Europa Libera

Acum 6 ore
08:10
Acum 12 ore
03:40
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a respins din nou afirmațiile Statelor Unite că o nouă invazie a Rusiei în Ucraina ar fi iminentă, și asta în încercarea nu numai de a tempera temerile interne, dar și de a ușura tensiunile economice care cresc.Vorbind în fața reporterilor străini la Kiev, Zelenski a insistat că tensiunile cu Rusia nu au crescut în ultimul timp și că principalul risc acum pentru Ucraina este o destabilizarea din interior. „Nu consider că situația de acum este mai tensionată decât înainte. Există un sentiment în străinătate că suntem în război. Nu este cazul", a spus el vineri, 28 ianuarie. „Nu spun că o escaladare nu este posibilă... (dar) nu avem nevoie să se creeze panică”, a mai declarat Zelenski.Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, la începutul acestei săptămâni, a declarat că invazia este „iminentă”. Ulterior, și președintele Joe Biden a fost citat cu declarația că o invazie ar fi de așteptat în februarie. Declarație făcută joi, în cursul unei convorbiri telefonice cu Zelenski.„Președintele Biden a spus că există o posibilitate clară ca rușii să invadeze Ucraina în februarie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Emily Horne.Citând însă surse anonime, publicația americană online de politică Axios sugerase că cei doi nu ar fi de acord cu privire la cât de iminentă este amenințarea Rusiei, care a masat peste 100 de mii de militari și armament greu în apropierea graniței cu Ucraina (potrivit estimărilor occidentale).„Sunt tancuri pe străzile noastre? Nu”, a spus Zelenski. „Dar dacă nu ești aici, acesta este impresia din Anglia, Germania, Franța, sau Lituania... impresia pe care ți-o dau și relatările media este că aici este război, că soldații mărșăluiesc pe străzile noastre, că s-a declarat o mobilizare, că oamenii se refugiază. Nu este cazul. Nu avem nevoie să se creeze panică."Zelenski a criticat voalat țările occidentale care avertizează că vor impune sancțiuni drastice Rusiei, dacă atacă Ucraina. El a sugerat că este nevoie de sancțiuni care să prevină o posibilă invazie.„De ce se vorbește despre sancțiuni după un atac?", s-a întrebat președintele ucrainean. „Astfel de sancțiuni cu siguranță nu ne pot ajuta. Se vorbește despre un efort de a proteja țările Uniunii Europene de o agresiune pe scară largă. Dar asta nu se poate face în detrimentul țării noastre”.„Vorbiți despre necesitatea unor sancțiuni preventive –atunci admiterea noastră în NATO ar fi una. Dacă nu se poate, atunci fiți atât de amabili și prezentați-ne garanțiile dvs. de securitate", a mai spus președintele ucrainean.Zelenski a arătat că Ucraina are nevoie nu doar de sprijin militar din partea Occidentului, ci și de sprijin politic și economic, inclusiv de 4-5 miliarde de dolari pentru a ajuta la stabilizarea economiei.El a avertizat, de asemenea, că Ucraina, ca și membrii estici din NATO, ar putea fi expusă și unor atacurilor cibernetice și altor tactici ale Rusiei. 
Acum 24 ore
22:40
Mădălin Necșuțu publică pe site-ul Veridica.ro o scurtă retrospectivă a anului 2021 în Republica Moldova. Simplificând, se poate spune că totul este văzut în crescendo până la contractul semnat de vicepremierul Andrei Spânu cu Gazprom. Contractul, „netransparent și la un preț mare (...)a fost poate primul semn de limitare al avântului politic al actualei guvernări, care a fost readusă rapid cu picioarele pe pământ de instrumentele de șantaj și presiune din arsenalul Moscovei”, scrie Necșuțu. La capitolul energie, un minus și în dreptul politicilor de interconectare: gazoductul Chișinău-Iași e tot nefolosit, iar licitațiile pentru infrastructura de interconectare au pornit prost. Apoi, lipsă de transparență și comunicare defectuoasă pe problemele energiei, o anume insistență pe relația – se subînțelege, asigurătoare – cu România, în depozitele căreia Moldova ține să-și facă rezerve de gaz. Nu s-a mișcat nimic nici în ce privește dosarul transnistrean, mai arată jurnalistul de la Veridica.ro.Un articol apărut pe Republica.ro și semnat de Marco Darius Badea se ocupă de întețirea propagandei interne a Rusiei legat de situația din Ucraina. „În toate jurnalele tv și în online, cetățenii ruși sunt bombardați cu informații privind iminența unui atac al NATO și al extremiștilor din Ucraina asupra etnicilor ruși”. „La televiziunea de stat din Rusia au fost modificate hărțile prezentate în mass-media occidentale, care arată Ucraina înconjurată din trei părți de trupe rusești (…) (și) au fost difuzate hărți trucate, care prezintă Belarusul (…) înconjurat de trupe militare ale NATO”. Autorul îi citează pe sociologii Centrului Levada, din Moscova, care au constatat că telespectatorii ruși „nu analizează știrile și nu verifică ce aud de la gazdele emisiunilor TV, ceea ce face ca propaganda să își atingă ținta”, cu atât mai mult cu cât majoritatea posturilor de știri alternative au fost fie închise, fie marginalizate.Rusia nu are deocamdată pretenția să primească „garanții de securitate”, ci doar „asigurări de securitate”, arată Hari Marcu-Bucur pe site-ul Ziare.com, explicând detaliat în ce constă diferența. Asigurările de securitate se consemnează în acorduri, convenții, memorandumuri și nu au consecințe juridice. Încălcarea unui asemenea document de una dintre părți duce doar la pierderea credibilității. Spre diferență, garanțiile de securitate „se consemnează în tratate și acorduri cu valoare juridică”, „actorii implicați se controlează între ei, pentru prevenirea încălcărilor. (…) garanțiile de securitate presupun controlul direct, la fața locului (prin prezența militară permanentă și semnificativă), precum și accesul internațional la luarea deciziilor de pace și război ale fiecăruia dintre ei”. Rusia, arată Hari Marcu-Bucur, a avut grijă să iasă din toate tratatele și acordurile cu valoare juridică, așa că nu poate suporta consecințe dacă le încalcă termenii. Doar că și Statele Unite au acum mână liberă, lămurește expertul publicat de ziare.com.Ce face România în această perioadă de tensiuni geopolitice ? Sabina Fati (Deutsche Welle) scrie că „se pregătește de ce e mai rău”, cel puțin așa rezultă din declarațiile președintelui Klaus Iohannis după reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Concret însă, jurnalista consideră că „pregătirile” se vor concretiza destul de repede în extinderea controlului statului asupra cetăţenilor „în regim de urgenţă”. Ar fi vorba modificări legislative care să permită „accesul autorităţilor la comunicaţiile criptate de pe WhatsApp, Messenger, Skype, Telegram”, precum și „lărgirea interceptărilor, care să redevină mijloace de probă în procesele penale”. 
22:20
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare vineri, rubrica „Dicționar European”.
16:10
În ultimele decenii, în majoritatea democrațiilor occidentale s-a renunțat treptat la serviciul militar obligatoriu și s-a trecut la o armată de profesie, nu însă într-un caz aparte cum e Elveția, unde funcționează conceptul de „armată a cetățenilor“, în care fiecare cetățean poate fi, teoretic, mobilizat în caz de nevoie.Puține sunt celelalte țări europene unde se mai practică recrutarea, care, de altfel, poate fi întotdeauna înlocuită printr-un serviciu civil, în general cu câteva luni mai lung.Țările care mai recrutează sunt Austria, Grecia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Lituania, Norvegia (și parțial, mai mult ca un test, în Suedia). Germania a suprimat serviciul militar obligatoriu in 2011, însă în mod legal serviciul el poate fi, teoretic, reintrodus oricând. Suedia discută însă acum în mod foarte serios reintroducerea serviciului militar, mai ales în fața amenințării ruse.Chiar și în Franța, Emmanuel Macron a spart un tabù lansând, tot ca un test, ideea reintroducerii serviciului militar.Noua strategie militară a RomânieiȘi România încarcă să testeze un asemenea plan. În luna mai 2021, Ministerul Apărării din România își făcea cunoscut proiectul de Strategie Militară și, printre alte reforme propuse care au atras atenția, prevedea reintroducerea serviciului de militar voluntar în termen.Motivele sunt multiple. Astfel, în cap. I al Strategiei o atenție deosebită era acordată bazinului Mării Negre, iar printre provocările strategice se menționau: „perspectivele limitate de soluționare a conflictelor îngheţate din regiunea extinsă a Mării Negre (inclusiv Transnistria), corelate cu fragilitatea situaţiei de securitate în Balcanii de Vest, precum și instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.”Dacă Orientul Mijlociu și Africa de Nord pot privi direct securitatea României doar ca sursă de refugiați, în schimb este limpede că situația din Transnistria, în măsura în care menține Republica Moldova într-o stare de instabilitate permanentă, trebuie să constituie o prioritate și o preocupare majoră pentru România.Transnistria este unul din acele „conflicte înghețate”, declanșate și menținute mocnind de Rusia pe întreaga circumferință de nord și est a Mării Negre, alături de conflictele din Donbas, Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah, fără a mai menționa Crimeea ocupată și anexată direct.România rămâne, desigur, un membru important al NATO la Marea Neagră, alături de Bulgaria și Turcia, iar parteneriatul strategic cu SUA, precum și prezența scutului anti-rachetă de la Deveselu aduc garanții suplimentare de securitate. Merită amintit, de altfel, că militarii români au lăsat o impresie excelentă printre aliați în Afganistan (lucru pe care l-am constatat și personal, la fața locului).Serviciului de militar voluntar în termenPe lângă insistența pe modernizare și digitalizare, o propunere în textul noii strategii atrage atenția: cea de „inițiere a serviciului de militar voluntar în termen, prin care să se asigure formarea și instruirea anuală a tinerilor destinați în principal, rezervei operaționale”.Asta nu este neapărat ceva nou. În Franța, Emmanuel Macron a evocat recent posibilitatea reintroducerii, sub o formă sau alta, a serviciului militar. Toate aceste chestiuni redevin de actualitate deoarece, după entuziasmul primului deceniu de după căderea comunismului, când țările din întreaga Europă au început să-și reducă efectivele și să anuleze serviciul militar obligatoriu, revine acum ca o evidență necesitatea păstrării unui număr suficient de militari în uniformă. Ideea că tehnologia ar fi suficientă a fost o modă trecătoare.E drept, cu excepția unor țări precum Elveția sau Israelul, unde serviciul militar obligatoriu ține de identitatea națională, puține mai sunt azi țările, în Europa, care nu au trecut la o armată de profesie, eliminând recrutarea, uneori chiar, precum protestează NATO, cu riscul de a reduce capacitatea de apărare a țării.Exemplele Bulgariei și UngarieiDupă 1989, țările care au aderat la NATO si-au modernizat armata si au transformat-o, cele mai multe, intr-o armata de profesie. In unele a fost mai greu decât in altele. In Cehia, de pilda, reforma armatei a trebuit sa treacă printr-o ameliorare a imaginii acestei institutii in ochii populatiei. De la soldatul Švejk încoace, si trecând prin comunism si prin felul in care s-a compromis in 1968, armata cehă nu a fost niciodată privita cu simpatie de populație.Dacă luăm un caz precum vecina României Bulgaria, vedem că între 1989 si 1999, Bulgaria își redusese deja substanțial efectivele armate, coborând de la 115.000 militari la 70.000. Apoi schimbările au continuat, până ce s-a ajuns la situația actuală, când totalul forțelor armate ale Bulgariei nu depășește 40.000 de oameni, cu toții militari de profesie.Profesionalizarea armatei este însă foarte recentă, întrucât, chiar și după primirea în NATO, Bulgaria a menținut serviciul militar obligatoriu pana în 2007. Reducerea atât de drastica a efectivelor militare a fost criticată de-a lungul anilor de diverși politicieni din opoziție, care argumentau ca Bulgaria a ajuns să nu se mai poată apăra în caz de nevoie, în condițiile în care țări vecine cum sunt Grecia și Turcia mențin armate importante.Apărătorii reformelor au subliniat însă că, dimpotrivă, forțele reduse și posedând o înaltă pregătire ale Bulgariei de azi sunt mult mai eficiente decât masivele trupe de militari in termen, nemotivați, din care era formată armata înainte. Mai mult, ca membru NATO, Bulgaria caută să se conformeze și unei alte obligații, 8% din totalul efectivelor fiind trimiși în misiuni in străinătate, in special in Irak si Afganistan.De fapt, problema cea mare cu care e confruntată în acest moment armata Bulgariei, odată încheiată recrutarea obligatorie, este găsirea personalului necesar care să dorească o carieră în armată. În ciuda anunțurilor repetate, numărul voluntarilor rămâne relativ mic și puțini sunt cei care caută să devină soldați de profesie.Sau să luăm cazul Ungariei. Restructurarea armatei maghiare a fost foarte dificilă. Armata maghiară era bazată tradițional pe recrutarea obligatorie. După suprimarea serviciului militar obligatoriu, începând din 2004, efectivele armatei maghiare s-au redus la 29.000 de oameni, în exclusivitate militari de carieră sau contractanți. A fost vorba de o reducere uriașă a efectivelor, dat fiind că în momentul căderii comunismului și imediat după aceea armata maghiară atinsese pragul a 150.000 de militari. Era o armata a războiului rece, a cărei principală strategie constă în anticiparea unor ofensive terestre în Austria și Italia de nord, ofensive care ar fi fost organizate, desigur, împreună cu cei 200.000 de militari sovietici prezenți în acea vreme in Ungaria.Prin alte părți, departe de a fi o gardiană a valorilor republicii, în unele țări armata a rămas privită ca o sperietoare și o caznă, un chin de câțiva ani de care trebuie sa scapi neapărat, cu certificate medicale, desigur false, și plătind oricât de mult. Așa este în Rusia de pildă, unde domnește și astăzi în cadrul armatei acea ceremonie a umilirii și inițierii violente a noilor recruți, numita дедовщина (dedovșcina), si care face in continuare un număr însemnat de victime în fiecare an. E limpede ca o asemenea armata va putea cu greu sa se erijeze in protectoare a valorilor naționale, însă pentru a renunța la recrutare si a trece la o armata de profesie e nevoie nu doar de o profundă reformă economică, ci și de una psihologică, de o renunțare la niște simboluri învechite care nu mai corespund noilor realități.Zgârcenie și economii la LondraÎn ultima vreme, o mare dezbatere în parlamentul britanic l-a opus pe șeful opoziției laburiste, Keir Starmer, șefului guvernului Boris Johnson, acesta trebuind să răspundă întrebării: de ce reduce forțele armate cu încă 10.000 de oameni, făcând ca totalul forțelor terestre britanice să scadă la doar 72.000 de oameni, cel mai coborât nivel din ultimii 300 de ani!În paralel vor fi trimise la casare multe avioane, tancuri și nave militare. În loc de asta, guvernul vrea să investească masiv în drone, roboți, AI și cibernetică. Tot așa, unul din proiectele guvernului lui Johnson este să mărească cu 40% stocul de ogive nucleare.După Brexit, și în perspectiva unui nou referendum pentru independență în Scoția, mulți s-au temut că o dezmembrare eventuală a Marii Britanii, ar putea declanșa uriașe probleme de împărțire și redistribuire a resurselor militare britanice. Baze militare și material există și în Scoția și în Irlanda de nord, unde unii politicieni locali insistă că ar prefera să se despartă de Anglia și să rămână în Europa.Despărțirea de Scoția și eventual Irlanda de Nord ar însemna reducerea spațiului de securitate britanic. Divorțul intra-britanic ar mai însemna, desigur, încă o reducere a efectivelor militare ale Angliei. Deja în situația actuală experții trag de mai mulți ani semnalul de alarmă, întrucât Marea Britanie nu încetează să opereze reduceri în cheltuielile militare, ba chiar guvernul lui David Cameron, cele care a declanșat Brexitul, inițiase o serie de măsuri pentru a reduce forțele armate la efective de maximum 50.000 de oameni.Efective atât de reduse înseamnă că Marea Britanie — sau Anglia, în cazul scindării — n-ar mai fi capabilă să facă față la două conflicte simultan.Chiar și acum, voci din cadrul ierarhiei armatei Marii Britanii, putere nucleară legală, atrag atenția politicienilor că, în condițiile în care Londra trebuie uneori să mențină trupe în puncte de conflict cum au fost Afganistanul sau Irakul, capacitatea de reacție în fața unei ipotetice agresiuni rusești în Europa de Est ar fi atunci extrem de redusă. 
15:40
Ucraina și amenințarea rusă sunt și astăzi principalele subiecte în presa internațională.
12:20
 Atunci când, la începutul anului, ministra sănătăţii ne-a avertizat că vor veni zile cu 6-10 mii de infectări Covid, antivaxerii şi iresponsabilii au făcut-o cu ou şi cu oţet pe reţelele de socializare, i-au luat în derâdere pronosticul trist. Ei bine, stimaţi concetăţeni, miercuri Ministerul Sănătăţii a raportat 6.199 cazuri de Covid. Aşa că pronosticul ministrei nu mai pare deloc fantezist. Tulpina Omicron e în plină ofensivă în Republica Moldova.Şi, haideţi să fim sinceri şi lucizi, cazurile înregistrate de Ministerul Sănătăţii sunt doar o parte a numărului real de infectări. Fiind Omicronul mai blând, mulţi moldoveni îl înfruntă ca pe o răceală şi reuşesc chiar să scape de virus fără să se adreseze medicului de familie. Altceva e că unii continuă să se plimbe cu presupusa răceală şi s-o mai împrăştie. Apropo de medici. Presiunea asupra lor acum e colosală, mulţi se îmbolnăvesc, numai miercuri s-au infectat 107 medici şi 165 asistenţi medicali. Dacă trendul acesta se va menţine, unii moldoveni chiar vor trebui să facă tratament la indicaţia amicilor experimentaţi care au trecut prin Covid.Altminteri, noile restricţii luate de autorităţi în Republica Moldova sunt de cele mai multe ori decorative şi ocolite fără jenă. De-a dreptul ostentativă a fost decizia conducerii raionului Orhei care a spus că nu va aplica două măsuri anti-epidemice ale Centrului, cea de a închide şcolile şi cea de a restrânge activitatea barurilor şi restaurantelor. E de fapt o prelungire a haosului care durează aici aproape doi ani de zile în combaterea epidemiei. Şi eu, în Chişinău, am intrat într-o cafenea în care mi s-a cerut certificatul de vaccinare, iar a doua zi, într-un alt local, nimeni nu mi-a cerut nimic. Adică fiecare se descurcă cum vrea.Un amic cu care discutam despre disfuncţionalităţile existente aici în combaterea epidemiei, mi-a spus cu o convingere fermă iată ce: „Cred că ar trebui să ne îmbolnăvim toţi, să trecem toţi prin Covid şi astfel să scăpăm odată de năpasta asta!” Ce să spun? Dacă nu avem alte soluţii, vaccinarea se pare că nu e prea dorită, va trebui pesemne s-o facem. 
Ieri
12:10
„Amenințarea cu războiul este pe continentul european o infracțiune”, spune într-un interviu pentru Radio Europea Liberă fostul ministru lituanian al apărării Rasa Juknevičienė, care crede că singurul răspuns al UE și NATO la amenințările Rusiei trebuie să fie unitate. Cât privește Moldova, Juknevičienė, actualmente vicepreședinta subcomisiei de apărare și vicepreședinta grupului PPE din Parlamentul European, consideră că UE ar trebui să grăbească procedurile care să permită începerea negocierilor de aderare. Un interviu realizat de Iolanda Bădiliță. Europa Liberă: Doamna Juknevičienė cât de serioasă este amenințarea unui război provocat de Rusia și cum se poziționează UE și NATO față de această amenințare?Rasa Juknevičienė: „Ați subliniat EU și NATO. Foarte important. Răspunsul este: unitate. Și văd că avem această unitate. Nu vom face ce s-a întâmplat în 1938, când anumiți politicieni ai vremii au decis să-i facă o serie de concesii lui Hitler, care făcea exact ce face Putin astăzi: avea pretenția la anumite teritorii. Hitler a avut succes pentru o perioadă, și astfel Cehoslovacia a fost divizată. Ucraina este noua Cehoslovacie. Iar Putin are ceva și din Hitler, și din Stalin. Situația cucare ne confruntăm în Europa nu este doar despre Ucraina. NATO este atacată, Putin atacă Statele Unite, dorindu-și ca Statele Unite să nu mai opereze pe teritoriul european, să ne divizeze, atacând democrațiile europene. Putin doar instrumentalizează Ucraina ca să-și atingă aceste scopuri, și mai întâi ne testează. Am mai văzut astfel de încercări și în perioada când am fost ministru al apărării în Lituania (2008-2012). Al doilea motiv pentru care Putin încearcă toate acestea este că se teme. Se teme de ce se întâmplă în Bielorusia sau Ucraina (mișcările pro-europene din aceste țări), se teme că democratizarea fostelor republici sovietice va fi un exemplu rău pentru ruși, se teme de ce s-a întâmplat cu Navalnîi. De aceea acum a trecut la acțiune. Dacă până acum am fost martorii unui război hibrid, acum pare că pregătește altceva. Dar după cum am văzut reacția de unitate în UE și NATO, cred că dl Putin a greșit calculul.”Europa Liberă: Totuși, una e să vedem amenințări la adresa unui stat ca Ucraina, care nu e membră UE sau NATO, și alta este să vedem state ca România, membră NATO și UE, care îți întăresc capacitatea militară pentru eventualitatea unui război. Rasa Juknevičienė: „Liderii unei țări trebuie să fie pregătiți pentru orice posibilitate. Trebuie să facă totul ca o astfel de situație să nu aibă loc. Situația este foarte serioasă, UE și NATO o iau foarte în serios, căci nimeni nu știe la ce să se aștepte de la dl Putin. Ocuparea Crimeii a luat prin surprindere pe toată lumea. Foarte puțini au crezut că așa ceva se poate întâmpla în timpul vieții noastre. Dar s-a întâmplat. De aceea trebuie să luăm în calcul orice scenariu posibil.Din punctul meu de vedere, până acum acțiunile lui Putin nu justifică activarea articolului 5 al NATO. Putin poate că crede că vom fi slabi, că nu va fi suficientă voință politică, poate crede că vom fi divizați, poate crede că vom face concesii pe criterii de energie. Următoarele două, trei săptămâni vor fi cruciale. China a cerut Rusiei să nu meargă mai departe cu planurile sale mai ales pe perioada Jocurilor Olimpice de Iarnă. Dar dincolo de asta, ce vedem acum este că însuși Putin este la colț. Pentru mine este clar: trebuie să nu mai permitem alte acțiuni hazardate ale acestui regim, nu pentru ce face acum în Ucraina, dar pentru ce a făcut deja. Amenințarea cu războiul pe continentul european este o infracțiune.” Europa Liberă: Dacă din cauza acestei situații Ucrainei i se va zădărnici intrarea în NATO și UE, putem presupune că același lucru se va întâmpla cu Moldova? Amenințarea cu războiul va închide calea partenerilor estici către aderarea la UE într-o bună zi?Rasa Juknevičienė: „În nici un caz! Procesul de aderare necesită timp. Asta-i tot. De aceea, acum, pe moment, UE poate să grăbească accesul acestor țări pe piața unică europeană și să crească nivelul de cooperare. În ceea ce privește Moldova, o țară mică, dar cu aspirații europene foarte înalte, cred că se află într-un moment foarte bun al istoriei sale. Moldova ar putea fi un soi de stat pilot, o poveste de succes a cooperării cu UE, un exemplu foarte bun pentru viitorul val de aderări la UE, pentru alte state care nu sunt atât de pregătite de aderare precum Moldova va fi, sper eu, foarte curând. Ar trebui ca Moldova să primească un plan de acțiuni pentru aderare, să îi fie deschise mai multe uși, astfel încât în viitorul apropiat să poată începe negocieri pentru aderare. Cred că ar fi un semnal foarte important pentru state ca Ucraina, ca să nu renunțe la reforme, să nu fie dezamăgite că nu sânt invitate la aderare. Aceasta este o șansă pentru UE să arate că este deschisă la noi extinderi, iar Moldova ar putea fi o poveste de succes din acest punct de vedere.” 
07:50
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:40
Pe vremuri Partidul Republican era considerat mai dur față de Rusia, dar acum, candidați angajați în preliminarii competitive, preferă să dea vina pe Biden decât pe Vladimir Putin.Ei se tem că își vor antagoniza susținătorii dacă angajează forțe americane în Estul Europei sau oferă resurse Ucrainei. Președintele Biden a respins ideea trimiterii de trupe în ajutorul Ucrainei, dar oferă tehnologie și asistență militară și s-a angajat să impună sancțiuni drastice Moscovei, dacă Rusia atacă Ucraina. Noul Partid Republican este – la bază – împotriva intervențiilor în străinătate, după frustrările cu războaiele îndelungate din Afganistan și Irak.Faptul că Donald Trump, liderul de facto al partidului, a evitat să critice Rusia lui Putin contribuie și el la modificarea de optică. Se menține încă o diviziune, între republicani care țin cont de baza electorală favorabilă lui Trump și cei care sunt în circumscripții care le dau o mai mare marjă de manevră politică. Cei care au alegeri competitive, care se apropie se întreabă, unii cu voce tare, de ce să-i pese Americii de ceea ce face Rusia cu Ucraina. Membrii republicani în Cameră se opun mai categoric intervențiilor decât colegii senatori, care au mandate de șase ani.Cei care susțin o politică ne-intervenționistă arată că Statele Unite trebuie să aibă alte priorități – integritatea alegerilor, inflația, criminalitatea, situația învățământului între altele. Unul dintre aceștia, candidatul la Senat din Arizona, Blake Masters arată „Frontiera Ucrainei nu este nici măcar între primele 20 de priorități pentru mine. Era de sperat că am învățat ceva din istorie când vine vorba despre a fi poliția lumii și încercarea de a construi democrație la mii de kilometri distanță” – arată el.În Ohio, candidații republicani pentru Senat, JD Vance și Bernie Moreno sunt de acord că lui Biden îi pasă mai mult de frontiera Ucrainei decât de situația imigrației ilegale la granița de sud a Americii. Dar la Washington, liderul republican din Senat, Mitch McConnell și alți colegi îi cer lui Biden să sprijine la mult și mai rapid Ucraina. Zeci de discursuri din Cameră însă pun întrebarea de ce să-i pese Americii de un conflict la atât de mare distanță. Republicanii îl acuză pe Biden că este un președinte slab, dar mulți evită să precizeze cum și-ar dori să-și exprime forța în legătura cu Ucraina.Un moderator politic foarte influent, Tucker Carlson, de la Fox News continuă să se întrebe public de ce să ajute Statele Unite Ucraina să lupte împotriva Rusiei și mulți alegători republicani s-au lăsat influențați de acestă poziție. „Vreau să spun că puțin îmi pasă dacă mă caracterizează despre un pion al lui Putin” – a spus Carlson, continuând „Este o prostie. Nu vorbesc rusește. Nu am fost niciodată în Rusia. Nu mă interesează Rusia. Mă preocupă doar soarta Statelor Unite pentru că am patru copii care trăiesc aici”. 
27 ianuarie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:30
Secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat că Rusia se va confrunta cu „consecințe masive” dacă alege „calea agresiunii” în Ucraina, dar că are și opțiunea diplomației pentru a pune capăt crizei.Într-un interviu acordat postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL.org) pe 27 ianuarie, Blinken a mai spus că Statele Unite încă nu știu care este miza Kremlin-ului în Ucraina și cum va acționa pentru a-și atinge scopul, fie în Ucraina, fie în încercarea de a redefini actuala structură de securitate în Europa. „Părerea mea este că singura persoană care știe este președintele Putin. Nu altcineva. Poate nici el nu știe încă dacă și cum va acționa. Trecutul ne arată că Putin încearcă mereu să-și lase cât mai multe opțiuni deschise” a mai spus Blinken în interviul cu Europa Liberă/Libertatea.Întrebat ce cuprinde răspunsul oficial american și dacă menționează și retragerea trupelor rusești nu numai din apropierea graniței cu Ucraina, dar și din regiunea transnistreană și Georgia, secretarul de stat s-a rezumat să răspundă că partea americană a făcut „o serie de propuneri de principiu, care – dacă sunt acceptate de Rusia și bazându-ne pe reciprocitate - ar duce la întărirea securității colective”. Blinken a vorbit la o zi după ce Statele Unite și-au prezentat oficial răspunsul scris la ultimatumurile Rusiei privind garanțiile de securitate, lansate luna trecută sub forma a două proiecte de tratate. Cererile rusești au fost însoțite de desfășurarea a peste 100.000 de soldați ruși în regiunile din apropierea granițelor cu Ucraina, împreună cu unele dintre cele mai sofisticate echipamente militare ale Rusiei.Cele două proiecte reprezintă o redesenare fundamentală a structurii de securitate a Europei, solicitând un moratoriu asupra extinderii NATO în fostele republici sovietice precum Georgia și Ucraina și o retragere a trupelor și armamentului amplasate de NATO în Europa centrală și de est, odată cu primul val al extinderii, în 1999 (care a inclus Polonia, Cehia și Ungaria). 
20:10
„Dacă UE va impune noi sancțiuni, din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea tăia gazul către Europa. De tot. Iată un instrument extrem de puternic, mai puternic decât creșterea prețurilor. Nu are interesul să facă asta, însă”, spune într-un interviu cu Europa Liberă Agata Loskot-Strachota, coordinator al activității de cercetare în domeniul piețelor și politicilor de gaz în Europa din cadrul Centrului pentru studii europene din Varșovia. Cât privește creșterile de prețuri de pe piața energiei, Loskot-Strachota crede că este vorba de o combinație între mai puțin gaz disponibil, cerere mare și flexibilitate redusă a pieței. În plus, Gazprom și-a redus la jumătate stocurile de gaz pentru Europa și livrează cu 40% mai puțin gaz față de anul trecut. Cu toate acestea, crede experta, Rusia nu va tăia gazul nici în Ucraina, nici în Europa, pentru că astfel și-ar periclita credibilitatea și viitorul exporturilor sale în Europa.Europa Liberă: Doamnă Loskot-Strachota, care sunt explicațiile crizei de gaz din Europa și a creșterilor de prețuri din acest domeniu?Agata Loskot-Strachota: “Într-adevăr, ne confruntăm cu o criză de gaz, dar nu doar în Europa. Prețurile gazelor au început să crească din august anul trecut, de când observăm și o anumite volatilitate a pieței. Motivele? În primul rand o reconfigurare a cererii de gaz după pandemie. Pe de altă parte, și disponibilitatea surselor de gaze naturale a scăzut. Ce am observat pe parcursul anului 2021, este o disponibilitate limitată a gazului lichefiat (LNG), pentru că majoritatea disponibilităților a fost exportată către Asia. Trebuie să menționăm și scăderea producției de gaz din statele europene, la fel ca și energia verde- după cum știm, pur și simplu a fost mai puțin vânt, cu consecințele respective.Pe acest fond, cererea de gaz a crescut. În paralel cu tot acest tablou, furnizarea de gaz rusesc a scăzut în volum. Acesta a fost un fapt surprinzător, pentru că Gazprom s-a comportat total diferit față de anii precedenți. Și-a limitat prezența pe piața de comerț pe termen scurt, și-a limitat capacitatea de exploatare și astfel nu a mai fost capabilă să ofere cantitățile convenite în contractele pe termen lung. Capacitatea de stocare a fost de asemenea mai mică, ceea ce face ca atualmente stocurile de gaz pentru necesarul statelor UE sunt la jumătate- o minimă istorică.”Europa Liberă: Ca atare, înjumătățirea capacităților de stocare ale Gazprom pentru Europa este doar o parte din explicația pentru care prețurile au crescut.Agata Loskot-Strachota: „Da, doar o parte. În mod normal, traditional, Rusia era capabilă să furnizeze mai mult gaz Europei. Și așteptările Europei sunt mari la adresa Rusiei, caci este un partener tradițional. Deodată, la jumătatea anului 2021 an, Gazprom a început să se comporte diferit. Au fost o serie de evenimente care au condus la asta: o serie de accidente la anumite instalații ale Gazprom, o creștere a cererii de gaz în Rusia etc. Acum însă situația a revenit la normal în Rusia, iar Gazprom tot mai puțin gaz stochează și livrează. Actualmente Rusia livrează cu 40% mai puțin gaz față de anul trecut. În plus, există o situație volatilă: orice declarație, inclusiv cele despre Ucraina, pe care le face Kremlinul influențează piața, crează tensiune și nervozitate pe piață.”Europa Liberă: Deci creșterea aceasta de prețuri provine din o combinație a trei elemente: mai puțin gaz, mai multă cerere și, putem adăuga, și speculația comercianților de gaz?Agata Loskot-Strachota: “Combinația este: mai puțin gaz disponbil, cerere mare și flexibilitate redusă a pieței. De regulă, există modalități de obținere a cantității suplimentare necesare în cazul unei creșteri a cererii. Pe de altă parte, deși nu a furnizat Europei cât avea nevoie, deși a înjumătățit cantitatea stocată de regulă pentru Europa, Gazprom nu a întrerupt contractele sale pe termen lung. Asta înseamnă că firmele europene se mulțumesc cu cantități mai mici de gaz. Asta înseamnă că firmele europene încearcă să își optimizeze rezervele de energie, să le diversifice, dar într-un mod care afectează piața de gaz europeană.”Europa Liberă: Cum a schimbat acestă situație raporturile de forțe dintre UE și Rusia?Agata Loskot-Strachota: „A condus la o creștere a instrumentelor rusești de a influența situația din Europa. În ultimii ani, când prețurile erau foarte scăzute și cererea de gaz nu era atât de mare, rolul Rusiei nu era atât de important. Atunci Rusia nu putea folosi acest instrument. Acum însă, vedem că Rusia folosește această criză, se folosește de rolul său de furnizor care ar putea influența prețurile să urce sau să coboare, lucru care este extrem de important în timpul iernii, crucial pentru stabilitatea și securitatea Europei și nu numai. Am văzut că furnizarea de gaz a fost legată de finalizarea North Stream 2, in condițiile în care am aflat că de îndată ce North Stream 2 va fi operațional Rusia va fi capabilă să pompeze mai mult gaz. Vedem că Rusia presează pentru semnarea unor noi contracte pe termen lung, în paralel cu obținerea unor garanții pentru păstrarea unui rol important al gazului rusesc pe piața energetică europeană, în ciuda procesului de decarbonizare prin care trece UE. Știm că Rusia încearcă să influențeze deciziile politice legate de tranziția energetică și decarbonizarea energetică europeană. Mai mult, aflăm că dacă UE va impune noi sancțiuni, din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea tăia gazul către Europa. De tot. Iată un instrument extrem de puternic, mai puternic decât creșterea prețurilor.” Europa Liberă: Pentru situația din Ucraina, UE a anunțat că ar putea aplica cel puțin două tipuri de sancțiuni economice: înghețarea tranzacțiilor rusești în sistemul SWIFT și blocarea North Stream 2. Dar North Stream 2 nu este nici măcar funcțional.Agata Loskot-Strachota: „North Stream 2 nu este operațional, așa este. Într-un scenariu de planuri agresive rusești împotriva Ucrainei, există posibilitatea ca Rusia să oprească furnizarea de gaz în Ucraina în totalitate. Dar scopul Rusiei este să semneze acorduri pe termen lung cu clienții europeni. Ca atare nu dorește sa pericliteze credibilitatea și viitorul exporturilor sale în Europa. Daca ar opri furnizarea de gaz care traversează Ucraina ar periclita viitoarele sale contracte pe termen lung cu Europa.Pe de altă parte, fără North Stream 2 Rusia nu ar putea să acopere necesarul de gaz european pe termen lung, mai ales in iernile reci. In plus, North Stream 2 nu are doar o importanta comerciala, ci și una strategică pentru Rusia. Este dorința Rusiei de a arăta că în ciuda opoziției SUA și UE, poate impune proiecte energetice într-un stat membru UE. Este și vorba despre relațiile Rusiei cu Germania. Am văzut foarte bine că Germania a fost mereu circumspectă în a aplica sancțiuni care lovesc în Rusia și clienții săi europeni. Dacă Germania și-ar schimba politica vizavi de Rusia, ar fi un lucru extraordinar. Ar arăta că UE poate acționa diferit, că poate acționa coerent când vine vorba de Rusia. Și, desigur, asta ar însemna o pierdere foarte mare pentru Rusia.”       
19:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare joi, rubrica „Lumea din jur” .
18:20
Ieri, presa a informat despre sondajul de opinie realizat de INSCOP Research privind nivelul de încredere al românilor în Alianța Nord-Atlantică. Profesorului universitar de științe politice Dragoș Paul Aligică comentează azi în publicația Podul.ro: „Sondajul (...) spulberă narațiunea și linia de popagandă susținută (...) în ultima vreme de principalii vectori români de mass-media, de îndoctrinare și de propagandă – anume radicalizarea, extremismul și turnura anti-occidentală a românilor. (…) În aceste condiții ne putem întreba cui servește campania isterică care în mod cert va ajunge totuși să lase urme în rândul populației”. Profesorul Aligică se întreabă însă în ce măsură datele oferite de sociologi pot combate acest gen de intoxicări. Răspunsul e dur: „NU. Din contră. (Acești „vectori de îndoctrinare și propagandă”) Vor apăsa pe pedală. (…) vor face în continuare tot ce pot pentru a induce și aduce în prim plan extremismul și antioccidentalismul românesc”.INSCOP Research a comunicat joi rezultatele unui alt sondaj. E vorba de intențiile de vot, iar G4Media le prezintă, semnalând chiar din titlu că Alianța pentru Unirea Românilor a trecut pe locul al doilea, după Partidul Social-Democrat. Directorul institutului motivează evoluțiile: certurile dintre social-democrați și liberali, aliați la guvernare, le-au erodat procentele, mai ales pe fondul crizei energetice. Consecințele sociale sunt capitalizate de AUR, fiindcă, spune Remus Ștefureac, „Dacă pe zona de securitate militară, din cauza amenințărilor Rusiei observăm o creștere foarte puternică a încrederii în NATO, în UE, în Occident, de bun augur pentru moralul națiunii, problemele sociale si politice interne vor alimenta în continuare adeziunea electorală la discursul ultra-populist”.Dan Tăpălagă comentează pe același site campania de ură declanșată de AUR împotriva presei independente, deocamdată împotriva G4Media, și o identifică drept „o nouă acțiune de tip fascist și extremist”. În opinia sa, liderii AUR se răzbună pentru că G4Media a decis să adauge întotdeauna alături de denumirea partidului atributul „extremist” după ce AUR „a atacat fizic Parlamentul, a agresat politicieni, i-a amenințat până și în casele lor”.Un alt derapaj al Alianței pentru Unirea Românilor este dezavuat ferm de adjunctul interimar al șefului misiunii Statelor Unite la Bucuresti, Shane Dixon, și de ambasadorul israelian la București, David Saranga. Cei doi diplomați au criticat declarațiile recente ale lui George Simion despre tema holocaustului care, în opinia liderului AUR, nu ar fi destul de importantă ca să fie studiată în școli. „Popoarele noastre, sătule, bulversate de pandemie, se confruntă cu valuri de dezinformări și retorici maligne, inclusiv o reapariție stranie a anti-semitismului. Din păcate, și exact ca în trecut, când lumea se tulbură, reapare spectrul constant și latent al anti-semitismului. (…) I-aș avertiza pe cei care pășesc pe calea antisemitismului către orice mijloace că se află într-o companie extrem de perfidă”, a spus diplomatul american, citat, ca și ambasadorul Israelului, de Aktual24.ro.Despre situația de la granița Rusiei cu Ucraina, o analiză semnată de Denis Cenușă pe Contributors.ro trage concluzia că „Probabil, Rusia ar fi evitat să tensioneze situația (…) dacă nu era sigură că pierderile de ordin politic și economic sunt gestionabile, iar mizele merită asumarea unor asemenea costuri. Miza mare este de a obține garanții de securitate și a seta o ordine europeană nouă, iar cea mică prevede forțarea Ucrainei (preferabil cu mâini occidentale) să negocieze cu forțele separatiste din Donbas”.
14:00
Statele Unite au trimis la Moscova răspunsuri la cererile Rusiei legate de securitate, extinderea Alianței NATO și activități militare în estul și centrul Europei. Analiști politici spun, pornind de la ceea se știe despre acest răspuns, că el reiterează pozițiile cunoscute ale Statelor Unite și prezintă opțiuni de control al înarmărilor și de securitate, mai explicite decât până acum, pentru a testa dacă Putin este cu adevărat interesat să dea diplomației o șansă.O sursă diplomatică americană crede însă că Moscova ar putea recurge la forță împotriva Ucrainei, în următoarele săptămâni. Răspunsul american, care a fost predat la Ministerul de Externe, personal, de către ambasadorul Statelor Unite, John Sullivan, oferă o cale diplomatică „dacă Rusia se va dovedi interesată”, a declarat ambasadorul, adăugând că documentul exprimă îngrijorare în legătură cu acțiuni ale Rusiei care subminează securitatea.Reacția inițială, prin vocile unor susținători ai regimului Putin, este negativă, unul dintre deputați spunând că acum Rusia are mână liberă să acționeze după cum dorește, implicația fiind că America nu a dat curs solicitărilor Moscovei.Anterior, trimisul special american Wendy Sherman spusese că Statele Unite au indicii că președintele Putin va folosi forță militară curând, de-acum și până la mijlocul lunii februarie.Propunerile americane includ mai multă transparență cu privire la forțe militare amplasate în legătură cu Ucraina și exerciții militare organizate în regiune. Sunt formulate propuneri cu privire la amplasarea sistemelor de rachete în Europa și controlul înarmărilor, inclusiv cel nuclear.Secretarul de stat Antony Blinken a spus că documentul reiterează angajamentul american față de politica porților deschise în NATO. El a mai arătat că răspunsul a fost coordonat cu autoritățile din Ucraina și cu aliații europeni.Alianța Nord Atlantică a oferit propriul său răspuns, la ambasada rusă de la Brussels. În document i se cere Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, exprimându-se în același timp disponibilitatea de a da ascultare temerilor Rusiei legate de securitate.Antony Blinken a spus că răspunsul NATO este compatibil cu cel american, neexistând diferențe de opinie. Secretarul de stat american a declarat că se va întâlni din nou cu omologul său rus, facând apel la partea rusă să păstreze confidențialitatea răspunsului american. 
12:30
Sloganurile anti-corupţie au fost utilizate mai mereu de politicienii moldoveni în ultimii 30 de ani. Aruncând în mase promisiuni legate de eradicarea corupţiei, mulţi au reuşit să devină mari conducători, să obţină funcţii importante. Îmi amintesc, de pildă, de generalul Alexei care pornise o adevărată campanie împotriva corupţiei şi care părea un soi de demolator al mişmaşurilor. Mai ştiţi ce face şi unde e? În schimb, corupţia se plimbă în continuare în Republica Moldova.O analiză curioasă e cea realizată recent de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cred că ar merita s-o vedeţi. Am aflat din ea iată ce: opt din fiecare zece persoane condamnate pentru acte de corupţie nu petrec nicio zi în închisoare, campioni ai corupţiei sunt poliţiştii, urmează persoanele fizice, consilierii locali, primarii şi avocaţii. Apropo, să ne amintim că avocaţii au declarat recent o grevă generală în semn de protest la amendamentul făcut la legea despre avocatură.Mai sunt şi alte constatări curioase în această analiză, vă las pe voi să le descoperiţi. Eu o să mă opresc doar la următoarea: fiecare a doua cauză de corupţie merge la rejudecare şi ar trebui analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Concluzia experţilor e că „ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt, decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare”.Citind ultima frază, am rămas o vreme cu gura căscată. Păi, trebuie să fii expert ca să tragi asemenea concluzie? Ea mi se pare de domeniul evidenţei, la îndemâna oricui. E limpede că o zi petrecută în penitenciar te responsabilizează mai bine decât 100 de zile cu suspendare. De ce însă corupţii noştri atât de rar ajung la închisoare? Aste e o întrebare la care vrem să auzim răspunsurile judecătorilor şi procurorilor pe care contribuabilii îi întreţin cu salarii bune. Ce idei aveţi, stimabililor? 
Mai mult de 2 zile în urmă
12:10
Din cauza pandemiei, sărbătorirea la Iași a Unirii Principatelor urma să se desfășoare într-o formulă restrânsă, limitată la câteva manifestări cu valoare simbolică. A profitat de această situație partidul extremist AUR, care a găsit încă un prilej să transforme exprimarea sentimentelor patriotice într-un spectacol de un exhibiționism penibil.Susținători ai partidului, unii veniți din diferite locuri din țară, au mărșăluit prin centrul orașului și, ajunși în Piața Unirii, au ascultat un concert de muzică populară și s-au prins în tradiționala horă. Totul era în disprețul regulilor ce trebuie respectate în aceste zile când numărul de persoane contaminate bate record după record. Au fost acolo liderii partidului, George Simion și Claudiu Târziu, precum și Călin Georgescu, cel pe care partidul intenționează să-l propună candidat la viitoarele alegeri prezidențiale.Venirea acestuia din urmă la Iași este un semn că extrema dreaptă nu mai are nici o reținere în a-și dezvălui intențiile și afilierea ideologică. Mă întreb câtă lume știe de existența asociației numită „Mișcarea pământului strămoșesc” condusă de Călin Georgescu. Or, „Pământul strămoșesc” a fost o revistă a Gărzii de Fier, ceea ce înseamnă că AUR se reclamă, în mod explicit, de la gândirea legionară. Și președintele asociației „Mișcarea pământului strămoșesc”, Călin Georgescu, și vicepreședintele ei, Ovidiu Hurduzeu, au trăit, au studiat ori au lucrat în Occident ceea ce nu-i împiedică să fie antiamericani și anti-Uniunea Europeană. Acolo, la „Mișcare”, găsim așadar ideologia, pe când Simion și ai lui asigură interfața cu publicul. Să adaug că liderii ideologici și politici ai Mișcării sunt foarte apreciați și încurajați de propaganda rusească.Acțiunile pe care le-a întreprins în ultimele săptămâni AUR dovedesc că violența este înscrisă în genele acestui partid. A fost, spre exemplu, asaltul asupra Parlamentului, a fost apoi operațiunea de comando vizând primăria din Timișoara, unde s-au scandat lozinci xenofobe. Astfel de manifestări, tipic fasciste, sunt privite cu îngăduință de autorități, care nu iau măsurile ce se impun. În consecință, Simion și ai lui consideră că își pot permite orice. Discursul celor de la AUR este împănat cu cuvinte precum „neam”, „țară”, „popor” etc. și cu clișee naționaliste. În fapt, au confiscat patriotismul, profitând și de nivelul lamentabil al vieții politice și de scandalurile de corupție.Profitând însă și de complicitatea celor din mass-media, așa cum am văzut chiar dăunezi la Iași: toate camerele de televiziune îi căutau pe cei de la AUR în timp ce grupul reprezentând organizațiile civice din Iași trecea neobservat, grup care, prin bannere și panouri, atrăgea atenția asupra necesității ca această parte a țării să nu mai fie marginalizată de către guvernanți. Iată că, și de data aceasta, scandalul ieftin a pus în umbră mesajul constructiv pe care dorea să-l trimită societatea civilă. 
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
06:50
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:10
26 ianuarie 2022
21:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
20:00
În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Lilian Severin, artist și activist civic, despre imnul Moldovei și schimbarea lui pentru a uni societatea în jurul unei idei naționale, industria muzicală din țara noastră și activism civic.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare miercuri, o nouă rubrică „Cultură și Politică”.
15:30
Rusia a început manevre militare la granița sa cu Ucraina și în Crimeea ocupată, a doua zi după ce Washingtonul a anunțat că a pus 8.500 de militari în stare de alertă extremă, gata să fie desfășurați pe flancul de est al Europei în orice moment.Cum o rezumă Le Monde, manevrele rusești au mobilizat, ca o demonstrație de forță, 6.000 de oameni, avioane de vânătoare și bombardiere.Poate legat de ansamblu strategiei și pentru a asigura o continuitate și stabilitate, în Crimeea, cum o anunță chiar în această dimineață, la Moscova, Kommersant, guvernatorul peninsulei ocupate de Rusia încă din 2014, Serghei Axionov, e pe cale de a primi dreptul legal de a se prezenta pentru un al treilea mandat. Legea rusă nu permite decât două mandate succesive, în orice funcție publică (motiv pentru care Putin însuși, la putere de mai bine de două decenii, a fost nevoit la un moment dat să recurgă la faimoasa rocadă administrativă cu Dmitri Medvedev, acela devenind președinte un mandat). Acum însă se pregătește modificarea legii, astfel încât nu doar fidelul guvernator al Crimeei, Axionov, dar și Putin însuși să poată rămâne la putere pe termen nedefinit.În acest timp, pe fundal de poker diplomatic, președintele SUA, Joe Biden, a ținut să declare: „Nu avem nicio intenție să desfășurăm forțe americane sau NATO în Ucraina”. El a repetat, însă, că este gata să aprobe sancțiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin, dacă președintele rus ar ataca Ucraina. Asta ar însemna, de pildă, detectarea și blocarea tuturor conturilor bancare pe care Putin sau persoane apropiate lui le dețin în bănci americane.Tocmai în perspectiva acestor eventuale sancțiuni, principalul cotidian de opoziție, Novaia Gazeta, anunță o știre care riscă să-i înspăimânte pe mulți ruși: guvernul se pregătește să interzică orice formă de criptomonedă (криптовалют).Platforma media RBC, a grupului de afaceri RosBiznesConsulting, se arată însă mai optimistă și explică dificultățile practice ale unei asemenea decizii care ar căuta să separe Bitcoin de blockchain.Bitcoin nu va salva El SalvadorÎn paralel, Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut guvernului din El Salvador să renunțe la planul de a adopta Bitcoin ca monedă națională.Din septembrie încoace, „Bitcoin circulă în El Salvador cu aceeași putere de schimb ca și dolarul american”, amintește El Mundo, în Spania. Este o premieră mondială pentru o criptomonedă. FMI a avertizat în mod repetat despre „riscurile pentru stabilitatea macroeconomică, fiscală și financiară stârnite de adoptarea unei criptomonede ca mijloc legal de plată și schimb”.Evident, valoarea extrem de volatilă a unei unități de schimb virtuale explică reticența FMI. Agenția Bloomberg a scris de altfel că președintele din El Salvador, Nayib Bukele, este „probabil singurul șef de stat care folosește bani publici ca să cumpere Bitcoins cu telefonul”. („În pielea goală”), a comentat amuzat pe Twitter președintele Nayib Bukele, care a introdus Bitcoin ca monedă în El Salvador în urmă cu ceva mai bine de trei luni. În vârstă de doar 40 de ani, el a fost poreclit de Slate: „primul dictator milenial al Americii Latine”.Economistul Steve Hanke a spus pentru revista Fortune: „Piețele par să creadă că președintele din Salvador s-a țicnit și probabil chiar e nebun.”Între timp, piața criptovalutei tocmai a pierdut 140 miliarde dolari într-o singură zi, cum o anunță, tot la Moscova, Lenta.ru.Macron și Scholz: balet diplomatic coordonat„Dacă se declanșează o agresiune” din partea Rusiei împotriva Ucrainei, „răspunsul nostru va fi sever și masiv, iar costul va fi foarte mare”, a avertizat marți Emmanuel Macron, vorbind la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.Germania deține anul acesta președinția grupului G7, al celor șapte mari democrații și puteri economice ale planetei, în vreme ce Franța exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE.Franța dorește să facă încă o încercare de negociere directă în conflictul ucrainean, prin intermediul unei discuții telefonice Macron-Putin programate să aibă loc vineri. Parisul pledează, de asemenea, pentru un dialog direct între UE și Rusia – în zadar pentru moment – în dorința de a evita ca Moscova să negocieze doar cu Statele Unite, ceea ce ar lăsa Europa pe plan secund.Cum am rezumat-o ieri tot aici, Germania este foarte criticată, în special de către SUA, pentru refuzul Berlinului — cel puțin până acum — de a oferi material militar Ucrainei.În acest timp, cum o scrie la Londra The Guardian, SUA e gata să trimită gaz în mari cantități în Europa în eventualitatea în care Rusia ar tăia aprovizionarea cu gaz a Europei. Europa depinde în mod periculos de gazul rusesc, în special o bună parte a țărilor răsăritene ale continentului.La Moscova, Izvestia comentează astăzi în detaliu acest plan american de găsire a unor surse alternative de gaz, pentru a înlocui gazul rusesc.Italia: încă niciun fum alb în alegerea președinteluiÎn acest timp, la Roma, al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui nu a dus, din nou, la niciun rezultat. Cum explică la Londra The Times, președintele Italiei este ales de cei 1009 de „mari electori”, parlamentari și lideri regionali, netrecând așadar printr-un scrutin direct.Desemnarea succesorului lui Sergio Mattarella rămâne plină de incertitudini, mai ales după acest eșec de a ajunge la un compromis între partide. Candidatul natural ar fi mult respectatul actual premier și fost guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însă, cum a remarcat-o deja Libération, trecerea acestuia într-un post lipsit de responsabilitate și atribuții, un soi de „garaj” sau „depou” politic, ar crea un vid de putere într-un moment periculos pentru stabilitatea Italiei (dar și a Europei), ducând în mod sigur la alegeri anticipate nedorite de nimeni.Editorialul din Le Monde, la Paris, în această dimineață, pune exact aceeași întrebare în legătură cu posibila alegere a lui Mario Draghi în funcția pur onorifică de șef al statului: „Este oare înțelept să se pună capăt experienței guvernamentale a unui om care a arătat că este la înălțimea sarcinii?”Cum o remarcă însă La Repubblica, opoziția șefului dreptei, Matteo Salvini, față de orice înțelegere propusă până acum face să se profileze spectrul alegerilor anticipate. Ceea ce determină La Repubblica să scrie, pe un ton morocănos, că în loc de fum alb, deocamdată a ieșit un fum negru (fumata nera) din acel conclav de „superelectori”, expresie utilizată de altfel și de Corriere della Sera, din Milano, dar și de La Stampa, din Torino.Boris Johnson anchetat penal pentru „​Partygate”În Marea Britanie, cum o anunță Financial Times, poliția a decis să deschidă o anchetă penală în chestiunea multelor petreceri pe care Boris Johnson e acuzat că le-ar fi ținut la reședința sa oficială din Downing Street în ultimii doi ani, în vreme ce regulile sanitare ale carantinei nu permiteau decât reunirea a două persoane, chiar și într-un spațiu privat.În paralel cu asta, cum o amintește The Times, de mai multă vreme este în curs și o anchetă independentă, politică, asupra încărcării regulilor de către Johnson, condusă de o funcționară guvernamentală, Sue Gray, cunoscută pentru probitatea sa și ale cărei concluzii vor fi publicate săptămâna aceasta, poate chiar astăzi.The Daily Mail vorbește despre „o zi crucială pentru Partygate”, în timp ce The Guardian îi promite lui Boris Johnson „cele mai periculoase 48 de ore din cariera sa”.În raport, potrivit informațiilor difuzate de Sky News, s-ar afla fotografii cu Boris Johnson și anturajul său bând vin prin birouri în plină pandemie.Același tabloid pro-conservator și pro-Johnson, Daily Mail, scrie însă pe un ton agasat: „În momentul în care o invazie rusă a Ucrainei este foarte posibilă, iar inflația amenință consumatorul britanic, ni se cere să ne simțim revoltați pentru că pe 30 iunie 2020 personalul din Downing Street, cu totul vreo 30 de colaboratori, au participat la o mică petrecere cu un tort oferit premierului de ziua lui de naștere de către viitoarea sa soție, Carrie”.Daily Mail vede asta ca pe o tentativă de lovitură de stat a celor care încă nu l-au iertat pe Johnson pentru Brexit. (Asta, combinat cu zvonurile despre o posibilă lovitură de stat pro-rusă în Ucraina și cu puciurile cât se poate de reale din Mali, Sudan și Burkina Faso.)Problema nu este, desigur, că Johnson bea din când în când câte un gin tonic, ci că seria de petreceri organizate la sediul puterii în ultimii doi ani, pe fundal de pandemie, avea loc frenetic în vreme ce populației i se impuneau reguli de socializare foarte stricte.Washington Post oferă, de altfel, o listă a tuturor petrecerilor cunoscute pe care Johnson le-a dat în plină pandemie în birourile guvernului. Ancheta deschisă de poliție este în realitate o anchetă penală, care poate, teoretic, duce la pedepse cu închisoarea.„N-am idee cum se va termina”, a declarat un membru al cabinetului lui Johnson pentru tabloidul The Sun. „Johnson poate să câștige următoarele alegeri, așa cum putem foarte bine să-l vedem în cătușe peste o săptămână.”
10:10
În urmă cu cîteva zile, presa olandeză şi germană a relatat că o chipă de cercetători ar fi identificat persoana care a trădat ascunzătoarea din Amsterdam a familiei lui Anne Frank (n. 12.6. 1929, Frankfurt pe Main – m. ? 2./3. 1945, Bergen Belsen). În urma trădirii, toţi au fost arestaţi şi internaţi în lagăre naziste.Din echipă a făcut parte şi un fost lucrător al FBI-ului. Potrivit investigatorilor, cel care a dezvăluit, în 1944, ascunzătoarea unde Anne Frank şi-a scris celebrul jurnal, ar fi fost notarul evreu Arnold van den Bergh (decedat în 1950). Acesta avea legături cu autorităţile naziste şi deţinea o listă cu numele unor evrei ascunşi. Prin acest act de trădare, notarul a încercat să-şi salveze propria familie. Experţii care timp de aproape şase ani au investigat cazul cred că van den Bergh ar fi dezvăluit naziştilor adresele unde s-au mai ascuns şi alţi evrei.Familia Frank a stat ascunsă între anii 1942 şi 1944. Anne Frank a murit la începutul anului 1945 în lagărul de concentrare Bergen Belsen, unde fost internetă. Singurul supravieţuitor a fost Otto Frank, tatăl Annei.Otto Frank a şi fost cel care după război s-a ocupat de editarea jurnalului scris de Anne. Din cartea publicată, a îndepărtat cîteva pasaje în care Anne îşi critică mama, cît şi cele cu menţiuni sexuale. Această metodă de editare, prin omisiunea unor pasaje, a fost criticată mai tîrziu, iar unii bagatelizatori ai Holocaustului au susţinut teza că întregul jurnal ar fi un fals.Prima ediţie a apărut în 1947, la Amsterdam, în limba olandeză, în care fost redactat şi textul original.Traducerea în germană a fost publicată în 1950. Ulterior, cartea a fost tradusă în peste 70 de limbi, au urmat mai multe ecranizări. Ediţia în limba română a văzut lumina tiparului abia în 1959. Potrivit lui Paul Cornea, ideologul regimului de la Bucureşti, eternul stalinist, Leonte Răutu, ar fi „învinuit” Jurnalul de „sionism”, opunîndu-se răspîndirii lui (cf. „Ce fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, Iaşi, 2013, pp. 214-215.)Jurnalul a influenţat-o şi impulsionat-o şi pe scriitoarea română Ana Novac (n. 21.6. 1924, Dej – m. 31.3. 2010, Paris). Spre sfârşitul anilor 1950, Novac a început să-şi redacteze însemnările legate de perioada deportării la Auschwitz. Era convinsă că volumul ei va avea un impact internaţional mai mare decît cel al Annei Frank. (Cf. „Peripeţiile unui jurnal”, RFE, 25.1. 2012.) Pentru un surplus de autenticitate, ea chiar a susţinut că ar fi avut aceeaşi vîrstă ca şi Anne Frank (născută în anul 1929), deşi era cu cinci ani mai mare. (Cf. „Ana Novac”, în: Halbjahresschrift, 13. 1. 2012.)John D. Goldsmith, preşedintele „Fondului Anne Frank” (care administrează şi drepturile de autor) a contestat concluziile echipei care a prezentat rezultatele investigaţilor legate de identificarea prezumtivului trădător al ascunzătorii. Într-un amplu interviu, apărut în ziarul elveţian „Sonntagsblick” (din 23. 1. 2022), acesta a susţinut că pentru aserţiunile emise nu există probe concludente. „Acum, afirmația cheie [a echipei] este: Un evreu trădează evrei. Asta rămîne în memorie, ceea ce mă îngrijorează”.Goldsmith este, de asemenea, de părere că teza trădării dă apă la moară unor teorii conspiraţioniste. Respingând încercările unora de a transforma victimele Holocaustului într-o sursă de venituri, Goldsmith susţine că scopul investigaţiei ar fi fost unul comercial. „De la apariţia sa”, continuă el în interviul citat, „negaţioniştii au calificat jurnalul Annei Frank drept un document contrafăcut. În prezent, ea este instrumentalizată ca o figură de identificare a anti-vacciniştilor. De aceea mă întreb în aceste vremuri, dacă un astfel de proiect nu e un simptom al mult răspânditei probleme legate de interpretarea istoriei?” 
09:20
Rusia a început manevre militare la granița sa cu Ucraina și în Crimeea ocupată, a doua zi după ce Washingtonul a anunțat că a pus 8.500 de militari în stare de alertă extremă, gata să fie desfășurați pe flancul de est al Europei în orice moment.Cum o rezumă Le Monde, manevrele rusești au mobilizat, ca o demonstrație de forță, 6.000 de oameni, avioane de vânătoare și bombardiere.Poate legat de ansamblu strategiei și pentru a asigura o continuitate și stabilitate, în Crimeea, cum o anunță chiar în această dimineață, la Moscova, Kommersant, guvernatorul peninsulei ocupate de Rusia încă din 2014, Serghei Axionov, e pe cale de a primi dreptul legal de a se prezenta pentru un al treilea mandat. Legea rusă nu permite decât două mandate succesive, în orice funcție publică (motiv pentru care Putin însuși, la putere de mai bine de două decenii, a fost nevoit la un moment dat să recurgă la faimoasa rocadă administrativă cu Dmitri Medvedev, acela devenind președinte un mandat). Acum însă se pregătește modificarea legii, astfel încât nu doar fidelul guvernator al Crimeei, Axionov, dar și Putin însuși să poată rămâne la putere pe termen nedefinit.În acest timp, pe fundal de poker diplomatic, președintele SUA, Joe Biden, a ținut să declare: „Nu avem nicio intenție să desfășurăm forțe americane sau NATO în Ucraina”. El a repetat, însă, că este gata să aprobe sancțiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin, dacă președintele rus ar ataca Ucraina. Asta ar însemna, de pildă, detectarea și blocarea tuturor conturilor bancare pe care Putin sau persoane apropiate lui le dețin în bănci americane.Tocmai în perspectiva acestor eventuale sancțiuni, principalul cotidian de opoziție, Novaia Gazeta, anunță o știre care riscă să-i înspăimânte pe mulți ruși: guvernul se pregătește să interzică orice formă de criptomonedă (криптовалют).Platforma media RBC, a grupului de afaceri RosBiznesConsulting, se arată însă mai optimistă și explică dificultățile practice ale unei asemenea decizii care ar căuta să separe Bitcoin de blockchain.Bitcoin nu va salva El SalvadorÎn paralel, Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut guvernului din El Salvador să renunțe la planul de a adopta Bitcoin ca monedă națională.Din septembrie încoace, „Bitcoin circulă în El Salvador cu aceeași putere de schimb ca și dolarul american”, amintește El Mundo, în Spania. Este o premieră mondială pentru o criptomonedă. FMI a avertizat în mod repetat despre „riscurile pentru stabilitatea macroeconomică, fiscală și financiară stârnite de adoptarea unei criptomonede ca mijloc legal de plată și schimb”.Evident, valoarea extrem de volatilă a unei unități de schimb virtuale explică reticența FMI. Agenția Bloomberg a scris de altfel că președintele din El Salvador, Nayib Bukele, este „probabil singurul șef de stat care folosește bani publici ca să cumpere Bitcoins cu telefonul”. („În pielea goală”), a comentat amuzat pe Twitter președintele Nayib Bukele, care a introdus Bitcoin ca monedă în El Salvador în urmă cu ceva mai bine de trei luni. În vârstă de doar 40 de ani, el a fost poreclit de Slate: „primul dictator milenial al Americii Latine”.Economistul Steve Hanke a spus pentru revista Fortune: „Piețele par să creadă că președintele din Salvador s-a țicnit și probabil chiar e nebun.”Între timp, piața criptovalutei tocmai a pierdut 140 miliarde dolari într-o singură zi, cum o anunță, tot la Moscova, Lenta.ru.Macron și Scholz: balet diplomatic coordonat„Dacă se declanșează o agresiune” din partea Rusiei împotriva Ucrainei, „răspunsul nostru va fi sever și masiv, iar costul va fi foarte mare”, a avertizat marți Emmanuel Macron, vorbind la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.Germania deține anul acesta președinția grupului G7, al celor șapte mari democrații și puteri economice ale planetei, în vreme ce Franța exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE.Franța dorește să facă încă o încercare de negociere directă în conflictul ucrainean, prin intermediul unei discuții telefonice Macron-Putin programate să aibă loc vineri. Parisul pledează, de asemenea, pentru un dialog direct între UE și Rusia – în zadar pentru moment – în dorința de a evita ca Moscova să negocieze doar cu Statele Unite, ceea ce ar lăsa Europa pe plan secund.Cum am rezumat-o ieri tot aici, Germania este foarte criticată, în special de către SUA, pentru refuzul Berlinului — cel puțin până acum — de a oferi material militar Ucrainei.În acest timp, cum o scrie la Londra The Guardian, SUA e gata să trimită gaz în mari cantități în Europa în eventualitatea în care Rusia ar tăia aprovizionarea cu gaz a Europei. Europa depinde în mod periculos de gazul rusesc, în special o bună parte a țărilor răsăritene ale continentului.La Moscova, Izvestia comentează astăzi în detaliu acest plan american de găsire a unor surse alternative de gaz, pentru a înlocui gazul rusesc.Italia: încă niciun fum alb în alegerea președinteluiÎn acest timp, la Roma, al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui nu a dus, din nou, la niciun rezultat. Cum explică la Londra The Times, președintele Italiei este ales de cei 1009 de „mari electori”, parlamentari și lideri regionali, netrecând așadar printr-un scrutin direct.Desemnarea succesorului lui Sergio Mattarella rămâne plină de incertitudini, mai ales după acest eșec de a ajunge la un compromis între partide. Candidatul natural ar fi mult respectatul actual premier și fost guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însă, cum a remarcat-o deja Libération, trecerea acestuia într-un post lipsit de responsabilitate și atribuții, un soi de „garaj” sau „depou” politic, ar crea un vid de putere într-un moment periculos pentru stabilitatea Italiei (dar și a Europei), ducând în mod sigur la alegeri anticipate nedorite de nimeni.Editorialul din Le Monde, la Paris, în această dimineață, pune exact aceeași întrebare în legătură cu posibila alegere a lui Mario Draghi în funcția pur onorifică de șef al statului: „Este oare înțelept să se pună capăt experienței guvernamentale a unui om care a arătat că este la înălțimea sarcinii?”Cum o remarcă însă La Repubblica, opoziția șefului dreptei, Matteo Salvini, față de orice înțelegere propusă până acum face să se profileze spectrul alegerilor anticipate. Ceea ce determină La Repubblica să scrie, pe un ton morocănos, că în loc de fum alb, deocamdată a ieșit un fum negru (fumata nera) din acel conclav de „superelectori”, expresie utilizată de altfel și de Corriere della Sera, din Milano, dar și de La Stampa, din Torino.Boris Johnson anchetat penal pentru „​Partygate”În Marea Britanie, cum o anunță Financial Times, poliția a decis să deschidă o anchetă penală în chestiunea multelor petreceri pe care Boris Johnson e acuzat că le-ar fi ținut la reședința sa oficială din Downing Street în ultimii doi ani, în vreme ce regulile sanitare ale carantinei nu permiteau decât reunirea a două persoane, chiar și într-un spațiu privat.În paralel cu asta, cum o amintește The Times, de mai multă vreme este în curs și o anchetă independentă, politică, asupra încărcării regulilor de către Johnson, condusă de o funcționară guvernamentală, Sue Gray, cunoscută pentru probitatea sa și ale cărei concluzii vor fi publicate săptămâna aceasta, poate chiar astăzi.The Daily Mail vorbește despre „o zi crucială pentru Partygate”, în timp ce The Guardian îi promite lui Boris Johnson „cele mai periculoase 48 de ore din cariera sa”.În raport, potrivit informațiilor difuzate de Sky News, s-ar afla fotografii cu Boris Johnson și anturajul său bând vin prin birouri în plină pandemie.Același tabloid pro-conservator și pro-Johnson, Daily Mail, scrie însă pe un ton agasat: „În momentul în care o invazie rusă a Ucrainei este foarte posibilă, iar inflația amenință consumatorul britanic, ni se cere să ne simțim revoltați pentru că pe 30 iunie 2020 personalul din Downing Street, cu totul vreo 30 de colaboratori, au participat la o mică petrecere cu un tort oferit premierului de ziua lui de naștere de către viitoarea sa soție, Carrie”.Daily Mail vede asta ca pe o tentativă de lovitură de stat a celor care încă nu l-au iertat pe Johnson pentru Brexit. (Asta, combinat cu zvonurile despre o posibilă lovitură de stat pro-rusă în Ucraina și cu puciurile cât se poate de reale din Mali, Sudan și Burkina Faso.)Problema nu este, desigur, că Johnson bea din când în când câte un gin tonic, ci că seria de petreceri organizate la sediul puterii în ultimii doi ani, pe fundal de pandemie, avea loc frenetic în vreme ce populației i se impuneau reguli de socializare foarte stricte.Washington Post oferă, de altfel, o listă a tuturor petrecerilor cunoscute pe care Johnson le-a dat în plină pandemie în birourile guvernului. Ancheta deschisă de poliție este în realitate o anchetă penală, care poate, teoretic, duce la pedepse cu închisoarea.„N-am idee cum se va termina”, a declarat un membru al cabinetului lui Johnson pentru tabloidul The Sun. „Johnson poate să câștige următoarele alegeri, așa cum putem foarte bine să-l vedem în cătușe peste o săptămână.”
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul în care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.  In fiecare miercuri, Europa Liberă vă invită la „Librăria din cartier”.
07:40
Nu sunt puține întrebările cu privire la situația din Ucraina, dar probabil cea mai importantă este dacă va fi sau nu război. Și aici, opiniile experților diferă semnificativ.La rețeaua de televiziune CNN, Nick Paton Walsh a spus că o ofensivă rusă împotriva Ucrainei ar fi, pentru Kremlin, „o idee foarte proastă”. Dar în revista Foreign Affairs, Alexander Vindman și Dominic Cruz Bustillos exprimă opinia că scenariul cel mai plauzibil este o invazie „amplă și catastrofică”, pe baza manierei în care interpretează poziționarea militară a forțelor trimise la frontieră de Vladimir Putin. Cei doi autori cred că obiectivul lui Putin este să destabilizeze și să facă Ucraina să eșueze, ori nici diplomația și nici controlul exercitat de Moscova în estul acelei țări nu duc la îndeplinirea obiectivului respectiv.Aceasta poziție pornește de la premiza că, între mizele lui Putin, Ucraina ocupă un loc central, ori asta dezamorsează teoria că el ar fi dispus să lase Ucraina să graviteze către Occident, doar pentru a obține alte concesii.Alberto Nardelli și Evgenia Pismennaya cred însă că apropiatele Jocuri Olimpice din China ar putea încetini planul lui Putin, care nu va dori să-l antagonizeze pe președintele chinez, Xi Jinping, care a investit miliarde de dolari pentru a proiecta o imagine pozitivă prin lentila Jocurilor. China a cerut un arminisțiu global, o săptămână înainte și una după Jocuri, ori a declanșa un război va fi privit în China ca un afront.Experți militari spun că fereastra 28 ianuarie – 20 martie este complicată dacă rușii își doresc o victorie și înaintare rapide, pentru că zăpada și gheața fac loc atunci noroiului și ploilor.În Slate, Fred Kaplan spune că un acord diplomatic este posibil, aceasta fiind tabăra care crede că Putin își dorește de fapt concesii geostrategice ample.Carolin de Guyter adaugă în Foreign Policy că Vladimir Putin ar fi obținut de-acum ce își dorea – negocieri la nivel înalt în care Rusia să fie tratată ca o mare putere.De la Centrul Wilson, Nina Jankowicz scrie că dincolo de aceste calcule nu trebuie uitat că aici nu este vorba doar despre jocuri de putere globale, despre politică și relații internaționale, ci pericolul pe care potențiala escaladare îl reprezintă pentru viețile ucrainienilor.
07:10
Mai întâi câteva informaţii recente de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI. Vasăzică, patru cărți de identitate false, un test PCR negativ fals și două certificate de vaccinare false au fost depistate la sfârșitul săptămânii trecute în punctele de trecere Leușeni și Sculeni. Doi tineri au prezentat la controlul de frontieră certificate de vaccinare împotriva Covid-19 ce confirmau imunizarea cu vaccinul Janssen. După o verificare însă polițiștii de frontieră au constatat că în ziua imunizării persoanele respective nu se aflau pe teritoriul țării, deși documentele aveau însemnele unor instituții medicale autohtone. La audieri, posesorii certificatelor s-au abținut de la comentarii.Tot în aceste zile şcolile din Orhei continuă să ignore decizia Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică și organizează ore cu prezența fizică a elevilor, a declarat pentru Europa Liberă președintele Raionului Orhei, Dinu Țurcanu. Președintele raionului insistă că e vorba nu de o ignorare a regulii, ci de „o ajustare și o adaptare la necesitățile raionului”.În cei 30 de ani de independenţă, am văzut sute şi mii de cazuri care mi-au întărit ideea că în RM o regulă e să ocoleşti regulile, să-ţi rezolvi problemele altfel decât îţi cere legea. Por fi aduse sute şi mii de exemple cu evaziune fiscală, cu luare şi dare de mită, cu tot soiul de mişmaşuri care ocolesc regulile. Senzaţia care ţi se creează, trăind aici multă vreme, e că regulile există doar pe hârtie şi doar pentru nătăfleţi. Da, da, cel influent care ştie să obţină profit, ocolind regula, e respectat şi invidiat pe ascuns, pe când cel care respectă cu sfinţenie regulile e văzut ca un loser, ca un tip care nu se poate descurca. Mentalitatea colectivă a tranziţiei se uită ca la un neica nimeni la cel care trăieşte numai din salariu şi care nu falsifică nici un document.Şi avem aici iată ce: un haos generat de nerespectarea regulilor, un stat slab care nu poate impune respectarea lor permenentă deoarece chiar unii reprezentanţi ai statului fac mişmaşuri, şi un soi de convingere colectivă strâmbă, aceea că poţi reuşi în viaţă numai prin şmecherii, prin ocolirea regulii. Un peisaj trist, arid. Noii conducători pro-europeni au mult de lucru, până la adâncă bătrâneţe.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
07:00
Corespondenta noastră Valentina Ursu a stat de vorbă cu Leonid Litra, de la Centrul Noua Europă, de la Kiev, despre temerile ucrainene față de o posibilă acțiune ostilă din partea Rusiei.Europa Liberă: În ultimele zile se relatează foarte mult despre estul Europei, care e în tensiune maximă, Moscova respinge în continuare speculațiile că ar intenționa să atace Ucraina, dar tot mai mulți diplomați părăsesc Kievul. Care este atmosfera în această țară vecină Republicii Moldova acum?Leonid Litra: „Într-adevăr, există o tensiune în Ucraina, există o discuție foarte aprigă cu privire la ceea ce ar putea să urmeze. Și aici, bineînțeles, avem mesaje diferite. Deci, statele partenere văd cumva o imagine mai proastă, un război care vine cu o putere foarte mare, Ucraina, fie din motive că vrea să-și calmeze cetățenii, fie din alte motive, tot vede posibilitatea unui război, dar încearcă să calmeze populația, spunând că războiul este posibil, dar și pacea este posibilă, invocând cumva că ar vrea și speră că toată această chestiune să fie rezolvată pe cale diplomatică.”Europa Liberă: Președintele ucrainean Zelenski spunea că situația este sub control. Acest mesaj a încercat el să-l transmită cetățenilor.Leonid Litra: „Asta trebuie să spună un președinte, într-adevăr, pentru că un președinte care nu are situația sub control este un comandant suprem inutil, într-un fel, și cred eu că Zelenski a făcut corect atunci când a spus că situația este sub control, dar totuși trebuia să pună accent mai mult pe faptul că, într-adevăr, este o mare necesitate de mobilizare în rândul populației, ceea ce se întâmplă, de fapt, acum.”Europa Liberă: Și totuși, a fost o perioadă intensă de dialog, de discuții și chiar solicitări diplomatice, de o parte – Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, de cealaltă parte – Rusia. La capătul acestor discuții ar exista indicii care să arate ce va alege Vladimir Putin – confruntare sau diplomație? Pentru autoritățile de la Kiev e clară agenda militară a liderului de la Kremlin? Leonid Litra: „Cred că acele negocieri care au fost între Rusia și SUA alături de aliații săi erau mai degrabă un exercițiu din start inutil, pentru că felul în care a pus problema Rusia – un fel de capitulare a Occidentului pe toate punctele care creează nemulțumire pentru Rusia, în așa fel nu poți pune problema înainte de negocieri. Era o invitație la capitulare, care evident că nu putea să fie acceptată de către Occident și, respectiv, aceasta a fost mai degrabă o încercare de a spune: „Vedeți, noi am vrut să negociem, dar n-am avut înțelegere de cealaltă parte”. Acum întrebarea a doua: dacă există o înțelegere a planurilor Rusiei, planurilor lui Putin în Ucraina? Eu cred că nimeni nu știe ce va face exact Vladimir Putin. Există un mister în tot acest mod de a lua decizii de o singură persoană, dar pentru noi nu este un mister care sunt intențiile și care este gândirea lui Putin vizavi de Ucraina și vizavi de fosta zonă de influență a Uniunii Sovietice, pentru că avem articolul din vară, eseul lui Vladimir Putin, care este într-un fel o argumentare a acțiunilor sale care pot implica și acțiuni militare. De aceea în Ucraina nimeni nu-și face iluzii că acest lucru se poate întâmpla, doar că ucrainenii nu reacționează poate la fel de activ la anumite mesaje, pentru că Ucraina se află de opt ani în război și o nouă escaladare doar ar face lucrurile și mai grele, și mai rele, dar nu ar fi ceva nou. E clar că teritoriul s-ar putea schimba, dar în Ucraina și în Occident toată lumea înțelege că adevăratele intențiile ale lui Putin nu sunt că acest război nu va fi despre teritorii noi. Probabil, acest război va fi mai degrabă despre reguli noi. Putin vrea să-și apere o zonă de influență pe care Rusia a pierdut-o odată cu Uniunea Sovietică și acest război este anume despre această regulă.”Europa Liberă: Eu tocmai am vrut să vă întreb: la ce l-ar ajuta pe liderul de la Kremlin, Putin, un război cu Ucraina, ținând cont de ceea ce ați spus și Dvs., că de opt ani, după anexarea Crimeii, practic această confruntare a fost vizibilă?Leonid Litra: „Dacă e să facem o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în 2014, atunci când a avut loc o fază mai aprinsă a acestui război și, respectiv, începutul lui 2015, atunci când a fost semnat Acordul Minsk 2, atunci putem spune că Rusia poate primi concesii din partea Ucrainei și a Occidentului printr-un exercițiu militar. Atunci a fost în felul următor, când Rusia a lansat împreună cu armata sa, deci nu era vorba doar de acei separatiști din est, care erau susținuți sau finanțați de Rusia, dar și de armata rusă, care s-a implicat atunci. Respectiv, Ucraina a semnat un acord foarte dezavantajos pentru ea, cu automatul la ceafă, într-un fel. Dacă e să ne gândim din acest punct de vedere, atunci, probabil, Rusia ar încerca să repete, să facă o dublă-2, pentru a repeta același scenariu, în care Ucraina, fiind atacată, va încerca să caute o viziune de a găsi cumva de comun acord, Vestul la fel va fi interesat ca să-i împace și atunci Ucraina va trebui să accepte niște reguli impuse de Rusia. Aceasta este, probabil, una dintre ideile care apar cel mai des în contextul dat, dar eu cred că aici există și anumite diferențe.Din 2014 și până în acest moment, Ucraina s-a schimbat din punct de vedere militar foarte mult, dar și din punctul de vedere al națiunii civice foarte mult. Ucraina este un stat mult mai stabil din acest punct de vedere. Iată doar câteva cifre: într-un sondaj recent din decembrie, acum două luni se spunea foarte concret despre faptul că circa o treime din populația Ucrainei este gata să-și apere teritoriul cu arma în mână și cam încă o treime este gata să-și apere teritoriul prin metode pașnice. Și avem circa 60 la sută din populație care sunt gata să opună rezistență unei agresiuni. Este o cifră impresionantă, ar ajunge cam la vreo 20 de milioane de oameni. În aceste condiții, pentru Rusia o să fie foarte greu să îndeplinească ceea ce intenționează și eu vreau să spun că și strategia lui Putin în acest caz este cumva dificilă și pentru el, pentru că el singur s-a pus în poziția în care: fie voi cedați, fie eu va trebui să reacționez militar, nu există a treia cale. Ceea ce este foarte problematic, pentru că Ucraina nu poate ceda în condițiile în care se află și bineînțeles că Rusia rămâne cu opțiunea de a ataca militar, ceea ce este un scenariu foarte nedorit în Ucraina și în Occident.”Europa Liberă: Dar acolo, la Kiev, cum e înțeleasă insistența Rusiei de a cere garanții din partea Occidentului și în mediul de experți, dar și în cercul autorităților? Iată, cum se lămurește această insistență a Moscovei de a pune condiții, de a cere garanții? Leonid Litra: „Revin la ideea că Rusia înțelegea că aceste garanții nu pot fi primite, pentru că, spre deosebire de modelul estic de gândire, în Occident este respectat dreptul statelor de a-și alege liber alianțele, inclusiv cele militare, de a-și alege modelul de dezvoltare ș.a.m.d. Deci, nu poate Occidentul să-i impună populației Ucrainei un model de dezvoltare sau o anumită alianță. De asta, eu cred că Rusia a înaintat acele solicitări de a primi garanții, știind din start că nu le va primi, pentru că felul în care a fost făcut acest lucru nu putea duce la rezultate, nu putea duce la un acord și Rusia, probabil, se simte mult mai mult amenințată de faptul că Ucraina ar putea fi un stat de succes. Este una dintre marile probleme. În general, eu cred că definiția din presă foarte des utilizată și în regiunea noastră, și în Occident privind criza din Ucraina, nu există o criză în Ucraina, există o criză în Rusia, deci trebuie să clarificăm acest concept: există o criză în Rusia, pentru că nu Ucraina atacă Rusia sau alte state. Ucraina are un președinte legitim, are un parlament legitim, are scrutine electorale care sunt recunoscute ș.a.m.d., are probleme ca orișice stat aflat în tranziție, dar nu există o criză în Ucraina, există o criză în Rusia și din cauza acestei crize din Rusia există aceste probleme pe care le au statele din jurul Rusiei, pentru că și Republica Moldova are probleme cu Rusia, și Georgia are probleme cu Rusia, și multe alte țări.”Europa Liberă: Eu am reținut o declarație pe care o făcea adjunctul secretarului general NATO, Mircea Geoană. El spunea că Moscova nu vede cu ochi buni ridicarea nivelului de prosperitate în țările din regiune, în țările din imediata vecinătate și că asta ar fi adevărata supărare a lui Vladimir Putin, ca nu cumva să se revolte populația Rusiei, că nu are un nivel de viață satisfăcător.Leonid Litra: „Corect! Succesul țărilor din jurul Rusiei care au fost în aceeași oală cu Rusia, care au fost în Uniunea Sovietică, bine, cu excepția Țărilor Baltice, care cumva mental au fost de mult integrate în Occident, succesul acestor țări este o mare problemă pentru Rusia, pentru că în Rusia formatul actual de raport dintre populație și putere era un fel de contract social, în care noi, statul, vă dăm un minim necesar, iar voi nu ne întrebați ce facem noi cu politica noastră externă ș.a.m.d. Acest contract social a fost foarte mult șubrezit, a fost pus sub semnul întrebării în momentul în care în Ucraina a avut loc acel Maidan, acea revoluție, Revoluția Demnității, pentru că atunci mulți oameni s-au întrebat: „Dar de ce noi nu putem face la fel? Putem avea și minimul necesar garantat de stat și putem să decidem cine este la putere”. Acesta este un trend foarte problematic pentru Rusia și reacția Rusiei în Kazahstan, de exemplu, pe lângă luptele dintre elitele politice din Kazahstan, a fost inclusiv aceasta ca să arate că nu-i posibil să existe o răsturnare de putere prin astfel de metode.” Europa Liberă: Dar atunci când Vladimir Putin declară, de pildă, că Rusia este încercuită de dușmani, el găsește în Occident doar inamici sau ar putea, la un moment dat, să găsească și aliați? Ia în calcul Ucraina și acest aspect al problemei, pentru că și în spațiul public deseori se pune întrebarea: cât de unit este Occidentul în fața invaziei Rusiei în Ucraina?Leonid Litra: „Occidentul este unit în fața invaziei Rusiei în Ucraina, dar există un dezacord cumva referitor la care ar trebui să fie răspunsul împotriva unei invazii. Există state care cred că nu trebuie să așteptăm invazia, trebuie să oferim Ucrainei un sprijin cât mai mare posibil acum, pentru că Ucraina ceea ce a înțeles din 2014 până în acest moment este că ei vor trebui să lupte pentru independența și suveranitatea lor, și nu altcineva. De asta marele greu o să cadă pe umerii ucrainenilor. Aceste state sunt, putem să le numărăm pe degete, SUA, Marea Britanie, cele trei state baltice, Polonia, relativ, Cehia, Turcia, pe plan comercial. Deci sunt acele state care au oferit armament Ucrainei și diferit sprijin militar pentru a pregăti Ucraina să facă față unei posibile invazii. După asta există state care sprijină foarte mult Ucraina, dar cred că nu este cazul să ofere armament, să ofere sprijin militar. Aceste state sunt majoritatea statelor din UE, bineînțeles. Bine, Occidentul este un termen foarte larg, dar există state, cum ar fi, de exemplu, Japonia, care sprijină foarte mult Ucraina, Australia, care sprijină Ucraina, deci există o serie de state care sprijină Ucraina. Ele sunt unite, dar, după cum am spus, există uneori un dezacord referitor la felul în care se va reacționa, dacă va exista o invazie.” Europa Liberă: În spațiul public s-a vehiculat și faptul că Federația Rusă ar putea să invadeze Ucraina, unde ar putea să instaleze un guvern prorus. Ar putea să fie plauzibilă această speculație? Acest scenariu ar putea să devină real?Leonid Litra: „Am văzut această informație, îmi vine greu să cred că acest lucru se poate întâmpla în Ucraina de azi, dar dacă chiar admitem teoretic, pentru că totuși există o astfel de posibilitate, nimeni nu știe care pot fi rezultatele unei invazii, eu cred că Ucraina va da un răspuns serios, dar dacă luăm cele mai sumbre scenarii și admitem că Ucraina nu va face față și se va instala un guvern, un lider prorus în Ucraina, deci instalarea poate avea loc, dar menținerea acestui regim va fi super-problematică, pentru că boicotarea de către populația Ucrainei va fi mare. De aceea, eu cred că acest scenariu poate există undeva printre scenariile pe care le are Rusia în Ucraina, dar este unul greu de realizat din cauza opunerii populației. Bineînțeles că avem diferite regiuni unde există încă simpatii, dar pe întreg teritoriul țării mie mi se pare un scenariu aproape imposibil de realizat.”Europa Liberă: Nu știu cât la sută din populația Ucrainei o constituie minoritatea rusă, aveți asemenea date?Leonid Litra: „Circa 17%, dacă nu greșesc, bine, nu știu ultimele date, dar există o minoritate rusă numeroasă.” Europa Liberă: Și pentru că pe teritoriul ucrainean locuiește această minoritate rusă, ce spun etnicii ruși despre o eventuală escaladare a conflictului din partea Moscovei?Leonid Litra: „Viața bate filmul. Experiența din 2014, când exista o mare comunitate de cetățeni ai Ucrainei, mare parte din ei fiind etnici ruși vorbitori de limba rusă, pentru că etnicii ruși sunt mai puțini decât vorbitorii de limba rusă, care salutau cumva apropierea de Rusia, dar regiunile care au avut cel mai mult de suferit sunt anume acele regiuni care aveau simpatiile cele mai mari față de Rusia. Donbasul, regiunea Donbas se află într-o criză economică și socială fără precedent. Deci, acolo au locuit sau locuiesc încă oameni care aveau simpatiile cele mai mari față de Rusia. Ei și-au schimbat viziunea, pentru că ei au vrut apropiere cu Rusia ca să aibă o viață mai bună și, în consecință, au o viață mai proastă. Așa s-a întâmplat și cu regiunile care sunt în apropiere de Donbas – regiunea Harkov, regiunea Dnepropetrovsk, regiunea Zaporojie, regiunea Nikolaev ș.a.m.d. Toate aceste regiuni au simțit prețul războiului și toți care se gândeau în 2014 că următorii suntem noi vor rămâne fără casă, copiii nu vor merge la grădiniță, la școală, noi nu vom avea de lucru. Deci, toți acești factori au schimbat foarte mult imaginația ce s-ar putea întâmpla dacă Rusia va ataca. În acești opt ani, națiunea civică ucraineană a avansat foarte mult și vreau să vă spun că citeam recent niște cifre din care deduceam că aproximativ jumătate din soldații ucraineni din est sunt vorbitori de limba rusă, ucraineni vorbitori de limba rusă, ceea ce înseamnă foarte mult. Adică nu contează limba, într-un fel, contează apartenența către un anumit stat și ideea de a fi țară independentă și suverană și de a avea relații bune cu toate statele.” Europa Liberă: Și pentru că regiunea transnistreană este în coastele Ucrainei, credeți că ar putea să se gândească Rusia și la această regiune necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, folosind această regiune? Altădată, Serviciile de Informații Ucrainene au spus că serviciile speciale rusești au pregătit provocări împotriva militarilor ruși din Transnistria, dar în general poate fi folosită această regiune transnistreană într-un eventual război ruso-ucrainean?Leonid Litra: „Eu sper foarte mult că nu, dar teoretic nu putem exclude acest lucru, pentru că chiar să ne uităm la știrile de azi, avem exerciții militare planificate de către trupele ilegale staționate în regiunea transnistreană, ceea ce convinge încă o dată toată lumea că Rusia nu este pacificator, mediator, garant, ci este parte în conflict, de fapt, avem aceste trupe care fac exerciții militare, deja este un moment de presiune adițională împotriva Ucrainei și împotriva Republicii Moldova. Eu sper foarte mult că nu se va ajunge la acest lucru, dar nu-l putem exclude și iarăși sper foarte mult că și la Chișinău se fac scenarii cum am putea reacționa dacă acest lucru se întâmplă, pentru că știu că la Kiev există o gândire în această direcție.” 
06:50
Principalele evenimente anunțate ale zilei.
04:10
25 ianuarie 2022
22:50
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
19:40
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii. În fiecare marţi, rubrica „Cui îi este frică de NATO?”.
18:01
Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a plasat 8.500 de militari în stare de alertă pentru o eventuală deplasare în Estul Europei, în cazul în care NATO activează o forță de reacție rapidă, în legătură cu tensiunile de la frontiera dintre Rusia și Ucraina. Nu a fost luată vreo decizie cu privire la trimiterea militarilor în regiune, dar forțele sunt pregătite să întărească flancul estic al alianței în cazul în care Rusia invadează Ucraina.Pentagonul a arătat că Moscova nu dă semne că ar face eforturi de reducere a tensiunii și că continuă să-și întărească forțele în apropierea Ucrainei.După ce s-a întreținut timp de 80 de minute cu lideri europeni, Biden a scos în evidență că există consens cu privire la aceste măsuri. Afirmația a fost întărită de comunicatul biroului premierului Marii Britanii care a spus că liderii prezenți au căzut de acord cu privire la un pachet de sancțiuni fără precedent, dacă Putin decide să atace.Purtătorul de cuvânt al Ministerului american al Apărării, John Kirby, a spus că măsurile anunțate oferă asigurări aliaților din regiune cu privire la angajamentul Statelor Unite pentru securitatea lor. Kirby a adăugat că forțele nu au o misiune specifică și includ echipe de luptă, sprijin medical, sprijin aerian, activități de informații, supraveghere și recunoaștere. El a reiterat afirmațiile președintelui Biden că forțe americane nu vor fi trimise în Ucraina să lupte împotriva Rusiei și că Occidentul continua să încerce să descurajeze o invazie rusă.La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken a avut o videoconferință cu Josep Borrell, responsabil pentru politica externă a Uniunii Europene, și alți omologi europeni, aflați la Brussels. Blinken a spus că dacă Rusia optează pentru conflict, costurile pentru ea vor fi serioase.Forța NATO de răspuns rapid este una  multinațională și are în prezent efective de 40 de mii de persoane. În ultimele săptămâni, Marea Britanie, Danemarca, Spania și Olanda au trimis nave militare și avioane de luptă în Estul Europei. Câțiva membrii NATO, între care Statele Unite, Marea Britanie și țări baltice, au trimis în Ucraina armament și instructori.   
16:40
 «Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?»Întrebarea nu e doar retorică, ci este formulată tot mai des în culise la Washington și în alte capitale ale țărilor membre în NATO, ba chiar pe față la Kiev, țara asociată cu NATO și care se vede zi de zi tot mai amenințată de Moscova.De altfel, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a criticat deschis Germania, într-un interviu în Die Welt, pentru decizia sa de a nu trimite armament Kievului, el acuzând Berlinul că „îl încurajează pe Putin”.Ba chiar și în Germania, opoziția subliniază insistent anumite incoerențe ale politicii guvernului de coaliție al noului cancelar social-democrat Olaf Scholz.«Reductio ad Hitlerum»Reproșurile aduse Germaniei sunt multiple, începând de la cel pomenit, de a nu furniza arme Kievului, spre deosebire de alte țări europene din NATO, precum Marea Britanie și țările baltice, de pildă. S-a mers până acolo, încât s-a ajuns la acea derivă numită de politologul și filozoful Leo Strauss „Reductio ad Hitlerum”.Ideea din „reductio ad Hitlerum” este că într-o înfruntare verbală prelungită, cel mai slab retoric dintre cei care argumentează va sfârși prin a-și compara adversarul cu Hitler, sau, dacă sunt mai mulți, cu naziștii. Astfel, ambasadorul Ucrainei la Londra, Vadim Pristaiko, a evocat Al Doilea Război Mondial, spunând că «ucrainenii își amintesc foarte bine de ce le-a făcut Germania atunci».«Reductio ad Christum»Invers, s-a văzut un incident cum a fost deriva viceamiralului (demisionar între timp) Kay-Achim Schönbach, șef al marinei, care și-a declarat simpatia pentru Rusia deoarece e o «țară creștină».Cum a relatat-o, în Germania, Handelsblatt, analizând în detaliu urmările demisiei șefului marinei, Schönbach a demisionat după ce a spus că „ceea ce vrea Putin cu adevărat este respect” și că el îl “înțelege” pe Putin, ba chiar a estimat că peninsula Crimeea nu îi va fi niciodată returnată Ucrainei.Pe 21 ianuarie, viceamiralul Schönbach a afirmat în India că „ar fi ușor să i se arate lui Putin respectul pe care îl dorește și probabil chiar îl merită”. El a mai spus că peninsula Crimeea, invadată și anexată de Rusia în 2014, „e dusă” și „nu va mai veni înapoi [în Ucraina].Ba chiar, cum se poate vedea pe site-ul publicației Der Spiegel, care oferă și un video al discuției din India, fostul șef al marinei germane a spus că el este “un catolic foarte radical” și că ar dori ca o țară creștină cum e Rusia să se alieze cu Occidentul împotriva Chinei, chiar dacă Putin e un ateu!Nedumerire și indignare la KievÎn aceste condiții, tabloidul german Bild a publicat un interviu cu primarul Kievului, fostul campion de box Vitali Klitschko, care acuză Germania că își «trădează prietenii» și că face dovadă de «de non-asistenţă a cuiva care se află în pericol».Mânia și dezamăgirea ucrainenilor sunt pe larg răspândite în Germania de publicațiile trustului Axel Springer, care posedă câteva din cele mai mari ziare, precum Bild și Die Welt, grupul Axel Springer fiind foarte apropiat de opoziția creștin-democrată (CDU). Politicienii din CDU îi cer acum public lui Scholz «să se comporte ca un lider adevărat» (asta după ce în urmă cu câteva luni, în timpul Angelei Merkel, ei înșiși refuzau să trimită armament Ucrainei).Puteți citi și asculta mai multe pe pagina dedicată NATONord Stream 2: conducta discordieiPrincipalul reproș adus Germaniei, în special în străinătate, este dosarul conductei Nord Stream 2, construită pentru a aduce gaz din Rusia direct în Germania, pe sub mare, ocolind Polonia, țările baltice și Ucraina.Proiectul era deja combătut de administrația Trump, guvernul lui Merkel apărându-se cu aceea că e vorba de un «proiect al sectorului privat».Argumentul a fost preluat de Scholz. El a fost însă public contrazis de propriul său ministru al economiei (minister pe care Scholz îl deținuse anterior), ecologistul Robert Habeck, care a calificat gazoductul drept «o mare eroare geopolitică». Între timp, pe 18 ianuarie, Scholz a sfârșit prin a se angaja public că Nord Stream 2 va fi blocat dacă Rusia atacă Ucraina.Scholz își vede însă autoritatea săpată chiar de oameni din propriul său partid. Asfel, șeful grupului social-democrat din Bundestag, Rolf Mützenich, a declarat că el «înțelege temerile Rusiei» în fața amenințării pe care ar reprezenta-o NATO.Toate aceste reproșuri au fost strânse și combinate într-un comentariu, duminică, în Wall Street Journal, intitulat: «Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?… Nein!»Deocamdată, chiar dacă, în cadrul Alianței Nord Atlantice, NATO, Statele Unite mențin o poziție foarte critică față de Germania, aliații europeni păstrează tăcerea. Avioanele britanice care au transportat armament în Ucraina au evitat chiar spațiul aerian german. În culise, însă, nemulțumirea crește, și nu va fi mult până când și europenii își vor pune aceeași întrebare: «Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?»Olaf Scholz, cancelarul în șlapiDar chiar și în Germania, într-un comentariu șfichiuitor, Der Spiegel îl interpelează, retoric, pe mult-prea-împăciuitorul nou cancelar Olaf Scholz, care continuă atitudinea Angelei Merkel față de Rusia lui Putin:Scrie Der Spiegel: «Cine a pus capăt Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii? Nu, dragă guvern federal, din păcate nu au fost manifestanții germani, de Paște, în șlapi (Jesuslatschen, “sandale de Isus”, în germană) și nici ecologiștii. Rușii ar fi râs cu poftă de toți aceștia. Războiul Rece s-a încheiat pentru că politicieni precum președintele SUA Ronald Reagan, care au fost acuzați că sunt “belicoși” (Kriegstreiber), au pus o mare presiune economică și militară asupra Uniunii Sovietice, până la prăbușirea regimului. Asta a însemnat „a face pace fără arme“.»«Privite în acest fel, continuă Der Spiegel, sunt ridicole mijloacele prin care politicienii germani vor să-l influențeze pe agresorul rus de azi. În timp ce Vladimir Putin a strâns peste 100.000 de soldați și armament greu la granița cu Ucraina, Scholz și miniștrii lui continuă să se fâțâie în șlapi (Jesuslatschen, “sandalele lui Isus”). Germania respinge o posibilă excludere a Rusiei din sistemul internațional de plăți Swift. Proiectul conductei Nord Stream 2 nu e pus de guvern sub semnul întrebării. Iar livrările de arme către Ucraina? Germania spune nu. Pace, Putin!» 
16:20
„Totul e nou pe frontul de est”... afară de faptul că România se arată una din cele mai corupte țări din UE conform Transparency International (cf. mai jos).
07:40
Ştiri, interviuri, analize. Programul care stabileşte agenda zilei. Programul in care puteți asculta rubrica lui Iulian Ciocan „Realitatea cu amănuntul” şi „Jurnalul de corespondent”, semnat de corespondenţii Europei Libere în străinătate.
07:00
Ştiri, informaţii, interviuri, corespondenţe. De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45.
06:40
Principalele evenimente anunțate ale zilei.
06:40
Finlanda are opțiunea de a intra în NATO, dar nu se grăbește. “Așteptăm cum se comportă Rusia și vom decide”, spune într-un interviu cu Europa Liberă vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala (Greens, Finlanda). Referitor la ultimele miscari ale Rusiei, Hautala arată că nu doar ce se întâmplă în Ucraina este îngrijorător. „Trebuie să fim vigilenți și cu privire la nordul Europei”, spune politiciana finlandeză care mai subliniază că “ideea promovată de președintele Putin, și anume reîntoarcerea la sfere de influență, nu aparține arhitecturii de securitate europeană”. Europa Liberă: Doamnă Hautala, înainte de toate, felicitări pentru realegerea Dvs ca vicepreședinte al PE pentru următorii doi ani și jumătate.Heidi Hautala: „Vă multumesc foarte mult! Responsabilitățile pe care le am ca vicepreședinte mi-au oferit multe bucurii și satisfacții. Sunt responsabilă pentru organizarea Premiului Saharov pentru libertate de conștiință, precum și cele legate de drepturile omului în general și statele din Asia.”Europa Liberă: Reprezentați Finlanda în PE, iar liderii țării Dvs au făcut în ultima vreme mai multe declarații despre relația Finlandei cu NATO, în condițiile în care Finlanda nu este membră a organizației transatlantice, dar este unul dintre cele mai puternice state europene din punct de vedere militar.Heidi Hautala: „Este adevărat. Ne aflăm într-un moment în care poziția Finlandei cu privire la apartenența sau nu la NATO s-a consolidat, nu atât dintr-un unghi al NATO cat și dintr-un unghi al Rusiei. Este adevărat ceea ce a subliniat președintele nostru la finalul anului trecut: este dreptul oricărei țări independente și suverane să ia decizii cu privire la afilierea la o alianță sau alta. Evident că aceste declarații au legătură cu deteriorarea situației de securitate din estul Europei, agresiunea Kremlinului și a președintelui Putin asupra Ucrainei și nu numai. De aceea, trebuie să fim foarte atenți la situația de securitate din nordul Europei. Așadar nu doar ce se întâmplă în Ucraina este îngrijorător, trebuie să fim vigilenți și cu privire la nordul Europei. De asemenea, președintele nostru dar și alți lideri au arătat că ideea promovată de președintele Putin, și anume reîntoarcerea la sfere de influență, nu aparține arhitecturii de securitate europeană. Securitatea europeană se bazează pe cooperarea independentă dintre state europene suverane. Să nu uităm că există Acordul final de la Helsinki din 1972, semnat și de Rusia sub Uniunea Sovietică. Toată această situație a reaprins discuția cu privire la posibila aderare a Finlandei la NATO.”Europa Liberă: Și ce se întâmplă în Kazakhstan face parte din efortul de reconstruire a sferei de influență a Rusiei?Heidi Hautala: „Da, poate că da. Spun asta pentru că nu știm exact ce este acolo. Este nevoie de o anchetă independentă internațională. De ce demonstrațiile pașnice au devenit violente? A existat o implicare internă sau internațională? A fost reacția autorităților și a demonstranților justificată? Încearcă actualul președinte să se desprindă de sistemul fostului președinte Nazarbajev? Dacă da, și actualul președinte încearcă să îmbrățișeze democrația și drepturile omului, atunci UE va îl va sprijini și va sprijini Kazakhstan în acest drum. Iar acesta este unul dintre punctele cerute de rezoluția Parlamentului European de săptămâna trecută. Este evident că Kazakhstan a făcut eforturi să rămână un stat suveran după desprinderea de Uniunea Sovietică. Kazakhstan este un stat bogat, dar de această bogăție nu se bucură egal toți cetățenii. Corupția elitelor face ca cetățenii de rând să nu se bucure de prosperitatea țării. Banii care au fost luați din Kazakhstan prin utilizarea resurselor (de petrol și gaz) și care se află acum la loc sigur în paradisuri fiscale, acești bani trebuie aduși înapoi, pentru ca de ei să beneficieze toți cetățenii. Ca atare, UE poate ajuta în lupta împotriva corupției și spălării de bani în Kazakhstan.”Mai multe despre NATO și conflictul de la granița Ucrainei Europa Liberă: Cât de periculos este ce se întâmplă în Ucraina? Unii vorbesc despre război, alții că Luhansk și Donețkt vor deveni parte a Rusiei. Ca vicepreședinte al PE cum vedeți gravitatea acestei situații?Heidi Hautala: „Nu doar eu, dar cei mai mulți dintre colegii mei din PE consideră că situația este extrem de periculoasă. De aceea UE încearcă să găsească o soluție diplomatică. Nu trebuie să fim naivi, însă. Există posibilitatea ca președintele Putin să ordone o ofensivă asupra Ucrainei. Trebuie să le spunem liderilor ruși că dacă acest lucru se întâmplă sancțiunile impuse de UE vor fi extrem de dure. După mine, North Stream 2 a fost o abordare naivă. Nu, nu este doar un proiect energetic, economic. Acest proiect este despre securitatea europeană, căci ne adâncește dependența de energia rusească. De aceea, cred că North Stream 2 ar putea fi supus sancțiunilor. Apoi blocarea operațiunilor banești în sistemul SWIFT. Sancțiunile contra elitelor rusești trebuie să se refere la banii acestora. În același timp, trebuie să susținem forțele democratice din Rusia. Să condamnăm închiderea organizației MEMORIAL și să găsim o cale să îi ajutăm pe aceștia. Este o situație complexă.Mă bucur că noul ministru de externe german a subliniat că Germania este gata să plătească un preț economic în numele securității. Aș mai vrea să spun că relația dintre NATO și UE va fi întărită. UE este o organizatie de securitate, dar nu militară. Ca atare, dacă Finlanda va dori să aplice pentru a deveni membru al NATO, va fi mult mai ușor, dacă UE va fi mai apropiată de NATO decât este acum. Tehnic vorbind, Finlanda se poate alătura oricând NATO, căci forțele noastre armate sunt complet aliniate cu standardele NATO. Dar o înțeleg pe șefa guvernului din Finlanda care a spus că este mai degrabă improbabil ca Finlanda să se alăture NATO până la finalul acestui mandat- adica într-un an. Avem această opțiune, dar nu ne grăbim. Așteptăm sa vedem cum se comportă Rusia și vom decide.” 
06:20
        Că după scumpirile recente vor veni alte scumpiri sau alte revendicări de a scumpi ceva era de domeniul evidenţei. Şi, iată, Asociația Transportatorilor Auto în Regim de Taxi a avertizat că serviciile de taximetrie pot fi perturbate în Chișinău din cauza scumpirii bruște a gazului metan folosit în calitate de carburant, dar și din cauza unei legislații care permite unor platforme online străine, înregistrate în Rusia, să monopolizeze piața. Iar luni mai mulţi taximetrişti au protestat în faţa guvernului.     Trebuie spus răspicat că avem nevoie de taxiuri, că mai cu seamă în pandemie taxiurile au devenit o alternativă la troleibuze şi autobuze, oferind parcă mai multă protecţie şi siguranţă. Aş pune accentul însă pe cuvântul PARCĂ şi aş preciza că nevoia de taxiuri nu înseamnă nevoia de orice taxiuri. Să mă lămuresc…     Eu chem deseori taxiuri şi mă nedumereşte că uneori, chiar atunci când apelez la firma de taxi cu care avem un contract semnat, mi se spune că nu sunt maşini disponibile sau trebuie să aştept prea mult timp şi în consecinţă să întârzii. Deci mai multă organizare şi promtitudine n-ar strica. Uneori urc în nişte taxiuri înăuntrul cărora e un aer stătut sau pur şi simplu pute a ţigară. Da, şoferul a fumat în maşină înainte să urc eu, dar mirosul neplăcut persistă, se îmbibă în husele scaunelor şi asta e foarte neplăcut. În pandemie, m-am certat cu câţiva taximetrişti care nu voiau să poarte mască, susţinând că se sufocă. Îi întreb pe cei care conduc firmele de taxi: asta vi se pare OK, stimabililor? Prin urmare, atunci când protestezi şi vrei alte tarife te gândeşti la confortul pasagerilor?    Şi mai e ceva. Îmi amintesc de taximetriştii şmecheri de la Aeroport care îmi propuneau să mă ducă la Buiucani cu 300 de lei atunci când această călătorie costa vreo 180-200 de lei. Îmi amintesc de tot soiul de taximetrişti ilegali din provincie, care nu plătesc impozite, şi care totuşi lucrează şi au clienţi. Aceştia când o să dispară? Şi n-ar trebui chiar acum Asociaţia Transportatorilor Auto în Regim de Taxi să ceară eliminarea taxiurilor ilegale? E o ocazie bună, zic eu. 
24 ianuarie 2022
21:50
Programul de seară al Europei Libere. Ştiri, interviuri, analize şi comentarii.
21:20
Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei armament defensiv şi pledează pentru soluţionarea diplomatică a situaţiei tensionate.Se vorbeşte tot mai mult despre pericolul unei intervenţii militare ruse în Ucraina. Statele Unite au cerut cetăţenilor americani să evite călătoriile în Rusia, iar familiile diplomaţilor SUA să părăsească Ucraina. Ministerul german de externe, în schimb, a anunţat că nu-şi va reduce personalul diplomatic. Germania mizează pe o soluţionare diplomatică a tensiunilor, dar nu exclude înăsprirea sancţiunilor contra Moscovei, în cazul unei intervenţii militare în Ucraina.O poziţie similară a exprimat luni dimineaţa şi ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn. Într-un interviu acordat postului naţional de radio din Germania, Asselborn a spus că decizia unor ţări de a furniza armament Ucrainei este greşită. Potrivit lui Asselborn, o mare parte a ţărilor NATO vor să evite un război. Pornind de la această constatare, el a pledat pentru evitarea a ceea ce a numit el „logică de război”. Pe cale diplomatică trebuie să i se explice Rusiei că o intervenţie nu va fi tolerată, a mai precizat ministrul.Numeroase declarații ale autorităţilor germane din ultimele zile, cred unii comentatori, arată o lipsă de interes și ignoranță față de situația ucraineană. Cel mai recent exemplu este șeful marinei, vice-amiralul Kay-Achim Schönbach, care, între timp, și-a dat demisia. Nu doar declarațiile sale devastatoare despre respectul pe care se presupune că trebuie să i se arate lui Vladimir Putin subminează seriozitatea sprijinului politic al Germaniei pentru Kiev. Între altele, Schönbach a spus că îngrijorările legate de o intervenţie rusă sînt un „nonsens”. Invocînd creştinismul rus, amiralul a pledat pentru o cooperare cu Rusia cu scopul de a îngrădi influenţa Chinei.În ciuda declarațiilor de solidaritate cu Kievul, guvernul german nu doreşte sancțiuni mai stricte împotriva Kremlinului, refuzînd de asemenea livrările de arme către Ucraina. Coaliţia de la Berlin refuză astfel de livrări, invocînd istoria recentă şi rolul Germaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dacă Germania furnizează armament Egiptului şi Arabiei Saudite, susţin criticii acestei perspective, atunci Berlinul poate ajuta și Ucraina să se apere.Opinii diferite există şi cu privire la gazoductul Nord Stream 2. Condiția pentru Nord Stream 2 a fost întotdeauna securitatea Ucrainei, a declarat săptămîna trecută fostul ministru de externe, social-democratul Sigmar Gabriel. Este limpede că un atac rusesc asupra Ucrainei ar duce la sfârșitul gazoductului Nord Stream 2, a spus fostul ministru.Rüdiger von Fritsch, fost ambasador al Germaniei în Rusia, a subliniat că închiderea gazoductului - care nici măcar nu a fost certificat - nu are o consecinţă imediată. Există o serie de alte gazoducte active care ar trebui supuse atenţiei. Importantă însă rămâne menţinerea dialogului diplomatic, a concluzionat von Fritsch.Mai multe despre criza din Ucraina pe pagina noastră despre NATOÎntre timp, s-au adâncit şi tensiunile diplomatice între Berlin şi Kiev. Asta mai ales din cauza declaraţiilor amiralului Schönbach care a susţinut că peninsula Crimeii nu va mai fi înapoiată Ucrainei.Guvernul german consideră anexarea peninsulei drept o încălcare a dreptului internațional și solicită Rusiei „să restabilească suveranitatea Ucrainei asupra teritoriului Crimeii”. 
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.