacă. Ocupanții rămân…”. Acest citat era plasat pe o pancartă pe care se regăsea și adresa web a noii drepte, filiala din Moldova (www.NouaDreapta.md)[iii]. De remarcat este faptul că protestul activiștilor a început cu intonarea imnului național al României în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. O altă pancartă a protestatarilor afișa mesajul: „Armata Rusă, afară!”. Acest slogan a fost scandat de către cei prezenți la protest[iv]. De asemenea, protestatarii au adus drapele ale României și ale Ucrainei la acest protest[v]. În cadrul protestelor unul dintre organizatori declara: „Bună ziua! Ne-am strâns astăzi în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău și de la București concomitent pentru a comemora această neagră zi din istoria neamului. Anul acesta se fac 78 de ani de când a început drama națională a acestui teritoriu. Pe 28 iunie 1940 acest teritoriu a fost rupt din teritoriul României Mari și a fost ciopârțit în mai multe bucăți. Sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și ținutul Herța au fost luate ilegal din țara României mari, iar sudul Basarabiei și nordul Bucovinei au fost date Ucrainei în timp ce aici s-a proclamat Republica Moldovenească. Atunci, practic, a început drama acestui neam, pentru că atunci s-a început distrugerea românismului din Basarabia. Noi nu ezităm niciodată să venim în fața ambasadei să venim în fața rușilor să le amintim că trebuie să își retragă trupele din Transnistria. De aceea, am ales să facem lucrul aceste și aici la Chișinău și la București unde membrii Noii Drepte din România solicită același lucru: să-și retragă trupele din Transnistria”[vi]. La protestele din 28 iunie din fața Ambasadei Federației Ruse a participat și Pavel Vintilă, președintele organizației Noua Dreaptă, Chișinău care a ținut un discurs cu ocazia acestui eveniment: „Astăzi comemorăm 78 de ani de la ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Este o zi importantă în istoria neamului nostru. O zi de doliu, o zi în care culegem roadele comunismului internaționalist. O zi în care mereu ne trage spre Ambasada Rusiei. Cum spunea Mihai Eminescu: „Rusia este dușmanul nostru tradițional”. Vorbind despre evenimentele din trecut, Pavel Vintilă aduce cuvintele care îi sunt atribuite lui Ștefan cel Mare: „Oricine la noi să vină, numai muscalul nu. Pentru că nu va mai pleca”[vii]. În discursul său, Vintilă, face referire la decizia ONU din 22 iunie 2018 prin care se cere retragerea trupelor din Transnistria: „Recent, acuma vineri, Consiliul ONU a adoptat o rezoluție prin care cere Rusiei să își retragă armata necondiționat din Transnistria. Armata a 14-a sovietică, armată de operațiuni militare în Balcani a devenit o armată de ocupație a zonei moldovenești. Cu atât ne-am ales noi. Cu Transnistria în urma răpirii Bugeacului și a Bucovinei. Iar această Transnistrie parcă ar fi blestemată de sovietici și de ruși să nu mai putem avea parte de ea[…]”[viii]. Schimb de replici și altercație la Chișinău Potrivit informațiilor din presa de la Chișinău[ix], la un moment dat în spatele acestor tineri a parcat un cetățean nemulțumit de faptul că acești tineri comemorau ziua de 28 iunie 1940[x]. Dintr-un reportaj video mai lung postat de portalul de știri unimedia.info aflăm faptul că aceștia au început să se contrazică privitor la anumite lucrări topografice de prin anii 1970. Scopul cetățeanului din mașină era acela de a încinge spiritele: „Ia uite aici. Dorin Chirtoacă, unionist  la primărie. Orașe topografice din anii 70 nu le-au schimbat”[xi]. Între protestatari și acest cetățean a început o discuție aprinsă pe marginea acestei teme. Schimbul de replici a degenerat foarte rapid astfel încât s-a ajuns la violență (schimb de pumni). Potrivit imaginilor video postate pe pagina de Facebook a postului de radio și de televiziune Vocea Basarabiei cetățeanul care a parcat în spatele protestatarilor a fost cel care a încercat primul să lovească pe unul dintre protestatari. Din imagini se observă faptul că acel protestatar a ripostat și l-a lovit pe agresor cu o pancartă pe care era inscripționat chipul lui Stalin[xii]. Pentru a calma spiritele la fața locului s-a deplasat un echipaj al poliției locale care a reușit să aplaneze conflictul iscat între cele două părți. De asemenea, dat fiind faptul că instigatorul a fost accidentat la cap, un echipaj al serviciului de ambulanță a intervenit la fața locului[xiii]. În presa din Republica Moldova au apărut o serie de informații privitoare la acel eveniment neplăcut. Potrivit unor surse[xiv], incidentul ar fi pornit de la încercările lui Viaceslav Plămădeală (șoferul agresor) de a explica protestatarilor faptul că problemele cu care se confruntă Chișinăul sunt legate de politica unionistă a primăriei capitalei, în frunte cu Dorin Chirtoacă. În presă au apărut fragmente din explicațiile lui Plămădeală care încearcă să spună că nu are nicio vină și că nu el a fost cel care a început altercația: „Eram parcat aici pașnic. El s-a apropiat primul.”[xv]. Probabil, Plămădeală făcea referire la faptul că Vintilă se apropiase de mașină când încă acesta  nu coborâse din mașina sa. Incidentul din fața Ambasadei Federației Ruse – act provocator Nu încape nici o urmă de îndoială că acțiunea întreprinsă de Viaceslav Plămădeală a fost premeditată. Mai mult de atât, ținând cont de faptul că Plămădeală nu neagă că a venit intenționat la protest[xvi] ne face să credem că acest gest nu a fost doar premeditat, ci s-a dorit să fie și o acțiune de provocare la adresa protestatarilor. Societatea din Moldova divizată între Occident și Rusia În linii generale, ziua de 28 iunie 1940 este văzută drept o zi tristă în istoria națională a românilor. Acest eveniment însă, așa cum arată și incidentul de ieri, arată că moldovenii sunt divizați între a alege o versiune unitară asupra trecutului. Divizarea între cei ce aderă la principiile de gândire geopolitică euroatlantică și eurasiatică este una cât se poate de clară. Incidentul se înscrie în categoria acelor disensiuni ce apar între susținătorii României și a Uniunii Europene și cei ce s-ar simți mai confortabil dacă Moldova ar alege să se apropie de Federația Rusă. Moldovenii sunt o națiune divizată și nu se poate spune cu siguranță care variantă a orientării politicii externe ar alege-o majoritatea cetățenilor Republicii Moldova[xvii]. Care ar fi relevanța referinței de mai sus în ceea ce privește incidentul din 28 iunie? Incidentul din fața Ambasadei Rusiei la Chișinău ne arată că moldovenii sunt divizați. Mai grav de atât, se prea poate ca această ruptură să se adâncească pe viitor. Schimbul de lovituri între doi cetățeni care au opțiuni politice diferite nu pare să fie de bun augur pentru Republica Moldova. Singurii care pierd de pe urma promovării urii față de România, Europa sau Rusia sunt cetățenii Moldovei. 28 iunie – zi a ocupației sovietice Cedarea Basarabiei la 28 iunie 1940 a generat controverse majore în sânul societății moldovene de-a lungul anilor. Opinia publică din Republica Moldova este divizată cu privire la semnificația istorică a acestei date. În anul 2010, președintele de atunci, liberalul Mihai Ghimpu, a depus eforturi pentru a decreta data de 28 iunie drept „Zi a ocupației sovietice”[xviii]. Decretul semnat de Ghimpu face referire la decizia Sovietului Suprem a RSSM din 23 iunie 1990 prin care era condamnat Pactul de neagresiune Sovieto-german din 23 august 1939 (cunoscut sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov) și preciza că: Ziua de 28 iunie se declară Zi a ocupației sovietice. Anual, la 28 iunie, în Republica Moldova va fi consemnată Ziua ocupației sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist[xix]. Decretul lui Mihai Ghimpu – neconstituțional Documentul a stârnit multe controverse și a ajuns, în cele din urmă, să fie considerat neconstituțional de către Curtea Constituțională la mai puțin de o lună de la semnarea acestui decret de către președintele de atunci, Mihai Ghimpu. În textul prin care Decretul emis de Ghimpu este declarat neconstituțional se arată că „Președintele interimar practic pune sub semnul întrebării statul suveran şi independent Republica Moldova” și că „Prin acest act Președintele şi-a asumat  întreaga suveranitate, ignorând poporul şi Parlamentul Republicii Moldova, organul legislativ suprem şi organul reprezentativ al cetățenilor Republicii Moldova, încălcând astfel dispozițiile art.1 alin.(1) şi alin.(3), art.2 alin.(2) din Constituție”[xx]. Concluzii Evenimentele desfășurate joi, 28 iunie, în fața sediului Ambasadei Federației Ruse la Chișinău ne arată faptul că încorporarea Basarabiei la Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940 nu se bucură de o apreciere unanimă în Republica Moldova, comunitatea fiind divizată în ceea ce privește opțiunile lor politice. Personal consider că acest tip de conflicte nu este benefic pe termen mediu și lung pentru evoluția Republicii Moldova. Nu contează cine este vinovat în incidentul din fața ambasadei rusești, contează că opiniile par să fie ireconciliabile, iar asta va dăuna intereselor politice și șanselor Chișinăului de a beneficia de anumite oportunități de ordin politic sau economic. Gheorghe Cazacu [i] https://voceabasarabiei.md/ro/stiri/social/5898/Ciocniri-violente-%C3%AEn-fa%C8%9Ba-Ambasadei-Federa%C8%9Biei-Ruse-la-Chi%C8%99in%C4%83u–VIDEO.htm. [ii] https://odip.md/despre-noi/scopul/. [iii] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html. [iv] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html. [v] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html. [vi] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html [vii] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html. [viii] http://realitatealive.md/live-ac-iune-de-protest-organizata-de-asocia-ia-unirea-onoare-demnitate-i-patrie-in-fa-a-ambasadei-federa-iei-ruse-la-chi-inau—79822.html. [ix] https://www.timpul.md/articol/incident-cu-pumni-in-faa-ambasadei-rusiei-un-participant-la-protestele-lui-nastase-a-sarit-la-bataie-la-unioniti-(video)-132456.html [x] https://voceabasarabiei.md/ro/stiri/social/5898/Ciocniri-violente-%C3%AEn-fa%C8%9Ba-Ambasadei-Federa%C8%9Biei-Ruse-la-Chi%C8%99in%C4%83u–VIDEO.htm. [xi] https://unimedia.info/stiri/video-pumni-si-sange-in-fata-ambasadei-rusiei-din-chisinau-un-barbat-a-sarit-la-bataie-la-manifestantii-odip-156800.html [xii] https://voceabasarabiei.md/ro/stiri/social/5898/Ciocniri-violente-%C3%AEn-fa%C8%9Ba-Ambasadei-Federa%C8%9Biei-Ruse-la-Chi%C8%99in%C4%83u–VIDEO.htm. [xiii] https://unimedia.info/stiri/video-pumni-si-sange-in-fata-ambasadei-rusiei-din-chisinau-un-barbat-a-sarit-la-bataie-la-manifestantii-odip-156800.html. [xiv] https://www.timpul.md/articol/incident-cu-pumni-in-faa-ambasadei-rusiei-un-participant-la-protestele-lui-nastase-a-sarit-la-bataie-la-unioniti-(video)-132456.html [xv] http://protv.md/stiri/actualitate/violente-la-protestul-odip-din-fata-ambasadei-federatiei-ruse—2291031.html. [xvi] https://voceabasarabiei.md/ro/stiri/social/5898/Ciocniri-violente-%C3%AEn-fa%C8%9Ba-Ambasadei-Federa%C8%9Biei-Ruse-la-Chi%C8%99in%C4%83u–VIDEO.htm. [xvii] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/Prezentarea-rezultatelor-BOP-2018.pdf [xviii] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335006. [xix] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335006. [xx] http://lex.justice.md/md/335354/. Post-ul Incidente violente în cu ocazia comemorării zilei de 28 iunie la Chișinău apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
28 iunie 2018
17:01
Cuvântul antreprenor are în dicționar definiții foarte succinte, majoritatea dintre ele numindu-l conducătorul unei antreprize, adică al unei întreprinderi de construcții. Apare însă și varianta de întreprinzător, care este de fapt sensul în care s-a încetățenit acest concept, sens despre care voi vorbi și eu în cele ce urmează, spune pe blogul personal Adrian Vascu. Întreprizătorul putem spune că este cel care înfiinţează o întreprindere, cuvânt ieşit din utilizarea curentă de după revoluţie, fiind înlocuit de afacere, companie sau business. În esenţă deci, este acea persoană care îşi asumă riscul de a-şi „lua viaţa în propriile mâini” ca apoi şi alte vieti să depindă de această „întreprindere”. Poate fi oricine antreprenor? Te naşti antreprenor, sau te educi pentru a deveni antreprenor? Aceste întrebări nu cred că au un răspuns singular. În opinia mea, pentru a deveni un antreprenor de succes ai nevoie de nişte calităţi native care necesită să fie educate. Pentru a fi de succes nu este suficient să utilizezi doar calităţile native, fără o educare ulterioară, la fel cum nu este suficient să aplici antreprenoriatul din cărţi, fără să deţii minimul de calităţi native. Dar se spune că în oricare individ „zace” un giuvaer, doar să apară bijutierul care ştie să îl descopere şi să îl şlefuiască. Conceptul de antreprenor a luat locul titulaturii de patron folosit după revoluţie, dar cred că nu este numai o înlocuire semantică. Patronul dezvoltase o mică afacere, pentru că toate au fost mici la început, după care timpul trecând, o parte dintre afaceri au evoluat, au crescut şi au ajuns în prezent să fie numite activităţi antreprenoriale româneşti. Ne aflăm la 28 de ani de la revoluţie şi vedem foarte multe materiale publicitare prin care multe companii şi-au anunţat celebrarea a 25 de ani de la înfiinţare, deci un sfert de secol de experienţă antreprenorială românească. În viaţa unei activităţi antreprenoriale şi implicit în viaţa antreprenorului există provocări la fiecare pas. Fiecare cu importanţa ei. Aş vrea să prezint două dintre ele, pe care le consider foarte actuale pentru afacerile pornite imediat după anul 1990. Capacitatea şi mecanismele de anticipare a crizelor. Foarte multe afaceri antreprenoriale au fost conduse din instinct. S-au deschis diverse linii de business concomitent, s-au mutat finanţări dintr-o linie în cealaltă, au fost angajate rude în posturi cheie, chiar dacă nu a primat criteriul competenţei, contabilii nu au fost respectaţi decât dacă au dat dovadă de “măiestrii” fiscale care au fost demontate de multe ori în urma controalelor fiscale, conducerea colectivă prin consilii de administraţie a fost de regulă de formă, existând întotdeauna un „veto” nescris al fondatorului. Atitudine care poate fi înţeleasă, până la un punct. Şi, vrând nevrând, evoluţia a condus ca antreprenorul să nu lucreze singur şi să adune pa lângă el şi alţi oameni. Îmi amintesc cazuri atât din lumea largă, cât şi situaţii autohtone, în care oameni care au „crescut” în preajma antreprenorului au considerat, la un moment dat, că acesta lucrează împotriva propriului business, aşa cum ei vedeau evoluţia acestui business şi au încercat să îl îndepărteze pe antreprenor pentru a asigura buna continuitate a afacerii. Vă reamintesc cazul lui Steve Jobs care a fost dat afară de la Apple de board-ul condus de John Sculley, pe care tocmai Jobs îl convinsese să se alăture companiei. Ulterior Jobs a revenit şi evoluţia Apple s-a revigorat. Aceasta este una dintre posibilele crize căreia antreprenoriatul trebuie să îi facă faţă. Provocarea pentru antreprenor este ca după faza instinctuală a business-ului să treacă la un nivel superior. În care şi el şi business-ul să evolueze. Este nivelul la care se creionează nişte reguli, se pun în aplicare şi se respectă. Aceasta este faza la care antreprenorul trebuie să îşi construiască mecanismele de prevenţie. Un departament financiar competent şi independent, un consiliu de administraţie echilibrat, finanţatori fideli, un auditor financiar şi un climat de încredere, sunt paşii benefici transferului de la managementul instinctiv la cel corporatist. Nu recomand trecerea în extrema respectării absurde a regulilor, pentru că situaţiile speciale din viaţa unui business în creştere necesită soluţii speciale, necuprinse probabil în reguli, dar nici nu recomand ca doar bunul plac, uneori schimbător, al antreprenorului să fie definitoriu pentru evoluţia afacerii. Şi nu în ultimul rând, cred că antreprenorul trebuie să se „reinventeze” permanent pentru a face faţă etapelor ulterioare de evoluţie. Continuarea o puteți citi pe blogul personal al expertului Adrian Vascu Post-ul Adrian Vascu despre provocarile antreprenoriatului românesc apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:20
Summitul NATO de la Bruxelles, programat pentru intervalul 11-12 iulie, este un bun prilej pentru a mai reduce din asperitățile ce au apărut între aliați în ultima perioadă. Repoziționarea americană față de anumite subiecte internaționale, cum ar fi: retragerea din acordul nuclear cu Iran, avertizarea cu majorarea taxelor și impunerea de sancțiuni pentru companiile europene care vor continua comerțul cu Iranul sau decizia de a muta ambasada americană la Ierusalim, stau la baza tensiunilor recente dintre principalele capitale europene și Washington. În altă ordine de idei, summitul NATO din iulie reprezintă o oportunitate și pentru Ucraina. După multe luni de absență de la masa discuțiilor oficiale în formatul NATO-Ucraina, Petro Poroșenko va lua parte la întrunire cu gândul introducerii Ucrainei la un nivel superior pe agenda Alianței Nord-Atlantice. În ultima perioadă, Ucraina s-a lovit de veto-ul Budapestei pe fondul disensiunilor provocate de promulgarea legii educației, în septembrie 2017, de către președintele Ucrainei. De atunci, liderii unguri s-au opus de tre ori, prin veto, desfășurării Comisiei NATO-Ucraina la nivelul miniștrilor. Deși, la începutul lunii mai, oficialii unguri anunțau că se vor opune inclusiv prezenței vreunui oficial ucrainean la Summitul Alianței din iulie, între timp aceștia s-au răzgândit. Se pare că în urma unor discuții purtate între Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, acesta din urmă va accepta prezența președintelui Ucrainei la Summitul NATO. Totuși, decizia Budapestei de a bloca Comisia NATO-Ucraina rămâne în vigoare, până când conducerea de la Kiev va îndepliniri trei condiții cu privire la legea educației, și anume: extinderea perioadei de tranziție până în 2023; predarea în limba ucraineană să nu se aplice în instituțiile de învățământ particulare; oficialii ucraineni ar trebui să poarte consultări cu reprezentanții minorității maghiare (o condiție care a început să fie îndeplinită[i]); Participare oportună pentru președintele Poroșenko la Summit Pentru conducerea de la Kiev posibilitatea de a fi prezentă, în cele din urmă, la discuții în cadrul unui Summit al NATO reprezintă o șansă importantă de a-și reafirma angajamentul modernizării sectorului militar la standardele Alianței și de a cere menținerea sprijinului în conflictul cu Federația Rusă. Poroșenko poate avea motive de optimism privitoare la faptul că discuțiile cu oficialii statelor membre vor decurge în direcția așteptărilor sale. Asul din mânecă pentru această întrevedere va fi reprezentat de noua lege privind ”securitatea națională”, de curând adoptată în Rada ucraineană. De ce este importantă această lege în economia relației Ucraina-NATO? „Această lege reprezintă un pas important în calea integrării europene și euro-atlantice. Acesta este cursul nostru strategic și intenționez să îl consolidez în Constituție în viitorul apropiat … Noua lege privind securitatea națională introduce standarde avansate armatei noastre, în modul de lucru al serviciilor speciale și al organelor de aplicare a legii din Ucraina. Legea întărește potențialul nostru militar și de apărare, întărește controlul civil asupra armatei și asigura transparența bugetului apărării[ii]”, declara Petro Poroșenko. Cu alte cuvinte, „forțele armate ale Ucrainei și întregul sector de securitate (apărare) vor îndeplini, pe deplin, criteriile pentru aderarea Ucrainei la NATO[iii]”, concluziona președintele Ucrainei. Adoptată pe data de 21 iulie, sub forma unei legi-cadru, noul document revizuiește considerabil sistemul național de apărare și securitate. Sunt trei modificări majore aduse prin noua legislație și care se referă la următoarele aspecte: Întărirea controlului civil și parlamentar asupra Armatei și Serviciilor de Informații ucrainene; Asigurarea transparenței deciziilor și a cheltuielilor (în afara acelor chestiuni declarate secret de stat); Delimitarea clară a competențelor instituțiilor și agențiilor de aplicare a legii[iv]. Prin urmare, legea asigură, teoretic, cetățenilor și ONG-urilor mecanisme legale prin care, dacă este nevoie, să se poată semnala factorilor de decizie din cadrul sectorului militar probleme sau inadvertențe. Același document prevede instituirea unui Comitet de Informații sub autoritatea Consiliului Radei, cu rol în supravegherea sectorului apărării și al securității naționale. Totodată, personalul militar care ocupă funcții politice va fi nevoit, de la 1 ianuarie 2019, să renunțe la pozițiile ocupate. Ca urmare, actualul ministrul al apărării, generalul Stephan Poltorak, va trebui să aleagă între a-și da demisia ori a renunța la uniforma militară pentru a-și păstra funcția. De asemenea, apar modificări în ceea ce privește aria de competențe a Serviciilor de Informații din Ucraina (SBU). Astfel, SBU-ului îi vor fi restrânse semnificativ atribuțiile privind lupta anti-corupție. Aceasta însemnă că ofițerii de securitate nu vor mai putea efectua descinderi și nici să apeleze la forță în cazul unor incidente sau infracțiuni de natură economică (mită, evaziune fiscală etc.). De aceste operațiuni se vor ocupa exclusiv organele polițienești. Pe cale de consecință, competențele SBU se vor rezuma la lupta împotriva terorismului, apărarea statului, a infrastructurii critice și la activități de contraspionaj[v]. Nu în ultimul rând, legea menționată prevede schimbări fundamentale în privința Ukroboronprom, compania de stat care deține monopolul în sfera producției echipamentelor militare și a managementului Complexului Militar-Industrial (MIC) din Ucraina. Aplicarea noului cadru legislativ va presupune crearea de către Cabinetul de Miniștri a unei autorități centrale care să coordoneze activitățile MIC[vi]. Cu alte cuvinte, lipsa de transparență cu privire la operațiunile acestui gigant ar trebui să fie înlăturată prin introducerea unei autorități superioare, care să preia atribuțiile de management și de gestionare a companiei de stat. Ce ar putea urmări Poroșenko prin prezența sa la Summit? Mediul de securitate internațional tensionat și nivelul curent al reformelor în domeniul apărării din Ucraina, deși în crescendo, nu generarează, pentru moment, premisele declanșării Planului de Acțiune privind aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, atât cu ocazia summitului NATO programat pentru luna viitoare la Bruxelles, cât și pe mai departe, oficialii ucraineni pot și trebuie să urmărească intensificarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică și asigurarea sprijinului din partea aliaților, independente de presiunea eventualei aderări. Miza președintelui Ucrainei la această întâlnire nu ar trebui să fie insistarea asupra obiectivului național de aderare la NATO. Argumentele, pe care adoptarea noii legi privind „securitatea națională” le oferă președintelui Petro Poroșenko în discuțiile cu reprezentații NATO, ar trebui invocate în vederea obținerii perspectivei intensificării cooperării și colaborării statelor membre NATO cu Ucraina. Acest context asigură premisele obținerii sprijinului politic, militar și financiar necesar continuării dezvoltării capacităților naționale de apărare. De altfel, după agresiunea Federației Ruse, soldată cu anexarea Crimeii, și întreținerea continuă a conflictului din estul Ucrainei, partenerii occidentali, în special SUA, s-au angajat gradual în sprijinirea și dezvoltarea capacităților de apărare ucrainene (vezi livrarea rachetelor Javelin, pregătirea pentru personalul militar ucrainean etc.). Într-adevăr, legea-cadru privind securitatea națională introduce standarde cerute la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Însă, până la a ridica pretenții de aderare la NATO, primul pas pentru conducerea politică de la Kiev este aplicarea concretă a noii legislații. În altă ordine de idei, Kievul poate solicita să participe la misiunile NATO, deși nu este membră. Precedentul, în acest sens, îl găsește la vecinii săi, acum membri ai Alianței, care înainte de a obține acest statut au participat la misiunile NATO în Irak și Afganistan. Mai mult, în anul 2014, cu ocazia Summitului din Țara Galilor, Alianța Nord-Atlantică a lansat Parteneriatul Inițiativei pentru Interoperabilitatea (Partnership Interoperability Initiative – PII[vii]), o platformă pentru dialog și cooperare. În cadrul acestui parteneriat funcționează programul „Enhanced Opportunities Partners” (EOP) menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri. Momentan, din acest program fac parte Australia, Georgia, Iordania, Finlanda și Suedia[viii]. Ucraina ar putea să aspire la EOP. Statutul conferit de acest parteneriat i-ar facilita Ucrainei mai multe consultări politice cu NATO (inclusiv la nivel ministerial), i-ar acorda mai mult acces la exercițiile și operațiunile militare comune și ar spori schimbul de informații între părți. În concluzie, sunt trei elemente care indică potențialul dezvoltării relațiilor NATO-Ucraina, la momentul de față, și care pot fi privite independent de aderarea propri-zisă a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică: sprijinul politic, militar și financiar din partea membrilor Alianței pentru Ucraina; adoptarea noii legi-cadru privind securitatea națională a cărei prevederi se raportează la standardele NATO; posibilitatea ca Ucraina să fie primită în programul „Enhanced Opportunities Partners”, prilej cu care interoperabilitatea și cooperarea dintre NATO și Ucraina s-ar consolida. În ultimele două cazuri, responsabilitatea aparține aproape în exclusivitate conducerii de la Kiev. Adoptarea reformelor din sistemul național de apărare și securitate în conformitate cu prevederile noii legi va dovedi angajamentul autorităților centrale ucrainene față de modernizare și dezvoltare. În aceeași măsură, primirea Ucrainei în programul de cooperare intensificată depinde și de credibilitatea pe care o emană liderii politici ucraineni precum și de abilitatea conducerii politice de la Kiev de a convinge NATO de plus-valoarea pe care Ucraina o poate aduce alianței. Moldovan Anton [i] https://www.unian.info/politics/10164182-szijjarto-names-three-conditions-for-hungary-to-unblock-nato-ukraine-commission.html [ii] https://www.unian.info/politics/10161944-poroshenko-on-law-on-national-security-significant-step-toward-ukraine-s-membership-in-nato.html [iii] http://www.president.gov.ua/en/news/ce-vagomij-krok-na-shlyahu-ukrayini-do-chlenstva-v-nato-prez-48286 [iv] https://jamestown.org/program/ukraine-passes-new-law-on-national-security-what-next/ [v] Ibidem. [vi] Ibidem. [vii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/topics_132726.htm [viii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/news_125372.htm?selectedLocale=en Post-ul Președintele Ucrainei se pregătește de participarea la Summitul NATO de la Bruxelles apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:50
Banca Transilvania, actionar majoritar al Bancpost, lanseaza oferta pentru clientii Bancpost care au imprumuturi in franci elvetieni (CHF) cu garantii imobiliare si care doresc conversia acestora in lei sau euro. Campania se va desfășura în perioada 2 iulie – 31 august 2018. Reducerea este de 18% si este aplicata soldului curent, din care vor fi scazute eventuale obligatii de plata restante si sumele calculate datorate de client si neajunse la scadenta. Conversia CHF/leu sau CHF/euro se va realiza la cursul BNR din data semnarii documentatiei la notar. Costurile notariale legate de operatiunea de conversie sunt suportate de Bancpost. In cazul in care situatia juridica a imobilului este modificata fata de momentul constituirii ipotecii sau sunt necesare procuri speciale de reprezentare si/sau operatiuni de succesiune si/sau partaj, costurile sunt in sarcina clientilor. Cei circa 2.250 de clienti Bancpost eligibili pentru a beneficia de oferta de conversie vor fi contactati telefonic si invitati la o intalnire, la una dintre unitatile Bancpost incluse in campanie. La intalnirea de la Bancpost cu echipa mixta BT – Bancpost vor fi prezentate sumele estimative ale ofertei, si anume: totalul reducerii; noul sold al creditului ca urmare a aplicarii reducerii; noua suma lunara de plata; etapele care trebuie urmate pentru ca un client al Bancpost sa devina client al Bancii Transilvania. Clientii au la dispozitie minim 15 zile pentru a lua decizia de acceptare a conversiei. Programarea pentru semnarea efectiva a documentelor se realizeaza dupa acceptarea ofertei. Odata cu operatiunea de conversie, prin acelasi contract autentificat in fata notarului se va realiza si schimbarea creditorului, din Bancpost in Banca Transilvania. Banca Transilvania a intentionat sa includa in achizitionarea Bancpost si subiectul despre clientii cu credite in franci elvetieni care au fost cesionati, insa ofertele BT au fost refuzate de catre cesionar. Din acest motiv, oferta nu se adreseaza si celor care au avut in trecut credite acordate de Bancpost, dar care au fost cesionate de Bancpost altor entitati inainte ca Banca Transilvania sa achizitioneze pachetul majoritar de actiuni detinut de Eurobank la Bancpost. Post-ul Banca Transilvania ofertează clienii Bancpost care au imprumuturi in franci elvetieni apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:00
C-VOUCHER, un nou proiect Horizon 2020 cu componentă inovativă, se va desfășura pe parcursul a 3 ani în regiunile Nord-Vest România, Galicia din Spania, Mazovia din Polonia, Paris din Franța, Suedia și Danemarca, se menționează într-un comunicat de presă al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Implementat de un consorțiu format din 6 agenții de dezvoltare din țări diferite, alături de acceleratoare de afaceri și firme inovative, proiectul își propune, cu un buget generos de 5,2 milioane de euro, să susțină dezvoltarea a 12 proiecte inovative de economie circulară în domeniile industriei prelucrătoare, agro-alimentară, textile, apă și sănătate, soluții care apoi să fie adoptate în aceste industrii prin finanțarea a 42 de studii de fezabilitate. Promotoare a dezvoltării regionale și susținătoare a creșterii competitivității mediului economic, reprezentat cu prioritate de IMM-uri, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest va facilita accesul societăților comerciale din regiune la întregul proces de învățare și implementare a proceselor specifice economiei circulare precum și la schemele de vouchere ce se vor derula pentru atingerea acestui deziderat. Ca și concept, economia circulară este o economie care produce zero deșeuri. Presupune un circuit economic în care, încă din faza de design, totul se proiectează astfel încât componentele care contribuie la obținerea unui produs sau proces să fie biodegradabile sau cu potențial de reciclare. Prin lansarea a două apeluri de finanțare care se vor desfășura în perioada octombrie – noiembrie 2018, respectiv în toamna anului 2019, 24 de firme câștigătoare vor fi înscrise într-un Program de Accelerare, de creștere a ideilor inovative (Circularity Program). În urma selecțiilor, 12 dintre ele vor avea la dispoziție un buget de maxim 60.000 euro pentru dezvoltarea soluției, vor beneficia timp de 9 luni de asistența personalizată a unui consultant (coach) cu expertiză în design thinking și economie circulară și vor lua parte la evenimente la nivel de consorțiu privind oportunități de networking și finanțări suplimentare, accesul la fonduri de investiții. Recent a fost lansat un prim apel dedicat identificării, în țările partenere, a unor experți cu experiență în servicii de consultanță pentru afaceri, design inovativ industrial și de servicii (# designthinking), în vederea selecției furnizorilor de servicii de coaching: https://designers-open-call.fundingbox.com/ În luna iulie, Agenția va organiza la Cluj-Napoca un workshop de identificare a provocărilor cu care se confruntă industriile vizate în regiune (Regional Camp), din perspectiva economiei circulare – a deșeurilor generate, a deversării acestora, a mediului, a ciclului de produs, a posibilităților de reutilizare sau reciclare a rezidurilor sau a produselor scose din uz. Concluziile rezultate în urma întâlnirilor din fiecare regiune parteneră vor fi centralizate la nivelul consorțiului în cadrul Atelierului European Camp ce va avea loc în luna septembrie în Danemarca și vor reprezenta provocările la care firmele vor răspunde cu soluții inovative în cadrul primului apelul de finanțare de la finele acestui an. Post-ul Vouchere de inovare pentru economia circulară din regiunea de Nord-Vest apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
13:30
În perioada 18-22 iunie 2018, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (C.J.C.P.C.T.) Cluj a organizat în subzona Valea Arieşului, cea de-a IV-a ediţie a Taberei științifice de cercetare multidisciplinară a culturii tradiționale din judeţul Cluj. Principalul obiectiv al proiectului a fost acela de consemnare a stadiului de păstrare a obiceiurilor, meşteşugurilor şi portului popular, a conservării repertoriilor artistice autentice precum şi de identificare a unor elemente de cultură străveche deosebite, caracteristice subzonei folclorice localizate la întâlnirea Munţilor Apuseni cu Câmpia Transilvaniei. Pentru atingerea acestui scop, echipa de specialişti din diferite domenii ale culturii tradiţionale, de la C.J.C.P.C.T. Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, interesată în cercetarea amănunţită a aspectelor culturale propuse în proiect a parcurs, timp de aproape o săptămână, mai multe localităţi de pe malurile Arieşului. În acest sens, aceștia au prospectat atent teritoriul şi au cercetat amănunţit întreg spaţiul aparţinător acestei subzone folclorice, utilizând mai multe procedee şi tehnici de lucru: consemnări în caietul de teren, interviuri, chestionare, fotografieri, înregistrări audio-video, scanări de documente şi fotografii vechi, etc. Proiectul Tabără de cercetare multidisciplinară a culturii tradiţionale din judeţul Cluj, ediţia a IV-a, şi-a atins obiectivele în această primă etapă a parcurgerii terenului Văii Arieşului. Urmează etapa a II-a, în care, materialele adunate, în număr destul de mare, vor fi selectate şi ordonate, membrii echipei având la dispoziţie o perioadă suficientă de lucru pentru elaborarea articolelor pentru volumul prevăzut, iar fotografiile, scanările şi filmările vor îmbogăţi arhiva elementelor de cultură imaterială a C.J.C.P.C.T. Cluj. Urmează, aşadar, editarea şi tipărirea volumului ,,Cultura tradiţională din judeţul Cluj” vol. III, montajul filmului ,,Popas în Transilvania”, episodul IV, redactarea albumului CD „Muzicanţii din Turda” și, nu în ultimul rând, informaţiile dobândite vor constitui subiectul unor comunicări ştiinţifice naţionale cu privire la starea patrimoniului tradiţional din subzona Valea Arieşului. Reamintim în acest context faptul că, pentru importanţa lui, proiectul din acest an, supus atenţiei celor mai înalte instituţii culturale, a primit din partea Ministerului Culturii şi Institutului Naţional al Patrimoniului aprobarea de a aplica pe toate documentele proiectului însemnul oficial al ,,Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018”, primind rangul de proiect de importanţă naţională şi, totodată, europeană al României, în anul Centenarului.   Calendarul cercetărilor pe teren a fost următorul: 18 iunie – Moldoveneşti şi Podeni Contacte şi interviuri: dl. Kanyora Paul, Czegezi Dionisie, Hajdar Ludovic, Kiraly Ludovic, Mihăşan Eugen, Matei Margareta, Rus Traian, Matei Toader, Ioan Raţiu, Popa Ana Subiecte: Case tradiţionale, ţesături şi cusături maghiare, obiceiuri etnice – muzică şi jocuri populare, despre tabăra de jocuri pentru copii, cariera de piatră din Podeni, cimitirul vechi, istoria localităţii, confecţionarea costumelor populare, gastronomia tradiţională locală, etc. 19 iunie – Viişoara şi Urca Interviuri: Roman Ioan, Rus Monica, Kadar Eugen, Bonţea Maria, Corovei Elena, Latiş Florentina, Canta Martin, Bozdog Ioan, Marin Iurian, Formaţia de jocuri tradiţionale din Urca Subiecte: Muzeul satului, Cimitirul Eroilor, despre trecutul şi prezentul localităţii, despre editarea de carte la Viişoara, dogăritul manual, confecţionarea uneltelor şi obiectelor necesare în gospodărie, despre jocul tradiţional şi istoria culturală a localităţilor. 20 iunie – Luna, Luncani, Gligoreşti Păstrători de tradiţie: Ana şi Ioan Fetiţă, Bubău Lucia, Boyte Maria, Botezan Aurelia, Căluşer Susana, Cucerzan Ana, Cucerzan Maria, Fetiţă Florica, Godea Florica, Gruiţă Maria, Martin Domnica, Mâlnă Ileana, Mărginean Ileana, Popa Gheorghina, Nicoară Maria, Reteşan Susana, Urcan Georgeta, Varga Susana, Zeica Angela, Barta Gavrilă, Dan Nicolae, Mărginean Valer, Domşa Ileana, Mazăre Ana, Udrea Emil, Chirilă Nicodim, Urcan Sabin, Hirean Cornelia Subiecte: obiceiurile tradiţionale vechi, munca în gospodăria proprie, legumicultura şi cultura cerealelor, şezătorile de altădată, torsul lânii, confecţionarea cergilor şi îmbrăcăminţii din lână, cântece şi colinde locale, obiceiuri funebre, gastronomie, jocuri de fete, istoricul localităţilor, etc. 21 iunie – Mihai Viteazu, Corneşti Persoane: Zeng Ioan, Sasu Gligor, Făgădar Alexandru, Făgădar Mihaiela, Mocan Maria, Mocan Valer, Boboia Sabin, Cuc Ioan, Ansamblul folcloric ,,Fiii Moţilor” Mihai Viteazu şi ,,Rudyek” din Corneşti, etc. Subiecte: potcovitul cailor la fierăria satului, frământatul şi coptul pâinii în cuptor în manieră tradiţională, prelucrarea lânii de oaie – spălat, vopsit, tors, prelucrarea laptelui la stână – muls, închegat, stors, obţinerea caşului, poveşti personale din războiul tragic, istoria economică şi culturală a localităţilor, dansuri populare româneşti şi maghiare, etc. 22 iunie – Câmpia Turzii Contacte: Lucia Golfin, Canta Cătălin, Petre Roşca, Nelu Mihăşan, Ansamblul folcloric “Mugurelul” Câmpia Turzii Subiecte: Muzeul „Prima şcoală românească” din Câmpia Turzii, trecerea în revistă a activităţilor culturale folclorice la Palatul Culturii “Ionel Floaşiu” din localitate, dansuri populare cu ansamblurile folclorice, proiecte culturale, etc. Post-ul Cultura tradiţională din judeţul Cluj, studiată de specialiști în domeniu apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
27 iunie 2018
18:00
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri, 22 iunie 2018, rezoluția cu privire la „retragerea completă și necondiționată a trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”. Semnarea acestui document reprezintă o reușită de mare anvergură a diplomației de la Chișinău. Diplomația de la Chișinău a reușit un rezultat mare la New York prin adoptarea rezoluției cu privire la situația din Transnistria. Decizia luată de Adunarea Generală a ONU a reprezentat rodul unor eforturi susținute pe care diplomația le-a întreprins în vederea aducerii problemei Transnistrene pe agenda de zi a Organizației Națiunilor Unite. În cazul acestei rezoluții, este important de menționat că problema Transnistreană a devenit subiect de interes pentru ONU și că acest proiect este, de fapt, o inițiativă venită de la politicienii de la Chișinău[i]. Inițiativa Chișinăului trebuie văzută ca un progres în ceea ce privește capacitatea de acțiune a liderilor de la Chișinău. Este posibil ca după aceste acțiuni ale Chișinăului să putem vorbi despre o redeschidere a problemei Transnistrene și despre o posibilă accelerare a procesului de soluționare a conflictului între Chișinău și Tiraspol. Ministrul Tudor Ulianovschi la New York Draftul rezoluției a fost prezentat în ședința plenară a Adunării Generale a ONU de către Ministrul Afacerilor Externe și a Integrării Europene a Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi. Proiectul de rezoluție este axat pe ideea ca trupele operaționale ruse staționează pe teritoriul Republicii Moldova fără consimțământul Chișinăului, fapt care se află în contradicție cu independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova[ii]. Republica Moldova cere sprijinul OSCE în cadrul Adunării Generale a ONU Victor Osipov, ambasador al RM în Austria și reprezentant permanent al Moldovei la OSCE, a cerut joi, 21 iunie 2018, de la OSCE sprijinul în cazul rezoluției ce urma să fie prezentată de reprezentantul Moldovei la ONU. Discursul lui Osipov în capitala Austriei s-a concentrat pe nevoia de a detensiona situația din zonele de conflict, precum și pe ideea că Rusia nu își onorase angajamentele luate în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul din 1999[iii]. Exercițiile militare rusești în Transnistria – sursă pentru proiectul de rezoluție al Chișinăului Unele voci[iv] susțin că motiv pentru elaborarea și prezentarea acestei rezoluții de către politicienii moldoveni în fața Adunării Generale ale ONU au servit exercițiile militare întreprinse de Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) în Transnistria încă din anul 2017[v]. Aceste exerciții au generat o accelerare a ritmului în care unii dintre decidenții politici de la Chișinău au căutat să aducă această problemă pe agenda de zi a forurilor internaționale precum ONU. Dorința Chișinăului de a spori gradul de securitate în regiunea nistreană și dorința de a soluționa cât mai repede cu putință problema Transnistreană au determinat Chișinăul de a propune spre dezbatere o astfel de rezoluție[vi]. Adoptarea rezoluției – moment istoric pentru Republica Moldova Acest moment este unul foarte important pentru Chișinău dat fiind faptul că a oferit posibilitatea dinamizării dialogului pe marginea soluționării conflictului Transnistrean. Adoptarea acestei rezoluții a fost salutată de către premierul Pavel Filip care vede rezultatul votului din cadrul Adunării Generale ale ONU din 22 iunie 2018 drept un „succes al diplomației moldovene” și, în același timp, un „succes al țării noastre”[vii]. Adoptarea rezoluției privitoare la situația din Transnistria reprezintă o reușită deosebit de importantă a diplomației de la Chișinău. Forțele proeuropene de la Chișinău au salutat decizia luată de Adunarea Generală a ONU însă nu toți se consideră optimiști în ceea ce privește soluționarea acestei probleme. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, într-un interviu acordat postului de televiziune moldovenesc Canal 3, a ținut să precizeze faptul că această rezoluție nu va avea niciun rezultat[viii]. Reacția Rusiei privitoare la rezoluția ONU cu privire la retragerea „completă și necondiționată” a trupelor ruse din Moldova Așa cum era de așteptat, atât liderii politici de la Moscova[ix], precum și unele resurse media apropiate Moscovei[x] nu sunt mulțumite de rezultatele votului din cadru sesiunii Adunării Generale a ONU din data de 22 iunie 2018. În acest caz, este de la sine înțeles faptul că dezbaterile pe marginea acestei rezoluții vor continua. Publicațiile susținătoare ale Kremlinului acuză Occidentul pentru faptul că acesta încearcă. Gheorghe Cazacu [i] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/512642/. [ii] https://www.un.org/press/en/2018/ga12030.doc.htm. [iii] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/512663/. [iv] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/512663/. [v] https://stirileprotv.ro/stiri/international/exercic-iu-militar-al-trupelor-rusec-ti-din-transnistria-blindatele-rusec-ti-au-forc-at-raul-nistru.html. [vi] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/512663/. [vii] https://www.stiripesurse.ro/moldova-considera-drept-istorica-rezolu-ia-onu-prin-care-trupele-ruse-sunt-obligate-sa-plece-din-tra_1272712.html. [viii] https://www.canal3.md/ro/presedintele-partidului-actiune-si-solidaritate-maia-sandu-saluta-rezolutia-onu-privind-retragerea-t_70307.html. [ix] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3278621. [x] https://sputnik.md/analytics/20180626/20107380/transnistria-gotr-rezolutie-onu.html. Post-ul Adoptarea rezoluției ONU cu privire la Republica Moldova – un succes istoric al Chișinăului apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
26 iunie 2018
11:10
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean, invită publicul interesat să participe joi, 28 iunie a.c., cu începere de la ora 18:00, la spectacolul folcloric „Reîntoarcerea la tradiţii”. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, iar intrarea este liberă. Horitori, cântăreți, artiști lirici, jucăuși, dansatori, balerini, ceterași și instrumentiști din întreg județul Cluj vor evolua pe parcursul manifestării. Dintre aceştia amintim: Veronica Macarie Moldovan, Cătălin Nistor, Dan Gâdea (oboi/taragot), Liviu Bugnar (ceteraș), Andreea Ciupe, Adrian Socaciu, Ansamblul Folcloric Studenţesc „Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, Vasile Rizea (zis Șandorică) din Valea Largă, Formația de jocuri tradiționale din Frata, precum şi baletul folcloric cu elevi ai Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj-Napoca. De asemenea, în cadrul evenimentului îşi va face simţită prezenţa şi horitoarea Marişca Poponeţ din Boian, judeţul Cluj. Acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijor profesor Ovidiu Barteş. În acest context, spectatorii sunt rugați să îmbrace cămaşa tradiţională românească, iar cele mai frumoase şi autentice Ii vor fi premiate de organizatori. Post-ul Spectacolul Folcloric „Reîntoarcerea la tradiţii”, la Casa de Cultură a Studenţilor apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
25 iunie 2018
14:00
În ultimul an, turismul și-a înrăutățit de două ori și jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balantei de plăți externe a României, este de părere Andreea Paul, președintele INACO. De acest sector economic depind aproape 200 de mii de salariați și 1,3% din PIB-ul țării. Avem chiar și un minister al turismului, dar promovarea este inexistentă. Forța de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în „Strategia Națională de Competitivitate a României 2015-2020”, dar performanțele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieții românilor ne-a retrogradat două poziții în clasamentul global al competitivității turismului, abia pe locul 68 în lume. Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Ține de absurdul nostru economic. Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă Guvernul României să se aplece urgent asupra trei teme principale ce țin de dezvoltarea turismului: Deficitul balanței de plăți în turism România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro. Apetitul românilor pentru turismul extern crește, iar turismul de afaceri stragnează în România. Deficitul imens de 874 milioane de euro înregistrat în anul 2017, este aproape de două și jumătate mai mare față de anul 2016, când deficitul se ridica la 363 milioane de euro. Pentru o simplă comparație, Polonia o țară dublă ca mărime, înregistrează venituri de aproape 5 ori mai mari decât noi, adică vreo 10 miliarde de euro pe incoming și ies din țară cam 5 miliarde de euro pentru turism, ceea ce aduce vecinilor noștri un plus de 5 miliarde de euro anual la balanța de plăți a țării. Așadar, noi pierdem aproape 1 miliard de euro din turism, polonezii câștigă 5 miliarde. Forța de muncă Mediul de afaceri privat din turism nu mai găsește forța de muncă pentru operarea unităților existente, ca să nu mai vorbim de unități noi de care ar avea atâta nevoie turismul românesc. Asta pentru că nu avem un sistem de educație potrivit pentru turism, cu centre de formare, cu mai multă practică, un sistem dual real de învățământ, din fondurile europene de 5 miliarde euro disponibili pentru capitalul uman în perioada 2014-2020 s-au cheltuit până acum „impresionanta” cifră de 0,00%, dar și pentru că nu susținem fiscal munca în acest domeniu cu facilități pentru sezonieri, lipsește reglementarea inteligentă a service charge în turism, stimularea celui de-al doilea loc de muncă part-time etc. Promovarea inexistentă La promovare, inacțiunea este foarte gravă. Au fost desființate birourile de turism din străinătate și nu s-a pus nimic în loc până acum. Nu folosim taxa de promovare turistică, așa cum o fac toate țările lumii interesate de dezvoltarea acestui domeniu economic. Nu acceptăm parteneriatul public-privat, deși acesta reprezintă singura formă de organizare a unui management eficient de destinație turistică atractivă pentru România. Avem singura capitală europeană fără strategie de imagine externă pentru atragerea turiștilor străini, deși specialiștii români de profil câștigă concursuri de primă ligă internațională la creativitate. Refuzăm să le valorificăm talentul aici, acasă. Concluzia este valabilă pentru națiune în ansamblu, în pofida unor reușite regionale punctuale de promovare turistică dezvoltată cu fonduri europene. Parcurgerea celor trei pași în ritm alert ar putea revitaliza sectorul turismului chiar din acest an, cu voință, energie, pasiune, creativitate și multă muncă. Post-ul Andreea Paul, INACO: trei soluții ce țin de dezvoltarea turismului apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.