Europa Libera

Acum 8 ore
01:50
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
Acum 12 ore
19:50
O emisiune în reluare cu un buletin de ştiri actualizat, emisiunea se poate asculta şi pe unde scurte
Acum 24 ore
15:20
Recent, Consiliul European a decis să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Cererea a fost semnată la 3 martie de șefa statului, Maia Sandu. Ministrul de externe, Nicu Popescu, spune că este o oportunitate istorică cu responsabilități istorice și că se pregătește un plan de lucru pentru implementarea recomandărilor Uniunii Europene. Cele mai mari provocări în procesul de aderare la UE a Republicii Moldova le reprezintă evoluția războiului din Ucraina, iar contextul regional rămâne a fi foarte problematic în realizarea parcursului european. Șeful diplomației mai spune că reacțiile oficialilor ruși despre statutul de candidat al țării nu se înscriu în spiritul unor relații corecte. Despre prezentul și viitorul Republicii Moldova vorbim la acest sfârșit de săptămână.* * *La aproape 31 de ani de la obținerea independenței, mulți cetățeni ai Republicii Moldova doresc aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce alții și-ar dori o uniune cu Rusia, chiar dacă au trecut mai bine de 4 luni de la invazia rusă în Ucraina. Speranțele către o orientare proeuropeană democratică au renăscut odată cu decizia Bruxelles-ului de a acorda statutul de candidat Ucrainei devastate de război și vecinei sale, Republica Moldova. Europa Liberă s-a deplasat la sudul țării și a căutat să afle la Cahul cum văd moldovenii viitorul țării lor.– „Viitorul țării noastre tare mult depinde de Ucraina. Dacă Ucraina câștigă războiul în fața Rusiei, noi hotărâm și întrebarea transnistreană, noi hotărâm chiar și întrebarea economică a noastră, chiar independența noastră. Eu așa văd lucrurile: Rusia ca agresor în Ucraina, țară independentă, țară cu valori europene, eu aș spune. Rusia și-a arătat caracterul ei de agresor, dar eu chiar i-aș spune fascist, eu nu spun că poporul, în general conducerea-i fascistă. Se putea de hotărât întrebarea asta simplu, de spus: Măi, voi, ucrainenii, vreți să fiți în Europa, poftim fiți în Europa, dar noi să avem relații bune între noi. Vreți să fiți prieteni cu Statele Unite ale Americii, fiți prieteni cu Statele Unite ale Americii, care-i treaba? Noi din asta nu că o să pierdem, dar o să câștigăm.” Europa Liberă: Dar dacă nu era acest război ruso-ucrainean perspectiva de integrare europeană ar fi fost alta?– „Avea să fie foarte departe, foarte departe avea să fie perspectiva de integrare europeană. Lumea după războiul acesta ruso-ucrainean își schimbă felul de a gândi, total își schimbă după războiul acesta.”Europa Liberă: Cum ați vrea să se dezvolte relațiile cu Rusia și cu Ucraina după acest război?– „Relații bune trebuie să avem și cu unii, și cu alții, dar genocidul pe care l-a făcut Rusia în Ucraina nu-i de iertat. Să omori oameni nevinovați, să omori copii, să omori femei, să-ți bați joc în așa hal de o țară, să distrugi orașe întregi... Oameni buni, nu se iartă lucrurile acestea. Cum n-a fost iertată Germania fascistă, așa și Rusia fascistă nu trebuie iertată, asta fără nicio vorbă. Ea trebuie judecată, dusă în fața judecății internaționale și acolo să-i fie dat un verdict așa ca ea să-și...”Europa Liberă: Dvs. ziceți că trebuie dezvoltate relații bune și cu Ucraina, și cu Rusia, și cu toate țările. Cu Federația Rusă ce evoluții vedeți în cooperarea bilaterală?– „Moldova este șantajată cu resursele energetice, e foarte șantajată. 30 de ani nu s-a făcut absolut nimic în privința asta și ea e șantajată. De atâta și la noi în Republica Moldova sunt divizări și guvernul actual și președinta Maia Sandu poate că nu fac toate lucrurile cum se cade, cum trebuie să le facă, căci numai cel care nu face nimic, acela nu greșește, dar care încearcă să facă ceva, poate și să greșească, însă o să facă treabă și fac treabă. Și eu cred că Republica Moldova are un viitor bun și frumos cu condiția ca Ucraina să câștige războiul și dacă câștigă ea războiul, câștigăm și noi. Ucraina este scutul Republicii Moldova, datorită Ucrainei și Europei, fiindcă Rusia dacă lua Ucraina, peste vreo câțiva ani de zile mergea peste noi, peste Polonia și țările baltice. Ea era să le ia, nici nu avea să se uite că au neutralitate sau nu au neutralitate, nu se uita la asta.” Europa Liberă: Dvs. ce credeți despre viitorul Republicii Moldova, cine îl face, de cine depinde?– „Sper să înflorească Moldova și Putin să nu vină la noi, să fie pace și o să fie totul bine.”Europa Liberă: Dar credeți că el ar fi avut în gând să ajungă?– „Da, el poate să vină. El a ocupat Pridnestrovia (Transnistria) și nu s-a mai dus, n-a mai scos armata nici până azi.”Europa Liberă: Pentru Dvs., cetățeanul, depinde dacă Moldova se apropie de Est sau de Vest?– „Eu sunt pentru Uniunea Europeană 100%.”Europa Liberă: De ce?– „Pentru că Putin a rămas în urmă, el are o grămadă de sate foarte sărace, el în țara lui, în Rusia lui nu poate să-și facă ordine, dar nu să mai așteptăm să vină la noi să mai facă ceva bun, nu.” Europa Liberă: Moldovenii în casa lor își pot face ordine?– „Moldovenii, da, în casa lor își fac ordine.”Europa Liberă: Țara lor însemnând Republica Moldova...– „La noi nu-i unire, unu-i încolo și unu-i încoace, de atâta poate și rămânem încă în urmă.”Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la nivelul de trai al țărilor din Uniunea Europeană?– „Eu sper că cât e Maia Sandu o să facă până la sfârșit regulă, că totuși odată și odată o să fie totul făcut și o să ne unim, o să intrăm în Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Câți ani ar trebui să treacă?– „Vreo 5 ani, vreo 7, poate chiar vreo 10.” Europa Liberă: Ați fost în UE, știți cum e acolo?– „Știu, știu. Am fost în Italia, cam toată Italia am umblat-o, în Luxemburg...”Europa Liberă: Ce v-a impresionat cel mai mult în Uniunea Europeană?– „Că legea-i lege, îi disciplină, oamenii sunt altfel educați.” Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la sudul Republicii Moldova, în Cahul, și discutăm cu cetățenii despre viitorul Republicii Moldova.”– «Ничего хорошего нас не ждёт, потому что такое правительство у нас, которое не о народе думает, а подчиняется заокеанским товарищам.» („Nu ne așteaptă nimic bun, pentru că avem un astfel de guvern care nu se gândește la oameni, dar se supune tovarășilor de peste Ocean.”)Europa Liberă: А от кого зависит будущее страны? (Dar de cine depinde viitorul țării?)– «От Бога, на всё воля Божья, от нас мало что зависит. Почему выиграла Санду выборы? Потому что за неё проголосовала диаспора. Понимаете, они выбрали эту европейскую жизнь, ну ясное дело, может там действительно лучше, хотя в последнее время, я Вам хочу сказать, когда увидела, что в Кишинёве был гей-парад, наша православная страна, патриархальная в которой все верующие и вдруг гей-парад. Как можно разрешить нашей стране этого?» („De Dumnezeu, totul este în voia Domnului, puțin depinde de noi. De ce a câștigat Sandu alegerile? Pentru că diaspora a votat pentru ea. Vedeți, ei au ales viața asta europeană, bine, poate într-adevăr e mai bine acolo, deși în ultima vreme, vreau să vă spun, când am văzut că la Chișinău a fost o paradă a gay-lor, țara noastră ortodoxă, patriarhală în care toți sunt credincioși și dintr-odată parada gay-lor. Cum putem permite ca în țara noastră să facă una ca asta?”) Europa Liberă: Что Вы себе сейчас желаете? (Ce vă doriți acum?)– «Мира. Чтоб мирное небо было над головой и чтоб не было такое как сейчас на Украине. Беда, жалко. И ту сторону жалко, и ту сторону жалко. Убивают молодняк, будущее страны, показывают эти разрушенные города, стреляют и те, стреляют и эти и рушат. Это же восстанавливать всё надо. Как жить потом в этой разрухе, это же сколько надо, чтобы всё восстановить? А война, это дело ещё и очень дорогое, каждый снаряд и каждая бомба и самолёт, и вертолёт, все это сумасшедших денег стоит. И два славянских народа. Кто бы мог раньше, в советское время подумать, что Россия и Украина будут воевать? Даже в страшном сне такого не могло присниться, что будут воевать, будут друг друга убивать, это как в страшном сне.» („Pace. Pentru ca un cer liniștit să fie deasupra capului și să nu existe așa ceva ca acum în Ucraina. Nenorociri, suferințe. E păcat și de partea aceea, și de partea asta este păcat. Ei omoară tinerii, viitorul țării, arată aceste orașe distruse, împușcă și unii, și ceilalți împușcă și distrug, dar totul va trebui restaurat. Cum să trăiești mai târziu în această devastare, cât timp va trebui pentru a restabili totul? Războiul este și o afacere foarte scumpă, fiecare obuz și fiecare bombă, atât un avion, cât și un elicopter, toate astea costă bani nebuni. Și-s două popoare slave. Cine ar fi putut crede mai devreme, pe vremea sovietică, că Rusia și Ucraina vor intra în război? Chiar și într-un coșmar nu ai fi putut visa că se vor lupta, se vor ucide unul pe altul, e ca într-un vis îngrozitor.”) Europa Liberă: А от кого зависит сейчас мир? (De cine depinde acum pacea?)– «А честно говоря, воюет не столько Россия с Украиной, Украина просто поле боя, а Россия воюет сейчас с НАТО.» („Dacă e să vorbim sincer, acum luptă nu atât Rusia cu Ucraina, cât Rusia luptă împotriva NATO, Ucraina pur și simplu e un câmp de luptă.”)Europa Liberă: А будущие отношения между Молдовой и Россией как Вы видите? (Dar relațiile de viitor între Moldova și Rusia cum le vedeți?)– «Хотелось бы чтоб мы были вместе, как раньше был Союз. Я 15 лет проработала в России, я вообще русская по национальности, меня муж сюда привёз ещё в 70-е годы, и я здесь прожила 40 с чем-то лет, у меня сыну 43 года, вот столько лет уже я здесь живу, но, честно говоря, я хотела бы в Россию.» („Mi-aș dori să fim împreună, așa cum a fost pe timpul Uniunii Sovietice. Am lucrat în Rusia 15 ani, de naționalitate sunt rusoaică, soțul meu m-a adus aici în anii ‘70 și am locuit aici 40 și ceva de ani, fiul meu are deja 43 de ani, locuiesc aici de atât de mult mulți ani, dar, sinceră să fiu, aș vrea să merg în Rusia.”) Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cahul, și vorbim cu cetățenii despre prezentul și viitorul Moldovei. Cum e prezentul și cum vreți să fie viitorul? – „Viitorul să fie mai bun, să nu mai ridice prețurile la produse, la gaz, la lumină, că avem 2.000 de lei pensia, pe ce să plătim? Vrem să trăim mai bine, să avem bani.”Europa Liberă: De unde poate veni acest bine?– „De la guvernare, de sus, noi ce putere avem? Noi muncim, iată venim la piață și facem câte-un ban.”Europa Liberă: Geopolitica va mai fi în continuare un subiect discutat de cetățenii Republicii Moldova – încotro țara, mai aproape de Rusia sau mai aproape de Uniunea Europeană?– „Mai aproape o să fie de Uniunea Europeană decât de Rusia, nu cu Rusia n-o să fie niciodată, că rușii au pornit război împotriva Ucrainei și cred că și Moldova nu vrea, că noi suntem alături cu Ucraina și nu știu la ce o să ajungem.”Europa Liberă: Dar Moldova în Uniunea Europeană cu sau fără Transnistria?– „Nu, că Transnistria ce îi a noastră? Transnistria e a rușilor, o să ne fie greu să trecem în Uniunea Europeană, pentru că ei îs cu rușii, nu cu moldovenii, dar sunt și moldoveni acolo, sunt, dar cine-i știe ce vor.” Europa Liberă: Cine credeți că are mai mult nevoie – Moldova de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?– „Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, că toți copiii noștri îs acolo, în Uniunea Europeană, noi nu avem pe nimeni, noi suntem singuri aici. Ce lume este în Moldova, uite, cui vindem noi produsele?”Europa Liberă: Acum, după ce s-a acceptat acest statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova are de făcut reforme. Sunteți gata să susțineți aceste reforme?– „Clar lucru că suntem gata să susținem reformele ca să intrăm în Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Ce reforme?– „În justiție, ca să-i aducă pe toți hoții care au fugit din Moldova și care au furat țara, să-i închidă și să facă regulă, să le ia tot și să dea la lume, că lumea de atâta n-are bani și n-are cu ce trăi.”Europa Liberă: Nu toți moldovenii gândesc la fel, totuși unii vor mai aproape de Rusia...– „Nu, n-aș crede că să fie cu rușii.” Europa Liberă: Și politicienii...– „Ei, dar politicienii vor cu rușii, ca ei să fure mai departe, iaca de ce. Noi gândim că poate o să fie înspre bine, poate mergem înainte, oricum să-i târâim și pe dânșii după noi.”Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs., ce părere aveți despre prezentul și viitorul Moldovei, cum ați vrea să fie?– „Tare am dori ca viitorul Moldovei să prospere, să avem o viață mai bună, pensii mai mari, să scadă prețurile că s-au tot mărit și nouă nu ne ajunge. Din 2.000 de lei pensia ce putem noi să cumpărăm? Am vrea ca și guvernarea să se mai gândească la popor, nu numai la dânșii, că ei au destule.”Europa Liberă: Ce trebuie să facă ei?– „Să umble așa prin piețe, să se uite la oameni prin sate și să întrebe: ce propuneri aveți, ce doriți? Dar ei stau acolo în parlament și hotărăsc ei între dânșii și cei de la Orhei vin la Chișinău și fac zabastovkă (grevă), proteste și răcnesc că pe Maia Sandu s-o dea jos, dar femeia nu-i vinovată că s-au mărit prețurile. Că ei se gândeau că, dacă era să rămână iar Dodon la guvernare, era să ducem o viață mai bună, dar tot viața ceea era s-o avem, că avem copii peste hotare și ei singuri ne spun că și acolo se măresc prețurile.”Europa Liberă: Dar Dvs. cum vedeți viitorul Republicii Moldova?– „Foarte rău, dacă o să fim cu Maia Sandu, foarte rău.” Europa Liberă: Dar cine ați vrea să vină la putere?– „Cine? Este Bătrîncea, este Chicu... De ce voi v-ați legat de Dodon sau nu știu încă de cine? Sunt la noi oameni...”Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs., pe ce drum să meargă Moldova? – „Noi suntem cu Moldova noastră. Vrem să trăim bine, în pace cu toți, să nu vină războiul cum a venit la Ucraina, că distrug și fuge toată lumea din Ucraina.”Europa Liberă: Dvs., simplii cetățeni, sunteți gata să mai așteptați, să faceți un sacrificiu, să fie implementate reforme, ca aceste reforme să dea rezultate? – „Noi suntem gata, dar guvernarea să facă reforme, să se gândească la popor și suntem gata să așteptăm, că n-avem încotro. Ce să facem?”Europa Liberă: Pentru Dvs. ce reformă este cea mai importantă?– „Cea mai importantă e corupția să fie lichidată, dar vedeți că nu prea o lichidează. Chiar și Dodon, că el îi nevinovat, dar nu degeaba l-au închis la domiciliu și să-l cerceteze, chiar și pe femeia lui au luat-o, pe soție. Și vrem ca acei care au furat miliardul să-l întoarcă și atunci poate vom duce o viață mai bună.”Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem la Cahul și întrebăm cetățenii despre viitorul și prezentul Moldovei. Cum e prezentul și cum vreți viitorul să fie?– „Nu s-a schimbat nimic, îi altă putere, nici judiciar, nici economic nu se schimbă. Să vă dau un exemplu, de câte ori au crescut prețurile la noi? Da, eu vindeam răsadul ista cu 1 leu, acum îl vând cu 2, sunt nevoit să-l vând cu 2, nu? Motorina s-a scumpit?”Europa Liberă: Dacă Dvs. ați conduce Moldova, ce ați face?– „Aș face terapie de șoc, care trebuie să taie și să taie, și să taie. Cine a fost în sistemul ista cu probleme să nu mai aibă dreptul niciodată să fie pe domeniul dat.” Europa Liberă: Geopolitica va fi un subiect de discuție în continuare în societatea moldavă?– „Ei, asta prea puțin ne interesează, undeva trebuie să te dai, dacă nu te dai, ești distrus și asta a fost de la formarea țării Moldovei și până în ziua de azi.”Europa Liberă: Dar Dvs. cu cine vreți să se dea Moldova?– „Părerea mea la moment e că nu trebuie să se dea nicăieri.”Europa Liberă: Bruxelles-ul a oferit acest statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. Ați așteptat acest lucru?– „Dintr-un punct de vedere, da, din alt punct de vedere, nu.”Europa Liberă: Dacă vin alții la putere se schimbă situația?– „Nu se schimbă nimic.”Europa Liberă: Mai așteptați să se facă reforme?– „Toți așteptăm să fie mai bine. Ce reforme vreau?”Europa Liberă: Da.– „Eu vreau multe. În primul rând, poliția să fie poliție, dar nu în sensul de jandarm român, cum a fost odată. Justiția, am spus, acolo trebuie terapie de șoc și intensivă.” Europa Liberă: Corupție mai este?– „Sută la sută, cum funcționau schemele așa și funcționează. Al doilea: schimbarea atitudinii față de țărani. Da, am votat-o pe Maia Sandu, dar să vină să vadă cum trăiește un pensionar cu 2.000 de lei. Am fost la bancă să primesc 1.300 de euro de la feciorul meu, trimiși din Belgia. Au spus că dacă am mai mult de 20.000 de lei transfer, trebuie să-mi facă o anchetă. Și am întrebat: pentru ce? Au zis că așa-i regula astăzi și trebuie să facem o anchetă. – Ei, hai să facem o anchetă. Și erau întrebările: Cine vi le trimite? Pentru ce vi le trimite? Sunteți politic, apolitic? Întrebări de genul: Ce vreți să faceți cu banii? Dar eu ce-s pușcăriaș, ce-s în țara asta? Feciorul meu îmi trimite 1.300 de euro să închid un credit la o bancă. Și le-am pus întrebarea: De ce n-ați făcut anchete când se transferau sute de milioane de dolari prin băncile Moldovei? De ce nu făceau anchete? Ce oamenii dacă îs la sat nu pricep ce-i asta calculator, ce-i asta transfer și ce-i asta întrebare?” Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns aici, la sudul Republicii Moldova, în Cahul, și discutăm cu cetățenii despre prezentul și viitorul țării lor. Cum ați vrea să arate Republica Moldova în următorii 10 ani, de exemplu?– „Aș vrea să arate bine, să ne simțim și noi ca europenii, așa cum ar trebui să fie o țară civilizată. Oamenii au așteptări mari de la guvernarea actuală și de la președinție, de la toți. Clar că ceea ce a fost anterior a fost grav, că ni s-a furat țara, acum avem nevoie de susținerea actualei guvernări și să mergem înainte spre Europa, așa cum suntem stat candidat. Mă bucur.”Europa Liberă: Credeți că de azi înainte geopolitica va mai decide și ea direcția încotro Moldova?– „Geopolitica decide foarte mult acum la noi, cum suntem o țară multinațională și rusificată, mult contează. Chiar azi am avut o discuție cu o cunoscută, că ei nu pot să înțeleagă că noi suntem o țară și trăim pe un pământ și pământul nostru se numește Moldova și noi trebuie să progresăm, să mergem acolo unde la toată lumea li-i bine. În Europa la toată lumea li-i bine, nu degeaba au plecat atâția cetățeni, chiar și copiii mei.” Europa Liberă: Ca să se ajungă la acele standarde europene e nevoie de făcut reforme. Reformele acestea cum se înțeleg de cetățeni că trebuie să fie implementate?– „Reforma trebuie să vină de la noi, de la oamenii care vedem ce se face în Europa, cum e acolo și noi singuri începem să ne educăm pe noi înșine.”Europa Liberă: Dvs. personal ce reforme credeți că ar trebui să se regăsească prioritar pe agenda celor care guvernează?– „Să schimbe justiția, legea să fie lege și să fie aplicată pentru orișicine, indiferent de ce funcție are, că altfel cum era să fie demult toată lumea prinsă care răspund de furtul miliardului ș.a.m.d. S-a furat foarte mult și toată lumea știe cine fură, dar nu se aplică legea.”Europa Liberă: Dar alte reforme care ar trebui încă să mai fie făcute?– „Cultura oamenilor și infrastructura, drumurile care lasă de dorit, apa, canalizarea, și în oraș încă nu au toate blocurile sau casele centralizat canalizare.” Europa Liberă: Ziceți că Moldova ar trebui să meargă pe acest parcurs european. Există regiunea transnistreană, e o problemă nesoluționată dosarul transnistrean. Moldova în UE cu sau fără Transnistria și cum se reglementează problema transnistreană?– „Moldova trebuie să fie împreună cu Transnistria, fiindcă dacă pe teritoriul nostru mai vine încă o Rusie, atunci noi nu mai avem viitor. Să vorbim de președintele anterior, el îndeobște n-a știut Europa și alte state, o singură țară era, Rusia.”Europa Liberă: În cât timp credeți că Moldova ar putea să facă parte din UE?– „Peste 7-8 ani, posibil că da.”Europa Liberă: Sunteți pregătită moral să așteptați încă 7 ani?– „Eu, posibil, da, dar am 75 de ani. (Râde.) Atunci, da, depinde cum o să fie populația noastră din Moldova, cât de unită o să fie și cât de înțeleaptă.”  Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem la Cahul și discutăm cu localnicii despre perspectiva Republicii Moldova, direcția pe care trebuie să se îndrepte. Încotro țara?– „Spre mai bine, spre Uniunea Europeană, pentru că acest proces de dezvoltare a reformelor și a bunelor practici din Uniunea Europeană va oferi posibilitatea și Republicii Moldova să trăiască mai bine, să se întoarcă poate – de ce nu? – tinerii și să locuiască aici și să dezvolte acele afaceri care sunt necesare pentru dezvoltarea economiei țării noastre.”Europa Liberă: Dar nu se investesc prea mari așteptări că, uite, odată cu obținerea acestui statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană în Republica Moldova lucrurile se schimbă foarte repede, vor fi salarii mari, vor fi locuri de muncă, vor fi pensii mai mari, va fi o mai bună infrastructură, dar toate acestea cer timp?– „Cu siguranță va fi posibil să vedem acele rezultate în aproximativ 5-10 ani, dar, știți cum, când avem niște așteptări și niște obiective, cumva și cetățenii se mobilizează și se implică și ei în acest proces de advocacy, de monitorizare, de informare. Doar prin implicare comună putem ajunge o țară mai dezvoltată.” Europa Liberă: Bine, dar chiar clasa politică are viziuni diferite când vorbește cetățeanului despre viitorul Republicii Moldova? Unii cred că geopolitica rămâne decisivă pentru viitorul Republicii Moldova. Dvs. sunteți tânăr, credeți că de azi înainte încă și mai mult se va discuta – Moldova mai aproape de Est sau de Vest?– „Se va discuta, pentru că este această concurență între partidele politice, că noi suntem cu Estul sau cu Vestul. Asta nu este bine, pentru că și în societate se creează acest blocaj și această ură între Est și Vest, cunosc situații, chiar în cadrul unei familii se creează unii fiind cu Estul, alții cu Vestul, unii cu Rusia, alții cu Uniunea Europeană. Doar prin comunicare și chiar încurajez politicienii să se așeze la masa de discuții, trebuie să fie în primul plan ceea ce-și doresc cetățenii, dar vedeți că clasa politică are un cuvânt de spus și cetățenii sunt creduli și de asta este necesar să se spună ce este în prima etapă posibil de dezvoltat.”Europa Liberă: Cele mai importante reforme care trebuie făcute ca să aibă un impact pentru a îmbunătăți viața cetățeanului care sunt?– „În domeniul educației, în domeniul cultural...” Europa Liberă: Edificarea statului de drept, lupta împotriva corupției și reforma justiției sunt reforme pe care și le-a asumat Republica Moldova.– „Cu siguranță va fi greu pe domeniul ăsta de justiție, este înrădăcinată corupția și este nevoie de o dorință enormă de schimbare atât din partea guvernării, cât și din partea opoziției și a justiției, dar și cu implicarea noastră, a tuturor cetățenilor, să nu dăm mită.”* * *Voci adunate la sudul Moldovei, mai exact la Cahul. Viorica Olaru este istoric, a cercetat arhivele despre deportările din Basarabia, iar de 4 ani se află în Suedia, unde are colaborări la mai multe universități. Chiar dacă este departe de Republica Moldova, ea se implică și în numeroase proiecte pentru diaspora. Viorica crede că parcursul european poate aduce prosperitate și siguranță în ziua de mâine. Viorica Olaru: „Atât prezentul, cât și viitorul arată bine. Ca istoric pot să spun că trecutul a fost destul de greu, chinuri foarte mari, chinurile nașterii cred că le-am depășit și acum prezentul este unul promițător, pentru că deja știm direcția, este o claritate la nivel politic, este o claritate la nivel de societate.”Europa Liberă: Se va face de azi înainte abstracție de geopolitică?Viorica Olaru: „Nu, nu se va face, dar geopolitica în cazul dat este de partea noastră și nu există rău fără bine și, din păcate, tragedia care s-a întâmplat la sfârșit de februarie pe toți ne-a șocat, dar iată că este un context...”Europa Liberă: Invazia rusă în Ucraina?Viorica Olaru: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a întregii lumi, a Europei, a democrației, pentru că așa este războiul acesta, este un context convenabil pentru noi și pentru Ucraina de a ne determina că vrem să fim cu familia europeană și iată că avem deschiderea Europei față de noi și eu cred că această criză este de fapt o deschidere, o oportunitate și vom plăti toți foarte dur, un preț foarte mare, dar probabil fără asemenea sacrificii nu poți să apreciezi în sfârșit beneficiile pe care ți le-ai dorit.” Europa Liberă: Dar pe scena politică a Republicii Moldova rămân politicieni cu viziuni de stânga, pro-ruse, care insistă pe mesajul lor că Republica Moldova trebuie să aibă o relație bună și foarte bună cu Federația Rusă și că Moldova ar trebui să nu antagonizeze relația nici cu Estul, nici cu Vestul?Viorica Olaru: „Calea de mijloc așa-zisă, da, este o strategie depășită, pentru că nu poți să stai în două luntri și, mai ales, dacă într-o parte se întâmplă crime, genocid, atrocități, nu este democrație, noi nu avem cum să fim în continuare neutri față de această încălcare flagrantă a tuturor convențiilor internaționale și a drepturilor omului.”Europa Liberă: Din partea cui?Viorica Olaru: „Din partea Rusiei. Noi nu mai putem să tolerăm aceste acte juridice internaționale nedrepte și trebuie să spunem ferm că da, din contextul geopolitic sigur că perfect ar fi să avem o relație echilibrată cu toți actorii din jur, pentru că suntem o țară mică și așa trebuie să fim diplomați cu toți, dar atâta timp cât ei sunt de partea răului noi nu putem să fim de partea lor. Sigur că actorii politici din Republica Moldova, partidele și contextul de aici, o parte a populației care îi susține, ei mai cred în viziunea lor, în idealurile lor, sunt dezamăgiți probabil de noua clasă politică sau de reformele care sunt dureroase, dar este un proces firesc, întotdeauna când se tratează o problemă din organismul unui om toate organele în principiu trebuie să depună eforturi și trec prin suferință, dar până la urmă se tratează și este un proces natural firesc, de lungă durată. Nu spun că o să fie ușor, simplu, lupta nu s-a încheiat, nu am câștigat nici câteva bătălii măcar, dar oricum zic că prezentul și viitorul arată bine, pentru că eu nu cred că mai există cale de întoarcere și atâta timp cât și diaspora este un factor care influențează...”Europa Liberă: Ajungem și la ce vrea diaspora, dar totuși țările care au ajuns să facă parte din Uniunea Europeană au avut pe interior un consens politic, în Republica Moldova acest consens politic nu există.Viorica Olaru: „Dar este consensul guvernării și, probabil, societatea civilă și liderii de opinie care gândesc critic și echilibrat și nu sunt plătiți de forțe obscure și care nu fac jocul altor țări, este firesc că o să fie...”Europa Liberă: Dar ce înseamnă „nu sunt plătiți”?Viorica Olaru: „Noi cunoaștem că Federația Rusă are agenți sub diferite forme, ONG-uri, asociații și partide plătite netransparent și din bani murdari și aceia probabil fiind și turiști politici s-au perindat din diferite partide și astăzi fac jocul dezbinării, fac jocul Rusiei, dar este ceva firesc, noi niciodată n-o să avem consens 100% și nici nu poate fi într-o democrație un asemenea consens.”Europa Liberă: Dar este de imaginat că la Chișinău, la Tiraspol și la Comrat se va gândi în același fel?Viorica Olaru: „Nu! Nu, dar noi nu putem să punem la același nivel Tiraspolul și Comratul.”Europa Liberă: Bine, Bălțiul, alte orașe? Viorica Olaru: „Vreau să cred că da și întotdeauna liderii și clasa politică au luat decizii mari, noi nu avem timp să frânăm în momentul în care este o oportunitate, un moment rar, o șansă foarte rară și acum ar trebui să ne adunăm forțele. Ceea ce avem acum, deschiderea politică din partea Uniunii Europene este doar în favoarea noastră, pentru că în Uniunea Europeană toate mecanismele prin care se implementează reforme trec prin consensul național, politic. Reformele respective vor fi discutate pe loc aici, se vor consulta toate părțile, se va lua o decizie care întrunește criteriile necesare în cadrul Uniunii Europene, dar cu specific local. Și unitatea în diversitate, acesta este mottoul Uniunii Europene. Vom avea specificul nostru și vom contribui la o diversitate europeană.”Europa Liberă: După un an de la alegerile parlamentare, în Republica Moldova mai sunt voci care spun că nu sunt de acord ca diaspora să decidă viitorul Republicii Moldova, unii zic că cei plecați sunt trădători, cei rămași sunt patrioți sau se găsesc alte calificative pentru cei plecați și cei rămași. Aici ce aveți a ne spune, sunteți parte din diasporă?Viorica Olaru: „Pe lângă faptul că sunt parte din diasporă, studiez subiectul respectiv din punct de vedere științific, cunosc dezbaterile respective și în alte părți ale lumii, și în alte state s-au mai purtat asemenea discuții, doar că noi avem aici un specific, diaspora noastră este nouă, diaspora noastră în era digitală și de mobilitate, chiar fizic dacă ești departe, tu nu pierzi legătura, prezența și nu pierzi informarea, de multe ori ești mult mai informat chiar decât un cetățean dintr-o localitate rurală care toată ziua e ocupat cu treburile gospodăriei, dar desigur că componenta economică aici e prima pe care poate majoritatea o aduc de ce noi ar trebui să...” Europa Liberă: ...transferurile bănești.Viorica Olaru: „Da, transferurile bănești, remitențele, economiile care se investesc, sunt asociațiile de băștinași ale migranților, ale diasporei noastre care contribuie de rând cu administrația publică locală la rezolvarea unor probleme din localități, cum ar fi canalizare, iluminat stradal, teren de sport, reparații de grădiniță, școli și alte chestii sunt stimulate.”Europa Liberă: Statisticile arată că nu se întorc prea mulți din cei plecați sau că, din contra, și mai depopulate rămân a fi localitățile Republicii Moldova și că încă ar mai fi lume cu bagajele făcute ca să plece în străinătate. Iată asta e problema. De ce întârzie să revină cei plecați, pentru că s-a contat și se contează pe sprijinul lor, pe experiența acumulată, pe pricepere, pe aducerea de noi cunoștințe?Viorica Olaru: „Da, așa este, statisticile nu sunt prea îmbucurătoare, dar o să fie mult timp până când statistica o să fie în favoarea procesului de revenire. Cele mai importante sunt acum primele rândunici, pentru că trebuie să existe primii spărgători de gheață care revin, fac eforturi, se aclimatizează, se reintegrează, investesc sau muncesc, nu contează forma, dar contribuie pe loc la dezvoltarea țării și istoriile lor trebuie la fel mediatizate și, mai ales, lecțiile învățate, recomandările și încetul cu încetul aceste istorii, acum puține, pot crește și pentru ca să fie un fenomen de masă sau durabil trebuie să fie rezolvate problemele de bază ale țării, o infrastructură bună, sunt atâtea lucruri încă de făcut, corupția să fie minimalizată pe cât e posibil. Lucrul acesta e foarte greu de făcut și nu vorbim doar despre mită, dar de diferite alte forme de corupție și legea să fie pusă în capul mesei, pentru că fiecare vrea să fie sigur că în investițiile pe care le face totul va fi corect, nu va fi supus unor atacuri raider sau de alt gen și nu va exista acea nesiguranță în ziua de mâine. Din păcate, contextul regional este în defavoare, pentru că războiul ne-a silit să ne facem iarăși bagajele, mulți încă stau cu incertitudinea respectivă, dar dacă să sperăm, cum toată lumea speră, că într-un final totul se va rezolva cu bine, trebuie să rezolvăm problemele economice interne.” Europa Liberă: Dar Rusia ar putea să fie preocupată de acest parcurs european al Republicii Moldova și ar vrea să rămână Moldova în orbita sa de influență sau se împacă cu gândul că atât Ucraina, cât și Republica Moldova vor continua să se apropie de UE?Viorica Olaru: „Ar fi un caz fericit dacă s-ar împăca și ar respecta pur și simplu părerea noastră ca state suverane să ne alegem direcția de dezvoltare, dar noi cunoaștem Rusia, clasa politică de acum, ideologia pe care ei o implementează probabil nu se va împăca atât de ușor și probabil vor fi încercări de a destabiliza, de a crește neîncrederea în guvernare și de a dezbina oamenii între ei, probabil se va încerca, pentru că Rusia este un stat căruia îi este specific anume să dezbine și să guverneze. Atâta timp cât reformele din Rusia nu vor fi atât de profunde încât se va schimba în totalitate la față această țară, nu cred că Rusia este un partener de încredere și nu putem să avem iluzii false că o să accepte decizia Chișinăului.”Europa Liberă: Și Chișinăul cum ar trebui să se pregătească pentru a răspunde dacă, eventual, nu va fi pe placul Rusiei această apropiere a Moldovei de UE? Viorica Olaru: „Răspunsul nostru trebuie să fie unul complex. În primul rând, o decizie politică clară, să nu existe posibilitate de a interpreta dorințele și obiectivele noastre și să avem parteneriate foarte bune cu Uniunea Europeană și cu țările din vecinătate, să ne întărim capacitățile energetice, energia regenerabilă, surse alternative. Securitatea statului trebuie întărită, nu mă refer neapărat la militar, dar securitatea alimentară, energetică, informațională sau tehnologică și să ne poziționăm ca un stat pe a cărui agendă este lupta cu corupția, pentru că corupție înseamnă și trădările de stat, și jocul pentru alți actori geopolitici și răspunsul nostru complex trebuie să fie consolidat, să nu avem fabula lui Krîlov Racul, broasca și o știucă, dar să mergem toți în aceeași direcție. Deci, solidaritate, unitate, transparență și diaspora trebuie să facă un lobby foarte mare în țările unde se află, inclusiv diaspora din Rusia. Eu am întâlnit în ultima perioadă o parte din diaspora noastră din Moscova care mi-a plăcut cum gândește și, din păcate, nu poate să revină la acest moment în Republica Moldova, dar total nu este de acord cu politica de acolo. Chiar și la alegeri s-a văzut că diaspora din Moscova nu înseamnă neapărat că ei susțin direcția spre Rusia.”* * *Fostul deputat Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că în istoria Republicii Moldova au avut loc evenimente atât pozitive, cât și negative, dar toate au demonstrat că cetățenii își doresc un stat mai aproape de Uniunea Europeană, liber de corupție și dornici să ajungă prosperitatea în țara lor. Vadim Pistrinciuc: „Statul și societatea din Republica Moldova au arătat o rezistență poate destul de exemplară, fiindcă, în pofida multiplelor crize externe care s-au abătut asupra țării noastre, noi rezistăm. Da, sunt foarte multe nemulțumiri, sunt multe provocări, sunt multe greutăți în fața oamenilor, dar în principiu ne descurcăm ca țară, ca societate rezistăm acestor provocări. Nu știu dacă se va ajunge la falimentul Republicii Moldova, mulți credeau că instituțiile Republicii Moldova nu vor face față multiplelor crize care au existat, intenția mea nu este să sperii, dar noi astăzi suntem în fața unor crize în context de război. Deci, războiul nu este doar al ucrainenilor, acest război ne afectează într-o foarte mare măsură, nu există domenii ale vieții care să nu fie afectate, respectiv, dacă și trebuie să mai facem ceva, este să fim sinceri cu oamenii, să le spunem acest lucru.”Europa Liberă: Ce înseamnă sinceritatea de a comunica cu oamenii și a le spune adevărul așa cum este el?Vadim Pistrinciuc: „Trebuie să le spunem că acest război nu are cum să nu afecteze viața fiecăruia dintre noi. De la niște medicamente banale poate pe care le importam din Ucraina până la canale de export și logistice spre Est sau spre piețele asiatice depindeau de Ucraina, de la euforia noastră că am primit statut de țară candidat până la frica justificată care există în societate că acest război este la doar 250 de kilometri de noi, am în vedere loviturile de rachetă asupra orașului Nicolaev, care este alături și care au fost într-un număr foarte mare. Dacă ne uităm peste date, citim sondajele, eu încerc să le citesc un pic mai contextual, păi vedem că oamenii destul de bine au interiorizat pericolul militar, să-i spunem așa, de pace, pe timp de pace și război nu este același lucru, însă e diferit de ceea ce ține de viața cotidiană, cumva noi ne-am desprins de acest pericol și considerăm că lucrurile care se întâmplă în jur nu au legătură cu noi. Nu, ele au legătură. Un investitor care vrea să vină în Republica Moldova se uită pe hartă și vede aceste lucruri. Chiar dacă partenerii noștri ne spun că nu există pericole militare imediate, și este adevărat, vedem semnalele pe care le primim, dar acest război nu este doar al ucrainenilor, el ne afectează pe toți, suntem într-o fază de crize multiple, de crize în context de război. Noi trăim așa-zisa ruptură de la vechea ordine mondială spre una nouă, nu știu care va fi ea, respectiv, pregătit este acel care știe ce se întâmplă în jurul lui, care apreciază corect situația.” Europa Liberă: Pe parcursul celor, iată, aproape 31 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care vor fi marcați pe 27 august, geopolitica a fost cea care a fost în favoarea sau defavoarea Republicii Moldova și cetățenilor ei. Acum se va face abstracție de geopolitică? De ce vă pun această întrebare? Pentru că ați fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ați făcut parte și din structurile executivului, nu există un consens național în Republica Moldova cel puțin atunci când e vorba despre viitorul acestui stat. Politicienii se pot așeza la o masă să decidă odată și pentru totdeauna încotro Moldova?Vadim Pistrinciuc: „Dvs. ați pus mai multe întrebări în una și toate complicate. Știți, eu nu am o părere foarte rea despre clasa politică, dacă mă uit în spate, chiar în urmă cu 30 de ani. Astăzi foarte mulți aruncă pietre în spate, unii, de exemplu, vorbesc despre primii ani de independență că era slabă, că trebuia de făcut așa, trebuia de făcut pe dincolo. Dacă încerc să văd lucrurile contextual și să vedem că atunci nu erau instituții, nu exista gândire de stat, nu existau instituții care să planifice anumite chestii, noi am avut un mare noroc că am putut, haideți să spunem așa cum este, pe șleau, să importăm, dacă nu să copiem legi, sisteme, instituții din România, că vorbeam aceeași limbă și era o deschidere foarte mare, dar și acolo nu erau lucrurile foarte bune în ‘91-‘92, noi am trecut printr-un război foarte dureros pentru noi...”Europa Liberă: Războiul de la Nistru...Vadim Pistrinciuc: „Da. Când stai și-ți aduci aminte cum erau acele partide politice sau forțe, noi dăm vina pe unii, pe alții, pe primul președinte, pe al doilea, trebuie să te gândești: dar alții oare ar fi făcut altfel? Gândește-te că ești singur într-un pustiu, o țară nou-născută care nu are nici armată, nici resurse strategice...”Europa Liberă: Dar alte state au putut și exemplul e cel al țărilor baltice?Vadim Pistrinciuc: „Contextul a fost diferit, identitatea a fost diferită, noi nici nu prea am avut experiență de stat independent.” Europa Liberă: Dar ați spus că despre clasa politică nu trebuie de găsit doar cuvinte de ocară?Vadim Pistrinciuc: „Mie nu-mi place să mă uit doar înapoi în istorie, fiindcă acolo n-a rămas nimeni, noi trebuie să ne uităm înainte, fiindcă acolo-s oamenii. Dacă e să vorbim despre clasa politică din Republica Moldova în ultimii 30 de ani, ea a reflectat destul de exact situația din societate și eu nu aș zice că de fiecare dată a fost rea. Primul și cel mai mare avantaj al clasei politice din Republica Moldova e că s-a ținut de democrație, fie și de o democrație destul de șubredă electorală, dar noi suntem o țară din fosta URSS în care alegerile au contat tot timpul. Deci, alegerile au adus noi guverne, au căzut guverne care păreau insurmontabile la momentul dat și este un lucru foarte mare. Da, noi am avut o parte din clasa politică foarte cleptocrată, care a încurcat dezvoltării, care nu a creat premise pentru ca economia de piață să aducă beneficii mult mai rapide. Da, noi am avut o clasă politică clientelară mai mult, care dorea să-și rezolve anumite politici, dar, pe de altă parte, iarăși drepturile omului, dreptul omului de a alege, de a fi ales au contat în Republica Moldova.”Europa Liberă: Să revenim la geopolitică și votul geopolitic care a fost dat acum un an în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, că totuși majoritatea au votat pentru vectorul proeuropean.Vadim Pistrinciuc: „Eu am cam obosit de noțiunea de vector și de geopolitică, eu cred că asta este o alegere de civilizație pentru cetățenii Republicii Moldova și alegerea de civilizație este foarte simplă: ce vrei tu – vrei să trăiești mai bine, să ai drumuri mai bune, să trăiești mai bogat, să fii într-un mediu mai sigur, drepturile și libertățile tale să fie respectate, fermierii să aibă acces la fonduri, satele să fie curățele, dezvoltate? Deci, noi asta vrem și dezvoltarea conform modelului european asta ne dă. Sigur că sunt oameni care zic să facem o zonă off-shore din Moldova, să ne ducem în altă parte, acum vectorul este că nu oferă acest lucru, el nu oferă nimănui nimic. Acest vector acum postează război, suferință, decadență morală, cochetare cu fascismul, uitați-vă că în însăși Organizația de Securitate din Est (ОДКБ) sunt disensiuni, neclarități între ei, ceea ce înseamnă că ceea ce lipsește acestui vector, pe care încearcă cumva să-l promoveze Federația Rusă, el nu are conținut. Pentru ce este acest război, ce să faci?” Europa Liberă: Dar percepția multor cetățeni ai Republicii Moldova e că de acolo vine gazul, vin resursele energetice, că încă mai rămâne o piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești, că mai sunt gastarbeiteri care-și câștigă bucata de pâine și se adună ghemul acesta, pe care unii politicieni le consideră avantaje pentru Republica Moldova.Vadim Pistrinciuc: „Politicienii asta fac, ei speculează cu agenda publică care există și cu geopolitica. Eu am foarte multe motive să fiu foarte tare împotriva partidelor pro-ruse, noi avem un singur partid pro-rus sau îs două, nu mai știu câte-s acolo cu socialiștii, dar și ei, uitați-vă că ei nu justifică războiul deschis, așa cum o fac alți sateliți în alte țări, ei nu justifică acest război. Eu îi cunosc pe o parte din ei, o parte din ei sunt la fel de mișcați, nu s-au așteptat la acest lucru, nu știu cum să se poziționeze. Sigur că vor sta în bănci docili, sigur că dacă va veni, Doamne ferește, probabil unii vor ieși cu balonașe, dar eu nu cred că există cineva în cadrul politic serios care vrea pur și simplu să distrugă societatea Republicii Moldova. Eu nu cred că cineva vrea pentru un preț mai mic la gaz să-și vândă propria țară sau să lase prizonieră propria societate. Sunt oameni care se joacă cu focul, sunt oameni care cheamă armate străine, am avut și așa politicieni. Acești oameni, după mine, sunt niște marginali morali și oameni care încalcă legislația, fiindcă omul care vrea război pe teritoriul țării sale, care este o țară neutră, și cheamă la acest lucru, el încalcă legea, incită spiritele și cel mai bun instrument democratic care asigură ordinea este Codul penal. Și atâta timp cât acei care țin în mână pârghiile ca să aplice Codul penal, noi de multe ori discutăm despre ei, dar pe ei nu-i întrebăm – judecători, procurori, toate organele de forță, cum le numim noi, până când ei n-au să înțeleagă acest lucru, că acesta este un instrument democratic, ei n-au să aibă nici parte de încredere din partea societății și vor fi în permanență în bătaia vântului politic, dar politicul va încerca cumva să intervină în el și este justificat acest lucru.” Europa Liberă: Dar, deocamdată, ei mai sunt cei care tulbură apele și, cum se zice, în apele tulburi se prinde ușor pește. Vadim Pistrinciuc: „Da, e adevărat, ei tulbură apele sau apele erau tulburate și ei încearcă să prindă pește. Iată, de exemplu, citesc știrile și mă uit așa un avânt de mare. Noi avem probleme, avem cazuri de rezonanță de decenii deja care trebuie rezolvate, ele parcă nu se rezolvă, dar tot felul de atacuri asupra mediilor de afaceri și asupra investitorilor există. Și asta pe mine mă pune în gardă, fiindcă o parte din societatea noastră nu înțelege de unde se adună banii într-o țară, la noi toți țipă că vor alocații, subvenții, reduceri de impozite, dar uită că Republica Moldova nu este o țară care deține resurse strategice energetice sau domenii strategice care să aducă foarte mulți bani, cum ar fi metalurgie sau proprietăți de stat să aducă mulți bani. Și unica posibilitatea a noastră să putem plăti pensiile și să le mai putem și mări din când în când este disciplina, ordinea, siguranța celor care produc, care creează locuri de muncă și plătesc impozite și încurajarea lor să producă mai mult. Dacă vrem să trăim mai bine, noi avem nevoie de mai mulți oameni care câștigă mai mulți bani, care vor plăti mai multe impozite aici și dacă noi o să avem structuri ale statului care vor privi activitatea economică a cetățeanului ca pe o vacă de muls, Republica Moldova nu va fi niciodată un stat bogat, va fi un stat sărac. Altfel spus, nu bateți din palme când vedeți că se pun presiuni asupra mediului de afaceri, când se fac controale asupra unor întreprinderi individuale, când se închid conturi sub pretextul nu știu căror lupte acolo, fiindcă Republica Moldova nu primește bani, din râul Prut nu curge petrol, noi trebuie să fim tactici. Dacă vrem să vină oamenii cu bani, noi trebuie să-i tratăm cu respect și să nu le creăm impedimente, dar ei se comportă urât și nu respectă legislația, atunci să intervenim într-o manieră civilizată, predictibilă și corectă, fiindcă la noi se fac foarte multe măsluiri. Economia nu este vacă de muls, economia este un domeniu în care trebuie să existe libertăți, predictibilitate, posibilitatea de a avea dreptul la apel, garanții că proprietatea ta nu va fi luată. Când se umblă la aceste lucruri, atunci o să rămânem și fără vacă.”Europa Liberă: Și totuși, ca Republica Moldova să aibă un viitor, în opinia Dvs., e nevoie să se găsească un consens larg în societate și mă refer și la formațiunile politice, pentru că vorba Dvs., cetățeanul așteaptă astăzi prosperitate, iar mai degrabă din gura lui auzi că satul este uitat și de stat, și de Dumnezeu?Vadim Pistrinciuc: „Nu există stat în care toate partidele politice vor avea un consens politic asupra tuturor subiectelor, nu există și n-o să existe.”Europa Liberă: Dar asupra parcursului pe care trebuie să-l urmeze țara poate să fie găsit un asemenea consens? Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că el, în fond, deja este găsit. Un mare atu al mișcării pentru integrarea în Uniunea Europeană de fapt este acela că el nu aparține unui singur partid. Da, acest statut de țară candidat, e adevărat, trebuie să-i dăm Cezarului ce e al Cezarului, deci actuala guvernare, dna președintă, dl ministru de externe au făcut o activitate foarte serioasă de promovare a Republicii Moldova, fiindcă era riscul în situația aceasta cu Ucraina atenția acestor țări să fie mai mult către Ucraina îndreptată, noi cumva eram în altă situație. Erau multe riscuri, țări diferite, aprecieri diferite, de fiecare țară depinde într-un fel, dar totuși meritul pentru tot procesul de integrare europeană a început mult mai devreme.”Europa Liberă: Se zice că chiar Vladimir Voronin ar fi fost cel care a deschis cărărușa către apropierea Moldovei de UE?Vadim Pistrinciuc: „Nu se zice, chiar e adevărat. Primul Plan de acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană a fost semnat încă în 2002, elaborat sub conducerea lui Vladimir Voronin, mai mult ca atât, în 2007, când exista un Comitet de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care era prezidat de președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin. Dacă nu mă înșel, în 2008 s-a decis, la acel comitet prezidat de Vladimir Voronin, că Republica Moldova trebuie să adere la Parteneriatul Estic care fusese lansat atunci, să aspire pentru regim liberalizat de vize și să devină cândva țară cu statut de candidat.” Europa Liberă: Bine, dar în 20 de ani Vladimir Voronin și-a schimbat opiniile de zeci de ori?Vadim Pistrinciuc: „Nu contează când îți schimbi opiniile, ceea ce contează e că această mișcare pentru integrarea europeană a aparținut diferitelor partide – de stânga, de dreapta, de centru, după care am avut o coaliție proeuropeană, a continuat-o, a impulsionat-o, noi am devenit parte, probabil că nu am fi devenit dacă rămânea aceeași guvernare...”Europa Liberă: Semnând Acordul de Asociere...Vadim Pistrinciuc: „Acordul de Asociere, regimul de liber schimb, s-a schimbat o altă guvernare, chiar și cea monstruoasă de pe timpul lui Vladimir Plahotniuc tot nu a renunțat la această idee. Înainte de alegeri, Partidul Socialiștilor spunea că vrea să denunțe Acordul de Asociere, dar venind la putere nu l-a denunțat, fiindcă ei sunt pragmatici – ne uităm pe hartă, ne uităm de unde vine bunăstarea, ne uităm unde se duc exporturile noastre, 70 la sută se duc în Uniunea Europeană și acum cresc inclusiv din cauza războiului, că la Est nu putem exporta din considerente obiective. Geopolitica sigur că tot timpul ne va influența, eu nu pot să vă dau un răspuns cum va arăta Europa peste 10 ani de zile.”Europa Liberă: Dar Republica Moldova cum ați dori să arate peste 10 ani?Vadim Pistrinciuc: „Eu aș dori să arate prosperă, să arate mai bogată. Republica Moldova trebuie să devină mai bogată și țară membră a Uniunii Europene, dar, în primul rând, ea trebuie să fie o țară în care există ordine, disciplină și mai multă bogăție pentru cetățeni, ca să avem ce să redistribuim inclusiv la cei săraci, fiindcă noi ne rușinăm de lucrul acesta, dar eu tare vreau ca țara mea să fie bogată.” 
13:40
Un program realizat de Valentina Ursu: reportaje, interviuri, voci din ţară despre una din temele de actualitate ale săptămînii. In fiecare sîmbătă, un invitat al Europei Libere semneaza „Jurnalul săptămînal”.
10:00
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ieri
03:10
1 iulie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:00
Pentru mulți, principiul președinției rotative europene de șase luni, creat pe când UE nu avea decât șase state membre, a devenit greoi și deficitar. Astfel, începând de vineri 1 iulie președinția este preluată de Cehia, care, intrată în Uniune în 2004, preia conducerea Consiliului UE pentru a doua oară (prima oară a fost în 2009).E vorba însă doar de hazardul unei combinații între calendar și ordinea alfabetică, altminteri, cu 27 de membri în UE, această președinție rotativă de 6 luni îi revine fiecăruia o dată la... 14 ani.Conștienți de faptul că mecanismul președinției rotative nu mai are eficacitatea și caracterul democratic de odinioară, UE a introdus mari modificări, încă de la tratatul de la Lisabona, creând o președinție permanentă a Consiliului (deținută actualmente de belgianul Charles Michel) și sporind în mod semnificativ puterile și atribuțiile Comisiei și Parlamentului. Țara care deține acum președinția rotativă este mai degrabă însărcinată cu menținerea agendei instituționale a jumătății de an. Bilanțul FranțeiCehia preia președinția Consiliului de la Franța lui Emmanuel Macron. Dacă e să facem un bilanț al președinției franceze care tocmai s-a încheiat, trebuie spus de la început că ea a fost dată peste cap de războiul din Ucraina, care a făcut să-i fie uitate obiectivele inițiale. Acestea fuseseră anunțate solemn pe 3 ianuarie de Emmanuel Macron și erau în număr de trei: crearea unui salariu minimum la nivelul întregii UE; reglementarea spațiului digital și tranziția ecologică.În ciuda crizei continentale provocate de războiul din Ucraina și a celor două mari seturi de alegeri (prezidențiale și parlamentare) prin care a trecut, Franța a reușit totuși să modifice agenda instituțiilor de la Bruxelles în direcția anticipată. Pe 7 iunie, UE a adoptat o directivă în favoarea salariului minim, chiar dacă nu a fixat încă un prag precis. Directiva cere guvernelor să garanteze un salariu minimum care să asigure un «trai decent».Ecologia și digitalul au pătimit însă, mai ales din pricina implicării active a Parisului în aplanarea conflictului din Ucraina.Prioritățile CehieiSub un slogan inspirat din Vaclav Havel (Europe as a task: rethink, rebuild, repower), Cehia își axează președinția europeană pe rezolvarea crizei stârnite de agresiunea rusă în Ucraina.De aceea, principalele preocupări ale Cehiei vor fi securitatea energetică, apărarea și consolidarea democrației în Europa. Tot așa, Cehia se va ocupa de migrația masivă dinspre Ucraina și de planificarea reconstruirii acestei țări după război (costul distrugerilor rusești e estimat deja la aproape 600 miliarde euro).Reducerea dependenței de combustibilii fosile va fi de asemenea o prioritate, precum și întărirea instituțiilor democratice. Aici nu va putea fi scăpat din vedere cazul particular al Ungariei lui Viktor Orbán, împotriva căreia Bruxelles a declanșat o procedură legală ce ar putea duce, pentru prima oară în istoria UE, la suspendarea fondurilor destinate unei țări membre.Mai complicat va fi faptul că Cehia nu face parte din zona euro, dar că Praga va trebui să organizeze și să conducă discuțiile și negocierile din UE pentru ca cel mai recent membru al UE, Croația (aderare în 2013) să adopte moneda europeană comună, euro, pe 1 ianuarie 2023.Un «pirat» în fruntea diplomațieiCehia se mândrește cu un guvern foarte pro-european, capabil, devotat și… neconvențional. Astfel, ministrul de externe Jan Lipavský, este un membru al Partidului Piraților, anarhiștii libertarieni de inspirație scandinavă.Cehia caută să facă totul pentru a evita o repetare a dezastrului din timpul primei sale președinții UE, în 2009. Atunci, guvernul lui Mirek Topolánek a căzut, declanșând noi alegeri chiar în timpul președinției UE a Cehiei, iar Topolánek însuși și-a atras oprobriul și sarcasmul întregii lumi, după ce apărut gol în fotografii furate de paparazzi în timpul unei orgii în Italia… la vila lui Silvio Berlusconi.«Entropa» și dezastrul ceh din 2009Dar întreaga președinție cehă din 2009 începuse deja pe o notă de controversă. La Bruxelles, sediul Consiliului UE fusese ornat de la început cu o «instalație» a lui David Černý, unul din cei mai originali artisti plastici cehi. Era o operă monumentală, comandată de guvernul ceh de atunci, care dorea sa își marcheze astfel cele șase luni de primă președinție europeană.Când a fost instalată, construcția, botezată Entropa, a stârnit un soc si a scandalizat, in special in rândurile funcționarilor europeni proveniți din țările atunci recent intrate in UE.Construcția reprezenta țările membre in UE, dar pe lângă Bulgaria închipuită ca o toaletă turcească si România în ghearele lui Dracula, majoritatea țărilor erau reprezentate prin prisma celor mai triste si agresive clișee. Germania era astfel acoperită de o rețea de autostrăzi al căror traseu forma o svastică. Franța era barată de un panou care spunea „În grevă”, iar Luxemburgul era „De vânzare”! Pe harta Italiei puteau fi văzuți minusculi jucători de fotbal, fiecare făcând amor cu o minge.Unele tari se remarcau prin absență, precum eurosceptica Mare Britanie, reprezentată (profetic!) printr-o gaură, sau Olanda, total acoperită de apă, din care ieșeau doar vârfurile câtorva minarete. David Černý era cunoscut de multă vreme drept un provocator. În anii ’90, el reușise să stârnească protestele Moscovei, după ce pictase în roz tancul sovietic de pe monumentul din Praga care amintea eliberarea orașului de către Armata Roșie. A fost o mare rușine pentru guvernul de la Praga că nu știuseră cine era omul căruia i se comandase monumentul ce trebuia să reprezinte Cehia (și Europa) în Bruxelles. 
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
17:30
14:20
Într-un interviu acordat rețelei National Public Radio, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Rusia nu s-a arătat dispusă să se angajeze în convorbiri cu privire la situația din Ucraina. „Nu am detectat nici un interes din partea lui Vladimir Putin să participe la vreun aranjament diplomatic care să conteze” – a spus șeful diplomației americane. El a adăugat că este important ca ucrainenii să definească parametrii oricăror negocieri potențiale, precizând că rolul Statelor Unite este de se asigure că Ucraina dispune de mijloace pentru a respinge agresiunea rusă.Întrebat dacă consideră recentele atacuri ruse ca pe un semnal adresat Alianței Nord Atlantice, Blinken a spus: „a circulat ficțiunea promovată de Putin că situația actuală este cumva generată de o amenințare pe care NATO, sau Ucraina, ar reprezenta-o împotriva Rusiei. Niciodată nu a fost acesta motivul real. E vorba despre convingerea lui Vladimir Putin că Ucraina nu merită să fie o țară suverană, independentă”.Observatorii politici apreciază și ei că deocamdată nu există repere clare ale unor negocieri. Războiul are consecințe devastatoare pentru ambele părți, dar nu se întrevede vreun compromis. Putin refuză să recunoască că pierde, sau că va pierde și crede că trecerea timpului va juca în favoarea lui, pentru că contează pe erodarea unității Occidentului.Dar deocamdată, această unitate s-a menținut până acum, în ciuda faptului că din ce în ce mai mult și Occidentul plătește un preț economic serios.„Putin a crezut că va putea să rupă Alianța transatlantică” – a spus și președintele american Joe Biden, adăgând: „a încercat să ne slăbească. S-a așteptat ca hotărârea noastră să aibă fisuri. Primește însă în schimb exact ce nu și-a dorit. A vrut «finlandizarea» NATO. A obținut «natoizarea» Finlandei”.Administrația americană încearcă să convingă ca ceea ce se întâmplă în Ucraina și oprirea agresunii ruse este în interesul vital al omenirii și merită sacrificiu. Acesta este contextul în care trebuie  interpretat anunțul făcut de Statele Unite cu privire la suplimentarea efectivelor și trimiterea câtorva distrugătoare navale și sisteme de apărare anti-aeriană în estul Europei, în următoarele luni. 
12:30
China a devenit un ivestitor important în Balcani, în ultmii ani și multe țări din regiune au devenit parte din marele proiect chinezesc de infrastructură „Poduri și șosele”  . Un studiu din 2021 al Centrului pentru Democrației, un think tank din Bulgaria, constata însă că pe măsură ce China și-a mărit investițiile în țări precum Bosnia-Herțegovina, Ungaria, Muntenegru și Serbia, mediul de afaceri s-a deteriorat, iar nivelul statului de drept a scăzut.Raportul remarcă însă faptul că aceste evoluții negative nu sunt provocate direct de China și de investițiile sale, cât de guvernele respective, care vor să atragă capitalul chinezesc și pentru asta sunt dispuse să acorde numeroase reduceri de impozite, să accepte derogări serioase de la legislația locală a muncii și în general și să ofere firmelor chienzeștii un tratament preferențial care distorsionează piața locală.Boris Mrkela de la grupul de monitorizare a investițiilor Just Finance International (Finanțe Echitabile) apreciază că una din caracteristicile firmelor chinezești care investesc în Balcanii de vest este disponibilitatea de a începe lucrările chiar dacă lipsesc autorizațiile cele mai importante.Se pare că este și cazul unei centrale hiroelectriece din Bosnia, care nu are avizele de mediu, a mai declarat Mrkela redacției pentru Balcanii de vest a postului nostru de radio.Întregul proiect din Bosnia, mai precis din Republica Srpska – entitatea sârbilor bosniaci - valorează peste 100 de milioane de dolari și este rezultatul unui acord semnat la Beijing în 2019 între premierul Republicii Srpska Radovan Viskovic și Corporația Internațională de Inginerie Aero-tehnologică din China (AVIC), întreprindere de stat.Uzina este situată aproape de orașul Foța, la aproximativ 25 de kilometri de granița dintre Bosnia și Muntenegru, pe rîul Bistrița. Activiști pentru protejarea mediului au atras atenția că proiectul nu are aviz de mediu și nici nu s-a făcut un studiu privind efectele pe care le-ar putea avea asupra râului Bistrița. În pofida criticilor și prostetelor, șantierul a fost însă deschis în decembrie 2021, în prezența premierului Republicii Srpska și a reprezentanților ambasadei Chinei de la Sarajevo.„Există numai un proiect de studiu de impact”, a declarat redacției pentru Europa Liberă Jelena Ivanic, vice-președinta unei organizații pentru protecția mediului din Banja Luka. „Datele sunt însă atât de vagi, încât nu pot fi folosite la nimic, nu se poate face o strategie de mediu pe baza lor”, adaugă Ivanic.Mai mult, proiectul de studiu de impact se referă numai la începerea unor lucrări de prospecțiune, nu acoperă construcția în sine a unei uzine hidroelectrice la sursele rîului Bistrița. „De aceea este un proiect controversat și potențial periculos pentru mediu”, mai spune Jelena Ivanic.Directorul viitoarei uzine hidroelectrice a recunoscut că avizele de mediu sunt numai pentru lucrările pregătitoare (deschiderea șantierului, infrastructura din jurul lui), avizele pentru centrală fiind așteptate cândva în august.Uzina hidroelectrică de pe Bistrița nu este singurul proiect chinezesc controvestat din regiune. În Serbia, firme chinezești au finanțat începrea lucrărilor într- un proiect minier la Bor și la o fabrică de anvelope în Zrenjanin, fără autorizațiile necesare, mai spune Boris Mrkela de la grupul de monitorizare a investițiilor Just Finance International.Pentru Balcani, conchide Mrkela în interviul pentru Europa Liberă, este un trend periculos, mai ales când este vorba de protecția mediului.
10:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Mai mult de 2 zile în urmă
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:30
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
00:20
30 iunie 2022
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:40
O înaltă instanță poloneză a scos săptămâna aceasta în afara legii patru așa-numite „zone libere de LGBT”. În ultimii ani, așa se autodeclaraseră aproape 100 de localități din Polonia, ai căror conducători au spus că au vrut astfel să-și exprime respectul pentru ceea ce numesc „familia tradițională”.Ziarul polonez Rzeczpospolita a scris pe pagina sa de net că marți Înalta Curte de Apel a decis că „Polonia este statul comun al tuturor cetățenilor ei, fără deosebire de naționalitate, sex, stare socială, confesiune sau opinii politice”. „Nimeni nu poate fi discriminat”, a mai spus instanța, adăugând că autoritățile au datoria de a proteja drepturile civile, mai ales ale membrilor diferitelor minorități.Verdictul de marți al Curții de Apel a venit după o sesizare a avocatului poporului. Verdictul precizează că decizia consiliilor local din Serniki, Istebna, Klwów și Osiek de a proclama localitățile „libere de LGBT”, cu scopul declarat de a preveni „răspândirea ideologiei LGBT”, „mai ales în școli”, lezează demnitatea și dreptul la viață privată al persoanelor care se identifică drept lesbiene, gay, bisexuali sau transgender.„Decizia de azi este o mare victorie pentru democrație, drepturile omului și respectul pentru oameni”, a spus într-o reacție organizația neguvernamentală poloneză Kampania Przeciw Homofobii. Dimpotrivă, ministrul fără portofoliu Michal Wójcik, din partidul ultraconservator Solidární Polsko, a criticat decizia Curții. „Dacă aleșii locali decid că vor să apere tradițiile și identitatea noastră, este dreptul lor sacru s-o facă”, a spus el.Săptămâna trecută, Kampania Przeciw Homofobii informase că Comisia Europeană a început să aplice prevederea potrivit căreia localitățile poloneze care se autodeclară „zone libere de LGBT” nu vor mai primi anumite fonduri europene în perioada 2021-2027.Orașele și regiunile vizate fuseseră avertizate despre aceste reduceri de multă vreme. În toamna anului trecut, CE le-a spus că vor rămâne fără fonduri dacă nu renunță la statutul homofob autorităților locale din regiunile Lublin, Malopolska, Lodz și altele. Era vorba de sume mari: de pildă, în cazul regiunii Malopolska, 2,5 miliarde de euro.Site-ul specializat în informații LGBT Pink News amintește că activiștii pentru drepturile omului din Polonia luptă de multă vreme pentru abolirea „zonelor libere de LGBT”. Câteva au fost anulate deja din voința autorităților locale, care au luat în serios amenințarea UE cu oprirea fondurilor europene. În mai, 2022, alte două „zone” au fost anulate prin decizii de tribunale, fiind declarate „încălcări grosolane ale legii”.În primăvara anului 2021, ca răspuns la inițiativele homofobe din Polonia, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care proclama întreaga UE „zonă de libertate pentru persoanele LGBT”.Polonia, condusă în prezent de formațiuni politice naționalist-conservatoare, este una din țările UE cele mai puțin prietenoase cu persoanele LGBT, nerecunoscându-le în niciun fel dreptul de a forma familii recunoscute legal, la fel ca Bulgaria, Leonia, Lituania, România și Slovacia. 
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
14:30
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat un proiect de lege care extinde categoria „agenților străini” la orice persoană care primește asistență financiară din străinătate, o modalitate pentru stat de a înăbuși orice activitate independentă sau voce disidentă.Proiectul de lege, aprobat pe 29 iunie, trebuie să mai treacă prin Camera superioară a parlamentului, Consiliul Federației, înainte de a fi semnat de președintele Vladimir Putin.În ultimul deceniu, Rusia a folosit așa-numita lege a „agenților străini” pentru a reduce la tăcere persoanele, instituțiile sau organizațiile neguvernamentale implicate în activități considerate politice și care primesc finanțare din străinătate.Noua lege extinde utilizarea definiției de „agent străin” nu numai la orice individ care primește sprijin financiar din străinătate, dar și la orice individ considerat „sub influență străină”.De asemenea, este extinsă definiția activităților politice pentru a include o clauză vagă care acoperă orice activități ce „contravin intereselor naționale ale Federației Ruse”.Persoanele care sunt etichetate oficial drept „agenți străini” nu vor mai putea primi finanțări de stat pentru activități artistice, nu vor putea lucra ca profesori, nu vor avea voie să organizeze evenimente publice sau să lucreze în instituții sau organizații care distribuie informații.Rusia menține deja mai multe liste cu persoane și entități etichetate drept „agenți străini”.Odată desemnați drept „agent străin”, indivizii sau organizațiile vizate trebuie să se înregistreze oficial sub această etichetă, să se identifice mereu drept „agent strain” și să se supună unor controale financiare extrem de complicate și birocratice.Mai mult, orice material pe care îl produce o organizație sau un individ din categoria „agent străin”, de la o banală declarație, la un articol, video sau postare pe rețelele sociale trebuie să fie însoțit de un text standard care-l identifică pe autor drept „agent străin”. Nerespectarea acestei prevederi atrage cu sine amenzi substanțiale, care sunt și cumulative.Criticii Kremlin-ului atrag atenție că sintagma de „agent străin”, cu conotațiile sale profunde din era sovietică, a fost aleasă tocmai pentru a stigmatiza orice activitatea civică independentă sau voce disidentă. Alt termen cu o lungă istorie sovietică.Legea „agenților străini” a fost adoptată inițial în 2012, ținta ei fiind în primul rând organizațiile neguvernamentale și grupurile pentru apărarea drepturilor omului care erau, fie și parțial, finanțate din străinătate. Fundația Soros pentru o societate deschisă este un exemplu clasic, dar și organizația Golos, cea mai veche structură independentă din Rusia de monitorizare a alegerilor. Ambele și-au încetat activitatea. În ultimele luni, legea „agenților străini” a mai făcut o victimă de renume: organizația Memorial, înființată încă la sfârșitul epocii sovietice. Memorial se dedicase încă de la sfârșitul anilor 1980 cercetării crimelor comise în timpul Uniunii Sovietice și promovării drepturilor omului în Rusia și fostele republici sovietice.Destul de repede, legea a fost extinsă pentru a cuprinde organizațiile media, jurnaliști individuali, vloggeri și practic pe oricine care primește bani din afara Rusiei și, în ochii Kremlinului, are o activitate sau opinie politică.Organizația noastră media, Europa Liberă/Libertatea are 18 jurnalişti de origine rusă pe lista „agenţilor străini”.În martie, Europa Liberă/Libertatea și-a încetat activitatea în Rusia după ce autoritățile au deschis o procedură de faliment împotriva instituției noastre independente, finanțată de Congresul american. Concomitent, poliția își intensificase presiunile asupra jurnaliștilor Europei Libere/Libertatea.Procedura de faliment se baza pe faptul că Europa Liberă/Libertatea a refuzat consecvent să plătească amenzile la care fusese condamnată, tocmai pentru că nu se conforma prevederile legi „agenților străini”. Este vorba de amenzi care se ridică între timp la milioane de dolari.Europa Liberă/Libertatea a contestat de la bun început catalogarea drept „agent străin”, pentru că sugerează ideea că ar fi „un inamic al poporului”. Altă sintagmă cu o lungă istorie sovietică. 
13:40
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
00:10
29 iunie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
18:30
Forțele ucrainene mai rezistă la Lisiceansk, ultimul lor bastion în regiunea estică Luhansk, dar ofensiva Rusiei continuă. Potrivit Kievului, armata rusă controlează acum cam 20% din teritoriul Ucrainei.În Donbas, regiunea din est care cuprinde Donețk și Luhansk, se estimează că armata rusă dispune de zece ori mai multă artilerie decât apărarea ucraineană. Iar numărul ucrainenilor uciși de la începutul invaziei ruse, în februarie, s-ar putea ridica la zeci de mii.Rusia și-a concentrat toate eforturile militare în estul Ucrainei, unde a și făcut progrese mici, dar constante. Serviciile de informații occidentale se așteaptă însă ca resursele Moscovei să se epuizeze în viitorul apropiat, ceea ce o va obliga să oprească în cele din urmă această ofensivă costisitoare.„Armata rusă, dar și cea ucraineană au ajuns în punctul în care nu prea mai dispun de rezerve”, este de părere Mick Ryan, general australian în rezervă, astăzi analist la Centrului de Studii Strategice și Internaționale de la Washington.„La nivel individual, dar și la nivel strategic, ambele părți s-au epuizat în Donbas, unde rușii și-au concentrat majoritatea forței lor militare încă din ziua 50 sau 55 a acestui război”, mai spune Ryan în interviul cu corespondentul RFE/RL, Reid Standish.În opinia expertului australian, rușii au învățat lecția eșecurilor înregistrate la nord de Kiev și la Harkov, la începutul războiului. Și-au concentrat ofensiva în est și, treptat, și-au stabilit o poziție dominantă când vine vorba de artilerie și aviație. Pe de altă parte, trupele ucrainene nu au mai reușit să întrerupă la fel de eficient ca în primele zile ale războiului liniile de aprovizionare ale armatei ruse, mult mai bine organizate spre estul Ucrainei.Cât ar putea dura războiul„Suntem într-un moment în care rușii și-au îmbunătăți poziția” pe câmpul de luptă, spune Mick Ryan.Ucrainenii, pe de altă parte, „dau semne de oboseală” dar sunt și atenți să nu fie atrași într-un război prelungit, de uzură, care este „forma de război preferată de Rusia”, mai spune expertul militar australian.Până la urmă, continuă Mick Ryan, este o alegere politică și „sunt momente în care este mai important să-ți cruți armata, cedând teritorii”, cum s-a întâmplat la Severodonețk.Pentru ucraineni, este „un război de supraviețuire”, pe care nu l-au vrut, nu l-au provocat dar pe care sunt hotărâți să-l lupte „atâta timp cât va fi nevoie să se asigure că nu sunt subjugați de Rusia”. „Au ceva rezerve pentru asta, și pot continua dacă primesc ajutor din partea Occidentului”, apreciază Mick Ryan.Rusia, pe de altă parte, are „cu 100 de milioane de cetățeni mai mult [decât Ucraina], are rezerve de oameni și armament. Fiecare parte are problemele ei, dar pot continua acest război încă ceva timp”, mai spune analistul militar.Strategii de viitorMick Ryan crede că armata rusă va cuceri toată regiunea Luhansk, sau ucrainenii o vor ceda. Întrebarea este dacă după aceea vor mai avea forța de a continua ofensiva și în Donețk sau vor avea nevoie de o pauza, pentru a se regrupa și reînarma.Se pune și întrebarea ce vor face rușii în sudul Ucrainei ?După o eventuală victorie în Luhansk, „rușii vor trebui să decidă unde și cum își concentrează artileria, aviația militară, resursele electronice : vor alege să apere zona din jurul [orașului] Herson, în sud sau să le folosesc pentru a continua ofensiva în est sau, într-adevăr, în jurul Harkov-ului? Vor încerca în continuare să-i împingă pe ucraineni de la granițele lor?”, se întreabă Mick Ryan.„În lunile viitoare”, închei expertul militar australian, „rușii vor avea de luat câteva decizii [strategice] importante”. 
18:10
Prima zi a celei mai importante reuniuni din istoria Alianței Nord-Atlantice, NATO, a fost marcată, dincolo de anunțurile anticipate ale organizației militare, de discursul prin video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.Zelenski le-a spus miercuri liderilor statelor NATO că ţara sa are în continuare nevoie de mai multe arme şi de bani, de circa 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Rusiei. Vorbind la summit-ul NATO de la Madrid, prin videoconferință, Zelenski a atras totodată atenția că ambițiile Rusiei depășesc Ucraina.„[Războiul din Ucraina] este un război pentru dreptul de a dicta condiţiile în Europa, de a decide viitoarea ordine mondială'', a spus Zelenski.Liderii celor 30 de țări membre ale Alianței sunt reuniți la Madrid, până joi 30 iunie, într-un adevărat “consiliu de război”, cum a fost numit de presă, pentru a-și redefini radical poziția și atitudinea față de Rusia, care, după ce a fost vreme de un sfert de secol un “partener strategic” al Occidentului, a regresat pe o poziție de ostilitate comparabilă cu cea a URSS-ului în anii cei mai întunecați ai Războiului Rece.Totodată e summitul la care va fi aprobată sporirea Forței de reacție rapidă a NATO, de la 40.000 de militari în prezent, la peste 300.000, o creștere de mai bine de șapte ori.Joe Biden a mai anunțat și o importantă sporire a prezenței militare SUA -- și implicit NATO -- în Europa de est.La fel, pentru a rămâne în domeniul noutăților spectaculoase, granița Rusiei cu NATO se va dubla curând, după aderarea Suediei și Finlandei, prin adăugarea celor 1340 de km de frontieră dintre Finlanda și Rusia.Turcia și-a ridicat marți vetoul cu care amenința să blocheze aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Președintele finlandez Sauli Niinistö a fost cel care a anunțat acordul: „Miniștrii noștri de externe au semnat un memorandum trilateral ce confirmă că Turcia va sprijini cererea Finlandei și Suediei de a deveni membre NATO.”Președintele turc Recep Tayyip Erdogan blocase anterior procesul, invocând îngrijorări cu privire la presupusul sprijin al Finlandei și Suediei pentru grupările kurde și pentru acordarea azilului unor militanți kurzi din PKK pe care Turcia îi consideră “teroriști”.La rândul lor, Suedia săi Finlanda și-au ridicat embargoul pe exporturile de arme către Turcia.Nato își definește la acest summit și noua strategie a Alianței, în care se afirmă că „Rusia reprezintă cea mai mare și directă amenințare” la adresa securității zonei nord-atlantice, cum a spus-o miercuri dimineață secretarul general Jens Stoltenberg. Noul concept strategic al NATO definește viziunea de securitate, amenințările, domeniile de interes și capacitatea NATO de a se adapta, păstrând sarcina primordială și originară a Alianței – apărarea colectivă.Kievul a salutat „poziția lucidă” a NATO și deciziile sale „fundamentale pentru stabilitatea în Europa”, cum a spus astăzi ministrul de externe Dmitro Kuleba.Jens Stoltenberg a mai spus, folosind formula de acum cunoscută și foarte folosită: „Putin dorea să aibă mai puțin NATO la frontiere, dar acum are mai mult NATO.”Este greu de imaginat acum că de la Elțîn și de la crearea defunctului «Consiliu Rusia-NATO» și până după ocuparea și anexarea Crimeei, în 2004, Rusia a avut o misiune permanentă, ca o ambasadă, la sediul Alianței din Bruxelles.
14:50
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
14:30
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat marți Rusia că a devenit „un stat terorist”, care comite „acte teroriste zilnice” și a cerut excluderea Rusiei din Organizația Națiunilor Unite.Într-un discurs prin videoconferință la Consiliul de Securitate al ONU, Zelenski a cerut ONU să înființeze un tribunal internațional care să investigheze „acțiunile ocupanților ruși pe pământul ucrainean” și să tragă Rusia la răspundere.„Trebuie să acționăm urgent pentru a face tot ce se poate ca Rusia să oprească masacrul”, a spus Zelenski. El a avertizat că, în caz contrar, „activitatea teroristă” a Rusiei se va extinde în alte țări europene și din Asia, numind statele baltice, Polonia, Moldova și Kazahstanul.Ucraina a convocat ședința Consiliului de Securitate după recenta intensificare a atacurilor Rusești și atacul aerian de luni asupra unui centru comercial aglomerat din orașul Kremenciuk, în care au fost ucise, potrivit lui Zelenski, cel puțin 18 persoane și au fost răniți alți 30 de oameni. „Zeci de oameni sunt dați dispăruți”, iar salvatorii au găsit bucăți de cadavre, inclusiv mâini și picioare, a mai spus președintele ucrainean, adăugând că, din păcate, ar putea exista mai multe victime.Emmanuel Macron: Rusia nu poate fi lăsată să câștige războiulAtacul rusesc asupra centrului comercial din Kremenciuk, oraș situat la nord-vest de Dnipro, a trezit un val de condamnări.Președintele Franței, Emmanuel Macron, a denunțat atacul drept o „nouă crimă de război” și a promis că sprijinul Occidentului pentru Kiev nu va scădea.Vorbind la sfârșitul summit-ului G-7 din Germania marți noaptea, președintele francez a declarat că Moscova „nu poate și nu ar trebui să câștige” războiul.Principalele democrații industrializate vor sprijini Ucraina și vor menține sancțiuni împotriva Rusiei „atâta timp cât este necesar și cu intensitatea necesară”, a spus MacronRusia spune că nu a țintit în civili Așa cum au făcut și în cazul altor atacuri, oficialii ruși au afirmat că centrul comercial nu a fost ținta loviturii aeriene de luni.Ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, a spus la ședința Consiliului de Securitate ONU că armele rusești de mare precizie au lovit hangarele unei uzine de mașini din Kremenchiuk, în care s-ar fi aflat arme și muniții din Statele Unite și Europa destinate trupelor ucrainene din Donbas. Detonarea muniției a provocat un incendiu care s-a extins către centrul comercial, a spus Polianski.La ședință, președintele Zelenski și-a început discursul virtual enumerând atacurile Rusiei din ultimele zile împotriva țării sale și dând prenumele și vârstele multora dintre victime. La final, el a cerut celor 15 membri ai Consiliului de Securitate și tuturor participanților să țină un minut de reculegere pentru a comemora „zecile de mii” de copii și adulți ucraineni uciși în război.S-a ridicat în picioare și trimisul rus, dar a protestat apoi față de decizia președintelui albanez al ședinței de a-i permite lui Zelenski să vorbească. Polianski a spus că discursul video al liderului ucrainean a încălcat tradițiile și practicile existente ale Consiliului de Securitate, care prevăd că liderii care doresc să se adreseze acestui organism trebuie să fie prezenți fizic la ședință.Volodimir Zelenski a cerut excluderea Rusiei din ONU. „Ceea ce este pedepsit în cazul unor infractori și organizații criminale nu trebuie să rămână nepedepsit la nivelul unui stat care a devenit terorist”, a spus Zelenski, adăugând: „Sunt acte teroriste zilnice, fără zile libere. Ei lucrează ca teroriști în fiecare zi”.Însă excluderea Rusiei din ONU este practic imposibilă, observă AP într-o relatarea despre discursul lui Zelenski. În calitate de membră permanentă a Consiliului de Securitate, Rusia poate folosi dreptul de veto pentru a bloca orice decizie în această privință. 
12:10
Așa cum bătălia pentru Ucraina este indecisă, pe câmpul de luptă, la fel stau lucrurile și pe plan economic, referitor la impactul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei. Chris Miller, de la Universitatea Tufts spune că dacă obiectivul războiului economic este să se obțină concesii de la adversar, nici una dintre părți nu se poate considera victorioasă.Principala lacună, pe care Grupul celor 7 a încercat să o corecteze săptămâna aceasta este faptul că grație prețurilor mari la petrol, Putin continuă să încaseze un venit substanțial cu care să își susțină războiul. Surplusul contului curent al Rusiei – cel mai corect indictor al comerțului internațional – a crescut de trei ori până la 110 miliarde dolari, o cifră care ar putea deveni record.Explozia veniturilor a impulsionat moneda națională și a stabilizat inflația. Asta a permis Băncii Centrale să reducă creșterea ratelor dobânzilor, la care apelase la începutul războiului. Asta nu înseamnă că economia rusă e puternică, experții cred că se va contracta cu 10% anul acesta, în special datorită reducerii consumului intern. Putin reușește să-și finanțeze războiul, dar standardul de viață al rușilor este în scădere marcată. Impactul se simte și în Occident unde cresc prețurile la combustibil și alimente, antrenând nemulțumire populară și îngrijorând clasa politică. În America președintele Biden este nepopular, pe fondul anticipărilor unei crize economice și asta va costa probabil scump pe democrați la alegerile pentru Congres din toamnă. În aceste condiții se pune întrebarea dacă democrațiile dezvoltate vor rămâne unite și consecvente în legătură cu războiul lui Putin.Pe de o parte este influența directă a rușilor, ca de exemplu eventualitatea ca Donald Trump – în favoarea căruia rușii au intervenit în alegeri – să candideze din nou și poate să câștige, corelat cu ascensiunea extremei drepte în țări occidentale între care Franța și Italia. Dar chiar și fără influența directă a Rusiei, politicieni pot decide că în Ucraina e nevoie de un compromis, chiar nefavorabil ucrainenilor, pentru a reduce presiunea economică. Gerard DiPippo, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale spune însă că, dacă unitatea occidentală se menține, în ciuda inflației, Rusia este pe termen lung într-o situație precară. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
28 iunie 2022
22:00
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
15:10
În ultima zi a summitului din Germania, liderii principalelor 7 puteri economice din lume au ajuns la un acord privind palfonarea prețului la petrol: vizează pentru moment numai petrolul produs de Rusia, nu producția globală, cum propunea luni Franța.Se știa de câteva zile, de la summitul Uniunii Europene de săptămâna trecută, că există un consens între aliații occidentali privind limitarea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea de carburanți. Ce nu se știe însă nici astăzi este cum va fi aplicată practic această măsură.Acordul la care au ajuns țările din G7 este în primul rând o reflectare a frustrării că diversele sancțiuni impuse până acum asupra exporturilor rusești de energie, fie că este vorba de cărbune sau petrol (gazul încă nu intră în discuție), nu au redus veniturile Moscovei. Au avut însă efectul contrar, acela de a împinge prețul energiei, și așa scumpă după pandemia de coronavirus, la cote istorice. Cu rezultatul nedorit că Rusia câștigă și mai mult din exportul de energie, ceea ce-i permite să continue nestingherită, financiar vorbind, războiul din Ucraina. Energia scumpă alimentează totodată inflația, care crește cu o viteză alarmantă în multe țări.Consens G7În comunicatul lor final, liderii G7 au recunoscut că va fi dificil să plafoneze numai prețul petrolului rusesc, motiv pentru care au cerut „țărilor care au viziuni comune” cu ale Occidentului, când vine vorba de războiul din Ucraina, să li se alăture în eforturile de a limita câștigurile Moscovei.În linii mari, e vorba despre mecanismul de plafonare propus de America: ar putea fi interzise „serviciile” care fac posibil transportul țițeiului rusesc și al produselor petroliere rusești pe mare, dacă au fost vândute peste un anumit preț „plafonat” de achiziție. Dar cum și cine va decide acest preț nu este clar.Țările „cele mai vulnerabile”, se mai arată în comunicatul final, vor fi protejate iar accesul lor la sursele de energie, inclusv din Rusia, nu va fi limitat.De la particular, la generalLuni, Franța venise cu o propunere radicală, care i-a luat prin surprindere pe partenerii din G7, și anume ca prețul petrolului în general, indiferent de sursă, să fie plafonat.Pentru moment, propunerea franceză nu se regăsește în comunicatul final al G7. Inițiativele „surpriză” ale președintelui Emmanuel Macron, ca aceea privind Comunitatea Politică Europeană (CPE), au tendința să fie aparent date uitării, pentru a reveni în scurt timp.La începutul lunii mai, CPE părea mai degrabă o improvizație a lui Macron, săptămâna trecută a ajuns în comunicatul final al summitului Uniunii Europene ca unul din proiectele de viitor.Ce spune/spunea planul francezCum nu se mulțumește cu o plafonare numai a prețului pentru țițeiul rusesc, Macron a lansat o propunere alternativă tentantă, la prima vedere: un plafon mondial al prețurilor petrolului care ar necesita însă cooperarea sau constrângerea furnizorilor importanți, inclusiv țări precum Statele Unite sau Arabia Saudită și Nigeria care aparțin cartelului producătorilor OPEC.Un oficial al președinției franceze a explicat că ideea pe care o susține Parisul este „aceea a moderării prețurilor printr-o echilibrare  mai bună a pieței, ceea ce implică și o potențială creștere a producției, a ofertei. Acest lucru trebuie făcut într-o manieră concertată cu principalii cumpărători și cu țările producătoare”.Nu ar fi o premieră, s-a mai recurs la această metodă în anii 1970 ai secolului trecut, în timpul primei crize a petrolului provocată de OPEC.John Kirton, profesor de științe politice la Universitatea din Toronto și directorul grupului de experți G7, atrage atenția că o astfel de intervenție „brutală” a statelor în mecanismele pieței libere are puține șanse de succes. Numai dacă „marile puteri occidentale ar fi dispuse să pună pe piață mari cantități de petrol din rezervele lor strategice și/sau să permită unor țări precum Venezuela, Libia sau Iranul să producă și să exporte mai mult”.Un astfel de efort global ar putea reduce eventual prețul la carburanți, remarcă și Annika Mildner, directoarea Institutului Aspen Germania, dar contrazice alt țel declarat al Occientului, de a reduce dependena de energia fosilă, pentru a limita efectele schimbărilor climatice. 
13:20
Într-un interviu acordat rețelei de televiziune CNN, secretarul de stat Antony Blinken a spus că în ciuda câștigurilor teritoriale în Ucraina, invazia rusă în acea țară este un eșec și va rămâne un eșec. El a continuat: „să nu confundăm strategia cu tactica.”Când vine vorba despre obiectivele strategice ale lui Putin, el a eșuat de-acum”. „Obiectivul lui strategic” – a continuat șeful diplomației americane, „a fost să pună capăt suvernanității și indepdendenței Ucrainei, să o șteargă de pe hartă și s-o subordoneze Rusiei”. Încercarea inițială cu o operațiune fulger, care să ducă la ocuparea rapidă a Kievului și să pună pe fugă sau chiar mai rău conducerea țării, a eșuat, dar în săptămânile recente rușii au reușit să ocupe orașe din est între care Mariupol și Severodonețk.Blinken a vorbit despre această realitate. „Se duc lupte tactice feroce în estul Ucrainei împotriva agresiuni ruse, forțele ucrainiene ripostând. Acea linie și-a modificat conturul. Apar câștiguri de o parte și de cealaltă. Dar ceea ce este important este idea strategică, [anume] că Putin nu va reuși în ce și-a propus”.Antony Blinken a spus că liderul de la Kremlin a eșuat și în încercarea de a dezbina Alianța NATO. În legătură cu recentele atacuri de la Kiev, secretarul de stat a declarat că astfel de atacuri se produc, fiind sporadice, de când Putin a pierdut controlul în regiunea Kiev și a fost nevoit să își schimbe obiectivele și să-și canalizeze atenția către est.În acest context – a spus Blinken - rușii au continuat să atace în alte părți din țară, din când în când pentru a provoca panică și teroriza populația. ”Au lovit blocuri de locuințe. Există relatări că au lovit o gradiniță. Asta nu are nici un scop, altul decât a-i teroriza pe ucrainieni” - a spus secretarul de stat. 
08:30
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:20
Într-un interviu acordat rețelei de televiziune CNN, secretarul de stat Antony Blinken a spus că în ciuda câștigurilor teritoriale în Ucraina, invazia rusă în acea țară este un eșec și va rămâne un eșec. El a continuat: „să nu confundăm strategia cu tactica.Când vine vorba despre obiectivele strategice ale lui Putin, el a eșuat de-acum”. „Obiectivul lui strategic” – a continuat șeful diplomației americane, „a fost să pună capăt suvernanității și indepdendenței Ucrainei, să o șteargă de pe hartă și s-o subordoneze Rusiei”. Încercarea inițială cu o operațiune fulger, care să ducă la ocuparea rapidă a Kievului și să pună pe fugă sau chiar mai rău conducerea țării, a eșuat, dar în săptămânile recente rușii au reușit să ocupe orașe din est între care Mariupol și Sievierodonetsk.Blinken a vorbit despre această realitate. „Se duc lupte tactice feroce în estul Ucrainei împotriva agresiuni ruse, forțele ucrainiene ripostând. Acea linie și-a modificat conturul. Apar câștiguri de o parte și de cealaltă. Dar ceea ce este important este idea strategică, [anume] că Putin nu va reuși în ce și-a propus”.Antony Blinken a spus că liderul de la Kremlin a eșuat și în încercarea de a dezbina Alianța NATO. În legătură cu recentele atacuri de la Kiev, secretarul de stat a declarat că astfel de atacuri se produc, fiind sporadice, de când Putin a pierdut controlul în regiunea Kiev și a fost nevoit să își schimbe obiectivele și să-și canalizeze atenția către est.În acest context – a spus Blinken -  rușii au continuat să atace în alte părți din țară, din când în când pentru a provoca panică și teroriza populația. ”Au lovit blocuri de locuințe. Există relatări că au lovit o gradiniță. Asta nu are nici un scop, altul decât a-i teroriza pe ucrainieni” -  a spus secretarul de stat.   
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
27 iunie 2022
23:10
Liderii celor mai industrializate țări din lume, din grupul G7 și ai UE, s-au întâlnit astăzi în Alpii bavarezi, discutând printre altele un plan de investiții de 600 de miliarde de dolari în țări mai puțin dezvoltate capabil să contracareze investițiile chineze în infrastructura din Africa, Asia și Europa de est, mai ales. La summitul din Germania s-a vorbit pe larg, de asemenea, despre conflictul din Ucraina. „Suntem uniți de partea Ucrainei și vom continua să o sprijinim atâta timp cât va fi nevoie”, a spus cancelarul german Olaf Scholz, gazda reuniunii, după intervenția prin videoconferință a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Vom continua să mărim presiunile asupra lui [președintelui Vladimir] Putin. Acest război trebuie să se încheie”, a mai spus Scholz.În remarcile sale, Zelenski le-a cerut liderilor G7 să impună și mai multe sancțiuni Rusiei pentru invazia din Ucraina. În primul rând să plafoneze prețul pentru petrolul rusesc.Cât să plătim pentru petrolul rusesc Este o măsură complicată și controversată, discutată deja serios de Uniunea Europeană și restul aliaților occidentali. Duminică, în prima zi a summit-ului, liderii G7 (Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Italia, Franța și Germania) au anunțat că sunt pe punctul de a stabili ultimele detalii tehnice ale unui acord prin care să plafoneze prețul petrolului. „Prețul țițeiului devine de neplătit”, declara duminică seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen televiziunii publice germane și este „absurd ca toată lumea să plătească Rusiei” aceste prețuri excesive cu care Moscova să-și alimenteze „bugetul pentru războiul din Ucraina”.Vizat complexul militar-industrial al Rusiei Casa Albă a declarat deja că țările din G7 vor „coordona și extinde” sancțiunile împotriva Rusiei, iar administrația americană a preluat din nou inițiativa, anunțând noi sancțiuni îndreptate acum în primul rând împotriva complexului militar-industrial al Rusiei. Scopul este „ de a împiedica Rusia” să înlocuiască armamentul pe care l-a pierdut deja în războiul din Ucraina, lansat cu patru luni în urmă, a mai precizat Casa Albă.Rămâne de văzut cum se vor alinia membri europenei ai G7 la aceste noi sancțiuni, pentru că în cadrul Uniunii Europene, sancțiunile trebuie adoptate prin unanimitate de voturi.Cine plătește reconstrucția Ucrainei Administrația americană a anunțat totodată că va majora tarifele de import pentru o gamă largă de importuri din Rusia, iar veniturile suplimentare obținute în acest fel vor fi folosite „pentru a ajuta Ucraina și pentru a ne asigura că Rusia plătește costurile războiului pe care l-a provocat”.Finanțarea reconstrucției Ucrainei va fi susținută de toate țările G7, se arată într-o declarație care a urmat intervenției prin videoconferință a președintelui Zelenski, inclusiv prin utilizarea de fonduri provenite din bunurile rusești confiscate deja în baza sancțiunilor internaționale. Această măsură va fi aplicată însă numai „în concordanță cu legislațiile naționale”, care sunt foarte diferite când vine vorba de drepturile statului de a confisca și dispune de averi personale.Securitatea alimentară, crime de război și refugiați Liderii G7 au cerut Rusiei, în termeni fără echivoc, nu numai să pună capăt războiului din Ucraina, dar și să renunțe la șantajul cu alimente.„Cerem Rusiei să pună capăt, necondiționat, atacurilor asupra infrastructurii agricole și de transport și să permită utilizarea fără limite a porturilor ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de produse agrare”, se mai arată în declarația G7 referitoare la situația din Ucraina.S-a mai cerut Moscovei să-i elibereze pe toți ucrainenii deportați deja în Rusia. Și să dea dovadă de „reținere” când vine vorba de amenințarea nucleară – aluzie la anunțul Moscovei că va amplasa în Belarus, în următoarele luni, rachete capabile să transporte focoase nucleare.    
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare luni, puteţi asculta rubricile „Dreptul tău” şi „Carte la pachet”, semnată de Emilian Galaicu-Păun.
17:40
15:50
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, a declarat, într-un interviu pentru radio Europa Liberă, că UE va începe negocierile de aderare pe capitole cu Moldova doar după îndeplinirea tuturor condițiilor înaintate de Consiliul European odată cu oferirea, pe 23 iunie, a statutului de țară candidată.  „Pentru unele măsuri nu va fi necesar foarte mult timp, cum ar fi cooperarea cu societatea civilă, ceea ce guvernul deja face, dar în cazul altor măsuri ar putea dura ani. De exemplu, eradicarea corupției va dura mult timp, pentru că totul trebuie să fie făcut în cadrul statului de drept”, a spus Jānis Mažeiks, în interviul oferit la scurt timp de la primirea statutului de candidată la aderare de către Moldova.Diplomatul sugerează autorităților moldovene ca, pe viitor, să nu se grăbească atunci când adoptă legi, așa cum au făcut-o la începutul mandatului actual, dar să le consulte mai întâi cu partenerii europeni, cum s-a întâmplat în cazul legii pre-vetting-ului. „Atunci când au consultat-o cu partenerii europeni, cu Comisia de la Veneția, noi am putut să o suținem”, a explicat ambasadorul.Întrebat dacă printre îngrijorările Uniunii Europene figurează cea că autoritățile pro-europene de la Chișinău ar putea pierde susținerea populației pe fundal de multiple crize sociale, Jānis Mažeiks și-a exprimat speranța e că „societatea se va putea coagula în jurul obiectivului de aderare, indiferent de agendele politice viitoare”.Un rezumat al declarațiilor ambasadorului Jānis Mažeiks: Despre condiții și startul negocierilor de aderare: În concluziile sale, Consiliul European a spus foarte clar că negocierile ce țin de aderare vor începe atunci când toate aceste măsuri vor fi realizate. În această cale, noi vom analiza mai multe aspecte. Vrem să vedem dacă țara evoluează în mod eficient. Să zicem că peste câțiva ani țara va avea un anumit guvern și guvernul acesta va întreprinde anumite măsuri care vor pune o amprentă negativă asupra procesului – aceasta evident va avea consecințe asupra ritmului cu care Moldova va parcurge acest drum. Despre evaluările UE: Opinia comisiei a vorbit despre domeniile care au fost discutate până acum. Dar când vine vorba despre acquis-ul comunitar, adică setul legislativ al UE, în acest sens nu au fost prezentate condițiile. Va fi un alt document în care vor fi descrise foarte detaliat toate prevederile ce țin de acquis-ul comunitar. Despre coordonarea reformelor viitoare cu UE:  Pentru noi, calitatea reformelor contează și evident că noi am fost foarte atenți cum au avansat aceste reforme. Este important ca aceste reforme să fie consultate cu partenerii externi și ca ei să nu grăbească pasul acestor reforme. Eu pot să compar etapele incipiente ale reformelor efectuate de PAS, când ei grăbeau, iar după asta am văzut cum a fost promovată reforma pre-vetting, care a fost consultată cu partenerii, cu experții Comisiei de la Veneția și noi am putut să o susținem. Și, iată, pe viitor noi am dori ca acest model să fie preluat.​ Despre sprijinul popular al aderării: Foarte important e ca acest scop, acest obiectiv de aderare la UE să treacă dincolo de interesele de partid și este importat ca și populația să se coaguleze în jurul ideii de integrare europeană. Eu cred că merită să aveți un asemenea obiectiv, pentru că acest proces aduce cu sine atât de multe beneficii și avantaje, mai ales pentru țări mici ca R. Moldova. Eu sper foarte mult ca societatea să aibă acest obiectiv consecvent, indiferent de agendele viitoare politice, pentru că în trecut, absența lui a lucrat împotriva Republicii Moldova. ​ Despre sprijinul guvernului pentru populație: Trebuie să recunoaștem că momentul nu e deloc fericit. Țara a fost lovită de multiple crize, ele au efect negativ asupra standardelor de viață a cetățenilor. Evident că în asemenea situație, indiferent cine ar fi la putere, cetățenii nu pot fi satisfăcuți. Și este important ca guvernul să întreprindă măsuri ca populația să depășească aceste timpuri grele. ​ Despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei: Nu negăm că această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei a grăbit procesul de oferire a statutului  de țări candidate Ucrainei și Republicii Moldova. De fapt, acordarea statutului are valoare practică, dar și simbolică, e un mesaj pe care UE îl prezintă ucrainenilor, care să înțeleagă că Ucraina are un viitor european. Acordarea statutului de țară candidată Ucrainei a fost un vis al ucrainenilor și ne pare bine că ei pot să lucreze pentru a realiza acest vis.
11:40
 „…dar nu este o poveste despre mine. Este despre noi toţi, (…) este despre modul în care o poveste conţine multe altele, despre faptul că poveştile nu ne aparţin, ci fac parte din curentele aleatorii ale epocii noastre, despre felul în care poveştile ne prind în mreje şi ne ţin captivi pentru veşnicie”, tanzanianul Abdulrazak Gurnah – născut în 1948 la Zanzibar şi refugiat, din 1968, în Marea Britanie, unde urmează o strălucită carieră de scriitor, încununată cu Premiului Nobel, în 2021, „pentru abordarea sa fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a sorţii refugiaţilor în abisul dintre culturi şi continente” – pare să-şi fi luat baştina în cărţi, iar romanul Abandon, Litera, 2022, stă mărturie în acest sens.Un mare povestitor, punând în valoare tradiţia orală a poporului său, dar şi cultura scrisă a ţării de adopţie, deapănă o poveste de dragoste – şi încă, pornind de departe – dintre Pearce, „un englez cu biografia lui – absolvent de universitate, oficial în administraţia colonială, cărturar –, şi sora unui prăvăliaş dintr-un orăşel de pe coasta de est a Africii”, Rehana, femeia ce inspiră titlul cărţii: „La început, dansul era voit provocator, cu legănarea exagerată a şoldurilor şi împingerea sânilor înainte, (…) dar devenea o plăcere să-ţi laşi trupul să se mişte cu un abandon moderat” (subl. noastră), ca apoi, odată cunoscând bărbatul, să se simtă „pierdută în fiinţa lui, de parcă ar fi posedat-o şi ar fi transformată-o” – totul pe fundalul unei teribile politici coloniale, justificate fără scrupul: „Poţi să vorbeşti cât vrei despre responsabilitate, dar dacă vrei prosperitate şi ordine în Africa, trebuie să ai colonizare europeană. Apoi putem transforma ţinuturile astea într-o altă Americă”.Suntem aşadar într-un ţinut unde „mirosea a carne care se vindecă şi a noroi care se usucă, un miros anticipând boala şi degradarea. Era aerul malariei. În aerul acela oamenii stăteau, trăiau şi făceau negoţ, îşi alăptau sugarii şi le cântau cântece de leagăn”, ţinut din care „bărbaţii plecau, în timp ce femeile rămâneau pe loc şi mureau după o viaţă de linguşiri şi răzuit fundul sacului” (pe unde a hălăduit şi Arthur Rimbaud, evocat la rându-i în roman!) – pe cât de întunecat, pe atât de fertil, „căci dragostea este tare ca moartea” pretutindeni, în Africa neagră cu atât mai abitir.
10:20
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
09:00
Pentru ruși, mitologia cuceririi Caucazului și a Crimeei este echivalentul mitologiei cuceririi „Vestului Sălbatic” de către americani.
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate. În fiecare luni, „Dicţionar de sunete”, semnat de Lucian Ştefănescu.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.