TRB

Acum 6 ore
16:40
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, în parteneriat cu Asociația Națională de Folclor din România, a organizat în perioada 16 și 17 martie 2019, cea de-a VI a ediţie a Festivalului Concurs Național de Folclor „Rozmarin în colţu’ mesii”. Concursul și-a propus valorificarea, popularizarea cântecului şi portului popular românesc autentic, descoperirea de noi talente, precum și promovarea costumului popular tradițional. Unul dintre aceste frumoase cântece se regăsește în repertoriul marelui rapsod al Nordului, Nicolae Sabău care a cules melodia ,,Rozmarin în colțu’ mesii“ din localitatea Medieșu Aurit.  Premiile au fost oferite de către: Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare, Mureșan Petru Mihai -directorul festivalului, Ioan Pop, Ioan Belbe și Cosmin Bota – consilieri județeni, Ovidiu Silaghi – fostul ministru al Transporturilor, Ovidiu Purdea Someș – interpret, Dorel Cosma – președintele Uniunii Mondiale de Folclor (IGF) Juriul a fost format din: Sergiu Vitalian Vaida -realizator TV, Dorel Cosma – manager al Palatului Culturii Bistrița și președinte al Uniunii Mondiale de Folclor (IGF), Ovidiu Purdea Someș – interpret, Vasile Corpodean- manager al Școlii de Arte „Tudor Jarda” Cluj, și Petrică Mureșan – interpret În semn de apreciere pentru realizarea acestui festival, președintele Uniunii Mondiale de Folclor (IGF) – Dorel Cosma, a înmânat managerului Robert Laszlo o distincție din partea Uniunii Mondiale de Folclor. Lista laureaților celei de-a VI a ediții a Festivalului Concurs Național de Folclor ”Rozmarin în colţu’ mesii”. Marele Premiu TOPAN DIANA – Maramureș Premiul I LENARD NICOLETA – Maramureș Premiul II SÂIU ANDRA GABRIELA – Olt ORLEANU CONSTANTINA CORNELIA – Gorj Premiul III BĂDULESCU SIMONA- NICOLETA – Cluj COTÎRLĂ COSMIN – Mureș Mențiune AȘTELIAN ALEXIA – Mureș GAIDOȘ ANDREI – Sălaj TRUȚA ROXANA – MARIA – Harghita Premii Speciale ADELINA COSTINA – Sălaj (Premiul TVR3) BOTA LILIANA FILIPA – Satu Mare (Premiul Asociației Naționale de Folclor din România) ROMAN LAVINIA – Satu Mare (Premiul Look TV) FEHERDI DANA – Bistrița (Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare) În cadrul spectacolul de gală, au evoluat: Nicolae Săbău, Ciprian și Mihaela Istrate, Petrică Mureșan, Ovidiu Purdea Someș, Mărioara Sighiartău, Alexandra Chira, Anca Branea, Alexandra Antal (câștigătoarea trofelului din 2018), Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE” Au acompaniat orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist „Cununa de pe Someș” Bistrița, dirijor – Alexandru Demeter. Post-ul „Rozmarin în colţu’ mesii” – festivalul concurs de folclor la ediția VI apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Acum 8 ore
16:10
CEC Bank si MG TEC Industry au semnat un contract de finantare in valoare de cca. 48 mil. euro, avand ca scop infiintarea unei unitati de productie pentru fabricarea produselor absorbante, de uz gospodaresc si igienico-sanitare, din celuloza si maculatura. Tranzactia, intermediata de Professional Capital Finance in calitate de consultant, vizeaza realizarea unor hale industriale si achizitionarea de active corporale noi: utilaje, masini si instalatii tehnice de productie si laborator. Societatea MG TEC Industry este beneficiara unui acord de finantare emis de Ministerul Finantelor Publice in baza schemei de ajutor de stat instituita prin H.G. nr. 807/2014. Valoarea totala, fara TVA, a proiectului este de cca. 80 mil. euro, din care ajutorul de stat este de cca. 32 mil. euro. Proiectul urmeaza a fi implementat in regiunea de dezvoltare Nord-Vest, in municipiul Dej, judetul Cluj, fiind unul dintre cele mai importante proiecte dezvoltate de antreprenori romani si finantate in baza H.G. nr. 807/2014. „Conform misiunii asumate, CEC Bank continua sa sustina proiectele romanesti care contribuie la dezvoltarea economica, la crearea si mentinerea locurilor de munca. Credem cu tarie in capacitatea de productie autohtona si suntem siguri ca acest proiect va deveni o poveste de succes nu doar la nivel regional, ci si national„, a declarat domnul Laurentiu Mitrache, Director general – Presedinte al Comitetului de Directie al CEC Bank. Post-ul Fabrică de produse igienico-sanitare din celuloză la Dej apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:40
Fundația Vodafone România se alătură ca partener strategic programului Civic Lab, derulat de Code for Romania și având misiunea de a construi aplicații software pentru diverse proiecte civice din domeniul sănătății și al educației. Fundația Vodafone România va finanța prin programul național „Connecting for Good” o parte dintre aceste soluții ce vor fi aplicate în cele două domenii strategice pentru activitatea organizației. Bugetul total alocat pentru dezvoltarea și implementarea lor este de 2,3 milioane de lei. Programul Civic Lab, a cărui metodologie a fost elaborată de Code for Romania, își propune să susțină rezolvarea unor nevoi reale ale societății, prin generarea de soluții cu impact la nivel sistemic și cu rezultate măsurabile pe termen lung. Fundația Vodafone România și Code for Romania au lansat noul parteneriat prin publicarea formularului online Ce te ține treaz noaptea, prin care orice persoană poate semnala probleme existente în cele două domenii. Fundația va susține soluțiile care vizează două componente: Sănătatea mamei și a copilului și Resursele umane în educație. Prin formularul Ce te tine treaz noaptea, programul Civic Lab își propune să implice comunitatea în procesul de cercetare pentru identificarea problemelor din domeniile sănătate și educație. Pentru fiecare dintre acestea există un plan de cercetare, pentru definirea problemelor în cadrul unor sesiuni de tip focus-grup cu experți, interviuri, analize de date și sesiuni de observare directă. Pe baza rezultatelor, echipa Code for Romania evaluează soluțiile tehnice deja existente în alte state, pentru a identifica cele mai bune practici și idei aplicabile cu succes în situații similare din România. Într-o etapă ulterioară, specialiștii organizației pregătesc prototipuri ale soluțiilor digitale pornind de la concluziile cercetării, pe care le testează apoi direct cu beneficiarii. În etapa finală, prototipurile, însoțite de documentația tehnică și rezultatele cercetării, sunt prezentate într-o platformă online, de unde dezvoltatorii le pot alege pe cele pe care vor să le implementeze. Code for Romania este o organizație neguvernamentală care activează în domeniul tehnologiei civice. Organizația dezvoltă soluții software, pro-bono, în sistem open-source, pentru rezolvarea unor probleme sociale, cu ajutorul unei comunități de peste 600 de voluntari din România și Diaspora. Code for Romania este parte a celei mai mari rețele internaționale de organizații de tehnologie civică, Code for All. Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. În cei peste 20 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat 1.132 de programe derulate de 730 de ONG-uri din întreaga țară, în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au avut aproape 3 milioane de beneficiari – copii, tineri, vârstnici, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 30 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. Post-ul Finanțare totală de 2,3 milioane de lei, alocată prin programul național „Connecting for Good” apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:40
Banca Transilvania lanseaza platforma BT Open Banking (BT Api Store), care permite fintech-urilor si altor companii de tehnologie sa testeze integrarea cu BT, pentru a prezenta servicii ale bancii, precum: afisarea soldurilor online, istoricul tranzactiilor si initierea tranzactiilor prin platforme externe catre Banca Transilvania. PSD2 este un prim pas spre Open Banking si este o directiva europeana obligatorie pentru bancile din Romania, in directia dezvoltarii semnificative a serviciilor bancare. Aceasta presupune crearea unei piete unice pentru plati la nivelul Uniunii Europene, facilitarea accesului pe piata bancara a unor jucaturi noi si din alte industrii, crearea platformei pentru platile SEPA, precum si protejarea dreptului consumatorilor privind efectuarea platilor. “Open Banking este noul mod de a face banking. Avem de acum inainte oportunitatea de a integra in ecosistemul BT si alti actori, cum sunt fintech-urile, ceea ce va aduce o experienta digitala superioara pentru clienti, ideile noi putand fi implementate mult mai repede decat pana acum. Fintech-urile ne ajuta sa tinem pasul cu noile provocari si cerinte, cu noile tehnologii, dar si cu concurenta care vine din alte domenii” – declara Mariana Chindris, Director Coordonator Transformare Digitala, Banca Transilvania. Etapa de testare este pana in septembrie a.c., dupa care fi lansata varianta finala a platformei. Pe parcursul urmatoarelor luni, banca va adauga si alte servicii. Proiectul BT Open Banking a fost realizat integral de echipa de IT si Digital a Bancii Transilvania, in colaborare cu furnizorul solutiei IBM si de IT Smart Systems. BT incurajeaza digitalizarea prin colaborarea cu fintech-urile Banca Transilvania are experienta in colaborarea cu fintech-urile, cu ajutorul carora aduce aproape de clienti o serie de solutii financiare pentru gestionarea mai buna a banilor si sustinerea antreprenorilor: BT colaboreaza cu Personetics, lider de piata in domeniul aplicatiilor bancare cognitive, pentru a oferi o experienta digitala superioara clientilor BT prin includerea inteligentei artificiale in serviciile sale. Aplicatia de banking cognitiv oferita de Personetics va fi integrata noilor versiuni de Internet Banking si Mobile Banking ale bancii, care vor fi lansate in prima jumatate a acestui an. BT a devenit actionar al Timesafe, dezvoltatorul Pago, singura aplicatie din Romania prin care poate fi facuta plata facturilor la utilitati, cu cardul, dintr-un singur cont. Parteneriatul Bancii Transilvania cu Ebriza, BT fiind principalul investitor intr-o runda de finantare de 300.000 de euro lansata de aceasta. Ebriza digitalizeaza administrarea afacerii si transforma total ceea ce inseamna acum casa de marcat, softul de vânzare si gestiune: acestea vor fi accesate online, non-stop, de pe orice dispozitiv, urmarind in timp real activitatea firmei, a stocurilor si a vanzarilor. Colaborarea cu Blugento, companie specializata in furnizarea de solutii de eCommerce, asa incat antreprenorii au posibilitatea sa deschida in maxim 3 zile propriul magazin online, pe baza unui abonament lunar. Parteneriatul BT cu Smart Bill, liderul pietei solutiilor online de facturare si gestiune, care ofera o solutie potrivita tuturor afacerilor pentru emiterea, livrarea, incasarea de facturi, avize, proforme, chitante, gestiunea stocurilor etc. Post-ul BT incurajeaza digitalizarea prin colaborarea cu fintech-urile apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai mult de 2 zile în urmă
14:30
One of the best parts of becoming a small business owner is the opportunity to wear many different hats. One moment you’re an outbound sales expert, the next you’re an event planner. But one hat that you probably don’t want to wear is “bookkeeper.” While many small business owners opt to do their own bookkeeping as a cost-saving measure, this DIY solution often ends up being more costly in the long run. If you’re not a financial expert, which most small business owners aren’t, you’ve likely found yourself spending hours of your time trying to sort out your books. This is time that could have been spent actually running your business or managing your team. In short, DIY bookkeeping stops many businesses from growing. So what’s the solution? Well, in the words of Steve Jobs, “It doesn’t make sense to hire smart people and tell them what to do; we hire smart people so they can tell us what to do.” In other words, hiring an outside bookkeeper could be one of the smartest moves you can make as a small business owner. Here are just six of the biggest benefits of outsourcing your bookkeeping Post-ul How Is The Common Time-Waster Which Keeps Many Small Businesses From Growing apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12:20
Potrivit unei analize KeysFin peste 500 000 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acționari în companii active pe piata românească. Noul studiu KeysFin, prezentat în premieră în cadrul evenimentului “Empowering Women Entrepreneur”, organizat de către Artfirst și Financialmarket.ro arată că tot mai multe femei intră în afaceri. “Este clar că interesul femeilor pentru business este pe un trend crescător. Numarul  femeilor implicate în calitate de acționari la companii active a crescut cu 5,6 % fata de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, mediul de afaceri românesc este în continuare dominat de bărbați, doar 37,4 %  din companiile din România având acționariat feminin”, declară experții KeysFin. Conform datelor publicate de Registrul Comerţului, la finalul lui 2018 dintr-un total  de  1 359 362 de asociaţi sau acţionari în firmele din România,  doar 508 312 erau femei, adică puţin peste o treime din total. Comparativ cu 2014, numărul femeilor a crescut însă cu peste 21%. Totodată, 167 555 de femei erau înregistrate ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale. Numărul acționarilor de sex feminin a crescut în perioada 2014 -2018 în special în capitală (de la 100 000 în 2014 la 115 000 în 2018), Ilfov (de la 14 000 la 22 000) și Cluj (de la 20 000 la 27 000). Cu toate acestea, ponderea acționariatului feminin în aceste 3 județe în 2018 nu depășește 40%. Pe primul loc în topul județelor unde femeile acționar dețin proporția cea mai mare se află Tulcea (femeile dețin 41,4% versus 58,6% bărbați). Podiumul este completat de Galați (41,2% versus 58,8%) și Hunedoara (41% versus 59%), în timp ce județele codașe, în care femeile acționar au cele mai mici ponderi sunt Sibiu (36% versus 64%), Bistrița-Năsăud (35,9% vs 64,1%) și Harghita (32,4% versus 67,6%). Potrivit studiului KeysFin afacerile derulate de companiile cu acționariat feminin din România s-au ridicat, în 2017, la nivelul de 125,5 miliarde lei. După cifra de afaceri, în top 5 județe unde femeile acționar sunt implicate în companii se regăsesc București (34,6 mld lei), Ilfov (8 mld.lei), Cluj (5,5 mld lei), Brașov (5,1 mld. lei) și Timiș (4,9 mld lei). Analiștii KeysFIn au realizat un profil al femeilor acționar din România în 2018:  42 de ani, inteligente, educate, interesate de business din sfera activităților de retail, consultanță și înfrumusețare. Potrivit KeysFin majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acționar majoritar (>50%) au, în medie, cinci salariați și o cifră de afaceri de până în 550 000 lei. În perioada 2010-2018 comerţul cu amănuntul – vedeta economiei românesti – a fost și domeniul cel mai atractiv pentru femei, 28 138 femei fiind acționari în companii active din domeniu. Topul activităților de interes este completat de Coafura și alte activități de înfrumusețare – unde activează 19 930 de femei și Activitățile de consultanță pentru afaceri și management – care au atras 11 589 acționari femei. Potrivit studiului  KeysFin domeniile serviciilor, al sănătății și asistenței sociale și învățământul se bucură de o prezență mai mare a femeilor comparativ cu barbații. Domeniile de activitate în care numărul femeilor este semnificativ mai mic decat numărul bărbaților implicați sunt: construcții, agricultură și transport și depozitare. “Cele mai active în afaceri sunt femeile cu vârsta cuprinsă între 30 – 50 de ani, peste 60% dintre femeile acționar  având varsta cuprinsă în acest interval. 10% dintre acestea au peste 60 de ani, iar numai 0.2% sunt tinere curajoase ce pornesc o afacere încă de la 18-20 de ani”, susțin experții KeysFin. Datele statistice pentru România arată că în perioada 2010-2018, pe lângă cele peste 350 000 de românce implicate în business ca acționari, top 3 alte naționalități femei acționari era reprezentat de chinezoaice (871), femei din Republica Moldova (398) și italience (164 persoane). În companii active cu femei administrator situația se prezintă asemănător: românce (peste 57 000 persoane), chinezoaice (37), italiance (34), femei din Republica Moldova (34). “Estimăm o creștere a implicării femeilor în antreprenoriat odată cu accesul mai rapid la informații și finantare atât prin fonduri europene, cât și prin acceleratoare sau hub-uri de profil. În România vom vedea o creștere a afacerilor și joburilor focusate pe coaching, training, dar și industrii creative“, se mai precizează în analiza KeysFin. Post-ul Antreprenoriat feminin – prezența femeilor în afacerile din România apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:50
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Asociația Firul Ariadneivă invită la Festivalul „Traista cu povești”, eveniment multicultural care celebrează în Cluj-Napoca Ziua Mondială a Povestitului (World Storytelling Day). Copiii sunt așteptați la cea de-a șasea ediție a festivalului să asculte basme, să deseneze, să decupeze sau să modeleze în cadrul atelierelor de lucru manual, să participe la concursuri de desenat personaje din basme tradiționale, la ateliere creative, să vizioneze proiecții de diafilm etc. În traista noastră cu povești veți descoperi basmele tradiționale românești, dar și ale altor popoare: scandinav, polonez, rus și francez. Și, desigur, lansări și prezentări de carte cu participarea autorilor, scriitori și desenatori. Tema festivalului din acest an este Eroii basmelor: zâne, zmei, balauri, animale năzdrăvane și alte personaje de poveste. Evenimentul va avea lor sâmbătă 16 martie și duminică 17 martie, între orele 10-18, la Palatul Reduta – sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr. 21). Prețul biletului de intrare la Festival este de 10 lei. Detalii și rezervări: Gabriela Barbu – director festival – tel. 0745 422 400. Asociația Firul Ariadnei promovează și susține valori culturale tradiționale și de creație artistică prin programe educaționale și de recreere în cadrul unor evenimente sociale. Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) este primul muzeu etnografic din România. A fost constituit în anul 1922 și a început să funcționeze, oficial, din 1 ianuarie 1923. MET îşi asumă un rol important în educarea culturală a diverselor categorii de public, folosind mijloacele caracteristice muzeologiei moderne. Suntem preocupaţi de implicarea în viaţa socială şi culturală a comunităţii prin dezvoltarea unor programe educaţionale care se adresează elevilor, în general, şi copiilor asistaţi în diferite centre, în special. Aceste activităţi de pedagogie muzeală, complementare procesului de învăţământ asigurat de instituţiile şcolare, vor consolida legăturile dintre grupurile de copii şi muzeu, spaţiile muzeale devenind un loc plăcut pentru desfăşurarea activităţilor acestora. Post-ul Festivalul „Traista cu povești” la Muzeul Etnografic al Transilvaniei apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11:20
Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, a semnat documentația topografică aferentă elaborării Studiului de Fezabilitate și a Planului Urbanistic Zonal pentru obiectivul de investiții „Centru Expozițional și Park&Ride” ce urmează să fie edificat la intrarea în municipiul Cluj-Napoca, în proximitatea Aeroportului Internațional “Avram Iancu“. Măsurătorile topocadastrale aferente investiției au fost realizate pe un amplasament în suprafață totală de 42,75 ha, aflată în intravilanul municipiului Cluj-Napoca. Centrul Expozițional Internațional va fi edificat în formă modulară, finanțarea acestuia urmând a fi asigurată prin bugetare multianuală, din fonduri ale Consiliului Județean Cluj. Perimetrul alocat efectiv investiției va avea o suprafață de aproximativ 12 ha, acesta fiind foarte aproape de Aeroport și în imediata vecinătate a viitoarei centuri metropolitane. În ceea ce privește facilitatea „Park&Ride”, acesta va ocupa o suprafață de peste 30 de ha, principalul ei scop fiind acela de a decongestiona traficul prin reducerea numărului de autovehicule aflate în circulație în interiorul municipiului. Investiția, care urmează să fie realizată împreună cu Primăria Cluj-Napoca, mai prevede amenajarea de stații pentru mijlocele de transport în comun și bike sharing, respectiv realizarea accesului auto și pietonal cu dotările și infrastructura aferentă. Post-ul Centru expozițional langa aeroportul din Cluj-Napoca apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
12 martie 2019
10:00
Antreprenorii și aspiranții la afaceri pot să participe gratuit în luna martie la o serie de cursuri organizate de BT Club, în București și alte orașe, potrivit programului afișat de Banca Transilvania. Cursurile lunii martie 2019 sunt: Atelier de vanzari pentru antreprenori – cu Cosmin Cosma (14 martie, Bucuresti) Comunică cu zvâc! 7 strategii pentru a-ti prezenta serviciile, produsele si compania mai Clar, mai Captivant si mai Convingator – cu Ovidiu Oltean (19 martie, Iasi) Webinar – Cele 4 tipuri de discurs si cum sa te pregatesti pentru ele – cu Ovidiu Oltean (21 martie) eCommerce: intrebari la care sa afli raspunsul inainte de a deschide un magazin online – cu Sergiu Babasan (26 martie, Brasov) Strategii de implicare si motivare a echipei – cu Magnoliu Stan (27 martie, Cluj-Napoca) Participarea este gratuita, iar înscrierea se face online. Dacă nu ai deja un cont BT Club, îți poti face unul acum. Cei interesați vor avea astfel acces mai usor la evenimentele BT Club, la conținut „members-only” și la reteaua de antreprenori BT Club. BT Club este o initiațivă a Băncii Transilvania, lansată în 2006, prin care este deschis accesul antreprenorilor la cursuri, consultanta, seminarii si conferinte. BT Club are peste 30.000 de membri. Pana acum, au fost organizate peste 1.000 de evenimente in 60 de localitati, cursuri cu peste 100 de tematici. Peste 55.000 de antreprenori au avut ocazia sa învete la BT Club. Post-ul Programul cursurilor gratuite de afaceri BT Club, în martie 2019 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
11 martie 2019
16:00
Companiile se orientează către vânzări parțiale pentru a câștiga avantaje competitive, în special pe fondul schimbărilor generate de tehnologie, de preferințele clienților și al presiunii acționarilor, arată studiul EY Global Corporate Divestment Study 2019. Studiul anual, realizat în rândul a 900 de lideri de companii din toată lumea, arată că mediul favorabil vânzărilor se va menține, 84% dintre companii planificând acest lucru în următorii doi ani. 81% dintre companiile chestionate au declarat că optimizarea modelului lor operațional va influența planurile de cedare de active în acest an, subliniind tendința în creștere în rândul companiilor de a fi mai flexibile în fața noilor competitorilor și a celor existenți. Companiile trebuie să obțină un echilibru între nevoia de a reacționa rapid la schimbări și nevoia de „a-și aloca timpul necesar pentru a se pregăti pentru cedarea de active care să faciliteze performanțe mai bune pe termen lung. Aceasta este o schimbare semnificativă față de acum doi ani, când vânzările parțiale nu erau considerate la o scară atât de largă drept un factor strategic, așa cum este considerată astăzi. Multe companii reacționează corect la noi exigențe din partea clienților și la concurența tot mai mare din partea tehnologiilor emergente și a rivalilor trans-sectoriali”, a declarat Paul Hammes, coordonator EY pentru servicii de consultanță în cedarea activelor. „La nivel local, piața românească este în principal influențată de planurile de vânzări sau exituri ale grupurilor multinaționale (cum a fost vânzarea parțială a operațiunilor Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România către Vodafone). Este notabilă și tendința recentă de relocare a fabricilor de producție a unor producători externi către destinații cu forță de muncă mai ieftină, care era de așteptat în industrii cum ar fi cea de confecții ca urmare a creșterilor succesive din ultimii ani a salariului minim. Pentru companiile sau grupurile locale nu se poate vorbi de un trend notabil al vânzărilor parțiale, spre deosebire de fondurile de investiții prezente în România, pentru care vânzarea activelor este realizată natural la atingerea maturității de deținere a activului. Societățile cu capital românesc își continuă mai degrabă dezvoltarea și diversificarea locală sau extinderea regională cu precădere în țările imediat învecinate. În contrast, o vânzare notabilă, care marchează cea mai mare tranzacție din agricultură, este vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, tranzacții similare în agricultură fiind așteptate în următorii ani. Este de așteptat ca grupurile mari locale cu activități diverse să înceapă un proces de analiză a portofoliului și să decidă vânzări parțiale de afaceri care nu se aliniază cu interesele viitoare ale grupului”, spune Liliana Bușoiu, Partener Asociat, Asistență în Tranzacții, EY România Conform studiului, vânzările parțiale sunt mai degrabă inițiative proactive, cu impact puternic, decât răspunsuri reactive la schimbare. În următoarele 12 luni, 70% dintre companiile sondate estimează vânzări parțiale care pot genera schimbări profunde în organizațiile lor, comparativ cu 50% în 2018. Ponderea companiilor care invocă avantajul competitiv slab al unei unități de business drept motivul celei mai recente cedări de active (o decizie reactivă) a înregistrat o scădere semnificativă, de la 85% la 69%. Incertitudinile geopolitice sunt acceptate ca factor impredictibil în luarea deciziilor Numărul companiilor care declară că factorii macroeconomici și geopolitici vor influența deciziile lor de cedare de active a scăzut la 51% de la 62% în 2018. Este posibil ca acestea să se fi aclimatizat la incertitudinile globale: 74% dintre companii încă se așteaptă ca schimbările geopolitice să provoace creșterea costurilor operaționale, iar 69% se întreabă dacă acordurile comerciale transfrontaliere existente vor rămâne neschimbate. Tehnologia șterge granițele dintre sectoare și impulsionează vânzările parțiale de afaceri Convergența sectorială prezintă o probabilitate mai mare să joace un rol în deciziile de cedare de active în cazul a 70% dintre liderii companiilor. Aceștia nu se mai pot baza pe vechile reguli ale jocului pentru a-și păstra competitivitatea. Astfel, 80% dintre companii se așteaptă ca numărul vânzărilor generate de tehnologie să crească în următoarele 12 luni, față de 66% anul trecut. Vânzările vizează și cumpărătorii de tip private equity Potrivit rezultatelor studiului, este mai important ca niciodată, ca în momentul vânzării, să existe o argumentație solidă a valorii activului, pregătită din timp, care să răspundă întrebărilor unei game mai largi de cumpărători. Puțin peste două treimi dintre vânzători (67%) au declarat că diferența de preț dintre cumpărători și vânzători este mai mare de 20%, în timp ce anul trecut numai un sfert dintre vânzători au raportat o astfel de diferență. Definirea unui model operațional este extrem de importantă pentru cumpărătorii de tip private equity, care dispun de suficiente resurse pentru investiții, dar nu și de sinergii operaționale. Prin urmare, este important să se transmită încrederea în faptul că activul cedat a fost pe deplin pregătit pentru separare. Un sfert dintre firmele de private equity au declarat că o prezentare bine concepută a activului luat ca entitate de sine stătătoare și un model de costuri aferent sunt esențiale pentru a rămâne în procesul de vânzare. Iar jumătate dintre acestea au declarat că accesul la datele detaliate au reprezentat un factor cheie în decizia lor de a rămâne într-un proces de ofertare. Detaliile sunt importante, dar și acuratețea: 39% dintre ofertanții cu capital privat au declarat că, dacă entitatea vizată nu obține rezultatele preconizate, aceștia reduc prețul sau renunță la tranzacție. Post-ul 84% dintre companii plănuiesc vânzări parțiale de afaceri până în 2021, în creștere de la 43% în urmă cu doi ani apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
8 martie 2019
14:50
La două săptămâni de la alegerile din 24 februarie în parlamentul Republicii Moldova, rezultatele scrutinului încă n-au fost confirmate de către Curtea Constituțională, termenul limită pentru această procedură urmând să se producă cel mai târziu luni, 11 martie. Potrivit legislației electorale, Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească în ședința de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleși cel puțin 2/3 din numărul total al deputaților. Parlamentul se consideră legal constituit din data ședinței de constituire. Majoritate parlamentară este considerată fracțiunea sau coaliția fracțiunilor, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleși. Opoziție parlamentară este considerată fracțiunea sau fracțiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară și care s-au declarat în opoziție față de aceasta. După constituirea legală a Parlamentului se alege Președintele Parlamentului, vicepreședinții și se formează Biroul permanent al Parlamentului. După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru și acceptă declinarea de către Guvernul vechi a împuternicirilor. Guvernul rămâne însă să îndeplinească funcțiile de administrare a treburilor publice, până la acordarea încrederii noii liste a Guvernului. Noul executiv urmează să se formeze în felul următor: după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru Candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. În cazul când Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului, Președintelui Republicii Moldova are dreptul de a-l dizolva după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de trei luni. După expirarea termenului de trei luni Președintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eșuat în formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului. Acestea sunt prevederile legale în baza cărora ar trebui să se formeze o coaliție de guvernare la Chișinău și să înceapă să funcționeze un nou executive. La modul practic lucrurile însă nu arată atât de simplu. Potrivit rezultatelor alegerilor totalizate de Comisia Electorală Centrală, noul legislativ moldovean va avea cel puțin patru fracțiuni. Partidul Socialiștilor va avea cea mai mare fracțiune, cu 35 de deputați fiind urmată de Partidul Democrat cu 30 de mandate. Blocul electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și reprezentanți ai societății civile, a obținut 26 de mandate. Alte șapte mandate au revenit partidului Șor iar trei mandate au revenit unor deputați independenți. De fapt, atât despre cei șapte deputați ai Partidului Șor cât și despre cei trei independenți se crede cvasiunanim că ar fi afiliați Partidului Democrat și vor vota fără ezitare în unison cu acest partid, aflat până acum la guvernare. Și asta, deși Ilan Șor, președintele partidului și același nume și primar al municipiului Orhei a anunțat că nu va face alianțe cu nimeni. Declarația n-a fost luată în serios de nimeni, știindu-se că Ilan Șor, condamnat în prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudei bancare din 2014, se află la cheremul oligarhului Vladimir Plahotniuc, care controlează structurile de stat ale Republicii Moldova, inclusiv puterea judecătorească. Însă mandatele lui Șor și a celor trei „independenți” despre care se crede că sunt și ei la cheremul PDM, nu sunt suficiente pentru a constitui o alianță de guvernare și a menține PDM la guvernare. PDM chiar în seara alegerilor a anunțat că este deschis pentru orice alianțe, preluând inițiativa în procesul postelectoral. Celelalte două formațiuni, blocul ACUM, care a anunțat că se va menține în cadrul Parlamentului dar și Partidul Socialiștilor nu s-au arătat interesate de o alianță de guvernare cu PDM, campaniile lor electorale fiind axate pe criticile acestui partid, aflat la guvernare în cadrul unor coaliții din 2009 și, practic, de unul singur din 2016. Blocul ACUM chiar și-a construit Campania electorală exclusiv pe critica PDM, a liderului acestuia, Vlad Plahotniuc și a sistemului oligarhic, care distruge Republica Moldova. La rândul lor, socialiștii fiind un partid pro-rusesc, au criticat mai mult politica pro-europeană a PDM asumată de partidul de guvernare însă prea puțin respectată. Dincolo de declarații, între cele două partide există destul de multe afinități, ambele fiind partide declarate de orientare social-democrată și care, mai mult sau mai puțin își trag originile din partidul comuniștilor, aflat la guvernare între 2001-2009. PSRM ezită însă să arate că ar agrea o alianță cu PDM, deși multă lume se așteaptă la o asemenea alianță.. La celălalt capăt, formatorii de opinie apropiați Partidului Democrat, dau de înțeles că vinovați de o alianță dintre PDM, declarat pro-european și PSRM, pro-rusesc se va face blocul ACUM, declarat pro-european însă care este ferm în a nu intra în alianță cu PDM. Pe de altă parte, chiar din seara alegerilor, câțiva formatori de opinie, apropiați blocului ACUM, încearcă să inducă idea unei alianțe anti-oligarhice dintre socialiști și ACUM. Aceasta, potrivit partizanilor acestei idei, ar fi o alianță tehnică, care trebuie să demonteze sistemul oligarhic, să reformeze justiția și sistemul electoral și să anunțe alegeri libere și curate. Reprezentanții ACUM au respins din start însă această idee așa cum nu consideră că o alianță cu PSRM ar conduce la demontarea sistemului anti-oligarhic, acesta nefiind un partid anti-sistemic. În final, o astfel de alianță „tehnică” ar discredita ACUM în ochii propriului electorat, iar PSRM ar încerca să-și subordoneze politic structurile statului, luate de la PDM. Un alt scenariu de evoluție a evenimentelor poate fi coruperea de către PDM a unor deputați din cele două formațiuni, ACUM și PSRM, democrații având o experiență vastă în a „înclina” deputații adverși să treacă de partea sa. Misiunea nu se arată chiar atât de imposibilă dacă ținem cont de faptul că în legislativul precedent, PDM s-a extins pe această cale de la 22 la peste 50 de deputați. Însă, până la urmă, niciunul din cele patru scenarii ar putea să nu se materializeze și, drept urmare, în două-trei luni, în Republica Moldova ar putea avea loc alegeri repetate. De altfel, televiziunile afiliate PDM și oligarhului Vlad Plahotniuc, încep să inducă ideea potrivit căreia o astfel de evoluție a lucrurilor și aruncarea R. Moldova într-un nou scrutin va fi vina exclusivă a blocului ACUM, care este inflexibil pentru alianțe electorale cu cele două partide. La rândul său, ACUM este conștient că asemenea alianțe ar putea submina susținerea din partea electoratului de dreapta, care nu va accepta nicidecum să fie trădat prin alierea cu partide pro-rusești sau oligarhice. Post-ul Tablou postelectoral la Chișinău: alianțe anti-oligarhice, geopolitice, sau alegeri anticipate? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
7 martie 2019
16:10
În luna ianuarie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 22,9% , iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,9%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 22,9% ca urmare a scăderilor la vânzările de produse nealimentare (-25,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-24,3%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-15,0%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 1,9%, datorită creșterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,6%) și din vânzările de produse nealimentare (+3,5%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,2%. Ianuarie 2019 comparativ cu ianuarie 2018 Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna ianuarie 2018 a înregistrat o creştere cu 6,6% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,4%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+5,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,3%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna ianuarie 2018 a înregistrat o creştere cu 6,1% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+8,3%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+5,7%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,7%). Post-ul Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna ianuarie 2019 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:20
În ultimii zece ani, România a devenit un centru important în domeniul IT&C, acest sector înregistrând creșteri solide de la un an la altul. Gradul ridicat de atractivitate generat de calitatea muncii prestate de specialiștii din România din IT&C a determinat unele companii străine, care nu au prezență pe piața locală, să folosească expertiza acestora, oferindu-le un venit competitiv și posibilitatea de a lucra de acasă. În relația cu societatea străină pentru care prestează servicii profesionale, aceste persoane sunt de obicei fie angajați, fie colaboratori persoane fizice autorizate (PFA). Însă, faptul că societatea angajatoare/ contractoare nu este stabilită în România, nu înseamnă că nu se datorează taxe aici, atunci când activitatea persoanei fizice este desfășurată de pe teritoriul țării noastre. Fiecare dintre cele două modalități de colaborare generează acestor persoane obligații fiscale în România, care adesea pot fi dificil de îndeplinit. În cazul angajaților, procesul de raportare în România a veniturilor salariale obținute din străinătate și de plată a taxelor aferente este unul complex, lunar, cu responsabilități din partea angajatului sau din partea angajatorilor, în anumite cazuri. Aceste obligații trebuie avute în vedere de persoanele fizice, atunci când încheie un contract de muncă cu o societate din străinătate – oricare ar fi forma acestuia, chiar și, spre exemplu, un “gentleman’s agreement” – pentru că vor avea impact asupra salariului ce le va rămâne în mână după achitarea taxelor. Pentru veniturile salariale obținute din străinătate, se datorează 10% impozit pe venit și 37,25% contribuții: 35% contribuții sociale individuale (25% contribuția la pensie, 10% contribuția la sănătate) și 2,25% contribuția asiguratorie pentru muncă. Este vorba despre aceleași taxe plătite și de un angajat al unei companii din România. În această structură, angajatul trebuie să țină cont, însă, că nu poate beneficia de scutirea de impozit pe venit aplicabilă specialiștilor IT, angajați ai companiilor înregistrate în România. Deoarece este posibil ca obligații fiscale să apară și în statul de reședință a companiei, angajatul ar trebui să afle de la angajator care sunt acestea și în ce măsură îi vor afecta salariul net. În cazul unei PFA, relația cu compania străină poate funcționa legal doar dacă între cele două părți există o relație de independență (în conformitate cu prevederile Codului fiscal, cel puțin patru din șapte criterii trebuie îndeplinite, printre care: persoana dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți, de alegere a locului și modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru). Obligațiile de raportare a veniturilor obținute din străinătate revin persoanei fizice și se realizează prin intermediul declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În situația în care impozitarea se realizează în sistem real, pentru stabilirea impozitului pe venit se aplică o rată de 10% la venitul realizat, în timp ce la impozitarea prin normă de venit, valoarea impozitului se obține prin aplicarea ratei de 10% la norma de venit. De asemenea, persoana datorează contribuția la pensie de 25%, aplicabilă unui venit ales (deci baza impozabilă nu poate fi mai mică de 12 x 2.080 lei = 24.960 lei pentru anul 2019) și contribuția pentru sănătate de 10%, aplicabilă asupra bazei minime menționate mai sus, ambele datorate dacă estimează să obțină în anul curent venituri egale cu cel puțin 24.960 lei. Spre exemplu, la un venit lunar brut de 10.000 lei, taxele datorate pentru un angajat sunt de 4.375 lei, în timp ce un PFA datorează 1.728 lei, în sistem real, fără a lua în calcul cheltuieli deductibile și având în vedere o bază minimă pentru contribuția de asigurări sociale. Implicațiile fiscale prezentate mai sus sunt de altfel aplicabile persoanelor fizice care lucrează de acasă pentru companii din străinătate și în alte domenii. Pe lângă acestea, în cazul salariaților ar trebui urmărite și aspectele juridice specifice privind modalitatea de desfășurare a activității într-un astfel de regim, cum ar fi: ce trebuie să includă contractul de muncă, drepturile și obligațiile salariatului, obligațiile angajatorului, etc. Reamintim că declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru anul 2018 trebuie depusă până pe 15 martie 2019, acesta fiind și termenul de plată al impozitului și contribuțiilor sociale datorate. Post-ul Programator român, lucrez de acasă, pentru o companie din străinătate. Ce obligații fiscale am? apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
5 martie 2019
16:50
A rămas mai puțin de o lună până la alegerile prezidențiale, iar Iulia Timoshenko rămâne în topul sondajelor, cu șanse reale de a intra în turul secund și de a câștiga alegerile. Conform ultimului sondaj realizat de către Rating Group, Volodimir Zelenskii, candidatul surpriză (citeste aici) conduce cu un avans de +/- 9 procente față de principalii contracandidați (25.1%), Petro Poroshenko (16.6%) și Iulia Timoshenko (16.2%). Ceilalți candidați se află la o distanța destul de mare: Iurii Boiko (11.3%); Anatoli Hritsenko (7.7%); Oleg Liashko (5.6%), iar restul candidaților sub 3%i. În comparație cu sfârșitul anului trecut, Iulia Timoshenko a pierdut 3-4 procente, fiind devansată atât de către președintele în exercițiu, Petro Poroshenko, cât și de comediantul Volodimir Zelenskii, care a realizat în ultimele două luni un salt impresionant în sondajele de opinie. Dacă va reuși să intre în turul secund, șansele ca ea să câștige alegerile prezidențiale depinde într-o oarecare măsură și de contracandidatul cu care va duce confruntarea finală. În conformitate cu ultimele sondaje și implicit cel de față, dacă Timoshenko îl va avea ca adversar în turul secund pe Petro Poroshenko, aceasta va reuși să iasă câștigătoare (31% vs. 24%). În schimb, dacă Volodimir Zelenskii va ajunge în turul secund, pe baza unor simulări, acesta ar învinge în fața ambilor contracandidați: Zelenskii vs Poroshenko (42%-24%); Zelenskii vs Timoshenko (37%-24%)ii. Datorită faptului că Timoshenko prezintă șanse reale la câștigarea funcției prezidențiale, merită să ne aplecăm, în cele ce urmează, asupra principalelor puncte din programul său de campanie. În viziunea multora dintre analiști, Timoshenko promovează un program politic (ultra)populist, în timp ce pe plan extern programul ei reflectă aspecte ale unei politici multivectoriale. De pildă, în timp ce se declară pro-europeană/pro aderarea Ucrainei la UE, Timoshenko promite să reducă prețul la gaz, contrar acordurilor semnate între Ucraina și UE, Ucraina și Fondul Monetar Internațional. Dezvoltarea/consolidarea și promovarea principiilor democratice Unul dintre cele mai criticate puncte din programul Iuliei Timoshenko se referă la inițiativa acesteia de a schimba forma de guvernământ în Ucraina, de la o republica semi-prezidențială la o republică parlamentară, un model hibrid, ce combină elemente din sistemului de guvernământ din Germania, Marea Britanie, Italia și Franța. Inițiativa candidatului partidului Batkivshcina presupune abolirea de facto a funcției de președinte. Astfel cea mai importantă și mai înaltă funcție politică în stat ar urma să îi revină prim-ministrului, acum cu atribuții și competențe multiplicate, în persoana liderului partidului ce acumulează 50%+1 din locurile parlamentare, după două tururi de scrutin, bazate pe liste de partid. Iulia Timoshenko consideră necesară modificarea sistemului de guvernământ din două raționamente: unul politic, deoarece actualul sistem „ar concentra puterea într-un singur birou” și, prin urmare, este afectat principiul check and balance [control/ează si echilibru/ează]; și un raționament economic, fiindcă printre cele mai evoluate și bogate state din lume sunt cele care au adoptat un sistem parlamentariii. În viziunea analiștilor, o asemenea măsură, odată adoptată, ar produce rezultatul invers, din perspectiva consolidării democrației. Analistul Rostislav Averciuk remarca faptul că sistemul parlamentar gândit de Timoshenko riscă să crească concentrarea puterii în mâna unui singur om, chiar mai mult decât ar putea produce sistemul prezidențial, deoarece prim-ministrul (șeful de stat) va avea deja o majoritate garantată în parlament și astfel nicio altă formă legală de opoziției nu ar mai putea exercita un control real asupra activității prim-ministrului și a guvernului. Prin urmare, „alegerea populară de facto a prim-ministrului” ar cimenta disciplina de partid și ar crește, în continuarea, dependența parlamentarilor de liderul lor, unde accesul liber la resursele politice, împreună cu interzicerea trecerii „pragului” (cuvântului liderului), vor contribui la înnăbușirea democrației din interiorul partiduluiiv și din Ucraina. De asemenea, profesorul și expertul Taras Kuzio se arată circumspect în ceea ce privește seriozitatea cu care Iulia Timoshenko tratează subiectul dezvoltării/consolidării democrației în Ucraina. Pe baza unei statistici realizată la sfârșitul anului trecut de către Vox Ukraine, expertul a remarcat faptul că Timoshenko s-a clasat abia pe poziția 330 din 423 de parlamentari privind suportul prin vot al reformelor pentru modernizare și integrarev, în timp ce partidul pe care-l conduce, Batkivshcinavi, s-a dovedit a fi cel mai jos poziționat dintre partidele declarate pro-europene și care fac parte din Verkhovna Rada. Iulia Timoshenko, în ciuda unei poziții oficiale pro-europene, prin discurs se dovedește candidatul populist, care a început să își construiască imaginea, cu mult înainte perioadei pre-electorale, prin criticarea continuă a președintelui Petro Poroshenko și a măsurilor sprijinite și inițiate de coaliția de guvernare, din care face parte și partidul Blocul lui Poroshenko. Dacă rămâne doar o strategia de campanie rămâne de văzut. Cert este că, în aceste condiții, Iuliei Timoshenko și partidului său le-a fost greu să mențină un echilibru între acceptarea și sprijinirea reformelor și jocul populist pe care l-a promovat de la bun început. În acest sens, probabil cel mai bun exemplu îl reprezintă subiectul legat de creșterea prețului la gaz, tema pe marginea căreia Timoshenko a criticat public FMI. Întregul joc dublu este considerat de Taras Kuzio un „populism ieftin”vii. Reducerea prețului la gaz Un alt punct cheie asupra căruia se concentrează analiza specialiștilor se referă la promisiunea Iuliei Timoshenko de a reduce prețul la gaz la jumătate pentru uzul casnic. Efectele luării unei astfel de decizii nu se rezumă doar la urmări asupra bugetului guvernamental, ci va putea avea implicații negative pe plan extern în raport cu FMI, în mod special, dar și cu Uniunea Europeană. Mai întâi, reducerea prețului la gaz implică automat subvenționarea principalei companii de stat, Naftogaz, din fondurile naționale și/sau creșterea volumului de gaz exploatat pentru a compensa pierderile financiare. În plus, înjumătățirea prețului încalcă acordul semnat cu Fondul Monetar Internațional, care, din contră, cere continuarea majorării prețului la gaz până va ajunge la parametrii pieței internaționale. Aceasta este principala condiție pentru ca FMI să ofere următoarele tranșe de împrumut financiar pentru dezvoltarea Ucrainei. De-oligarhizarea În ceea ce privește implicarea oligarhilor în politică este deja binecunoscut faptul că majoritatea partidelor, de-a lungul timpului, au beneficiat în campaniile electorale de sprijinul financiar al acestora. Ca urmare, în ciuda retoricii anti-oligarhice prezentate de către diferiți candidați, în diferite campanii electorale, profesorul și expertul Taras Kuzio subliniază faptul că, și de această dată, reducerea influenței oligarhilor în politică sau de-oligarhizarea s-ar putea să fie doar o retorică de campanie. Expertul conchide prin a reliefa lipsa unor pași clari, pe care Timoshenko să îi fi menționat în programul său în acest sens. Politica externă și soluționarea conflictului din estul Ucrainei Nu în ultimul rând, Taras Kuzio a evaluat vizitele externe de promovare și platforma de politică externă ale Iuliei Timoshenko. În repetate rânduri, expertul a criticat vehement poziționarea Iuliei și a echipei sale în relație cu principalii vectori de putere internaționali, state sau organizații. Într-un articol publicat la sfârșitul anului trecut, în New Eastern Europe, Kuzio a punctat „gafele impardonabile”, pe care le-a făcut Timoshenko cu ocazia unei vizite la Washington. Printre acestea se numără: Insultarea Reprezentantului Special al SUA în Ucraina, Ambasadorul Kurt Volker, prin insinuarea faptului că acesta l-ar susține pe Petro Poroshenko în vederea câștigării unui nou mandat, cerându-i astfel să fie neutru pe perioada rămasă până la alegerile prezidențiale. Pozarea alături de democratul Adam Schiff oponent radical și susținător al activării impeachment-ului împotriva președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Tump. Majoritatea întâlnirilor Iuliei Timoshenko în Camera Reprezentanților, din timpul vizitei la Washignton, a fost cu Democrații (nu Republicanii). Aceasta reflectă o clară preferința a lobby-stului Iuliei, democratul Jim Slattery, consideră Kuzio. După vizita la Washington, Timoshenko și echipa ei au demonstrat că sunt începători la capitolul afaceri externe și securitate națională, conchidea expertul. Crește suspiciunile cu privire la neutralitatea sa față de Rusia și față de lobby-ul său față de China – rivalul strategic numărul unu al Statelor Uniteviii. Timoshenko insistă asupra introducerii Chinei ca participant oficial la tratativele de pace dintre Rusia și Ucraina, prin extinderea Memorandumului de la Budapesta, program pe care l-a numit „Budapesta Plus”. În acest context, Kuzio subliniază semnele de întrebare pe care Timoshenko le ridică la Washington și anume, dacă nu cumva ea ar prelua din discursurile Moscovei sau poate chiar ale Beijingului. De asemenea, pentru expert este la limita incalificabilului faptul că Timoshenko vrea să aducă China la masa negocierilor de soluționare a conflictului din estul Ucrainei, în condițiile în care Beijingul nu a sprijinit niciodată rezoluțiile propuse de Kiev și partenerii săi occidentali cu privire la problemele pe care le are Ucraina cu Rusiaix. Ce efecte pozitive ar putea produce Ucrainei Iulia Timoshenko din funcția de președinte? Dacă Taras Kuzio scoate în evidență majoritatea aspectelor negative ale profilului Iuliei Timoshenko, pe de altă parte, Andreas Umland, renumitul expert pe probleme politice și sociale ce privesc Ucraina, încearcă să extragă aspectele pozitive ale unei posibile victorii a Iuliei Timoshenko. Andreas Umland, prin două articole publicate la sfârșitul anului trecut, încearcă nu doar să prezinte impactul pozitiv asupra Ucrainei pe care l-ar putea produce Timoshenko, ci și, după cum chiar el accentua, să conștientizeze Vestul despre posibilitatea ca Timoshenko să iasă președinte și prin urmare ar fi indicat să se pregătească și de această opțiune. Din aceste motive, între Umland și Kuzio s-a creat un mic schimb de replici sub forma unor articole cu privire la subiectul „Timoshenko”. În articolul What would a Tymoshenko presidency mean?, Andreas Umland menționează câteva dintre aspectele pozitive, pe care Timoshenko le-ar putea aduce la capitolul imagine pentru Ucraina. Prin urmare, candidata partidului Batkivshcina, ar deveni primul președinte femeie din spațiul slav al Estului Europei, performanță pe care ar bifa-o după ce, în anul 2005, a devenit cel dintâi prim-ministru de sex feminin. Umland continuă amintind faptul că partidul Batkivshcina are statut de observator în cadrul alianței creștin-democrate a UE, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj pentru Ucraina, mai ales dacă Batkivshcina va reuși să formeze guvernul în urma alegerilor parlamentare, programate în luna octombrie a acestui an. Spre deosebire de Kuzio, Umland consideră că deși Timoshenko ar putea fi inclusă în „garda veche” de politicieni, alături de Kuchima, Iushcenko sau Ianukovici, cu toate acestea, ea a demonstrat că nu este făcută „din același material”. În acest sens, expertul amintește de cele două sentințe cu condamnare, pe care Timoshenko le-a executat (mai mult sau mai puțin ca tribut politic), un aspect ce demonstrează că aceasta este consecventă în principiile sale, hotărâre care îi neliniștește pe contracandidații săi. În schimb, atât Taras Kuzio, cât și Andreas Umland cad de acord asupra unei incertitudini care planează asupra candidaturii Iuliei Timoshenko: sursa banilor de campanie, deoarece până la momentul vorbirii, aceasta este candidatul care a investit cel mai mult în campanie, iar sumele din diferite donații se ridică deja la câteva milioane de dolarix. În concluzie, s-ar putea ca „populismul ieftin” să fie doar un instrument de ocazie pentru a capitaliza electoratul. În condițiile de față, sprijinul financiar și cooperarea cu FMI și Uniunea Europeană sunt esențiale Ucrainei. Dacă Timoshenko, ipotetic președinte, conștientizează îndeajuns acest lucru va renunța repede la politicile sociale/populiste, care contravin acordurilor semnate de Ucraina cu cele două organizații. Dar până atunci, trebuie menționat faptul că asemenea politici sociale nu sunt de competența președintelui. Eventual, dacă partidul său va reuși să formeze o coaliție majoritară în urma alegerilor legislative din toamnă și să urce la guvernare, atunci asemenea măsuri vor putea fi adoptate. Încă un motiv pentru care se dovedește că, în mare parte, populismul poate folosi doar ca instrument de campanie și, prin urmare, tratat în această calitate. În ceea ce privește politica externă multivectorială, dacă Timoshenko va încerca să negocieze cu statul agresor în mod defavorabil Ucrainei, s-ar putea să sfârșească precum Ianukovici. De aceea, nu considerăm că va risca într-atât de mult, dacă va ieși președinte. Ideea de a introduce China la masa discuțiilor, de asemenea, s-ar putea să fie doar o retorică de campanie, o încercare de inovație la blocajul creat pe fondul negocierilor privind încetarea conflictului cu separatiștii sprijiniți de Kremlin, arătând că are o soluție câștigătoare. Totuși, marea problemă pentru Ucraina va apărea în momentul în care Timoshenko (din calitate de președinte) nu ar mai întreține relațiile bune cu principalul aliat militar al Ucrainei, Statele Unite ale Americii, sau atunci când din pricina măsurilor sale aceasta relație s-ar răci. China nu va fi un aliat real al cauzei ucrainene într-o confruntare cu Rusia. Sau poate Timoshenko ascunde ceva … Oricum ar fi, menținerea Ucrainei pe făgașul aproprierii de NATO și UE rămâne imperativă pentru ca starea socio-economică să se stabilizeze în următorii ani. Orice derapaj de la această cale ar trebui sancționat de cei care își doresc o Ucraină prosperă. Și politicienii actuali sunt conștienți de toate aceste aspecte. Moldovan Anton i http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev_fevral_2019.html ii Ibidem iii https://voxukraine.org/en/the-pros-and-cons-of-tymoshenko-s-constitutional-reform-proposal/ iv Ibidem v https://voxukraine.org/ipr/index.html?utm_source=main-page&utm_medium=banner vi https://gazeta.ua/blog/50786/burbak-na-21mu-misci-lyashko-na-161mu-a-timoshenko-na-330mu vii Ibidem viii http://neweasterneurope.eu/2018/12/20/washington-remains-cool-towards-suspicious-yulia-tymoshenko/ ix Ibidem x https://www.rferl.org/a/tymoshenko-s-presidential-campaign-reported-suspicious-donations-investigation-finds/29798380.html Post-ul „Populism” și „multivectorialism” ca instrumente de campanie în programul Iuliei Timoshenko apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
4 martie 2019
14:20
În general, sectoarele care îmbrățișează inovația mai rapid sunt cele în care se observă o luptă constantă pentru clienți, care sunt, pe zi ce trece, tot mai nestatornici – sectorul bancar fiind reprezentativ din acest punct de vedere, precizează CRISTIAN CÂRSTOIU, expert EY România.. Unele bănci preferă să adopte inovația ca un mod de operare, altele să aștepte și să analizeze reacția pieței, înainte să implementeze tehnologii sau modele similare. În cazul adoptării ML, pare să existe un consens că aceasta va îmbunătăți interacțiunea personalizată cu clientul, va reduce costurile cu vânzările și timpul de reacție și va îmbunătăți acuratețea predicțiilor în cadrul activităților operaționale, cum ar fi cele despre performanțele vânzărilor, riscurile de neperformanță a produsului, evoluția pieței sau comportamentul clienților. Dacă analizăm piețele mai avansate, sectorul băncilor de investiții (în special cele comerciale) utilizează de aproape un deceniu deja modele matematice avansate și infrastructură de ultimă generație (inclusiv private cloud) pentru a automatiza selectarea activelor profitabile și executarea tranzacțiilor. Adoptatorii timpurii ai algoritmilor de Machine Learning Primele versiuni de ML au fost folosite pentru a ajuta la detectarea fraudelor și riscurilor de securitate, prin utilizarea unui set complex de reguli. Algoritmii mai noi asigură o protecție activă, se adaptează în timp real la amenințările existente și le elimină pe cele potențiale prin analizarea continuă a unor fluxuri de date interne și externe. Un alt domeniu a fost administrarea automată a portofoliilor (sau robo-consultanți)[1]. Aceștia implică algoritmi matematici combinați cu învățarea automată, care monitorizează și iau decizii semiautomate (în funcție de anumite praguri) care calibrează portofoliul financiar astfel încât acesta să fie în concordanță cu obiectivele legate de venituri și de expunerea la risc setate de oameni. În alte zone, precum creditarea și subscrierea, s-au experimentat algoritmii de învățare automată pentru a crește acuratețea predicțiilor sau pentru a reduce riscul asigurătorului în privința produselor de asigurare generală. În concordanță cu politica orientării spre client, ML a început, de asemenea, să genereze un nivel mai bun de interacțiune cu clientul, creșterea gradului de loializare și cum menționam, de anticipare a amenințărilor la adresa securității cibernetice. Machine Learning: cum ne afectează? Întrebarea care ne vine în minte atunci când auzim de ML este legată de rolul pe care îl vom avea după apariția unei inteligențe robotice, ultra rapide, care ne va ghida și probabil monitoriza și va fi bazată pe date la care nu am avut neapărat acces (a se vedea „fake news”). Ce știm pentru moment este ca ML a transformat majoritatea locurilor de muncă, îmbunătățind cunoașterea umană prin analiza mai rapidă a unui volum mai mare de date. Să luăm exemplul centrelor telefonice de asistență a clienților: roboții creați pe bază de ML răspund la întrebările frecvent adresate, reducând astfel nevoia de personal. În același timp, ML a creat și multe locuri de muncă. Aceste soluții necesită forță de lucru care să structureze și să clasifice baza de cunoștințe existente despre fiecare client și, de asemenea, care să „antreneze” algoritmii pentru a da răspunsuri specifice. Iar tehnologiile inteligente au nevoie de oameni inteligenți. Consider că tendința centrelor telefonice de asistență a clienților bazate pe ML se va maturiza în sectorul bancar românesc în următoarele 12 luni – vedem deja multe bănci care au lansat sau experimentează cu acest concept precum Banca Transilvania[2], Libra Bank[3] sau Raiffeisen Bank[4]. Suntem abia la începutul drumului, iar interacțiunile actuale generează în același timp și multă frustrare clienților. Multe bănci care doresc să se diferențieze și mai mult în demersul de atragere a clienților, păstrându-și, în același timp, planurile de optimizare a costurilor, s-au concentrat în ultima vreme asupra sinergiilor oferite de RPA (Robotic Process Automation, automatizarea proceselor prin robotizare) și de ML, cu rezultate îmbunătățite atât la nivelul calității, cât și al eficienței. Combinarea datelor structurate cu text nestructurat reprezintă Sfântul Graal pentru majoritatea departamentelor de marketing, vânzări și analiză a riscului. Având în vedere că interacțiunea vocală ajunge în prim-plan, preconizez o integrare mai mare a serviciilor bancare mobile cu aplicațiile robotice pe bază de voce.  Ce e de făcut? Băncile sunt supuse unei presiuni tot mai mari de a pune la dispoziția clienților platformele, datele și experiența pe care aceștia le așteaptă, în același timp respectând exigențele în materie de confidențialitate (a se vedea reglementările GDPR), securitate, juridice și etice. Pentru a utiliza cu adevărat ML ca diferențiator competitiv, băncile vor trebui mai întâi să identifice scenariile de utilizare comercială și să înțeleagă ce date relevante sunt disponibile și unde, apoi să le curețe, clasifice și îmbunătățească prin intermediul datelor externe. O decizie în privința infrastructurii și aplicațiilor (în prezent, multe fiind de tip „open source”) este obligatorie, împreună cu identificarea capacităților și a unui ecosistem de parteneri pentru implementarea cu succes a soluțiilor. Odată ce scenariile de utilizare sunt agreate și implementate, trebuie monitorizată îmbunătățirea performanțelor și continuată antrenarea modelelor ML, pentru a se ameliora acuratețea. Am convingerea că băncile care au un plan clar și realizabil, care au identificat sursele de date disponibile și care vor adopta devreme algoritmi de ML vor beneficia de o reacție pozitivă din partea pieței, își vor îmbunătăți marjele de profit prin reducerea riscurilor globale și, drept consecință, a provizioanelor. De asemenea, își vor ameliora performanța operațională prin identificarea ineficiențelor și vor câștiga cote de piață mai mari, deoarece atragerea de noi clienți și interacțiunea personalizată vor genera loialitate și implicit venituri mai mari. Post-ul Oportunitățile oferite de soluțiile avansate bazate pe Machine Learning (ML) apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:00
Persoanele interesate de cursurile de antreprenoriat oferite de Fundația Prințul de Wales în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai pot candida, în această perioadă, pentru ultimele 20 de burse. Bursele se adresează cu precădere tinerilor sub 45 de ani din mediul rural care au sau doresc să înceapă o afacere și militarilor români care fac tranziția spre viața civilă. Participanții vor primi Atestate profesionale eliberate de Universitatea Babeș-Bolyai. Bursierii vor participa la un curs modular intensiv, cu lectori experimentați și dedicați, care utilizează metode interactive specifice educației adulților, într-un program de formare care va include teme precum activitatea antreprenorială (de la idee la oportunitatea de afaceri), planul de afaceri (planificare, buget, marketing, riscuri), branding și oportunități de finanțare a afacerii. Persoanele interesate trebuie să trimită un CV și o scrisoare de motivație la adresa secretariat.fcll@ubbcluj.ropână marți, 12 martie 2019. Post-ul Oportunitate pentru tinerii din mediul rural până pe 12 martie apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
1 martie 2019
16:40
The fourth quarter of 2018 saw a continuation in the dynamic expansion of investments in the national economy, lasting since the beginning of 2017, the Central Statistical Office (KSH) reported on Thursday, according Budapest Business Journal. In 2018 overall, investment volume rose by 17%, to its highest level yet. The high level of growth was primarily attributed to construction investments related to residential buildings and infrastructural developments, as well as to capacity-increasing investments in manufacturing. Investment volume in Hungary rose 16.9% year-on-year in the fourth quarter. Growth slowed from 22.1% in Q3 2018. However, the seasonally adjusted volume of investments in Q4 exceeded the previous quarter’s by 3.8%. Construction investments – representing nearly six-tenths of the total volume of investments – were up 24.0%, while investments in machinery and equipment – representing more than four-tenths of the total value of investments – rose 8.9% in Q4. In absolute terms, construction investments reached HUF 1.853 trillion, while machinery investments added up to almost HUF 1.3 tln in the period. Investment activity rose in the decisive majority of sections of the national economy. Manufacturing sector investments were up 18.5% and reached HUF 844.2 billion in absolute terms in Q4, while real estate investments increased 21.0% and stood at HUF 536.9 bln. Investments in the logistics sector jumped 44.0% to HUF 594.9 bln, investments in the commerce and vehicle repair sector fell 9.5%, reaching HUF 135.8 bln, and investments in public administration and defense were down 3.1% to just over HUF 200.0 bln. For the full year of 2018, investment volume in Hungary reached HUF 8.495 tln, up 17% year-on-year. The volume of construction investments grew by 22%, while investments in machinery and equipment increased by 11%. Within sectors of the economy, investments in manufacturing were up 6.3% to HUF 2.233 tln. Investments in the logistics sector rose 33.5%, reaching HUF 1.429 tln, while investments in real estate climbed 17.3% to reach HUF 1.407 tln in 2018. Investment data for the first quarter of 2019 will be published by the KSH on May 30. Post-ul Hungary – investment volume up 17% in 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:50
Trei dintre cei patru primari ai municipiilor care constituie Alianţa Vestului (AVE) s-au întâlnit pe 26 februarie, la Timişoara, cu reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) cărora le-au prezentat proiectele majore pe care asociaţia vrea să le dezvolte şi pentru care doresc finanţare pe viitorul exerciţiu financiar unional, 2021-2027, alături de Guvernul României. “A fost o întâlnire foarte importantă pentru noi, primarii care am constituit împreună AVE, pentru că suntem la început de drum şi aveam nevoie de informaţii, de sfaturi şi de consultări să vedem cum să procedăm pe viitor pentru ca această alianţă să îşi poată atinge ţelurile, adică să creăm rezultate concrete pentru comunităţile noastre”, a declarat primarul Nicolae Robu. Alături de primarii Nicolae Robu (Timişoara), Gheorghe Falcă (Arad) şi Emil Boc (Cluj-Napoca) au fost reprezentanţi ai Directoratului General pentru Programe Politici Regionale pe lângă Comisia Europeană, precum şi directorii Agenţiilor de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Vest. Fiecare dintre edili a prezentat principalele proiecte pe care municipiile lor le au, precum şi proiectele mari pe care vor să le deruleze împreună pentru macroregiunea constituită din cele două regiuni de dezvoltare. După această informare, primarii vor începe să lucreze efectiv la marile proiecte pe care le vor pregăti spre depunere pe viitorul ciclu financiar UE. Totul depinde, însă, şi de poziţia Guvernului României. “Să fie foarte clar, noi nu vrem să facem nimic fără agrearea Guvernului României, pentru că ceea ce facem noi trebuie să se înscrie în strategia naţională, să fie în consonanţă cu ceea ce se face în ţara noastră, în continuare. Nu putem veni în paralel, să facem lucruri în afara strategiei naţionale. Dacă Guvernul României va agrea să fie finanţată o asociaţie de dezvoltare intercomunitară de acest fel – pentru că asta va fi AVE deîndată ce o vom înregistra la judecătorie , atunci din partea Comisiei Europene nu sunt probleme de finanţare directă a unor proiecte ale asociaţiei”, a precizat Nicolae Robu. Primarul Gheorghe Falcă a adăugat că fiecare din cele trei oraşe prezente la întâlnire şi-a spus punctul de vedere la ceea ce înseamnă etapele de dezvoltare locală legat de mobilitate, de conectivitate şi de marile proiecte de infrastructură. “Noi am propus să legăm cele două capitale de regiune, Clujul de Timişoara prin Oradea şi Arad, am propus ca autostrada Transilvania, care leagă Clujul de Oradea şi apoi spre Borş, să primească o susţinere financiară; între Arad şi Timişoara este nevoie să punem în practică autostrada care intră la Borş, trece pe lângă Oradea şi se conectează la Arad. Contăm foarte mult pe legătura Timişoarei cu Belgrad, mai ales că în 2021 Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii”, a declarat Gheorghe Falcă. Potrivit acestuia, pe lângă sistemul rutier, edilii AVE vor să creeze conectarea cu centurile din jurul acestor patru oraşe, iar în etapa a doua să se treacă în analiză calea ferată care trebuie să ajungă la un nivel de infrastructură de 160 km/oră. “În acest moment, doar tronsonul de la Curtici – Arad spre Deva este în lucru pentru această viteză, se proiectează tronsonul între Arad şi Timişoara şi ne interesează ca de la Cluj la Oradea şi apoi la Arad să ajungem în primul rând la electrificarea liniei ferate, pentru că acum nu este electrificată şi să ajungem la nivelul la care infrastructura să permită un tren de viteză. Am prezentat Comisiei faptul că în acest moment există un tren privat care face legătura între Timişoara şi Cluj cu o locomotivă care poate să prindă 200 km/oră, dar infrastructura o menţine la ceea ce înseamnă 50 km/oră. Toate aceste proiecte integrate atât cu planurile naţionale cât şi cu cele locale, bazându-ne şi pe două spitale regionale, la Cluj şi la Timişoara, care vor deservi întreaga regiune”, a mai detaliat Gheorghe Falcă. Post-ul Alianţa Vestului şi-a prezentat proiectele unor oficiali ai Comisiei Europene apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:40
Compania Safetech Innovations a dezvoltat şi lansat iSAM, o soluţie dezvoltată în cadrul proiectului “SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII INFORMAŢIEI ÎN CADRUL UNEI ORGANIZAŢII”, proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020. iSAM asigură o bună vizibilitate asupra procesului de management al securității, fiind radiografia în timp real a nivelului de securitate cibernetica, prin eficientizarea activităților si proceselor din cadrul unei companii. Funcționalitățile principale ale acestei soluții sunt: Inventariere procese de business și sisteme informatice Management vulnerabilități Politici și standarde de securitate Analiza și managementul riscurilor Management evenimente și incidente de securitate Management indicatori de securitate (KRI & KPI) Raportare și dashboard Dintre beneficiile asigurate de iSAM amintim: Creșterea eficienței procesului de management al securității informației; Scăderea costurilor operaționale; Decizii mai rapide și mai bine informate; Conformare cu diverse reglementări. Post-ul iSAM – soluţie pentru automatizarea procesului de management al securităţii informaţiei în cadrul organizaţiilor apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:30
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a semnat contractul de finanțare al proiectului european „Județul Cluj – Smart Territory”, prin care se urmărește introducerea unor sisteme informatice dedicate atât îmbunătățirii procesului de fundamentare, cât și a facilitării accesului cetățenilor la servicii administrative online. În mod concret, Județul Cluj-Smart Territory introduce trei soluții informatice inovatoare care nu au mai fost implementate efectiv până acum la nivel național, cu atât mai puțin la nivel județean sau local. „Obținerea statutului de reprezintă unul dintre țelurile importante ale Consiliului Județean, în contextul în care proiectele implementate și efectul lor asupra dezvoltării acestui județ sunt tot mai interconectate cu feedback-ul pe care îl avem de la cetățeni, inclusiv de la cei din mediul online. Implementarea acestui proiect inovator constituie un pas extrem de important în vederea creșterii calității managementului și a optimizării serviciilor oferite tuturor celor care interacționează, într-un fel sau altul, cu noi”, a declarat Alin Tișe. Astfel, într-o primă etapă, Consiliul Județean dorește implementarea unui concept extrem de util în vederea reducerii birocrației – Ghișeul Unic, la care orice cetățean se va putea prezenta în vederea depunerii și ridicării documentațiilor urbanistice, fără ca acesta să fie nevoit a se deplasa fizic la celelalte instituții pentru obținerea avizelor în baza cărora se eliberează, spre exemplu, autorizația de construire. Un element inovator îl reprezintă faptul că acest ghișeu unic este, în același timp, și o platformă electronică care asigură posibilitatea încărcării și transmiterii online a tuturor documentelor necesare. Implementarea acestui sistem informatic va contribui la reducerea substanțială a timpului de obținere a documentațiilor, urgentarea procesului și creșterea transparenței, oferind cetățenilor posibilitatea unei monitorizări, în timp real, a cererilor depuse. O altă aplicație pe care forul administrativ județean urmează să o integreze și să o implementeze în Strategia de informatizare a instituției, o reprezintă Atlasul Teritorial. Acesta reprezintă un sistem informatic integrat care dorește să vină în sprijinul decidenților care implementează politici publice în domeniul dezvoltării teritoriale județene, printr-o fundamentare tehnico-economico-socială cât mai riguroasă. Astfel, prin intermediul noii aplicații se vor putea analiza și urmări în timp și spațiu o serie de indicatori din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii și dezvoltării regionale, etc. În plus, Atlasul Teritorial va reuni bazele de date disponibile ale diverselor instituții publice din județ, asigurând un acces interactiv și permanent la informații actualizate necesare procesului decizional și planificării strategice a județului. Nu în ultimul rând, proiectul finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) vizează și implementarea unei soluții electronice de gestionare a documentelor create în cadrul instituției – digitalizarea arhivei. Această măsură de simplificare a administrării documentelor, respectiv de scanare și retro-digitalizare a arhivei, este absolut indispensabilă în contextul activității tot mai complexe desfășurate de Consiliul Județean, instituție care aproape își dublează, anual, actele prelucrate în cadrul aparatului de specialitate. Valoarea totală a proiectului este de 3.901.772 lei, din care finanțarea nerambursabilă solicitată se ridică la suma de 3.823.736,56 lei, ceea ce reprezintă un procent de 98% din valoarea eligibilă a proiectului. De asemenea, Consiliul Județean Cluj, în calitate de beneficiar, va contribui la cofinanțarea proiectului cu suma de 78.035,44 lei. Durata de implementare e de 30 luni. Post-ul De la Smart City la Smart Teritory apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
26 februarie 2019
10:40
Cantitativ, Consiliul Uniunii Europene a închis aproape 50 de dosare sub Președinția României până în prezent, mai multe decât în timpul primelor două luni ale mandatului Austriei. E foarte bine. Această performanță este însă una de conjunctură: actualul mandat se apropie de final și este în interesul tuturor statelor membre să închidă negocierile pe cât mai multe dosare, înainte de a intra în campania pentru alegerile europarlamentare. Această performanță este meritul aparatului tehnic al reprezentanței României la Bruxelles și al experților ministeriali, aceia puțini pe care îi mai avem în țară, care s-au ocupat cot la cot cu mașinăria tehnică automată a Consiliului UE de întregul proces. Marea presiune este pe acești tehnicieni. Pe scurt, specialiștii români își fac bine treaba alături de aparatul tehnic european. Miniștrii nu au niciun merit în acest sens și nu au de ce să se împăuneze. Calitativ, nu poți să strălucești în timpul unui astfel de mandat important al României fără politicieni străluciți. Nu poți să strălucești fără viziune, integritate, profesionalism, seriozitate și carismă politică, fără să dovedești că iubești România și UE. Din punct de vedere politic noi nu existăm. Miniștrii noștri nu participă la nicio întâlnire pregătitoare, iar pe dosare nu avem niciun fel de influență politică. Calitativ, politicienii noștri au pierdut un prilej extraordinar de a face din problema extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria o prioritate pe masa Consiliului UE. Conservatorii vor spune că e o utopie. Profesioniștii sunt însă cei chemați să transforme interesul României care pare azi o utopie în realitate. Îi avem? Nu în rândul decidenților politici. Concret, în loc să viziteze Olanda și Franța, după pregătiri serioase, din timp făcute, pentru a discuta cu premierii și în Parlamentele acestor state membre, Premierul României s-a dus la Ierusalim, imediat după prezentarea priorităților României în Parlamentul European. Dacă lucram politic din timp la acest obiectiv, am fi putut pune tema libertății de mișcare a românilor și bulgarilor în spațiul Schengen pe masa Consiliului UE. Acesta era rolul politicului. Am ratat acest obiectiv și doamna Premier are în continuare rețineri să meargă în Olanda. O discuție solidă despre consolidarea spațiului Schengen nu a început, doar jocuri de gleznă acasă și declarații isterice anti-europene pentru urechile celor neacomodați cu regulile și valorile europene, cu practicile bune de guvernanță europeană. Nu am reușit, așa cum au făcut bulgarii care au pus tema extinderii în Balcani pe masa Consiliului UE, să prioritizăm strategia europeană a Dunării. Aici era nevoie de politicienii de top buni. Am ratat și aici. Nu există un program cu finanțare europeană pentru dezvoltarea Dunării și a porturilor de la Marea Neagră, deși deținem dubla Președinție și puteam activa butoane importante decizionale. Calitativ, nu am avut și nu avem niciun român care să conducă o instituție europeană de top sau măcar vreo agenție europeană, la peste 10 ani de la aderarea României la UE. Ori asta mi se pare inacceptabil. O oportunitate românească ar fi numirea doamnei Kovesi ca procuror european, dar Guvernul nu o susține, spre stupefacția liderilor europeni chiar din familiile politice din care fac parte partidele de guvernământ. Fracturile politice sunt semnificative. O altă oportunitate este aducerea Agenției Europene de Muncă în România, altfel nu vom sclipi în această președinție la Consiliul UE. Brexitul este o provocare pentru mandatul actual al României, fără însă ca noi să putem influența aceste decizii. În ipoteza ieșirii Marii Britanii din UE fără acord, adică a unui Brexit dur, va trebui revăzut și bugetul pentru anul 2020 și compensarea contribuțiilor semnificative ale britanicilor la bugetul european. Complicate negocieri se întrevăd. În scenariul amânării Brexitului sau al unui acord, există această perioadă de tranziție 2019-2020 care presupune continuarea contribuțiilor UK la bugetul UE. Pe scurt, o ieșite bruscă a UK va îngusta bugetul european semnificativ în 2020. În continuare sunt multe necunoscute în care nu putem ridica problema influenței României în absența unor lideri politici români de anvergură europeană. O altă provocare este bugetul european 2021-2027, unde nu se va publica nimic în monitorul european oficial până nu se bate în cuie contribuția fiecărei țări la bugetul UE. Ori în a treia săptămână din luna aprilie se închide de facto terenul decizional al Consiliului UE, pentru că intrăm în alegerile europene. Cred că bugetul UE va rămâne blocat, pe loc, fără fixarea contribuțiilor statelor membre. Pe dosarul migratiei este la fel, totul blocat. Ceea ce rămâne în grija noastră, este să limpezim confuziile de acasă pe plan juridic, economic și politic, respectiv să învățăm să comunicăm în UE și în lume. Pe justiție suntem aspru criticați de europeni. Alunecăm grav spre antijustiție, încălcări ale statului de drept, dar și economic și politic. Suntem asociați deja cu ungurii, mai rău chiar decât cu polonezii, care și-au mai revenit în ultima vreme. Acum câteva zile, președintele Comisiei Europene Juncker a acuzat partidul maghiar Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán de minciună. „Împotriva minciunilor nu putem face prea multe lucruri”, a declarat Juncker despre campania lui Fidesz împotriva UE, care acuza aberant Bruxelles-ul de susținerea unor politici care „amenință fundamental securitatea Ungariei”. Încă nu am văzut vreun sondaj legat de percepția românilor cu privire la Președinția României la Consiliul UE. Însă percepția în cancelariile europene cu care am intrat în dialog direct este a unei țări cu oameni onești, bine pregătiți profesional, conduși de corupți și mincinoși care au capturat puterea. Astăzi, președinția României la Consiliul UE are mari probleme de comunicare. Nici măcar reușitele, mai mici sau mai mari, nu le comunicăm bine, fie atunci când rezolvăm chestiuni legate de poluare sau de pensiile cumulate în UE, indiferent de țara în care lucrăm etc. Ne rezuzăm la declarații anoste în conferințele și comunicatele de presă. Cred că Președinția României la Consiliul UE ar trebui să-si îmbunătățească rapid comunicarea, pentru a transmite informația europeană de interes la public. Mediocritatea și sub-mediocritatea politicienilor comunicatori distruge acum potențialul de comunicare. Mediocritatea și sub-mediocritatea politicienilor care ar trebui să negocieze temele mari de interes pentru România blochează rezultatele redutabile. Dovedim că știm să organizăm evenimente în România, să fie totul în regulă și după standardele UE, dar nu știm să obținem rezultate mari. Nu e vorba de tehnicieni, ci de miniștrii pe care acești tehnicieni îi susțin cu informații din diverse domenii. Când politicienii noștri sunt văzuți de europeni ca fiind mincinoși, e complicat să visezi la rezultate notabile. Europenii știu bine situația din România și e o eroare uriașă să-și imagineze cineva că sunt dezinformați. Europenii au surse alternative de informare. Când mai multe surse îți spun că ceva e disfuncțional, încrucișezi informațiile și tragi concluzii. Singur. Să înțelegem odată pentru totdeauna că a fi la putere nu te validează automat ca fiind sincer sau profesionist. Ce urmează? Cred că vor continua românii să plece din țară, mai ales cei bine pregătiți profesional, că opoziția mizează prea mult pe implicarea UE ca să ne ajute și mai cred că dacă nu ne ajutăm siguri, amendând ca cetățeni tot ceea ce vedem că este greșit și imoral, nu ne va fi bine ca țară. Momentul nostru de vârf al actualei Președinții la Consiliul UE va fi la Summitul din mai de la Sibiu, cu privire la viitorul UE, iar președintele va fi în prim plan și singurul politician cu care europenii vorbesc azi serios în România. Rămâne de văzut dacă va putea să vină cu o inițiativă sclipitoare care să dea forță politică acestui mandat al României la Președinția UE pentru a o face memorabilă. Post-ul Andreea Paul: evaluarea Președinției României la Consiliul UE după două luni de mandat apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
25 februarie 2019
11:40
With the latest inflation data having been released by the Central Statistical Office (KSH), we could see the start of a tightening cycle as early as in March, some analysts say. Others, however, argue that the Monetary Council might consider a later start, as headline inflation is below the central bank’s target. Core inflation, on the other hand, jumped to 3.2%, a surprise to analysts. Consumer prices were 2.7% higher on average in January than a year earlier, and basically remained flat from the previous month. Tobacco, alcoholic drinks, as well as food, were significantly more expensive in the first month of the year than a year earlier. The sharpest rise was in the price of tobacco products, with a 9.6% year-on-year increase. The biggest surprise in the data lies in the core inflation data: that figure jumped to 3.2% in January, up from 2.8% in December. Core inflation exceeded the mid-term inflation target of the National Bank of Hungary (MNB) of 3% for the first time in five years. Tax-adjusted core inflation, the central bank’s very own main core index, rose to 3% from December’s 2.9%. After the latest inflation data was released, expectations that the MNB would start a tightening cycle soon were revived. Such expectations seem quite well-grounded, as just about a month ago, MNB deputy governor Márton Nagy claimed that the central bank could make a U-turn in its monetary policy if the core inflation measure reached or exceeded 3%. Cut in Liquidity? While most analysts still expect the central bank to maintain its key rate at the record low level of 0.9% thorough the year, some think that the rise in the core inflation could soon lead to a cut in forint liquidity released by the MNB into interbank markets via its FX swap facility and an increase in the short-term BUBOR rates. According to analysts at Bank of America-Merrill Lynch, the MNB will start a tightening cycle gradually, as it does not want to fuel a significant strengthening of the forint against the euro. As they put it, Hungary’s central bank is “not comfortable in periods when the forint strengthens below 310 against the euro, and at around 305 HUF/euro level it is likely to act pro-actively”. You can read the continuation of the article here Post-ul Core Inflation on the Rise, all Eyes on Rate-setters apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
10:40
Piața românească de bunuri de folosință îndelungată a ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2018, reprezentând o creştere de 13% comparativ cu anul anterior, reiese din ultimul studiu GfK TEMAX pentru România,T4 2018. Principalul motor al acestei creşteri a fost sectorul telecom, cu un avans de 23% în valoare, până la 1,4 miliarde de euro. Telecom este astfel cel mai important sector din piaţă, cu o pondere de 42%. La nivel de trimestru patru, piaţa românească de electro-IT a ajuns aproape de 1,2 miliarde de euro, impulsionată de evenimente promoţionale precum Black Friday şi Crăciun. Comparativ cu T4 2017, piaţa a crescut cu aproape 7%, principalele motoare fiind sectorul electrocasnicelor mari și cel al echipamentelor de birou, cu rate de creştere de 12%, respectiv 13%. Telecom Piaţa telecom include telefoanele inteligente și mobile, phablets (smartphone-uri cu dimensiunea display-ului > 5.4 inch), căşti şi wearables. În timp ce vânzările de telefoane mobile pierd rapid cotă de piaţă, smartphone-urile şi phablets beneficiază de rate de creştere de peste 300%. De asemenea, categoria de wearables este în plină expansiune (+45% față de T4 2017), condusă de gadget-urile noi lansate într-un rapid ritm. Comparativ cu 2017, întregul sector a crescut cu 35%. Dacă ne uităm la performanţele trimestriale, T4 2018 a marcat un avânt de 10% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, în timp ce, în cadrul sectorului, piaţa de phablets a crescut cu 287%. Electrocasnice mari Electrocasnicele mari sunt al doilea sector ca valoare din piaţa locală de bunuri de folosință îndelungată. Acestea s-au bucurat de o creștere anuală în valoare de aproape 12%, ca efect al evoluțiilor pozitive ale unor produse ca: uscatoarele de rufe, +45% față de 2017 şi maşinile de spălat vase (+18%). Trimestrial, uscatoarele de rufe au crescut cu 52%, în timp ce congelatoarele s-au clasat pe locul al doilea cu o creștere în valoare de 18% față de T4 2017. Toate celelalte produse din acest sector au cunoscut un trend crescător, cuptoarele cu microunde rămânând relativ constante în valoare (doar +0,6%).  Electronice Piața de electronice a înregistrat o valoare de 539 de milioane de euro în 2018, fiind al treilea sector ca pondere din întreaga piață electro-IT și marcând o creștere de aproape 7 procente în comparaţie cu 2017. 85% din întreaga valoare a sectorului (sau 458 milioane de euro) revine vânzărilor de televizoare, o categorie de produse care dă și tendinţa de creştere a sectorului, cu același plus de aproape 7% față de 2017. Putem vedea aici și categorii în scădere, precum media playere-le portabile (-26% versus 2017) sau video playere-le care au pierdut 21%. Ce s-a întâmplat în T4? Tendinţa este aproape similară. Pentru televizoare, ultimele trei luni ale anului au adus 40% din vânzări, în timp ce creşterea în comparație cu T4 2017 a fost aproape inexistentă (0,2%). Sistemele home cinema au avut o evoluţie bună, +2% față de T4 2017, împreună cu sistemele audio, cu o creştere de peste 12%.Toate celelalte categorii au marcat scăderi în T4 2018, cea mai severă fiind pentru cea din cazul video playere-lor (-36%). IT Piața IT a crescut cu aproape 8% până la 485 milioane de euro. În cadrul acesteia, categoria cea mai importantă este cea de Mobile Computing (laptop-uri), deoarece reprezintă 55% din valoarea întregului sector, în creștere cu 7,5% față de 2017. Cu toate acestea, computerele și accesoriile continuă să se bucure de o creștere sănătoasă de 14%, precum şi monitoarele, cu 16% creştere versus 2017. Tabletele reprezintă grupul de produse cel mai puternic afectat de creşterea phablets şi laptop-urilor. Valoarea vânzărilor a ajuns la 50 milioane de euro în 2018, cu 7,5% mai puțin decât cu un an înainte. Și pentru sectorul IT trimestrul al patrulea reprezintă cea mai bună perioadă a anului, aducând 34% din vânzările anuale totale. Creşterea față de T4 2017 a fost de 1%. Mobile Computing reprezintă 55% din vânzările trimestriale ale sectorului şi aproape 5% creștere versus T4 2017. Cea mai mare creştere a fost însă înregistrată de camerele video, 9,5%, până la o valoare de 3 milioane de euro. Computerele au fost responsabile de aproape 18% din vânzările trimestrului, în scădere cu peste 8 procente față de aceeași perioadă a anului 2017, la o valoare de 30 de milioane de euro. Aceeaşi situație a fost înregistrată și în cazul tabletelor, cu o scădere a vânzărilor de 9%, până la 16 milioane de euro. Electrocasnice mici Cu o valoare în 2018 de 245 de milioane de euro, electrocasnicele mici reprezintă puțin peste 7% din totalul pieţei electro-IT şi o creștere de 7 procente versus 2017. Aspiratoarele sunt vedeta sectorului, o categorie de produse în care lansările şi inovaţiile de produse au ridicat valoarea vânzărilor cu peste 12%, până la 61 de milioane de euro și dețin o cotă de piață de 25% din totalul categoriei. Putem remarca rate mari de creştere pentru produse cum sunt aparatele de ras, +14%, până la 26 de milioane de euro, aparatele de preparare a băuturilor calde, 26% creştere şi 39 milioane de euro sau friteuzele, cu o creștere de 41%, dar cu o bază mică, de doar 2 milioane de euro în 2018. Categoriile care pierd din valoare sunt storcătoarele și mașinile de tocat carne: -17%, respectiv -9%. La nivel de trimestru, aspiratoarele au crescut cu peste 17%, până la 22 de milioane de euro, în timp ce aparatele de preparare a băuturilor calde înregistrează vânzări de 17 de milioane de euro, reprezentând o creștere de aproape 34% versus T4 2017. Care sunt produsele care marchează cele mai mari rate de creștere din acest sector? Stațiile de călcat (peste 57% față de T4 2017), multicooker-ele (56%) şi friteuzele (50%), dar la baze foarte mici, cu vânzări de doar 1 milion de euro pentru fiecare tip de produs la nivel de trimestru. Echipamente de birou și consumabile Segmentul echipamentelor de birou și al consumabilelor, care cuprinde toate tipurile de dispozitive multifuncţionale și de imprimare, a avut o creştere sănătoasă de 15% în 2018, până la 37 de milioane de euro. Cu 13 milioane de euro, trimestrul al patrulea reprezintă 34% din valoarea vânzărilor anuale şi 13% peste acelaşi trimestru din 2017. Foto Sectorul include camere digitale, cu o valoare de 23 milioane de euro în 2018 și 10% sub anul 2017. Odată cu tabletele, se pare că și creșterea categoriei phablets a avut un impact negativ asupra camerelor foto. La nivel de trimestru, sectorul a atins 7 milioane de euro, cu peste 10% mai puțin în comparație cu T4 2017. Post-ul Piața electro – IT crește cu 13% în 2018, susținută de sectorul telecom apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
10:30
Ovidiu Șandor, CEO Mulberry Development, a fost desemnat aseară câștigătorul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2018. Antreprenorul a concurat pentru marele titlu alături de alți 43 de lideri de business și va reprezenta România în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, de la Monte Carlo, din iunie 2019. Mulberry Development, companie din Timișoara cunoscută la nivel internațional pentru dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare de top, precum City Business Centre din Timișoara și The Office din Cluj Napoca, derulează un proiect amplu de dezvoltare imobiliară mixtă în centrul Timișoarei, denumit ISHO. Antreprenorul Ovidiu Șandor se implică activ în numeroase proiecte culturale din regiune, precum Bienala Art Encounters pe care o organizează. În cadrul ceremoniei la care au participat peste 200 de reprezentanți ai comunității de business, Alexandru și Tudor Iliescu, fondatorii Mondly, au primit titlul EY Emerging Entrepreneur of the Year: Technology & Innovation. Înființată la sfârșitul anului 2013, în Brașov, compania Mondly a dezvoltat o platformă educațională completă, care oferă soluții digitale de învățare a limbilor străine și pune la dispoziția utilizatorilor cursuri gratuite și cu plată în 33 de limbi. Cu un total de 1056 de cursuri dezvoltate, implementate într-o singură soluție digitală, aplicația are în prezent peste 40 de milioane de utilizatori din 190 de țări și un milion de recenzii. De asemenea, în cadrul galei, s-a acordat un premiu de excelență unei afaceri de familie de succes, care implică deja noua generație în administrarea afacerii. Premiul Family Business Excellence Award i-a revenit familiei Boromiz, care conduce grupul Boromir. Boromir, o companie născută din respect pentru tradiție și familie, și-a construit întreaga gamă de produse folosind rețete tradiționale și metode artizanale de producție. Fondată în 1994, în Râmnicu Vâlcea, compania are ca obiect principal de activitate achiziția, prelucrarea cerealelor și valorificarea superioară a făinii. Datorită echipei dedicate și a spiritului inovator, brandul este recunoscut la nivel național pentru calitatea şi originalitatea produselor. „Ediția din acest an a adus în competiție mai multe firme de dimensiuni mari, cu un brand deja consacrat. Am văzut mai multe cazuri de extindere regională, prin achiziții, prin înființarea de afaceri green field sau prin contracte externe semnificative. Structurile de guvernanță ale acestor firme evoluează, iar inovația este o prioritate. Dintre cei 43 de candidați intrați în competiție, 17 antreprenori români s-au înscris la categoria Emerging Entrepreneur of the Year pe care, pentru prima dată, am dedicat-o exclusiv firmelor din tehnologie, de la care așteptăm un nou unicorn,” a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România. Juriul EY Entrepreneur Of The Year – România 2018 Pentru selectarea câştigătorilor, juriul a examinat fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii: spiritul antreprenorial, performanţa financiară, direcţia strategică, impactul asupra comunităţii, capacitatea de inovare şi integritatea personală. Juriul independent a fost alcătuit din cinci antreprenori, dintre care doi câștigători ai ediției anterioare, Cristi Covaciu, CEO IPEC (câștigător EOY 2016, Președinte juriu), Daniel Dines, CEO UiPath (câștigător Emerging EOY 2016), Doina Popescu, Managing partner, ForeVest Capital Partners, Marius Ștefan, CEO Autonom Rent a Car și Vasile Armenean, CEO Betty Ice. Antreprenorii care au concurat în competiția EY Entrepreneur Of The Year – România 2018 Această ediție a adus în competiție 43 de antreprenori, lideri în sectoarele în care activează, având împreună o cifră de afaceri de peste 620 de milioane de euro și un total de peste 10.000 de angajați. Cei șapte finaliști la categoria EY Entrepreneur Of The Year au fost: Ovidiu Șandor, Mulberry Development – câștigătorul titlului EY Entrepreneur Of The Year Mihai Marcu, Medlife Radu Timiș, Cris-Tim Victor Mates, Apidava Mihai și Cristian Logofatu, Bittnet Andrei și Lucia Costea, Secom Laurentiu Bădescu, S.I.L.D.B.V. Cele trei premii din categoria Emerging Entrepreneur of the Year: Technology & Innovation au fost acordate antreprenorilor: Alexandru și Tudor Iliescu, Mondly – câștigători ai titlului Emerging Entrepreneur Of The Year Călin Văduva, Forthech – locul al doilea Liviu Apolozan, DocProcess – locul al treilea Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii. Post-ul Ovidiu Șandor – EY Entrepreneur Of The Year România 2018 apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
09:30
Republica Moldova aflată la joncțiunea dintre Est și Vest își alege astăzi viitorul parlament. Pentru prima oara, scrutinul legislativ este mixt – proportional adică pe liste de partid pentru 50 de locuri în Parlament si scrutine locale, uninominal pe circumscriptii electorale pentru restul de 51 de locuri. Dacă pe liste de partid, rezultatele sondajelor de opinie au reliefat un clasament (PSRM, ACUM, PDM, Partidul Șor), rezultatele votului uninominal ar putea schimba această ordine. Va exista vreun partid care să obțină majoritatea? Care vor fi pozițiile partidelor înainte de începerea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare? Vor fi declanșate alegeri anticipate? Toate aceste întrebări își vor afla răspunsul după finalizarea scrutinului legislativ. Dar până atunci să vedem cum s-a desfășurat procesul de votare. Participare masivă la alegerile parlamentare din Republica Moldova Până la ora 13.00 în alegerile parlamentare din Republica Moldova au votat peste 27% din alegătorii înscriși în listele electorale acesta fiind una din cele mai bune prezențe la urne în ultimii 20 de ani. Spre comparație, în scrutinul din 2014, la ora 13.00 a fost înregistrată o prezență de 21%. Cele mai active, de dimineață au fost persoanele de vârsta a treia. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 70 de ani reprezentau, la ora 13.00, 38,5% din numărul total al votanților sau circa 300 de mii. 25% îl reprezentau persoanele de vârstă medie (41-55 ani). Tinerii cu vârsta cuprinsă între 26 și 40 de ani au reprezentat 20% din voturi iar bătrânii de 71 de ani și peste – în proporție de 9,18%. Cei mai pasivi sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Ponderea acestora în numărul total al alegătorilor era de doar 6,57%. Încă de dimineață mai mulți observatori au semnalat participarea masivă la scrutin a cetățenilor moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană, care sunt aduși organizat, cu autobuzele la birourile electorale. Până la ora 11.00 au participat la scrutin deja opt mii de alegători, cifra fiind apropiată de cea înregistrată la alegerile parlamentare precedente, din 2014 pe parcursul întregului scrutin. Urnă din Federația Rusă? Pe o urnă de vot din secția de votare din Comrat a fost lipită stema Federației Ruse în loc de cea a Republicii Moldova, transmite Gagauzinfo.md. Potrivit sursei citate, membrii biroului electoral și observatorii au descoperit prezența stemei numai după publicarea unei fotografii pe rețelele sociale. Stema Federației Ruse a fost ulterior acoperită cu o foaie de hârtie. Amintim că alegerile actuale din Republica Moldova se desfășoară potrivit unui nou sistem electoral conform căruia 50 de deputați din cei 101 vor fi aleși pe liste de partid, ca și mai înainte iar ceilalți 51 – pe circumscripții uninominale, 46 pe teritoriul țării , trei în afară (Europa de Vest, Circumscripția de est, SUA și Canada. Concomitent cu scrutinul, se desfășoară și două referendumuri. Unul pentru diminuarea numărului de deputați de la 101 la 61 iar cel de-al doilea – pentru a permite revocarea de către alegători a deputaților aleși pe circumscripțiile uninominale. O treime a votat pentru viitorul Parlament La ora 14.00 votase deja o aproape o treime din alegători. Ponderea persoanelor de vârsta a treia încet se diminuează iar cea a tinerilor crește. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au anunțat că aducerea organizată a alegătorilor la vot nu reprezintă o încălcare a legislației electorale. Turism electoral din Transnistria O alegătoare din Tiraspol susține că a fost adusă organizat împreună cu alți locuitori ai regiunii secesioniste la secțiile de vot. Femeia spune că niște persoane i-au propus la finele săptămânii 400 de lei (cca 20 de euro) ca să-l voteze pe Dodon. Declarațiile se regăsesc într-un video postat pe Facebook de un observator la o secție de votare pentru regiunea transnistreană. „Am venit de la Tiraspol. Dacă Dodon a organizat transport trebuia să se gândească cu capul. O doamnă care stă în rând mi-a spus că vineri s-au apropiat niște oameni la zavod (n.red „uzină”), au întrebat-o dacă are cetățenie moldovenească și i-au propus să-l voteze pe Dodon pentru suma de 400 de lei”, a declarat femeia. Recordul din turul doi al prezidenţialelor din 2016, când votaseră în total în jur de 17 mii de alegători domiciliaţi în Transnistria – mai mulţi decât la toate scrutinele precedente – a fost atins deja la orele prânzului. Acum, cifra votanţilor transnistreni e de peste 33 de mii, aproape dublu faţă de cifra înregistrată în 2016. Blocul ACUM Platforma DA și PAS cere observatorilor să nu recunoască alegerile din circumscripțiile deschise pentru regiunea transnistreană. „Zeci de mii de oameni au fost transportați organizat în schimbul unei retribuții de 20 de dolari SUA din regiunea transnistreană pentru a vota la alegerile parlamentare. În plus, în Transnistria opoziția nu a avut posibilitate de a desfășura campanie electorală, or accesul liderilor opoziției în acestă regiune a fost interzis”, au declarat Andrei Năstase și Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. „Constatăm încălcarea principiului votului liber exprimat în aceste două circumscripții uninominale, fapt pentru care nu recunoaștem valabilitatea scrutinului. De asemenea, chemăm misiunile de observare a alegerilor să declare alegerile în aceste două circumscripții ca fiind contrare standardelor OSCE și ale Consiliului Europei și să nu le recunoască”, au declarat reprezentanții opoziției. „Comisia Electorală Centrală (CEC) a primit mai multe sesizări care se referă la transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană”, a declarat Alina Russu, președinta CEC în cadrul unui briefing care a avut loc la ora 18.30. Șefa CEC a menționat că deși legislația nu interzice organizarea și transportarea alegătorilor la secțiile de vot, urmează să fie documentat dacă în acest proces nu au existat elemente de corupere. „Inspectoratul General al Poliției a fost sesizat. Vor fi documentate cazurile, iar ulterior vom aduce la cunoștință rezultatele”, a punctat Russu. Președinta CEC a constatat că „se atestă o participare activă” a alegătorilor din stânga Nistrului. Până la ora 18.30, peste 35 de mii de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană au votat deja, cifră care reprezintă un record pentru istoria alegerilor parlamentare din R. Moldova. Cum a votat diaspora În secțiile de votare din străinătate, se atestă o prezenţă mai redusă la vot decât în scrutinul prezidenţial din 2016. Atunci, în turul doi numărul de votanţi a fost de 138 de mii. În scrutinul actual, la această oră avem de două ori mai puțini votanți ăn secțiile de peste hotareloe țării, circa 70 de mii. Cei mai mulți dintre ei, circa 61 de mii au votat în circumscripția Europa de Vest. Peste șapte mii au votat în circumscripția la est de Republica Moldova iar în SUA și Canada puțin peste 1500 de alegători. Ce-i drept , secțiile de vot de pe continentul american s-au deschis mai târziu. În secțiile din străinătate ar putea să se mai mărească numărul de votanț însă este puțin probabil că acesta se va apropia de cel din 2016. Prezența mai redusă la urne, pe lângă dezamăgirea alegătorilor, este cauzată și de faptul că autoritățile au interzis votarea în baza pașapoartelor străine expirate. O bună parte, însă, din moldovenii aflați în UE, se află acolo în baza pașapoartelor românești și nu și-au reînnoit pașapoartele moldovenești de care nu mai au nevoie. Această categorie de alegători, destul de numeroasă, este, astfel privată de dreptul de a-și exercita dreptul la vot. Pe circumscripţiile din străinătate mizează mult blocul electoral ACUM. Chiar liderul blocului, Maia Sandu este candidatul ACUM pentru circumscripţia 50, în care votează cei mai mulţi migranţi moldoveni. STOP VOT! Rata de participare la alegeri a fost de 49%; Procesul de votare s-a încheiat la ora 21.00. Potrivit datelor preliminare, rata de participare la vot în cadrul scrutinului parlamentar este de 49 la sută. La secțiile de votare s-au prezentat peste 1 milion 445 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, arată datele premilinare ale CEC. Maia Sandu: Am avut cel mai nedemocratic scrutin din istoria Republicii Moldova Maia Sandu a mulțumit cetățenilor pentru votul acordat și a atras atenția la mai multe ilegalități. „Dragi cetățeni, mulțumim foarte mult pentru că ați avut timp și ați ajuns la vot. Aceste alegeri au fost nici libere și nici corecte, au fost cele mai nedemocratice alegeri în Republica Moldova. Am văzut cum au fost folosite resurse ilegale de către regim. Am asistat la o campanie de denigrare a opoziției prin televiziuni. În aceste circumstanțe, noi nu am putut ajunge la fiecare cetățean. Respectiv, aceste alegeri nu pot fi calificate drept libere și corecte”, a evidențiat Sandu. În același timp, Andrei Năstase s-a adresat alegătorilor. „Plahotniuc va fi din nou parlamentar și va încerca să se ascundă dupa imunitate. Astăzi, mii de oameni plătiți au fost mânați de la o secție de votare la alta. Mulțumesc tuturor celor care au acordat un vot democrației. Începând din această seară, Republica Moldova se va schimba, indiferent ce vor unii sau alții. O să protejăm acest vot, dacă va fi nevoie – și în stradă”, a conchis Năstase. Partidul Democrat este dispus să discute cu toate forțele Partidul Democrat este dispus să discute cu toate forțele din viitorul Parlament pentru a asigura continuitatea proiectelor în folosul cetățenilor, a declarat la scurt timp după închiderea secțiilor de vot, liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc. „Indiferent de diferențele doctrinare dintre partide, politicienii trebuie să aibă un singur scop – să facă viața noastră mai bună. Nu suntem supărați pe nimeni, nu sunt politicieni cu care nu acceptăm să discutăm, nu vom pune condiții, dar nu vom accepta nici condiționalități”, a declarat Vlad Plahotniuc. În același timp, premierul Pavel Filip, care este și prim-vicepreședinte al PDM, a salutat modul în care s-au desfășurat alegerile, în special în diaspora, menționând că neregulile înregistrate „nu pot influența rezultatul votului”. Peste 500 de nereguli în ziua alegerilor Observatorii Promo-LEX au raportat peste 500 de nereguli în ziua alegerilor. Cele mai multe cazuri observate țin de fotografierea buletinelor de vot (36 de cazuri) și deficiențele în listele electorale (33 de cazuri). Observatorii misiunii Promo-LEX au mai raportat 27 de cazuri de tentative și situații de recompensare materială sau bănească a alegătorilor. De exemplu, trei alegători din regiunea Transnistriană au declarat că pentru votul pentru candidatul PDM se oferă o recompensă de 20 de dolari. Alte 24 de cazuri au fost semnalate pentru votarea în grup. Mai exact, mai multe persoane s-ar fi aflat concomitent în aceeași cabină de vot. La o secție de votare din Durlești, două doamne au intrat in cabina de vot pentru a vota împreuna. După unele observații ele nu au reacționat și au votat în comun. Observatorii au raportat și circa 23 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Fenomenul transportării organizate a fost semnalată prepoderent în cele două circumscripții din stânga Nistrului. Atacuri cibernetice asupra sistemului informațional al CEC Sistemul informaţional al Comisiei Electorale Centrale a fost astăzi ţinta mai multor atacuri cibernetice. Declaraţia a fost făcută de reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei cu puţin timp în urmă. Oamenii legii au mai adăugat că toate tentativele de spargere a serverelor CEC au fost contracarate. „Astăzi au avut loc mai multe încercări de a bloca sistemul informațional al Comisiei Electorale Centrale prin atacuri cibernetice. Astfel serviciul tehnologiei informaționale și securitatea cibernetică al serviciului sistemului de alegere au blocat aceste atacuri și respectiv au asigurat ca sistemul informatic să funcționeze fără devieri”. Rezultate preliminari la ora 24:00 La ora 24:00, după procesarea a 33% din procesele verbale pentru alegerile proporționale, pe primul loc se situeaza PSRM cu 29,92% din voturi. Acesta este urmat de PDM cu 28,04% și Blocul ACUM cu 22,51% din voturi. Ultima formațiune politică care a trecut pragul electoral este Partidul Șor care a obținut 9,86% din voturi. Primul partid situat sub linie este PCRM care a reușit să obțină 4,02% din voturi. În ceea ce privește alegerile legislative uninominale, câștigătorii sunt candidații situați pe primul loc în circumscripția în care au candidat. La ora 24:00, dupa procesarea a 35%din procesele verbale, situația se prezintă astfel: Alegerile pentru legislativul moldovenesc s-au încheiat, inclusiv în ultimele circumscripții din SUA și Canada, deschise pentru diaspora. Conform datelor preliminare, după procesarea a 97% din procesele verbale, pot fi făcute primele concluzii și poate fi configurată structura viitorului parlament moldovean. Potrivit votului pe liste de partid, pe circumscripția națională, în momentul de față avem următorul tablou: PSRM 31.37% (431.648 de voturi) „ACUM” – DA și PAS 26.17% (360.146 de voturi) PDM 23.99% (330.120 de voturi) PP „Șor” 8.46% (116.393 de voturi) PCRM 3.79% (52.106 de voturi) PPPN 2.90% (39.969 de voturi) PL 1.24% (17.052 de voturi) În conformitate cu aceste date, PSRM urmează să obțină circa 18 mandate din cele 50 stabilite pe lista națională, Blocul electoral ACUM ar putea avea 15 mandate, PDM – 12 mandate și partidul Șor – 5 mandate. În ce privește circumscripțiile electorale, potrivit datelor preliminare, PDM urmează să obțină 18 mandate, PSRM – 17 mandate, ACUM – 12 mandate, partidul Șor – două mandate și încă două mandate vor reveni candidaților independenți. Astfel, cele 101 de mandate în viitorul parlament ar putea să fie distribuite în felul următor: PSRM – 35 de mandate; PDM – 30 de mandate; ACUM (DA și PAS) – 27 de mandate; Partidul ȘOR – 7 mandate; Candidați independenți – 2 mandate. Drept urmare, după cum s-a și anticipat, niciun partid nu a obținut suficiente mandate pentru a guverna de unul singur. Cel mai probabil, partidul de guvernământ, PDM va face o alianță cu partidul Șor și îi va coopta pe cei doi deputați independenți. Chiar și așa, el va avea doar 39 de mandate, insuficiente pentru a asigura alegerea executivului. Pe de altă parte, celelalte două formațiuni, Blocul electoral ACUM și socialiștii (PSRM) au declarat că nu vor face coaliție cu PDM. În această situație sunt de așteptat două scenarii: PDM ar putea recurge la coruperea deputaților din celelalte două formațiuni pentru a-i determina să treacă de partea lor. PDM are o experiență bogată în acest sens. Dacă în trei luni nu se va reuși crearea unei coaliții de guvernare, urmează a fi convocate alegeri anticipate. Datele se pot încă modifica pe măsura numărării voturilor rămase. Așa cum au rămas în cea mai mare parte nenumărate voturile diasporei din vest, Europa, SUA și Canada, care votează tradițional cu dreapta proeuropeană, cifrele finale s-ar putea modifica în favoarea blocului ACUM, însă nesemnificativ. Vom reveni cu noutăți de la corespondentul nostru de la Chisinau, Ion Chislea.   Post-ul Ultima oră: Alegeri legislative cruciale pentru R. Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
24 februarie 2019
19:30
Republica Moldova aflată la joncțiunea dintre Est și Vest își alege astăzi viitorul parlament. Pentru prima oara, scrutinul legislativ este mixt – proportional adică pe liste de partid pentru 50 de locuri în Parlament si scrutine locale, uninominal pe circumscriptii electorale pentru restul de 51 de locuri. Dacă pe liste de partid, rezultatele sondajelor de opinie au reliefat un clasament (PSRM, ACUM, PDM, Partidul Șor), rezultatele votului uninominal ar putea schimba această ordine. Va exista vreun partid care să obțină majoritatea? Care vor fi pozițiile partidelor înainte de începerea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare? Vor fi declanșate alegeri anticipate? Toate aceste întrebări își vor afla răspunsul după finalizarea scrutinului legislativ. Dar până atunci să vedem cum s-a desfășurat procesul de votare. Participare masivă la alegerile parlamentare din Republica Moldova Până la ora 13.00 în alegerile parlamentare din Republica Moldova au votat peste 27% din alegătorii înscriși în listele electorale acesta fiind una din cele mai bune prezențe la urne în ultimii 20 de ani. Spre comparație, în scrutinul din 2014, la ora 13.00 a fost înregistrată o prezență de 21%. Cele mai active, de dimineață au fost persoanele de vârsta a treia. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 70 de ani reprezentau, la ora 13.00, 38,5% din numărul total al votanților sau circa 300 de mii. 25% îl reprezentau persoanele de vârstă medie (41-55 ani). Tinerii cu vârsta cuprinsă între 26 și 40 de ani au reprezentat 20% din voturi iar bătrânii de 71 de ani și peste – în proporție de 9,18%. Cei mai pasivi sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Ponderea acestora în numărul total al alegătorilor era de doar 6,57%. Încă de dimineață mai mulți observatori au semnalat participarea masivă la scrutin a cetățenilor moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană, care sunt aduși organizat, cu autobuzele la birourile electorale. Până la ora 11.00 au participat la scrutin deja opt mii de alegători, cifra fiind apropiată de cea înregistrată la alegerile parlamentare precedente, din 2014 pe parcursul întregului scrutin. Urnă din Federația Rusă? Pe o urnă de vot din secția de votare din Comrat a fost lipită stema Federației Ruse în loc de cea a Republicii Moldova, transmite Gagauzinfo.md. Potrivit sursei citate, membrii biroului electoral și observatorii au descoperit prezența stemei numai după publicarea unei fotografii pe rețelele sociale. Stema Federației Ruse a fost ulterior acoperită cu o foaie de hârtie. Amintim că alegerile actuale din Republica Moldova se desfășoară potrivit unui nou sistem electoral conform căruia 50 de deputați din cei 101 vor fi aleși pe liste de partid, ca și mai înainte iar ceilalți 51 – pe circumscripții uninominale, 46 pe teritoriul țării , trei în afară (Europa de Vest, Circumscripția de est, SUA și Canada. Concomitent cu scrutinul, se desfășoară și două referendumuri. Unul pentru diminuarea numărului de deputați de la 101 la 61 iar cel de-al doilea – pentru a permite revocarea de către alegători a deputaților aleși pe circumscripțiile uninominale. O treime a votat pentru viitorul Parlament La ora 14.00 votase deja o aproape o treime din alegători. Ponderea persoanelor de vârsta a treia încet se diminuează iar cea a tinerilor crește. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au anunțat că aducerea organizată a alegătorilor la vot nu reprezintă o încălcare a legislației electorale. Turism electoral din Transnistria O alegătoare din Tiraspol susține că a fost adusă organizat împreună cu alți locuitori ai regiunii secesioniste la secțiile de vot. Femeia spune că niște persoane i-au propus la finele săptămânii 400 de lei (cca 20 de euro) ca să-l voteze pe Dodon. Declarațiile se regăsesc într-un video postat pe Facebook de un observator la o secție de votare pentru regiunea transnistreană. „Am venit de la Tiraspol. Dacă Dodon a organizat transport trebuia să se gândească cu capul. O doamnă care stă în rând mi-a spus că vineri s-au apropiat niște oameni la zavod (n.red „uzină”), au întrebat-o dacă are cetățenie moldovenească și i-au propus să-l voteze pe Dodon pentru suma de 400 de lei”, a declarat femeia. Recordul din turul doi al prezidenţialelor din 2016, când votaseră în total în jur de 17 mii de alegători domiciliaţi în Transnistria – mai mulţi decât la toate scrutinele precedente – a fost atins deja la orele prânzului. Acum, cifra votanţilor transnistreni e de peste 33 de mii, aproape dublu faţă de cifra înregistrată în 2016. Blocul ACUM Platforma DA și PAS cere observatorilor să nu recunoască alegerile din circumscripțiile deschise pentru regiunea transnistreană. „Zeci de mii de oameni au fost transportați organizat în schimbul unei retribuții de 20 de dolari SUA din regiunea transnistreană pentru a vota la alegerile parlamentare. În plus, în Transnistria opoziția nu a avut posibilitate de a desfășura campanie electorală, or accesul liderilor opoziției în acestă regiune a fost interzis”, au declarat Andrei Năstase și Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. „Constatăm încălcarea principiului votului liber exprimat în aceste două circumscripții uninominale, fapt pentru care nu recunoaștem valabilitatea scrutinului. De asemenea, chemăm misiunile de observare a alegerilor să declare alegerile în aceste două circumscripții ca fiind contrare standardelor OSCE și ale Consiliului Europei și să nu le recunoască”, au declarat reprezentanții opoziției. „Comisia Electorală Centrală (CEC) a primit mai multe sesizări care se referă la transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană”, a declarat Alina Russu, președinta CEC în cadrul unui briefing care a avut loc la ora 18.30. Șefa CEC a menționat că deși legislația nu interzice organizarea și transportarea alegătorilor la secțiile de vot, urmează să fie documentat dacă în acest proces nu au existat elemente de corupere. „Inspectoratul General al Poliției a fost sesizat. Vor fi documentate cazurile, iar ulterior vom aduce la cunoștință rezultatele”, a punctat Russu. Președinta CEC a constatat că „se atestă o participare activă” a alegătorilor din stânga Nistrului. Până la ora 18.30, peste 35 de mii de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană au votat deja, cifră care reprezintă un record pentru istoria alegerilor parlamentare din R. Moldova. Vom reveni cu noutăți…   Post-ul Update: Alegeri legislative cruciale pentru R. Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
16:00
Republica Moldova aflată la joncțiunea dintre Est și Vest își alege astăzi viitorul parlament. Pentru prima oara, scrutinul legislativ este mixt – proportional adică pe liste de partid pentru 50 de locuri în Parlament si scrutine locale, uninominal pe circumscriptii electorale pentru restul de 51 de locuri. Dacă pe liste de partid, rezultatele sondajelor de opinie au reliefat un clasament (PSRM, ACUM, PDM, Partidul Șor), rezultatele votului uninominal ar putea schimba această ordine. Va exista vreun partid care să obțină majoritatea? Care vor fi pozițiile partidelor înainte de începerea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare? Vor fi declanșate alegeri anticipate? Toate aceste întrebări își vor afla răspunsul după finalizarea scrutinului legislativ. Dar până atunci să vedem cum s-a desfășurat procesul de votare. Participare masivă la alegerile parlamentare din Republica Moldova Până la ora 13.00 în alegerile parlamentare din Republica Moldova au votat peste 27% din alegătorii înscriși în listele electorale acesta fiind una din cele mai bune prezențe la urne în ultimii 20 de ani. Spre comparație, în scrutinul din 2014, la ora 13.00 a fost înregistrată o prezență de 21%. Cele mai active, de dimineață au fost persoanele de vârsta a treia. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 70 de ani reprezentau, la ora 13.00, 38,5% din numărul total al votanților sau circa 300 de mii. 25% îl reprezentau persoanele de vârstă medie (41-55 ani). Tinerii cu vârsta cuprinsă între 26 și 40 de ani au reprezentat 20% din voturi iar bătrânii de 71 de ani și peste – în proporție de 9,18%. Cei mai pasivi sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Ponderea acestora în numărul total al alegătorilor era de doar 6,57%. Încă de dimineață mai mulți observatori au semnalat participarea masivă la scrutin a cetățenilor moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană, care sunt aduși organizat, cu autobuzele la birourile electorale. Până la ora 11.00 au participat la scrutin deja opt mii de alegători, cifra fiind apropiată de cea înregistrată la alegerile parlamentare precedente, din 2014 pe parcursul întregului scrutin. Urnă din Federația Rusă? Pe o urnă de vot din secția de votare din Comrat a fost lipită stema Federației Ruse în loc de cea a Republicii Moldova, transmite Gagauzinfo.md. Potrivit sursei citate, membrii biroului electoral și observatorii au descoperit prezența stemei numai după publicarea unei fotografii pe rețelele sociale. Stema Federației Ruse a fost ulterior acoperită cu o foaie de hârtie. Amintim că alegerile actuale din Republica Moldova se desfășoară potrivit unui nou sistem electoral conform căruia 50 de deputați din cei 101 vor fi aleși pe liste de partid, ca și mai înainte iar ceilalți 51 – pe circumscripții uninominale, 46 pe teritoriul țării , trei în afară (Europa de Vest, Circumscripția de est, SUA și Canada. Concomitent cu scrutinul, se desfășoară și două referendumuri. Unul pentru diminuarea numărului de deputați de la 101 la 61 iar cel de-al doilea – pentru a permite revocarea de către alegători a deputaților aleși pe circumscripțiile uninominale. O treime a votat pentru viitorul Parlament La ora 14.00 votase deja o aproape o treime din alegători. Ponderea persoanelor de vârsta a treia încet se diminuează iar cea a tinerilor crește. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au anunțat că aducerea organizată a alegătorilor la vot nu reprezintă o încălcare a legislației electorale. Vom reveni cu noutăți…   Post-ul Alegeri legislative cruciale pentru R. Moldova apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
21 februarie 2019
17:10
Cu câteva săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, competiția se echilibrează. Conform ultimelor sondaje de opinie, cel mai probabil, lupta se va da în trei: Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko și, candidatul surpriză, Volodimir Zelenskii. Iulia Timoșenko a pierdut din avansul de aproape zece procente, pe care îl deținea până în decembrie 2018, Petro Poroșenko a refăcut din handicap, iar Volodimir Zelenskii s-a apropiat în sondaje vertiginos de primii doi. Diferența dintre cei trei candidații, care se află în fruntea preferințelor electorale în ianuarie și februarie 2019, este foarte mică, despărțindu-i doar câteva procente. Dacă până în urmă cu două luni, atenția analiștilor era orientată asupra Iuliei Timoșenko (de altfel cea mai activă în spațiul public și media, angajată într-un turneu național de promovare destul de timpuriu), acum dezbaterea politică se învârte cu predilecție în jurul lui Volodomir Zelenskii. Ascensiunea neașteptată îl plasează, în ultimele sondaje, pe prima poziție în opțiunile de voti ii a respondenților ce și-au exprima intenția de a participa la scrutin, pe data de 31 martie. Când actoria se împletește cu politica În vârstă de 41 de an, Zelenskii este un actor și comediant, născut în regiunea Dnepropetrovsk, și deținătorul companiei de producție de film și televiziune Studio Kvartal-95. Acesta a devenit foarte popular în rândul ucrainenilor, începând cu anul 2016, odată cu lansarea serialului Slujitorul Poporului (Sluha Narodu), televizat pe postul de televiziune 1+1. Zelenskii joacă rolul unui profesor de istorie, care a intrat în politică, iar spre surprinderea tuturor a cîștigat alegerile prezidențiale. Principalele calități ale lui Hobolorodko, personajul principal interpretat de Zelenskii – onestitatea și naturalețea – sunt atuurile care l-au ajutat să „spargă” sistemul politic obscur dinainteiii. Acest serial a devenit într-atât de popular încât a fost preluat de compania americană Netflix și făcut disponibil publicului de peste hotareiv. În esență, serialul ironizează scena politică din Ucraina unde corupția, clientelismul și jocurile de culise devin subiecte de parodie și umor. Serialul Sluha Narodu nu este singurul care abordează asemenea teme. Un scenariu similar se petrece în filmul italian ”Benvenuto Presidente!”, apărut în anul 2013, unde personajul principal, un bibliotecar, printr-o ironie a sorții, ajunge să devină președinte. S-ar putea, ca acest film să fi fost sursă de inspirație pentru serialul Sluha Naroduv. Păstrând aceeași notă regizorală, deznodământul contrar firului narativ din serialul Sluha Narodu se petrece într-un episod din arhicunoscutul serial britanic de science-fiction, Black Mirror. Waldo Moment spune povestea unui comediant cu rezultate modeste, ce ajunge să fie vocea unui personaj animat, pe nume Waldo. Ursulețul Waldo începe să ironizeze candidați aflați în campanie electorală, ceea ce îi aduce o popularitate impresionantă, ca în final, din prisma unor jocuri de culise, comediantul să fie constrâns, ca prin Waldo, să candideze la alegerile parlamentare. Finalul episodului se găsește la limita tragicului, unde personajul principal ajunge într-o stare mentală și materială deplorabilă. Apariția lui Volodimir Zelenskii în politică se petrece parcă după scenariile din serialele/filmul amintite, deoarece, în ceea ce privește cariera sa politică, aceasta este (aproape) inexistentă, la fel ca a personajelor principale, dar în mod intempestiv ajunge să se bucure de o popularitate neașteptată. La începutul anului 2017, prieteni de-ai actorului înființează partidul politic, care poartă denumirea serialului în care joacă Zelenskii. Dar până în 2019, partidul a figurat mai degrabă virtual, activitatea lui fiind nesesizabilăvi. Acum însă este foarte probabil ca Sluha Narodu să devină entitatea politică pe scheletul căreia Zelenskii și echipa sa vor construi conceptul politic și agenda de viitor, nu doar pentru alegerile prezidențiale, ci și în scopul obținerii unui rezultat pozitiv la alegerile parlamentare, programate în toamna acestui an (data anunțată: 27 octombrie 2019). Popularitatea lui Volodimir Zelinskii a început să crească semnificativ în momentul în care și-a anunțat public înscrierea în cursa prezidențială. Și ce mod mai inedit de-a o face decât în ajunul Anului Nou. În timp ce pe celelalte canale de televiziune era transmis tradiționalul mesaj al președintelui Ucrainei (o practică păstrat din era sovietică), la postul de televiziune 1+1, deținut de oligarhul ucrainean, Igor Kolomoiski, Zelinskii a anunțat oficial că va candida pentru cea mai înaltă funcție în stat; președinte în film, aspirații la președinție în viața reală. Fără experiență în politică și cu o atitudine dezinvoltă tipic oamenilor de divertisment, la o primă vedere, Volodimir Zelenskii este fără dubii modelul de politician atipic, nerecomandat pentru cea mai înaltă funcție în stat. De aceea specialiștii ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitățile manageriale ale lui Zelinskii ca președinte. Ideea că Ucraina l-ar putea avea în fruntea statului pe Volodimir Zelenski pare pentru majoritatea analiștilor politici o ficțiune extrasă din schițele regizorilor de film, o poveste cu o evoluție eminamente intempestivă, care frizează realitatea politică. Însă ce l-a propulsat pe acesta în topul sondajelor recente este impresia pe care o lasă în rândul ucrainenilor: o personalitate publică, din sfera societății civile, fără contacte cu sistemul politic din Ucraina, cu atitudinea critică la adresa conducerii și cu postura unei personalității incoruptibile; iar pe de altă parte notorietatea, pe care deja o avea câștigată ca actor și comediant de primă mână. Ucraineni sunt suprasaturați și dezamăgiți de clasa politică actuală și marea lor majoritate își doresc un politician „nou”, „nepătat”, în fruntea statului, care să ducă o luptă adevărată pentru reformarea din temelii a sistemul politic. Toate acestea antrenează ceea ce unii dintre analiști denumesc fenomenul Zelenskii – un caz la limita dintre posibil și imposibil; dintre ficțiune și realitate. Va reuși Volodimir Zelenskii o asemenea performanță? „Fenomenul Zelenskii” nu ar fi un caz particular în Europa. Unul dintre cei mai populari actori și comedianți ai Italiei, Beppe Grillo, a devenit unul dintre fondatorii partidului Mișcarea 5 Stele (MoVimento 5 Stellevii), partid care a reușit la alegerile parlamentare din martie 2018, să obțină cele mai multe mandate în Parlamentul Italiei. Totuși, diferența dintre cele două cazuri constă întocmai în experiența pe care cele două partide/comedianți convertiți la politică o au. De aceea, probabilitatea ca în cariera lui Zelenskii să se producă această voltă (precum în serialul în care joacă) este de neperceput de către experți. După cum a fost menționat anterior, ucrainenii care îl susțin pe comediant identifică în el imaginea unui viitor politician anti-sistem. Însă, în mare parte, această atitudine față de el este rezultatul direct al lipsei majore de încredere în contracandidații și, în general, în politicienii din ”vechea gardă”. 66% din populație declara, în septembrie anul trecut, că Ucraina are nevoie de oameni politici noi în funcțiile importanteviii. Pe lângă faptul de a fi popular în lumea divertismentului ucrainean și de a fi critic la adresa politicienilor actuali, la creșterea în sondaje a lui Zelenskii a contribuit anunțului oficial al lui Sviatoslav Vakarciuk că nu se va înscriere în cursa prezidențială. Sviatoslav Vakarciuk este solistul faimoasei trupe rock Okean Elzy. Popularitatea acestuia în rând ucrainenilor este cel puțin la fel de mare precum a lui Zelenskii, fiind un susținător fervent al celor două revoluții (Portocaliei și a Demnității). Spre deosebire de comediant, Vakarciuk are o anumită experiență politică, reușind chiar să obțină un loc în Parlament. Însă aventura sa în Radă s-a rezumat doar la un an, între 2007-2008. În jurul candidaturii lui Volodimir Zelenskii circulă mai multe semne de întrebare. Printre cele mai importante se numără: Lipsa de experiență politică și lipsa de cunoștințe în materie de diplomație și politică externă, coroborate cu răspunsuri ezitante și ambigue la chestiuni cheie cu privire la viitorul Ucrainei. Referitor la conflictul din Donbas, Zelenskii a menționat că va pune pe primul loc viețile oamenilor și prin urmare nu ar fi dispus să lupte cu armele împotriva separatiștilor/Rusiei. Un răspuns și mai ambiguu l-a oferit la întrebarea adresată pe marginea modalității prin care va încerca să dezvolte economia Ucrainei. În acest sens, Zelenskii a specificat faptul că ar fi dispus să trateze inclusiv cu dușmanul pentru ca nimeni să nu mai moară. Astfel, în opinia lui, primul pas ar fi încetarea focului și (mai apoi) dezvoltarea Ucrainei. Ambiguitatea din limbajul său a rămas nestingherită și atunci când a fost întrebat dacă Ucraina are nevoie de aderarea la NATO și UE. „Nu mă duc niciodată să vizitez pe cineva dacă nu sunt invitat … Ar fi grozav să intri în [UE] și, dacă ar fi posibil, atunci eu, ca o persoană inteligentă … dar nu aș jigni pe alții, nici ei nu sunt niște nepricepuți. Am o întrebare cu privire la NATO. Ce este asta? Trupele care ne vor apăra de agresorii … Dacă va fi nevoie, ok, atunci voi negocia cu NATO. Cu toate acestea, ei (NATO) au astfel de condiții … Avem un război pe teritoriul nostru și acest lucru ne împiedică să intrăm în alianță”ix. Zelenskii lasă impresia că încă nu are un program politic, pe care să îl urmeze; de aici și modul superficial prin care tratează unele subiecte de interes maxim. Pentru a compensa lipsa unei agende clare, comediantul a lansat un anunț în mediul online prin care îi îndeamnă pe ucraineni să scrie cinci probleme, pe care le consideră urgent de rezolvat, sub pretextul că „vechii politicieni nu întreabă populația, promit o mulțime de lucruri, dar în fapt nu fac nimicx”. Atât presa din Ucraina, cât și analiștii, accentuează relația dintre Zelenskii și oligarhul Igor Kolomoiskii, patronul televiziunii unde comediantul își desfășoară activitatea. Astfel, circulă informații neoficiale conform cărora, de fapt, în spatele candidaturii comediantului ar sta Kolomoiskii. Conflictul din trecut, între oligarh și actualul președinte al Ucrainei este binecunoscut ucrainenilor. Timp de un an, imediat după începerea conflictului în estul Ucrainei, Kolomoiskii a deținut funcția de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, după care și-a dat demisia pe fondul unui conflict cu privire la Ukrnafta, compania extractoare de țiței, pe care o deținea în aceea perioadă. La scurt timp, în Parlament a fost decisă privarea controlului acestuia asupra companiei și naționalizarea ei. Următoarea lovitură dată oligarhului a fost naționalizarea băncii deținută de Kolomoiskii, Privatbank, cea mai mare banca din Ucrainei la acea perioadă. Toate acestea au fost parte a politicii de de-oligarhizare a Ucrainei inițiată de președintele Petro Poroșenko, ca parte a unor promisiuni făcute ucrainenilorxi. De aceea, una dintre ipotezele cu privire la candidatura comediantului la alegerile prezidențiale rezidă în faptul că Zelenskii ar fi interfața unui conflict neterminat între Kolomoiskii și Poroșenko. Nu în ultimul rând, Volodomir Zelenskii este acuzat de o parte din presă de faptul că, în ciuda agresiunii regimului de la Kremlin asupra Ucrainei, își continuă afacerile în Rusia. Mai exact, studioul Kvartal 95 deținut de comediant ar depinde de un contract cu o companie ce își are activitatea în Rusia. Este vorba despre Green Film, o companie care, în conformitate cu descoperirile unor jurnaliști, ar fi beneficiat chiar și de bani din bugetul de stat al Federației Rusexii. În ciuda dezavantajelor evidente pe care le prezintă Zelenskii, rapiditatea cu care actorul a urcat în ultimele sondaje animă săptămânile de campanie rămase. Acesta se interpune unei competiții care nu cu puțin timp în urmă părea un duel anticipat între Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko. Deocamdată, este destul de dificil de calificat orientarea ideologică a acestuia. În declarațiile sale pot fi identificate atât elemente populiste, cât și cele ale unui candidat de centru, în aceeași măsură în care Zelinskii pare să nu aibă soluții clare la problemele de anvergură pe care le întâmpină Ucraina. Acum, că se află în topul sondajele, cu siguranță presiunea mediatică și a contracandidaților va crește asupra lui. Dacă va reuși sau nu să își mențină popularitatea rămâne de văzut. Totuși, s-ar putea ca imaginea politicianului anti-sistem să nu îi fie îndeajuns pentru a accede în turul secund. Moldovan Anton i http://ratinggroup.ua/ru/research/ukraine/nastroeniya_i_ocenka_ugroz_ukraincami.html ii http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev_yanvar_2019.html iii http://ukraine-journal.de/benvenuto-presidente-auf-ukrainisch-ein-streich-zu-welchem-preis/ iv http://euromaidanpress.com/2019/01/05/125748/ v Ibidem vi http://ukraine-journal.de/benvenuto-presidente-auf-ukrainisch-ein-streich-zu-welchem-preis/ vii Ibidem viii https://dif.org.ua/article/za-pivroku-do-viboriv-reytingi-kandidativ-i-partiy-motivatsii-viboru-ochikuvannya-gromadyan ix http://euromaidanpress.com/2019/01/05/125748/ x https://interfax.com.ua/news/election2019/557667.html xi http://euromaidanpress.com/2019/01/05/125748/ xii https://www.radiosvoboda.org/a/schemes-news-zelenskyi-vyznav-biznes-v-rosiyi/29719542.html Post-ul Alegerile prezidențiale din Ucraina: Volodimir Zelenskii – comediantul din topul sondajelor apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
15:00
Standard & Poor’s raised its long and short-term foreign and local currency sovereign credit ratings on Hungary from „BBB-/A-3” to „BBB/A-2.” „The upgrade reflects Hungary’s sound growth prospects, supported by high private savings and real wage gains sustaining domestic demand, as well as the ongoing expansion of export capacity in the automotive and services sectors,” S&P said in its justification for the decision. „While we expect growth to slow toward 2% by 2021, we think Hungary’s small open economy will be able to weather a period of weaker external demand, as well as the expected decline in EU funding,” it added. „The ratings are supported by Hungary’s resilient export-driven economy, strong external profile, low private-sector debt, and the flexible exchange rate regime. Relatively weak checks and balances between government branches, moderate wealth levels, and high public debt are key constraints on the ratings,” S&P noted. Hungary’s net external debt had fallen to under 10% of GDP in 2018, from 55% in 2010. Strong domestic demand, supported by wage growth, will likely thin current account surpluses to about 1% of GDP, noted the rating agency. S&P said budgetary slippages similar to those in 2010-2011 are „unlikely,” but added that the governmentʼs plans to reduce the general government deficit to 0.5% of GDP by 2020 are „optimistic.” It warned that the chance to „put public debt on a sharp downward trend offered by the current cyclical upturn might be missed,” leaving public debt net of liquid assets elevated at above 60% of GDP through 2020. The agency acknowledged authoritiesʼ measures which have reduced the share of Hungaryʼs FX debt to around 20%, from over 60% in 2010. It also noted a reduction in non-residentsʼ holdings of central government debt to 36% at the beginning of 2018, from around 60% a few years ago. Hungarian banks „appear to be well capitalized and profitable,” S&P observed, adding that it considers banks’ renewed appetite to lend and stronger financial performance as a sign that the monetary and credit transmission mechanism to the real economy is largely restored. You can read the continuation of the article here Post-ul S&P upgrades Hungary to ’BBB’ apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
14:50
Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Grupul Financiar Banca Transilvania si alti parteneri ai programului de mentorat Made in Romania: Liga BVB au lansat in 18 februarie a.c. o noua editie a acestuia, prin care se doreste incurajarea antreprenoriatului romanesc. Perioada de inregistrare in editia a treia a programului este 18 februarie – 17 martie a.c. Inscrierea se realizeaza online, pe siteul pe siteul www.bvbleague.ro. Ulterior, BVB si membrii Comitetului de Nominalizare vor selecta 50 de companii dintre aplicatiile primite, pe trei categorii: start-up-uri, IMM-uri si companii mari. Pentru impulsionarea cresterii celor 15 finaliste, acestea vor beneficia de asistenta si workshop-uri organizate in Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, cu subiecte despre branding, marketing, tehnici de vanzare, dezvoltarea de produse, consultanta in management, alternative de finantare, raportare financiara, relatia cu investitorii, listarea la Bursa etc. Povestile celor 15 finaliste Odata cu lansarea celei de-a treia editii a programului, a avut loc lansarea cartii 15 companii pentru cresterea economiei romanesti si povestile lor unice, care cuprinde detalii despre experientele companiilor finaliste ale editiei precedente. Cu ocazia primelor editii Made in Romania, organizatorii proiectului au avut ocazia sa interactioneze cu peste 300 de companii romanesti. Editia 2018 a avut peste 200 de inscrieri, cu 20% mai mult decat prima editie, ceea ce confirma popularitatea tot mai mare a programului in randul antreprenorilor. Post-ul Start inscrieri in programul de mentorat Made in Romania: Liga BVB apare prima dată în www.trb.ro - Evita riscul in business!.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.