Antropologia contemporană încearcă să impună un model fenomenologic, de simbioză mentală a civilizaţiilor. Globalizarea sugerează exact imperativul acestei omogenizări. Mişcarea se face astăzi în sens invers, dinspre terminalitate (America) spre origini (Asia, Africa şi Europa), iar mulţi confundă procesul cu o (blamată) „americanizare”. În realitate, din unghi transcendentalist (şi hegelian), situaţia se manifestă, pe palierul fenomenal, dintotdeauna, nefiind altceva decât o complementaritate firească între „început” şi „sfârşit”. Articolul „Frăția” continentelor apare prima dată în Ziarul de Iaşi - liderul presei ieşene.