Europa Libera

Acum 2 ore
17:30
Alegătorii din Turcia sunt chemați duminică, 28 mai, la urne pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Cetățenii turci vor decide dacă liderul aflat la putere de două decenii își va extinde conducerea, din ce în ce mai autoritară, într-un al treilea deceniu sau va fi eliminat de un concurent care a promis că va restabili democrația. Președintele Recep Tayyip Erdoğan, care se află la cârma Turciei de 20 de ani, este marele favorit, scrie AP. Acesta ar putea cîștiga un nou mandat de cinci ani, după ce s-a clasat pe primul loc în primul scrutin care a avut loc pe 14 mai. Erdoğan a obținut 49,51% din voturi, un scor mai mare decât se aștepta, dar insuficient pentru a câștiga din primul tur, așa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri. Adversarul său, candidatul susținut de șase partide de opoziție, Kemal Kılıçdaroğlu a obținut 44,88% din voturi în primul tur.Cei doi candidați și-au asigurat deja susținerea unor politicieni importanți. Erdoğan se bucură de sprijinul candidatului clasat pe locul 3 în scrutinul din 14 mai, ultranaționalistul Sinan Ogan, iar Kılıçdaroğlu este susținut de Umit Ozdag, politician de extremă dreaptă, cunoscut pentru ideile sale antimigrație, dar și de kurzii din Turcia.AP remarcă că aceste alegeri vor determina nu numai cine va conduce Turcia, membră a NATO, ci și direcția politică, economică a acestei puteri regionale, în special în relațiile sale cu Rusia, Orientul Mijlociu și Occidentul.Dacă va câștiga alegerile, Erdoğan, în vârstă de 69 de ani, ar putea rămâne la putere până în 2028, după trei mandate ca prim-ministru și două ca președinte, liderul turc este deja cel mai logeviv președinte al Turciei.Kemal Kılıçdaroğlu este atât principalul candidat al opoziţiei, cât şi preşedintele CHP. El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă şi a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independenţa sistemului judiciar, pe care criticii spun că Erdoğan l-a folosit pentru a reprima disidenţa. Cu toate acestea, după 14 mai, retorica sa a luat o turnură dură, adresându-se alegătorilor naţionalişti în încercarea sa de a-l depăşi pe Erdoğan şi promiţând să trimită înapoi milioane de refugiaţi sirieni.Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există, de asemenea, 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai.La scrutinul din 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate.Partidul AKP al lui Erdoğan și aliații săi și-au păstrat majoritatea locurilor în parlament în urma alegerilor legislative care au avut loc pe 14 mai. Partidul lui Erdoğan a dominat și în regiunea afectată de cutremur, câștigând 10 din 11 provincii. Ca și la alegerile precedente, Erdogan a folosit resursele statului și controlul său asupra mass-media pentru a ajunge la alegători. În urma scrutinului din 14 mai, observatorii internaționali au spus că alegerile au arătat rezistența democrației turce.Traducere și adaptare de Eugenia Apostu.
Mai mult de 2 zile în urmă
13:20
Fondatorul companiei private Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat începerea retragerii mercenarilor săi din orașul Bahmut din regiunea Donețk, a cărui capturare a fost anunțată recent de Prigojin însuși și de autoritățile ruse.
10:20
Cel mai mare portavion din lume, USS Gerald R. Ford, naviga miercuri, 24 mai,  spre Oslo, o premieră pentru o astfel de navă americană, într-o demonstrație de forță a NATO într-un moment de tensiune crescută între NATO și Rusia din cauza războiului din Ucraina.Nava și echipajul său vor efectua exerciții de antrenament cu forțele armate norvegiene de-a lungul coastei țării în zilele următoare, a declarat armata norvegiană.„Această vizită este un important semnal al relației bilaterale strânse dintre SUA și Norvegia și un simbol al credibilității apărării colective și al descurajării”, a afirmat Jonny Karlsen, purtător de cuvânt al Comandamentului comun norvegian, centrul de comandă operațională al armatei.Într-un punct din fiordul Oslo, zeci de persoane de toate vârstele s-au adunat pe mal pentru a observa nava în timp ce trecea pe lângă ea, făcând fotografii și înregistrări video.Presa norvegiană a relatat că portavionul va naviga la nord de Cercul Polar. Karlsen a refuzat să comenteze aceste informații.Ambasada Rusiei la Oslo a condamnat vizita portavionului la Oslo. „Nu există probleme în nordul (arctic) care să necesite o soluție militară și nici subiecte în care este necesară o intervenție externă”, a declarat ambasada într-o postare pe Facebook. „Având în vedere că la Oslo se admite că Rusia nu reprezintă o amenințare militară directă la adresa Norvegiei, astfel de demonstrații de putere par ilogice și dăunătoare”.Norvegia, membră a NATO, are o graniță comună cu Rusia în zona arctică și anul trecut a devenit cel mai mare furnizor de gaze al Europei după o scădere a fluxurilor de gaze rusești.Armata norvegiană și aliații din NATO patrulează în jurul platformelor petroliere și de gaze din larg încă din toamnă, în urma exploziilor de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. 
09:10
Germania va cumpăra 18 tancuri Leopard 2 și 12 obuziere autopropulsate pentru a reface stocurile epuizate de livrările către Ucraina, a declarat miercuri pentru Reuters un membru al comisiei parlamentare pentru buget care a aprobat achiziția.
24 mai 2023
15:20
09:10
Peste două milioane de semnături s-au adunat pe o petiție globală, care solicită inculparea lui Vladimir Putin.
09:10
Volodimir Zelenski a vizitat trupele de pe linia frontului din Donețk, în timp ce luptele păreau să înceteze în jurul regiunii ruse Belgorod, la o zi după ce luptători înarmați din interiorul Ucrainei au lansat una dintre cele mai mari incursiuni transfrontaliere de la începutul războiului.
09:10
Alternativa pentru Germania (AfD), partid naţionalist-autoritar, prezent în Parlamentul Federal, acuzat de simpatii pro-ruse
23 mai 2023
21:10
În toți anii de putere sovietică, un automobil, mai ales, model „Volga” în ograda unui om de rând ținea de domeniul irealului, pentru că nu-i permitea buzunarul. Chiar dacă agonisea niște bani, erau de preferat... motocicletele. Acestea se puteau cumpăra mai ușor și erau mai accesibile ca preț.
14:50
Volodimir Zelenski a vizitat trupele de pe linia frontului din estul regiunii Donețk, în contextul în care s-a raportat că luptele din jurul regiunii ruse Belgorod au continuat la o zi după ce luptători înarmați au lansat din interiorul Ucrainei o incursiune transfrontalieră.
13:50
Un tribunal din Tula l-a condamnat pe cetățeanul ucrainean Andrei Petkevici la 16 ani într-o colonie cu regim strict, sub acuzația de spionaj.
12:40
Un tribunal din Slovacia a dat dreptate copiilor romi siliți să frecventeze o școală pentru elevi cu dizabilități mintale, judecata stabilind că a fost vorba de un act discriminatoriu, bazat exclusiv pe apartenența rasială a copiilor. Practica segregării copiilor romi a fost parte componentă a sistemului școlar din Cehoslovacia socialistă, perpetuându-se în cele două republici moștenitoare, Cehia și Slovacia, în ciuda avertismentelor justiției europene.Tribunalul din orașul Prešov, în estul Slovaciei, a stabilit că trei copii din localitatea Hermanovce au fost supuși discriminării în educație când au fost plasați în mod ilegal într-o clasă specială pentru copii cu dizabilități mintale. Potrivit site-ului Romea.cz, tribunalul a confirmat de asemenea răspunderea ministerului educației pentru situația creată.„Este vorba de prima decizie cu valoare de lege din istorie a vreunui tribunal slovac în favoarea copiilor romi forțați să meargă la școală în regim segregat”, a comentat verdictul organizația neguvernamentală slovacă Consiliul pentru Drepturi Civice și Umane.Cazul a fost instrumentat în 2016, când mamele celor trei copii de etnie romă au făcut plângere penală împotriva unui centru privat de orientare pedagogică din Prešov, care le diagnosticase copiilor o „ușoară retardare” mintală. Plângerea a fost îndreptată de asemenea împotriva școlii primare din Hermanovce, care i-a educat după o programă școlară specială, separați de ceilalți copii.Hermanovce este o localitate cu 1700 de locuitori, dintre care 38% se declară de etnie romă.Tribunalul din Prešov a dat dreptate reclamanților în noiembrie 2021, stabilind că centrul de orientare pedagogică și școala au discriminat copiii pe baza apartenenței lor la etnia romă. Condamnații au făcut apel, dar acum acesta a fost respins. Instanța i-a obligat de asemenea să plătească fiecărei din familiile reclamante câte 5000 de euro.„Sunt bucuroasă de verdict”, a spus Valentína Čonková, una din reclamante, adăugând că speră ca el să ajute să se pună capăt segregării rasiale în școlile din Slovacia.„Sper să nu li se întâmple și altor copii romi ce mi s-a întâmplat mie”, a reacționat Sebastián Červeňák, unul din cei discriminați.Toți cei care au figurat în dosar au îndemnat părinții copiilor segregați să nu treacă cu vederea această nedreptate și să depună plângeri în instanță.Vanda Durbáková, avocata copiilor segregați, a spus că problema segregării rasiale în școlile din Slovacia are caracter „sistemic”, nefiind vorba de „întâmplări” izolate.Năravuri care dispar greuPractica segregării rasiale în școli a fost larg-răspândită în sistemul educațional din Cehoslovacia socialistă, unde copiii de romi erau trimiși în mod practic automat la „școli speciale”, în virtutea unor deficiențe mintale stabilite pe baze false.După 1989, practica a continuat, fiind preluată de cele două moștenitoare ale statului comun – Cehia și Slovacia, cu aprobarea tacită a noilor autorități post-comuniste și a unor societăți în care prejudecățile rasiste se mențin.În mai multe rânduri, organizații europene pentru drepturile omului, în frunte cu Consiliul Europei, au cerut celor două țări membre în UE să pună capăt acestei practici.În martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a UE a decis că în orașul slovac Stará Ľubovňa școlile primare sunt segregate, cu clase speciale pentru romi. Decizia instanței europene a fost salutată drept istorică de activiștii pentru drepturile omului, inclusiv pentru că venea după ce instanțe naționale, slovace, stabiliseră că nu există asemenea discriminare în sistemul educațional.Speranța: activismul și justiția europeanăÎn vreme ce rasismul sistemic anti-romi continuă în diferite forme în Cehia și Slovacia, se înmulțesc și demersurile juridice pentru corectarea și pedepsirea lui, inclusiv cu ajutorul instanțelor europene.În septembrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat dreptate unui rom care s-a plâns de segregare rasială în sistemul școlar cehesc.Guvernul ceh a ajuns în acest caz la acord extra-judiciar cu reclamantul Jaroslav Suchý, oferindu-i compensare de 4000 de euro.Crescut într-un orfelinat, el a fost obligat să meargă timp de 10 ani la o școală specială pentru elevi cu dizabilități mintale, profesorii spunându-i că „nu face față” programei pentru copii „normali”. Victoria lui Suchý în instanța europeană a fost cu atât mai importantă, cu cât a ajutat la răsturnarea unei decizii a Curții Supreme de Justiție din Cehia, care stabilise că se poate vorbi de segregare rasială în școli numai dacă proporția copiilor romi în clasele „speciale” este de cel puțin 50%.Ca și în multe cazuri de asemenea natură, plângerea romului ceh discriminat a fost depusă în instanțele europene de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), cu sediul la Bruxelles.Cehia și Slovacia nu sunt singurele țări din UE care practică segregarea rasială în școli. În martie 2023 CEDO a condamnat Ungaria pentru segregarea copiilor romi la școala Jókai Mór din Piliscsaba, localitate din apropierea Budapestei. Statul ungar a fost obligat să-i plătească lui Imre Szolcsán o compensație de 7000 de euro.Centrul European pentru Drepturile Romilor, care l-a reprezentat juridic pe Imre, a spus că decizia CEDO a fost importantă nu doar fiindcă i-a dat dreptate reclamantului, ci și pentru că în premieră obligă autoritățile să pună capăt segregării într-o școală, cea din Pilicsaba, stabilind un precedent util. Imre, acum în vârstă de 17 ani, va folosi banii din compensație pentru a-și continua educația într-o școală de meserii, ca să devină sudor.   
12:10
Forțele rusești au lansat 20 de atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore asupra unor localități din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie și Harkov, a anunțat Statul Major General al armatei ucrainene în raportul său zilnic din 23 mai.
11:10
Fantoma Bucureștiului va bântui deasupra summitului NATO de la Vilnius. Inevitabil, o întrebare îi apasă pe politicienii și oamenii din acea regiune a Europei: ar fi îndrăznit oare Putin să invadeze Ucraina dacă ar fi fost membră a NATO?
09:00
La granița ruso-ucraineană s-au înregistrat ciocniri violente, Moscova acuzând că un „grup de sabotaj” ucrainean ar fi încercat să facă o incursiune în țară, acuzație respinsă de Kiev.
22 mai 2023
18:00
„Meta”, concernul care are și platformele de socializare Facebook și Instagram, a primit o amendă-record din partea Uniunii Europene, dar, mai important, are șase luni pentru a opri „exportul datelor personale ale cetățenilor UE” în Statale Unite și, în general, pentru a se conforma regulilor europene mult mai stricte de protecție a datelor personale.Dacă nu se ajunge la o înțelegere, Facebook și-ar putea reduce prezența în Europa, a avertizat un purtător de cuvânt al companiei americane, comentând rezultatul provizoriu al unui litigiu început în 2013.Uniunea Europeană a amendat compania „Meta” cu 1,2 miliarde de auro (1,3 miliarde de dolari) pentru încălcarea prevederilor de confidențialitate și i-a ordonat să înceteze, până în octombrie, transferul de date ale utilizatorilor europeni în Statele Unite.Este cea mai mare amendă de acest fel de când a intrat în vigoare regimul strict al UE de protejare a datelor personale, în urmă cu cinci ani, depășind amenda de 746 de milioane de euro dată companiei „Amazon” în 2021, tot pentru încălcarea protecției datelor, precizează AP.Meta, care avertizase anterior că serviciile pentru utilizatorii săi din Europa (Facebook și Instagram) ar putea fi întrerupte, a anunțat că va face apel și va cere instanțelor să suspende imediat aplicarea deciziei.„Pentru moment, funcționarea Facebook în Europa nu este afectată”, a spus compania Meta.„Această decizie este viciată, nejustificată și creează un precedent periculos pentru nenumărate alte companii care transferă date între UE și SUA”, au declarat Nick Clegg, președintele pentru afaceri globale al companiei Meta și directoarea pentru afaceri juridice, Jennifer Newstead.Bătălia juridică privind protejarea datelor și transferul lor a început în 2013, când avocatul austriac și activistul pentru protecția datelor Max Schrems a depus o plângere cu privire la gestionarea de către Facebook a datelor sale. Totul în urma dezvăluirilor fostului colaborator extern al Agenției Naționale de Securitate (NSA) Edward Snowden privind practicile agențiilor de informații americane de a strânge date din lumea întreagă. Între altele, atunci s-a aflat că Facebook a dat agențiilor de informații acces la datele personale ale clienților săi din Europa. Bătălia juridică a scos în evidență diferențele majore de abordare între Washington și Bruxelles, când vine vorbe de protejarea datelor cu caracter personal: în timp ce UE a impus o legislație foarte strictă privind confidențialității datelor personale, Statele Unite au un regim mult mai lax, în absența unei legi federale în acest domeniu.Uniunea Europeană este lider mondial când vine vorba de controlul asupra marilor companii de tehnologie: a adoptate o serie de reglementari care le obligă să-și controleze mai strict platformele de socializare și să protejeze datele personale ale utilizatorilor. 
17:40
Nu că celelalte ediţii au avut loc în condiţii de austeritate, dar abia ediţia a VII-a a ZLR la Chişinău a „ridicat însumarea” (la superlativ, nu-i aşa?!), începând la biblioteca Parlamentului R.M., marţi 16 mai, printr-o dezbatere moderată de Victoria Cuşnir („Cum facem ca Republica Moldova să pună mâna pe carte?”), pentru a se încheia la Marea Adunare Naţională din inima capitalei, duminică, 21 mai, prin discursul scriitoarei Tatiana Ţîbuleac, nu doar vocea diasporei, ci şi purtătoarea de cuvânt a literelor noastre în limbile europene, vreo 15 la număr, în care i-au fost traduse romanele. Zile stând sub motoul regretatului Viorel Mardare (Posmotrel): „Eu nu credeam că există atâta dragoste în jur”, ale cărui spoturi celebre au fost proiectate marţi seara la Muzeul Naţional de Artă, în prezenţa ministrului Culturii.Altfel spus, cele şapte ediţii de până acum ale ZLR la Chişinău, punând-o la număr şi pe aceasta din urmă (16-21 mai 2023), au făcut corp comun, y compris prin cei câţiva participanţi care au citit la vreo ediţie anterioară (Vasile Ernu, Radu Vancu, Moni Stănilă), dând probabil cea mai consistentă prezenţă literară din toţi aceşti ani – Lorina Bălteanu, Tatiana Ţîbuleac (Paris), Svetlana Cârstean, Gelu Diaconu, Vasile Ernu, Răzvan Andrei, Vasile Gribincea (Bucureşti), Radu Vancu (Sibiu), Alexandru Popescu (Anglia), Ionela Hadârcă (Varşovia), Vasile Romanciuc, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Moni Stănilă, Maria Pilchin (Chişinău).Rareori mi s-a întâmplat să moderez o seara de poezie mai electrizantă ca cea de miercuri, 17 mai, de la Librăria din Centru, când au citit: Svetlana Cârstean din volumul Sînt alta, Nemira, 2020; Radu Vancu din Frânghia înflorită, ediţia a II-a, Casa de Editură Max Blecher, 2022, dar şi din Kadish, Casa de Editură Max Blecher, 2023, volum care va fi lansat la BookFest; Răzvan Andrei din Jazz pentru iguane, Curtea Veche, 2018; Vasile Gribincea din Coerența labirintică. Volum Alternativ/Continuu, Cartier, 2023; nu în ultimul rând, deşi a intrat în scenă direct de pe autobuz, venind de la Gala Observator Cultural, unde a fost distinsă cu Premiul pentru Poezie, Modin Stănilă din Ofsaid, Nemira, 2022; în cele ce urmează, filmul evenimentului:  Cu nimic mai prejos, dacă nu cumva în crescendo, dezbaterea de după, găzduită de Muzeul Naţional al Literaturii Române Kogălniceanu, „Între sacru şi sexy”, pe post de protagonişti fiind aceiaşi poeţi care au citit mai devreme – cu neputinţă de rezumat, noroc că poate fi văzută pe site MNLRK.Trec peste seara de proză de joi, 18 mai, la fel şi peste dezbaterea ce-a urmat „Cum scriem despre vieţile noastre şi despre vieţile altora?” de la MNLRK; mi-ar fi plăcut să retrăiesc seara de lecturi interactive pentru copii de vineri, 19 mai, de la Librăria din Centru, la fel şi Maratonul de poezie de la ArtCor; ce să mai zic de întâlnirile din dimineţile de miercuri, joi, vineri din licee – Aristotel, Iulia Haşdeu, Mihai Eminescu, Spiru Haret –, întâlniri culminând sâmbătă, 20 mai, la 12.00, cu cea de la MediaCor, „Scriitoare în diaspora”, cu Lorina Bălteanu, Tatiana Ţîbuleac şi Ionela Hadârcă; abia aştept ca fragmentele citite în premieră, la MNLRK, de Tatiana Ţîbuleac din noul ei roman, sâmbătă la 16.00, să se materializeze într-o carte; acum însă închei printr-un poem al Svetlanei Cârstean ce a sunat de câteva ori în cadrul ZLR, şi care la rându-i a ajuns titlu de carte:toate aceste răni care s-au închis greşittoate aceste rupturi de oase care s-au sudat prosttoate aceste mângâieri sunt acum anestezii care nu prind *uită mângâierile, îmi spune.uită-le. nu mai striga în urechea meavorbele astea sunt armepe care tu ştii să le mânuieşti.auzul e ultimul dintre simţuricare dispare atunci când mori. cine nu e primit în casănu aparţine nimănui. cine nu e strigat pe numele luia fost uitat. cine nu e mângâiat nu există.  
12:40
Bătălia de nouă luni pentru Bahmut a distrus orașul vechi de 400 de ani din estul Ucrainei și mii de oameni au murit într-o demonstrație reciproc devastatoare a strategiei Ucrainei de a epuiza armata rusă, remarca agenția AP.
08:50
08:10
„Dintre toate democrațiile, Turcia încarcerează cei mai mulți ziariști. Guvernul turc a deschis, doar în 2020, peste 30 de mii de cazuri invocând delictul de insultă la adresa președintelui” scrie Fareed Zakaria în Washington Post.
20 mai 2023
13:40
Mai multe regiuni din Ucraina au fost atacate aerian în cursul nopții, inclusiv capitala Kiev, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în Japonia, pentru un summit al Grupului celor șapte (G7) economii principale mondiale.
10:10
Uniunea Europeană vrea să finalizeze o reformă a pieței sale energetice chiar anul acesta, pentru a face sistemul mai rezistent în condițiile unor creșteri abrupte de prețuri.
09:40
Justiția rusă l-a pus pe lista celor dați în urmărire pe procurorul care a instrumentat cazul deportării copiilor ucraineni și a propus emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.
19 mai 2023
14:30
Pagini inedite din istoria Partidului Social-Democrat din România inter- şi postbelică şi biografia necunoscută a lui Duiliu Vinograschi
08:50
Președintele Biden urma să facă o vizită în regiunea Asia – Pacific, care ar fi inclus prima prezență a unui șef al executivului american într-o insulă de la Pacific – Papua Noua Guinee – prezența la Forumul Insulelor de la Pacific, în Micronezia și la reuniunea Grupului celor 4, unde Australia urma să găzduiască India, Japonia și Statele Unite, o alianță cu scopuri strategice, menită să contracareze ascensiunea Chinei.Dar președintele Biden a decis să revină în Statele Unite după summitul G7, din Japonia, anulând toate celelalte repere ale agendei, pentru a negocia ridicarea nivelului datoriei naționale, o problemă economică dificilă cu potențiale consecințe dramatice, dacă nu se ajunge la un acord între cele două partide. Președintele Chinei, Xi Jinping a petrecut câteva zile într-o vizită de stat în Papua Noua Guinee, unde a participat în 2018 la summitul Asia – Pacific pentru dezvoltare economică.„Anularea acestor vizite va fi privită ca un semnal că din nou Statele Unite nu se ridică la nivelul așteptărilor pe care le creează” – a spus pentru Washington Post Mihai Sora, fost diplomat australian care este cercetător la Institutul Lowy din Sydney. El a continuat „Asta va oferi material pentru detractori care încearcă să submineze influența americană în regiune”. Firește că dezacordul intern cu privire la nivelul datoriei poate avea consecințe economice catastrofale, așa cum de altfel Biden a spus înainte să plece în Japonia, pentru Summitul G7. El a adăugat că alți lideri din Patrulater (alianța regională care include și Japonia, India și Australia) vor fi la reuniunea G7, deși summitul Patrulaterului, care urma să aibă loc în Australia, a fost anulat.Oficialități americane scot în evidență că, în ciuda deciziei de a renunța la o parte a vizitei, America continuă să pună prioritate pe regiunea respectivă, dar pe de altă parte, observatorii arată că țările din regiune urmăresc ce face Washingtonul cu mare atenție, tocmai în contextul rivalității cu China. Iati Iati de la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă spune că Biden ar fi avut parte de o primire la fel de amplă și entuziastă ca și Xi Jinping, în Papua Noua Guinee, unde pregătiri au fost făcute în ultimele șase luni, tocmai pentru că țările din regiune apreciază astfel de gesturi. Există de-acum îngrijorare cu privire la un acord de securitate între insulele Solomon, din apropiere de Papua Noua Guinee, și China, care s-ar putea materializa, deși părțile neagă, într-o bază miitară a Beijinului, nu departe de Australia.Vizita lui Biden în Australia va fi reprogramată și el l-a invitat pe premierul Albanese, într-o vizită de stat la Washington, dar analiști spun că administrația trebuie să facă același lucru cu insulele de la Pacific, pentru a recâștiga încrederea acestora. Gregory Poling, director la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale crede că încrederea va fi recâștigată adăugând însa că cele întâmplate „confirmă impresia că tulburările noastre interne ne fac un partner nesigur, pe arena internațională”. 
08:20
18 mai 2023
16:00
Un ceh de 31 de ani a fost condamnat condiționat la șase luni de închisoare, cu amânare de doi ani, pentru apologia publică a crimelor de război.Tribunalul din Praga l-a găsit vinovat pe Jakub Jašek pentru că a avut asupra sa embleme ale armatei private ruse Wagner și litera Z, în martie, la o demonstrație antiguvernamentală din centrul capitalei cehe.Potrivit agenției cehe de știri CTK, joi, 18 mai, tribunalul i-a mai interzis lui Jašek aflarea pe teritoriul capitalei vreme de un an și i-a aplicat o amendă de 12.000 coroane cehești (aprox. 500 de euro). Verdictul nu este definitiv.Jašek a declarat că nu este de acord cu pedeapsa. În timpul procesului, el a condamnat crimele de război „oricine le-ar comite” și a spus că a fost convins, pe baza informațiilor de pe net, că rușii luptă împotriva nazismului în Ucraina. El a mai declarat că știa ce simbolizează emblemele purtate la miting, dar nu și că purtarea lor se pedepsește, și că are prieteni ucraineni.Judecătorul Lukáš Svrček a spus că nu încape îndoială că Jašek a făcut apologia crimelor de război. În ce privește aprecierea dacă în Ucraina se comit sau nu crime de război, judecătorul a trimis la raportul unei comisii de anchetă ONU.În pledoaria finală, procurorul a precizat că inculpatul nu e condamnat pentru părerea lui despre invazia rusă, dar ar fi trebuit să știe că simbolurile purtate sunt percepute ca simboluri de sprijinire a agresiunii și implicit a crimelor de război.După invazia rusă din Ucraina din februarie 2022, instanțele cehești au judecat mai multe asemenea fapte.În octombrie 2022, doi cehi au fost condamnați la șase și 10 luni de închisoare pentru instigare la ură împotriva ucrainenilor, în contextul războiului declanșat de ruși. Cei doi postaseră un video pe rețele chemând la atacarea participanților la un miting al comunității ucrainene, la Praga. Numai pe parcursul anului trecut, în Cehia au fost pornite cam 50 de dosare penale pentru apologia invaziei rusești din Ucraina.   
11:10
Rusia a lansat în cursul nopții mai multe valuri de rachete și drone asupra Kievului și a altor orașe ucrainene, au declarat oficialii la 18 mai, adăugând că apărarea antiaeriană a capitalei a reușit să doboare toate proiectilele.
10:30
Zborurile din Rusia spre Georgia vor fi reluate vineri, 19 mai, de compania locala „Azimut”, companie în care statul deține 25% din capital.
17 mai 2023
14:20
Rusia este acuzată de otrăvirea unor oficiali occidentali și disidenți ruși refugiați în străinătate.
13:50
Pagini inedite din istoria Partidului Social-Democrat din România inter- şi postbelică şi biografia necunoscută a lui Duiliu Vinograschi (1)
13:10
China a cerut ambasadelor străine și organizațiilor internaționale să nu mai afișeze „propagandă politizată” pe clădirile lor, într-o avertizare despre care diplomații spun că are ca țintă reprezentanțele străine ce arborează steagul Ucrainei.China este considerată un aliat al Rusiei.Mai multe ambasade occidentale au arborat steagul Ucrainei invadate de ruși alături de propriul drapel sau au afișat postere și lumini în culorile naționale ucrainene după invazia rusă din februarie 2022.„Nu folosiți zidurile exterioare ale clădirilor pentru a afișa propagandă politizată, evitând incitarea la dispute între țări”, se spune într-o notă a Ministerului de Externe al Chinei, a cărei copie a fost văzută de Reuters.În document, ministerul nu menționează explicit steagul ucrainean sau orice alte „afișări propagandistice”, dar patru diplomați staționați la Beijing au spus agenției de presă sub condiția anonimatului că este vorba în mod limpede de manifestările de solidaritate cu Ucraina.Reuters a mai relatat că unele ambasade de la Beijing au arborat steaguri-curcubeu cu ocazia marcării miercuri, 17 mai, a Zilei Internaționale Împotriva Homofobiei și Transfobiei (IDAHOT), urmând să facă la fel odată ce se intră în „luna Pride-urilor”, adică iunie.Nu este limpede dacă steagurile LGBTI au fost vizate și ele de nota diplomatică a chinezilor. 
10:40
Procurorul șef al Bulgariei, Ivan Gheșev, a refuzat să demisioneze, rupându-și scrisoarea de demisie la televiziunea națională și atacându-și rivalii nenominalizați din parlament ca fiind "gunoaie politice".
07:50
16 mai 2023
13:40
Președintele Curții Supreme a Ucrainei, Vsevolod Kniazev, a fost reținut pentru o mită de 2,7 milioane de dolari, informează Biroul Național Anticorupție din Ucraina .
11:20
Stoltenberg: Nu are rost să discutăm despre modul în care Ucraina poate intra în NATO, dacă ea nu va învinge, mai întâi, în război.
15 mai 2023
15:00
Alegerile prezidențiale din Turcia păreau să se îndrepte spre un tur  secund de scrutin.
12:00
Administrația Biden a trecut la politici de imigrație mult mai restrictive și înaintea punerii lor în aplicare, se anticipa că solicitanți de azil se vor grăbi să intre in țară.
09:10
Salutat de pe coperta a patra de Iulian Ciocan („E poate cel mai strălucit debut. Un roman dens, fără divagaţii supărătoare, bine scris…”) şi Eugen Lungu („Avem prin Montana poate cea mai serioasă şi mai veridică proză despre enclava numită Transnistria. Miezul naraţiunii reface epic războiul din Transnistria, văzut cu ochii unui copil şi sedimentat apoi în psihicul zdruncinat al adultului”), romanul de debut al basarabeanului Alexandru Popescu (n. 1987), Montana, Arc, 2023, surprinde prin siguranţa cu care naratorul îşi poartă eroul, Ivan Josan, pe cărările copilăriei de la baza nr. 131 din or. Bender – un fel de enclavă într-un oraş şi el enclavizat în ’92 –, dar şi, peste ani, pe drumurile Marii Britanii, unde face reportaje pentru o televiziune locală – totul într-o naraţiune în doi timpi, redactată „în oglinda retrovizoare”.Secvenţele alternează, cu gros-planuri ale prezentului şi flash-back-uri ale unei copilării nu doar sovietice, ci transnistrene (preţioasă, precizarea lui E. Lungu: „conservând în glaciaţiunea sa politico-socială realităţile sovietice”), într-un film nu atât de acţiuni – deşi numai de evenimente, şi spectaculoase, şi tragice, nu duce lipsă –, cât psihologic, accentul căzând nu pe trama propriu-zisă, ci pe durerosul proces de conştientizare a celor trăite acolo şi atunci. Altfel spus, eroul Ivan Josan devine mai el însuşi odată cu rememorarea tuturor acelor pierderi – umane, în primul rând: că-i vorba de tata căzut în primele ore ale războiului din ’92, sau de Paşa, prietenul din copilărie ucis de-o deflagraţie; dar şi a inocenţei (mă gândesc la Ana, iubita lui violată de câţiva militari), ca să nu mai zic de ţara (ţările, dat fiind schimbările de regim ale regiunii) pierdută! –, de unde şi nevoia de a recupera nu doar amintiri, ci şi ultimul cadou al tatei, pe care acesta nu a mai apucat să i-l dea puştiului de 7 ani: „«Montana, mamă, Montana…», mi-am auzit vocea tremurândă. În următoarea clipă mi-am prins faţa în palme şi am plâns ca un copil. Mama lăcrima încet şi mă ţinea strâns de umeri. (…) «După ce l-am înmormântat, am luat ceasul şi l-am învelit într-un ghem de ciorapi vechi. Am făcut o gropiţă în beci şi l-am lăsat acolo. Îmi era frică de un nou război. Voiam să-l ascund cât mai departe de ochii lumii, să nu-l fure nimeni. Mi-am promis să-l dezgrop când vine pacea şi timpuri mai bune şi să ţi-l dau»”. (În cele din urmă, tânărul revenit în oraşul de baştină clandestin (sic!) şi-l va recupera singur – dar cu ce preţ!...)O viaţă de om & o epocă prinse, ca-ntr-o picătură de răşină, în această secvenţă/carte: „A fost suficient timp ca să realizez că zidul, de fapt, nu dispăruse nicăieri. Zidul rămase în mine şi prinse forma unor frici, patimi şi complexe, de care nu mă voi debarasa niciodată. Mai mult. Mi-am dat seama că nici baza în care crescusem nu dispăru. Ea, pur şi simplu, se lărgise şi înghiţi întregul oraş Bender, Tiraspolul, Grigoriopolul, Râbniţa şi tot teritoriul a ceea ce se numeşte Transnistria, o palmă de pământ a tuturor şi a nimănui, un stat-fantomă, inexistent pe hărţile oficiale. Şi totuşi aparţineam acestui loc.”15 mai ’23
14 mai 2023
16:20
Ziua de 14 mai este o sărbătoare publică și a fost sărbătorită în Piața Drapelului de Stat din Minsk.
13:10
Liderul partidului bulgar de centru-dreapta GERB, care a câștigat la limită alegerile parlamentare anticipate, a nominalizat-o pe Maria Gabriel, în prezent comisar al Uniunii Europene, pentru postul de prim-ministru în timp ce țara încearcă să pună capăt la doi ani de instabilitate politică.
13 mai 2023
13:40
Un articol publicat în Washington Post arată de ce alegerile de duminică din Turcia au o semnificație globală atât de mare. În joc este postul de președinte și funcția, până acum de lider autoritar, pe care o are Recep Tayyip Erdoğan, cel care a condus țara de douăzeci de ani.
12 mai 2023
18:30
Kemal Kılıçdaroğlu, principalul rival electoral al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, a transmis Rusiei un avertisment, acuzând-o că e responsabilă de difuzarea unor materiale cu informații false pe rețelele sociale înaintea scrutinului de duminică, 14 mai. Kılıçdaroğlu, care, potrivit sondajelor de opinie, are un ușor avans față de liderul Erdoğan, nu a precizat la ce materiale s-a referit.Un al treilea candidat la alegerile prezidențiale, Muharrem Ince, s-a retras joi din cursă, invocând că e măcelărit online cu ajutorul unor informații false. El a oferit puține detalii. Kılıçdaroğlu i-a acuzat pe „prietenii ruși” ai Turciei de responsabilitate pentru „difuzarea în țară, ieri, a unor montaje, comploturi, conținuturi false profunde... Dacă vreți să ne continuăm prietenia după 15 mai, retrageți mâna din statul turc. Suntem în continuare în favoarea cooperării și a prieteniei”, a declarat el joi seara pe Twitter, atât în turcă, cât și în rusă. Oficialii ruși nu au făcut, încă, niciun comentariu.Moscova și Ankara au legături strânse, iar Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Turciei. Președintele Vladimir Putin și Erdoğan poartă discuții frecvente pe teme care variază de la energie, la războaiele din Ucraina și Siria. Turcia a fost un intermediar important în negocierea înțelegerii ucraineano-rusă privind tranzitul exporturilor de cereale prin Marea Neagră.În campania tensionată dinaintea votului prezidențial și parlamentar din 14 mai, personalități politice atât din tabăra lui Erdoğan, cât și din cea a lui Kılıçdaroğlu s-au plâns de campaniile online, inclusiv de publicarea de videoclipuri și fotografii. 
14:00
Reflectarea în presa din România Mare a arderii publice a cărţilor în Germania nazistă, în urmă cu 90 de ani
13:10
NATO are doar două limbi de lucru: engleză și franceza. S-ar spune că e de înțeles, fiind o organizație militară, căci se știe — de-ar fi și la nivel pur simbolic — că o armată nu parte funcționa cu comenzile dat în multe limbi.Introducându-și româna în Constituție, Republica Moldova vorbește acum o limbă oficială a Uniunii Europene.Uniunea Europeană este însă o instituție unică în lume prin felul în care acordă un statul egal tuturor limbilor oficiale din țările membre. Astfel Organizația Națiunilor Unite (ONU) folosește doar șase limbi oficiale; NATO – numai două (engleza și franceza). Cu 27 de membri, Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale!Toate documentele juridice, precum și toate dezbaterile din Parlamentul European, trebuie traduse obligatoriu în cele 24 de limbi.Spunem 24 de limbi oficiale, dar în realitate e vorba de 23 de limbi. Engleza, cea mai folosită, este doar o limbă de lucru. Asta deoarece Irlanda și Malta au ca limbi oficiale în UE gaelica și, respectiv, malteza. Chiar dacă majoritatea populației irlandeze este anglofonă, limba declarată oficială de Irlanda la nivel de UE este gaelica, celta irlandeză, engleza fiind pentru irlandezi în UE doar o limbă de lucru.Fiecare țară nu poate declara decât o singură limbă, așa încât și pentru Malta limba oficială în UE este dialectul arab numit “malteza”. Asta face că, cel puțin pe plan administrativ, engleza nu mai este acum, tehnic, o limbă oficială a Uniunii Europene, chiar dacă ea rămâne, in mod evident, o limbă de lucru.Astăzi, conferințele de presă zilnice ale Comisiei Europene au loc în engleză, iar ziariștii se adresează unul altuia în mod automat în aceastî limbă.Pare incredibil acum că încă în 1995 franceza era singura limbă permisă în sala de presă a Comisiei Europene.Era de neconceput ca un ziarist în post la Bruxelles să nu vorbească în mod curent franceza.Jurista poloneză Agnieszka Doczekalska intervievată de Polityka spunea că prin folosirea unei limbi uniformizate, vorbită de oameni care deseori o cunosc superficial, s-a ajuns la ceea ce ea numește o Eurish mai degrabă decât English. De multe ori, englezii înșiși au nevoie să li se explice textele redactate în limba lor (sau mai degrabă în Eurish).Printre multele exemple date de ea este verbul to foresee, folosit în jargonul european în fraze precum „regulamentul prevede...”, dar care în engleza propriu-zisă înseamnă „prevede” numai în sensul de a anticipa viitorul! De aici, multe confuzii care duc uneori la procese, deoarece același text poate avea nuanțe diferite de la o țară la alta. 
10:10
Ambasadorul Statelor Unite în Africa de Sud a acuzat această țară că a furnizat arme Rusiei, într-o posibilă încălcare a neutralității declarate a Africii de Sud în războiul din Ucraina.
08:00
11 mai 2023
11:50
Ucraina afirmă că forțele sale au reușit să respingă cu succes zeci de atacuri în Bahmut, forțând trupele rusești să se retragă în unele părți ale orașului din estul țării.
10 mai 2023
19:00
Președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, a mărturisit că ea și familia ei primesc amenințări cu moartea și a sugerat că vina o poartă inclusiv politicienii din opoziție.Fostă activistă de mediu ajunsă la șefia statului central-european într-o perioadă de indignare publică împotriva corupției, Čaputová (49 de ani) l-a acuzat pe fostul premier Robert Fico, actualmente șeful opoziției social-democrate, că prin declarațiile sale publice a transformat-o într-o „țintă” a violențelor.Insultele lui Fico la adresa președintei, repetate de câțiva ani, se referă mai ales la pretinsa ei „subordonare” față de Statele Unite și miliardarul american de origine ungară George Soros.În mai 2022, la un miting al partidului lui Fico, Smer-SD, el și colegii săi au numit-o pe Čaputová „c..a americanilor”, îndemnând publicul să scandeze această expresie.Fico și partidul său nu au adus niciodată vreo dovadă în sprijnul acestor acuzații.„N-o să cobor niciodată la nivelul lui (Fico) și nu-i voi atribui epitete. Voi folosi însă toate mijloacele legale, ca mamă pentru a-mi apăra copiii, ca cetățeancă pentru a apăra instituția (prezidențială) pe care o ocup temporar”, a scris Čaputová pe Facebook săptămâna aceasta.Ea a avertizat că în Slovacia „minciunile urii” deja au ucis oameni - o aluzie la omorârea ziaristului investigativ Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová în 2018.Potrivit sondajelor, partidul populistului Fico este favorit să câștige alegerile parlamentare anticipate din septembrie din Slovacia. El declară că dacă va ajunge la guvernare va opri toate ajutoarele militare pentru Ucraina invadată de ruși - o asistență pe care Čaputová o susține. 
14:00
90 de ani de la arderea cărţilor, calificată de către nazişti drept o acţiune „contrare spiritului german”
Mai multe ştiri
©2004—2023 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.