În industria ospitalităţii din Ro­mânia, primele semne de „obo­seală“ au apărut în 2025, mai în­tâi în oraşele secundare şi ter­ţi­are ale ţării, acolo unde oame­nii au mai puţini bani şi sunt mai atenţi la modul în care îi cheltuiesc. Treptat însă, a fost vizibilă o „contagiune“, iar asta mai ales începând din vară, când incertitudinea – iniţial – iar apoi măsurile fiscale anun­ţate de guvern şi-au spus cuvântul.

Marii consumatori de ener­gie care reu­şesc să semneze contracte cu grupuri europene angajate pe dru­mul sustenabilităţii devin la rândul lor parte din acest lanţ, lucru care mai departe le permite o gestiune mai bună a costurilor cu energia. Prin legislaţia promovată recent, guvernul a dat undă ver­de pentru promovarea co­muni­tăţi­lor energe­tice, precum şi crearea cadrului legislativ pen­tru emiterea/tranzacţio­narea/a­nu­larea garan­ţii­lor de origine.

Imediat după terminarea Facultăţii de industrie ali­mentară din Galaţi, în 1996, Alina Ţâru şi-a început cariera ca tânăr manager în formare în fabrica de bere din Craiova. După aproape trei decenii, este tot acolo, doar că acum în postura de director al celei mai mari fabrici pe care o deţine grupul olandez Heineken în România, cu o capacitate de producţie de 2 milioane de hectolitri de bere anual, ce se întinde pe o suprafaţă de peste şapte hectare.

Fatih Birol se află într-o vizită de lucru în România în care va avea întrevederi de nivel înalt cu mai mulţi oficiali. Momentul este extrem de complex în con­tex­tul în care International Energy Agency (Agenţia Internaţională pentru Energie) a anunţat miecuri, în cadrul raportului său World Energy Outlook 2025, unul dintre cele mai anticipate documente pentru in­dustria energetică, faptul că cererea mon­dială de petrol şi gaze ar putea continua să creas­că până în anul 2050, semnalând astfel o abatere de la previziunile anterioare pri­vind o tranziţie rapidă către surse de ener­gie curate. IEA – supranumită „gardianul secu­ri­tăţii energetice a Occidentului“ – se află de ani buni sub presiune politică, mai ales din partea Statelor Unite, pentru a susţine o viziune mai pragmatică în privinţa produc­ţiei de energie, a scris recent Reuters.

Salariul anual mediu brut a ajuns la 21.108 euro în anul 2024, conform statisticilor oficiale de la nivel, publicate de Eurostat, oficiul european de statistică, însă valoarea este calculată diferit ca urmare a schimbărilor legislative.

Compania de stat Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale ale cărui acţiuni s-au dublat anul acesta, se pregăteşte pentru una dintre cele mai importante decizii industriale din ultimii ani: preluarea combinatului Azomureş ar putea deveni oficială până la finalul anului dacă analizele de due diligence, aflate pe ultima sută de metri, vor confirma feza­bili­tatea tranzacţiei.

Evergent Investments (EVER), cel mai mare fond de investiţii alternative listat la Bursa de Valori Bucureşti, aflat pe un raliu de aproape 90% de la începutul anului, propune acţionarilor o nouă distribuire de dividende, din rezervele constituite din profitul anilor precedenţi.

Acţiunile Băncii Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, au urcat în ultimele două săptămâni la un nou maxim istoric, impulsionate nu doar de rezultatele financiare raportate pentru trimestrul al treilea, ci şi de factorii tehnici care au indicat o perioadă de acumulare.

La trei decenii de la redeschiderea pieţei de capital, Bursa de Valori Bucureşti îşi marchează aniver­sarea printr-o serie de evenimente în această săptămână care aduc împreună oameni care au construit industria, au trecut prin crize, au pierdut, au câştigat, au învăţat şi au rezistat şi chiar au descoperit-o. Este un moment în care cei care mişcă banii po­vestesc, cu aducere aminte cum a fost începutul, cum au fost primii ani, ce lecţii au rămas şi de ce investiţiile – odată percepute ca exotice – au devenit astăzi o operaţiune care se face din telefon, în câteva secunde, cu 10 sau 20 de lei.

„Suntem conştienţi de faptul că gusturile diferă de la o regiune la alta, dar ne străduim permanent să ne adaptăm preferinţelor locale, oferind produse care să satisfacă aşteptările tuturor clienţilor prin calitate şi autenticitate. Având o distribuţie proprie şi fiind amplasaţi la o distanţă relativ mică faţă de Bucureşti, avem avantajul de a putea livra zilnic, ajutând partea de HoReCa să-şi optimizeze stocurile”, spun reprezentanţii RadicStar, companie care face produse din carne în Ştefăneşti, judeţul Argeş, la circa două ore distanţă de Capitală.

„Vrem şi noi să facem asta, să aducem puţin din stilul italienesc şi să le spunem clienţilor: opriţi-vă din tot ceea ce faceţi şi să bucuraţi-vă de mâncare. Printr-un preţ accesibil al meniului de prânz, încercăm să oferim 45 de minute de gust şi să îi deconectăm pe oameni de provocările zilnice - birou, familie, viaţa de zi cu zi”, spune Alexandru Ilinca.

Vama Seacă, un sat de doar 200 de locuitori, pare pierdut pe harta geografiei, dar a devenit reper pe harta lactatelor prin Arieşul Agrolact, compania fondată de familia Mucea în 2009. Laptele proaspăt, de la vaci crescute cu iarbă de pe păşuni de munte şi aer curat, ajunge acum să încânte gusturile orăşenilor din Alba, Mureş, Cluj, Sibiu şi Bucureşti.

„Am avut mai multe variante de brunch, care au variat de la săptămână la săptămână. Erau fie meniuri-surpriză, fie preparate gândite special pentru acest moment, în completarea meniului nostru à la carte. Anul acesta am mers, până acum, pe o variantă fixă: un meniu stabil pentru brunch, disponibil în principal în weekend, atunci când vin mai mulţi clienţi. În continuare este posibil să revenim la meniuri diferite, pentru că mulţi clienţi preferă diversitatea”, a spus Corina Gliga, unul dintre fondatorii J’ai Bistrot, terasă aflată pe Calea Griviţei, în sectorul 1 din Bucureşti.

Prin comparaţie, în Austria, pauza minimă obligatorie este de 30 de minute după cel mult şase ore de lucru, iar în Finlanda şi Portugalia angajaţii primesc o pauză de cel puţin o oră, potrivit unui studiu al Eurofound, agenţie de cercetare a Uniunii Europene. În economiile vestice, pauza de masă este văzută ca un moment în care se reface doza de energie pentru creşterea productivităţii muncii care, în final, susţine economia.

Politica monetară funcţionează precum virează o navă de mare tonaj, cu obiectivul clar de poziţionare pe un anumit culoar, şi atunci când se decide o schimbare a direcţiei de navigaţie iar cârma navei este rotită corespunzător, abia după un timp se vede cum nava virează către cursul stabilit, susţine Cosmin Marinescu (foto), viceguvernator al BNR.

Măsura prin care pensionarii care primesc peste 3.000 lei dau înapoi la stat 10% din ce trece peste acest prag a adus 400 de milioane de lei în septembrie la bugetul de venituri al Casei Naţionale de Asigurări Sănătate (CNAS).

Xavier Piesvaux (58 de ani), un executiv cu peste 35 de ani de experienţă în retail, dintre care nouă în România, va prelua la 1 ia­nuarie 2026 conducerea opera­ţiunilor Ahold Delhaize în România.

Producătorul de lactate Artesana ar urma să înceapă construcţia unei noi fabrici în pri­mă­vara anului viitor, astfel încât producţia în noua unitate să pornească în 2027. Artesana are în prezent două unităţi de producţie, ajunse deja la capacitate maximă. Cu o capacitate mai mare de producţie, Artesana vrea să îşi extindă nu doar portofoliul de produse, dar şi volumele trimise la export.

Companiile din România au făcut exporturi de mobilă de peste 1,27 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, în creştere cu 3,5% faţă de anul precedent, arată datele de la Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Hotelul de cinci stele Radisson Blu din Cluj-Napoca, dezvoltat de Winners Park Invest, deschis în vara anului 2022, estimează că va închide acest an cu afaceri de 40 mil. lei, iar pentru anul viitor a bugetat plus 22-25% în business pe fondul noilor camere pe care le-a construit.

În cafenelele şi restaurantele din România deja se simte o schimbare a comportamentului de consum. Oa­menii vin mai rar şi cumpără mai puţin, situaţia economică deter­minându-i să fie mai prudenţi în abordare. Involuţia e justificată şi de faptul că preţurile au crescut acce­lerat în HoReCa după pandemie, în unele cazuri fiind chiar vorba de dublări.

La trei decenii de la redeschiderea pieţei de capital, Bursa de Valori Bucureşti îşi marchează aniversarea printr-o serie de evenimente în această săptămână care aduc împreună oameni care au construit industria, au trecut prin crize, au pierdut, au câştigat, au învăţat şi au rezistat şi chiar au descoperit-o.

La începutul anului, în SUA efec­tele gripei aviare s-au combinat cu cererea mare pentru a produce o criză a ouălor. Preţurile au atins niveluri record. Disperată, Ame­ri­ca a cerut ajutor Europei, deşi dezlănţuise răz­boi comercial asupra ei, şi se spunea că efortu­rile Washingtonului de a căuta ouă la naţiuni pre­cum Danemarca, ameninţată de Donald Trump cu alipirea, într-un fel sau altul, a Groenlandei la SUA, reflectă dependenţa celei mai mari economii a lumii de pieţele internaţionale.

Într-un context economic încă incert şi marcat de o „iarnă a fi­nanţărilor“ care pare să se pre­lungească, mesajul principal al participanţilor la conferinţa ZF IT Generation Summit 2025 - organi­zată în parteneriat cu BCR şi Fagura - a fost unul de a pune în prim plan curajul şi realismul.

În businessul românesc, se conturează o schimbare de mentalitate: femeile nu doar ocupă poziţii de lider, ci îşi asumă rolul de „arhitecţi“ ai propriilor cariere, redefinind ce înseamnă ambiţia, rezilienţa şi responsabilitatea profesională. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinţei „Inspiring women in business“, organizată de La French Tech Bucharest.

Într-o dimineaţă de noiembrie la Târnăveni, unde până nu demult o fabrică veche marca declinul industrial al zonei, astăzi se ridică cea mai modernă unitate de producţie de vată minerală din Europa Centrală şi de Est. Knauf Insulation, parte a unui grup german de familie cu peste 43.500 de angajaţi la nivel mondial, a transformat o platformă industrială abandonată într-o poveste despre reconstrucţie, tehnologie de vârf şi încredere în potenţialul României.

România joacă pe o piaţă globală a lactatelor, preţul laptelui evoluând şi în funcţie de ce se întâmplă pe alte pieţe, iar şansa de dezvoltare a domeniului de creştere a vacilor de lapte stă în asociere, în crearea unor cooperative mari care să investească în procesare – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.